Viața, decembrie 1941 (Anul 1, nr. 244-272)

1941-12-01 / nr. 244

^MMiffli ^^^^^Bp"fflîF^ ȘȘipi| -J Anuî l Nr. 244-^Rk^B^ IKBt JtHtBL iPBJB^r 2HK I ~1941 — A n BHIb & !HB ^g J^BB^^K/Q^ B L«**> I DecemfarU iHHȘ^^^ jllll HWi H 10 p »«*■»* s Lei ■HHHki . JMIBli dnRSi v4Ji«i #IIilb nHs n^m RMaciia. Admlnvmția și Tipografia I Tal­lon Central­­ iX N­­A­B U­­­A­M t N­i­­­llProprieta^ „EMINESCU* S. A.| DIRECTOR­­I * .* . D­CDCCI Mil BUCUREȘTII I tax* plătită in numerar cont. aprob. || ISS ISSI — ~ — Iso IS | in.*tcțîn&’ st* II înscrisă la Trib. Mov No. 65­941 I --------- - . . "'­. LI I lat fim CL­E# C­J^% IHI VI St«. In?. Andei Saligny No. » | Dir. gen. P. T. T. No. 29514­941 N­ o» »„-----------jsc m I °» a' Scoala si flea pilda... La conferința cu conducătorii în­vățământului superior, d. Mareșal Antonescu a arătat că­ fiecare in­­situație urmând a se încadra în noul ritm c al țării, școala trebue să dea primul exemplu. In adevăr, în noua organizare a Statului, școala dobândește o însem­­nată misiune, ea trebuind să pregă­tească elitele de mâine, cadrele ad­ministrative și pe cei ce vor ocupa posturile de comandă. Statul Cel nou este , realizarea­ principiilor Revoluției naționaliste, pentru izbânda cărora tineretul a dus o îndelungă luptă. In această nouă­­ așezare, este firesc ca tinere­tul să găsească o viată nouă, mai bună decât în trecut. Calea trebue deschisă în fața ti­nerilor, și Mareșalul, după to­ate declaratiunile ce s’au făcut până a­­cum, este hotărît să realizeze în în­tregime marile principii ale națio­nalismului tinerimii. îb structura Statului ce se organizează în pre­zent. Iată de ce în această organizare, s-a început cu Universitatea, preci­­zându-se tineretului două directive principale: încadrarea în noul ritm al țării și renunțarea la orice ma­nifestare cu caracter de agitație publică­ Așadar, guvernul având o concep­ție identică cu idealurile tinerir­ii, iată că orice­ agitație nu și-ar mai­­.. ca rostn­. VD, M­areșal Antonescu, pune primatul muncii și ordinei. In­teresele și suferințele particulare trec, în urm­a necesității de a realiza cu­ prin preț liniștea în țară. Cine tulbură această liniște, spune d-sa, săvârșește o crimă și va fi tratat în consecință. Trăim vremuri de războiu și tine­retul, care a adus pe altarul Patriei atâtea jertfe de sânge, înțelege de­sigur și comandamentul muncii, li­­niștei și ordinei și de aceea păstrea­ză «disciplina de care trebue să dea dovadă în ceasuri grele mai ales elitele». Școala trebue să treacă în fruntea tuturor instituțiunilor ce intră în noua încadrare, fiindcă ea pregătește aceste elite, ce vor asigura biruința neamului. De la școală trebue să înceapă Ș> exemplul disciplinei nationale. A. B. Fosturile publice din Italia vor fi ocu­pate de foștii luptători ROMA­ni( țRador). — Corespon­dentul Agenției DNB transmite: Consiliul de miniștri a decis ca de aci înainte ministerul corporații­lor să controleze și stabilească, pe lângă prețurile alimentelor, și pe acelea ale produselor industriale. Consiliul de miniștri a hotărât de asemenea că în viitor jumătate din posturile la stat cari vor de­veni vacante vor trebui să fie ocu­pate din cei cari au luat parte la răsboi. 0 noii* Viata shideiteasca Tinerețe» înseamnă entuziasm și putere de creat’*» ■ Dealubsul vrei —«r­­­i, marilor avțnitiî, tinerețea a fsicui să rodească pe plan mare medie oa­menilor, cari s’au trudit mult pen­tru a se mândri cu experiența lor de viată. In tinerii sceptici nu e­­xistă tinerețe adevărată. Ei s’au născut bătrâni și patria lor nu poa­te folosi cu nimic de pe urma tre­cerii lor prin societate. La noi, a existat întotdeauna tinerețe crea­toare. Și ca dovadă că așa este, e suficient să sezisăm atmosfera de azi a vieții studențești, care sa în­­tors cuminte și sârguitoare la bi­bliotecă și laborator pentru a se pregăti, înainte de a râvni să depă­șească limitele învățăturilor lui. In cadrul redresării noastre to­tale, iată că d. Mareșal Ion Anto­nescu, în conferința cu rectorii, de­canii și directorii învățământului superior s'a oprit și asupra organi­zării vieții studențești și măsurilor de ajutorare a studenților săraci și m­eritoși. Cum se poate păși la a­­ceasta reînviere de idealuri. Condu­cătorul răspunde prin h­otărîrea ca rectorii și decanii «să coboare cât mai mult și cât mai des în mijlocul studenților pentru a le cunoaște și înlătura lipsurile, pentru a asigura liniștea și echilibrul sufletesc, atât de necesar, pentru o serioasă pregă­tire a studenți­mii». In trecut s’a verificat mereu acest gol de organizare, acea pră­pastie care rămânea mereu deschi­să între tineretul universitar și pro­fesorii lor de la conducerea instituț­­iilor. Ne amintim zilele triste de acum zece—doisprezece ani... Noap­tea târziu, în fiecare început de De­cembrie, studenți și studente fă­ceam coadă pe sala Rectoratu­ 1 A­lai­­ Viteazu, pentru « cere o s­­tire de taxe... Mulți dintre noi n'a­­veam părinți și nici avere... Nime­­riserăm în Capitală cu un singur geam­amian și tolbă fermecată de visuri, plini de curaj și sete de muncă... Ne izbeam însă la fiecare pas de Nu erau greutățile Bucureștiului. . cantine, nu era decât un număr infim de burse a... cinci­­șase sute de lei pe lună cari se a­­cordau conform legilor ...nepotis­mului. Toate aceste rele trebuiau reme­diate. D. Mareșal Antonescu a pre­cizat normele după care urmează să se acorde burse studenților, indi­­când să se acorde burse celor meri­­toși și lipsiți de mijloace, adăugând? evitân­du-se cu cea mai mare aten­­ție, repetarea nedreptăților din tre­cut. Pentru munca constructivă și dis­ciplina ce se cere tineretului uni­versitar, Statul acordă toate mij­loacele studenților, ca să-și treacă examenele și să urmeze cursurile fără să mai fie chinuiți de spectrul lipsurilor de a doua zi. Statul cere studențimi, muncă, li­niște, ordine, interese superioare cari se confundă cu nouile impera­tive naționale, prin care se va în­făptui noua Românie. E sigur că studenții de azi pornesc în viață cu fruntea sus. O altă organizare îi ferește de echivocurile trecutului. Neamul are nevoe de elite cari să construiască în toate domeniile și e sigur că grija Mareșalului va da roade. Tanchete românești într-un orășel din Nordul Crimeii. (P. P.) România la Berlin Reuniunea istorică de la Berlin, în cadrul căreia Europa întreagă am putea spune s-a aliniat contra comunismului, a fost și o ocazie pentru ca statele să-și verifice po­ziția, pe care o ocupă în configura­ția doctrinară de astăzi și din sa­crificiile ce nu precupețesc a aduce în răsboiul total să desprindă locul în care se vor situa în Europa de mâine Renten România reeșină ’»robie, mă este clare întrucât, când e r­­ia de . ....‘.inimi, atitudinea ei a fost netă din punct de vedere doc. ul­ar, iar din jȚpunct de ved* al ,ațe­ ț put lupta comunismului* încă din 1917. Am dus-o cu forțe mii­n­­e — deci cu sacrificii nu numai în Basa­­rabia, ci și mai târziu, pe altă fron­tieră, croind, astfel, un climat de liniște într’o regiune, unde putea să clocească și să se desvolte. Și am dus acest răsboiu contra comu­­nismului, mai bine ca două decenii, încât alinierea noastră la pactul antikomintern, — după acest trecut de lupte, după luptele pe care le ducem alături de Reich — nu este decât un act formal, o statuare, care își trage definiția juridică din realități. Acestor constatări istorice se da­­toresc poziția ce ocupă România, în configurația europeană, iar a­­tențiile de care a fost înconjurat delegatul României, d. prof. Mihai Antonescu, dovedesc corespondența pe care conducătorii Reichului știu să o stabilească între situația sta­tului și creatorii acesteia. Au fost între­ tierile reprezen­tatului R­omâniei. a acea reuniune i- f­i­j f!*• 1 întrunește puiuî^^D­e însemnătate politică. Căci» oricât s’au căuta a se susține drepturi, numai pe bază de concluzii trase din acțiuni pline de sacrificiu, verbul, verbul expri­mat prin persoana căruia i se în­­credințează misiunea, numai el și tactul duc la valorificarea concluzii. In această privință acelor am putea am­uti întruniri internațio­nale la cari succesele noastre erau de natură să mistifice doar așteptă­rile. Și am putea aminti congrese internationale la cari sacrificiile ne-au fost cântărite cu balanțe false. Poate n’au fost de vină nu­mai ce ne reprezentau; poate a con­tribuit la eșec și metodele noastre politice și însăși politica ce du­ceam. Dar nu se poate face o discri­­minare între această politică și per­soane, fiindcă în definitiv acestea o inițiau și o conduceau. Așa cum a­u făcut atâta amar de vreme, cu atâtea prejudicii dureroase pentru țară și chiar pentru existența nea­mului la convorbirile de la Berlin, în !­­­..! » . .. «mânia, problema are acel­aș aspect între politica țării și persoana care o reprezintă există o strânsă legătu­ră. Din această legătură rezultă în­­seninătatea prezenței în capitala Reichului, a d-lui prof. Mihai An­tonescu, și a întrevederilor pe cari le-a avut­ întrevederi pline de pro­misiuni, pentru situația României în Europa de mâine. SEDIMA IONSIlIDIUI UE MINIȘIUI Noul măsuri pentru aprovizionarea Capitalei cu lente și ai­ lente Sâmbătă 29 Noemvrie a. e., s’a ți­nut un Consiliu de Miniștri econo­mic și de aprovizionare, sub preșe­dinția d-lui Mareșal Ion Antones­­cu, la care au participat d-nii. ge­neral D-rni Popescu, ministrul a­­facerilor interne; general I. Sichi­­tiu, ministrul agriculturii; general N. Stoenescu, ministrul finanțelor; I. Marinescu, ministrul economiei nationale; general C. Pantazi, sub­secretar de stat la ministerul apă­rării nationale; general Eugen Zwiedenek, subsecretar de stat al românizării; Al. Pană, subsecretar de stat la ministerul agriculturii; Mircea Vulcănescu, subsecretar de stat la ministerul Finanțelor; ge­neral C. Constantin, subsecretar de stat al aprovizionării armatei și populației civile; Gh. Minescu, di­rector general al Incop-ului; gene­ral C. Florescu, primarul general al Capitalei; general N. Bădescu, comisarul general al aprovizionării cu lemne; general Rodrig Modrea­­nu și colonel C. Sireteanu, direc­torul intendenței. I. D. general C. Constantin a ex­pus situația aprovizionărilor și a arătat măsurile luate, de acord cu primăria Capitalei și ministerul economiei naționale­ 2. Pentru înlesnirea aprovizionă­rii populației Capitalei, Consiliul a hotărît ca transporturile de pă­sări tăiate din Basarabia și Buco­vina să fie complet libere. 3. Pentru o cât mai bună infor­mare a guvernului asupra produc­ției, d. Mareșal Antonescu a ordo­nat ca datele statistice cerute de diferitele departamente să fie cu­lese de Institutul Central de Statis­tică, în colaborare cu autoritatea interesată. 4. D. Mareșal Antonescu a ordo­nat ca să fie trimis în lagăr, a­­mendat și dat judecății un fabri­cant de la Cisnădie care a vândut pături pentru export, deși acest ar­­ticol este blocat. 5. D. I. Marinescu a expus măsu­rile luate și proectele întocmite pentru: majorarea producției de pește prin modernizarea Pescuitu­lui marin; construirea unui nou a­­bator la București și a unei rețele generale de frigorifere; înființa­rea unei rețele de untării; valorifi­carea fructelor și legumelor prin sncop și firme particulare. G. D. general N. Bădescu a expus situația aprovizionării cu lemne a Capitalei și orașelor de provincie, arătând și mijloacele pe care le are la dispozitie Pentru activarea transporturilor SITUAȚIA MILITARA pe fronturi de general de divizie VIRGIL ECONOMII Pe frontul de răsărit se desenea­ză două focare mari de lupte vio­lente și susținute: I. Moscova unde atât atacul cât și apărarea fac sforțări decisive. Succesele obținute de germani in compartimentul de Nord și mai ales în cel de vest al Moscovei, sunt formidabile. Linii întregi de apărare Puternic fortificate au fost fărâmate și pătrunse, iar în regiu­nea imediat la Sud progresiunea către Stalinovorsk se accentuiază în fiecare clipă. Comunicatele ger­mane vorbesc de iminenta cădere a Moscovei, proectând tot odată și o mișcare larg învăluitoare în regiu­nea dintre Tula și Riazan. In regiunea Donului, unde a rea­părut mareșalul Timocenco, sunt de asemenea lupte violente. Trupele sovietice întărite cu numeroase care de luptă și susținute de blindate au trecut la contraatacuri disperate pentru a țărmuri progresiunea că­tre Donul inferior la Nord de Ros­tov, regiune atât de bogată în in­dustrii. Deasemenea reacțiunile so­vietice tind să țărmurească și pro­gresiunea în spațiul caucazian. Bi­lanțul acestor sforțări s’a cifrat cu piederi sângeroase, nereușind să împiedice formidabila presiune o­­fensivă a armatelor mareșalului von Rundstedt. La extrema Sud, Sevastopolul este di­n ce in ce mai strâns. Ma­s­ele de războiu sovietice sunt ne­­voite să părăsească acest port care nu le mai poate servi de adăpost. Se spune că un cuirasat și trei sub­marine bolșevice ar fi apărut in preajma Bosforului. Evident nu poate fi vorba de o strecurare prin strâmtori către flota britanică dîss Mediterană. Turcia n’ar putea gădui această călcare flagrantă În­a neutralității și nici barierele ri­dicate de puterea germană la eșirea din strâmtori nu ar putea fi în­fruntate. Pe frontul african, după o scă­dere de intensitate a ofensivei bri­tanice, operațiile au fost reluate cu mai mare violență. Efortul massei principale britanice se desenează de astă dată pe stânga acestei masse către Sidi-Omar, Bir-el Gobi dar reacțiunile generalului Romeli nu îngăduie nici o progresiune. Despre larga învăluire orientată în direcția oazei Gialo, încă nu se poate preciza nimic asupra so­artei acestei coloane hazardate. Din sforțările britanice se dese­nează încercarea de întoarcere a puternicei apărări germano-italiene din regiunea coastei Tobruck-Bar­­dia.Sollum pe direcțiunea Bir-el- Gobi-Benghazi. Reacțiunile apărării nu îngădue să rămână întemeiate aceste speranțe. In regiunea coastei un vas de războiu britanic a fost scufundat și prin aceasta se evi­dențiază încă odată formidabila putere submarină germană care o­­perează deopotrivă în Marea Albă, Atlanticul de Nord, între Anglia și Gibraltar, pe coasta occidentală Africei, și în sfârșit in Mediterană, a In această regiune se știe, nu de mult a fost scufundat vasul port­avion «Ark-Royal» și avariat grav cuirasatul «Malaya».­­Continuar­e. în Pag. O­at Boltăna «eșerul­ul african e piHă de aer»pe zii Din comunicatele de răsboi germane, venite din Africa de Nord, se relief­ea­­ză caracterul aventuros al marei bătă­lii din deșert care se află în plină des­­fășurare. Iese în vileag din ce in ce mai mult­ faptul că nu este vorba de o luptă pe un front anumit, ci de un răs­­boi de mișcare ultrarapid, care nu cu­­noaște fronturi rigide. Ambii belige­­ranți își efectuează atacurile căutând să ajungă in spatele coloanei inamice. Ambele părți depun uriașe sforțări pentru a paraliza aprovizionarea ina­mică. Un rol covârșitor îi rev­ne apia­­­ței Greaua misiune a avia­ției germano-italiene Un corespondent german de răsboi descrie un contraatac de asemenea na­­tură al aviației germ­ano-italiene, care operează în Africa de Nord. Aceste a­­vioane reperaseră o coloană de tancuri engleze,, care se aflau cam pale j» în faza pregătirii atacului. Intrarea în ac­­țiune a armei aeriene în masive forma­­ț­iu­ni se relevă din descrierea acestei lupte­ făcută într-un mod impresionant: c­ât se întinde raza vizuală a ochiului, se disting în aer despicând spațiile, a­­vioanele germane și italiene». Misiunea principală a mării formații aeriene este să încleșteze în loc coloana de tancuri engleze care înaintează d­e oaza Djarabub în direcția Tobruk și să o distrugă. Reperarea ?­ recunoașterea inamicului se efectuează extrem de greu prin nourii groși, cari împiedică vederea. Avioanele trebuie să coboare neîncetat până la câteva sude de metri deasupra solului, pentru a putea discer­ne ceva și a avea perspectiva situației. Sub efectul puternicelor averse de ploaie, deșertul s’a transformat intr’un teren plin de băltoace, în care orice urmă a roților^glivehiculelor rămâne adânc infitmati^^Stukasurile germane sesizează­ și urmăresc întocmai ca și In­­dienii, cărările răsboiului, fiind însoțite de Messerschmitt­urile 109 și de noii de avioane de vânătoare italiene, Macchi, în tot timpul raidului. Aceste avioane caută urmele lăsate de tancurile engle­ze, urmărindu-le necontenit, fără pre­­get. Iată că în raza vizuală a observa­­torului, se înfățișează și coloana de tancuri inamice. Lupta între aviație și tancuri Tancurile și autovehiculele inamice sunt descoperite fără mare greutate, cu toate că stau despărțite, având mari intervale intre ele. Totul se petrece cu iuțeala fulgerului. Atacurile Stukasu­­rilor de la înălțimea cea mai joasă, bombele care isbesc in plin aidovehicu­­lele în nemișcare și în sfârșit, efectul pustiitor al atacurilor aparatelor care atacă în sboruri ragante, moarte și nimicire cu armele semănând lor de bord. După câteva minute, coloana­­ de tancuri engleze este cu desăvârșire ni­­micită. înaintarea care trebuia efectua­­tă prin surpriză asupra Tobrukului este zădărnicită. Acum vine la rând duelul aerian cu aviația inamică, care așișderea se află la postul său. Cu câte peripeții se desfășoară aceste lupte ae­­riene, se învederează sugestiv din im­­presiile trăite ale unui pilot pe un Stu­kas german. El n’a putut să se scuture de urmărirea unui avion de vânătoare , englez și pentru a scăpa de atacurile­­ inamicului, neposedând suficientă ma­­i viabilitate, a sburat în vase­motie la câțiva metri deasupra solului. întâl­nind în cale un amplasament de arti­lerie antiaeriană italiană, pilotul Stu­­kasului a aterizat brusc, iar el a sărit di­n carlingă în timp ce aparatul încă mergea, însă artileria antiaeriană it­a­­liană a început imediat să efectueze o tragere de protecție a aparatului ger­­man, reușind să isgonească avionul de vânătoare inamic avariindu-l chiar O NOUA AVALANȘA DE ZVONURI FALSE Comunicatul Președinției Consiliului de Miniștri O avalanșe de svonuri, toate fal­se, s’a lansat asupra Capitalei. Lu­­mea ușuratică, evreii Și a­cei cari cad necontenit victime propagandei dușmane, le poartă din ureche în ureche, din casă în casă, din oraș în oraș. Toți cetățenii serioși sunt rugați să-și reamintească, că de la schim­­barea regimului, concomitent cu a­­plicarea măsurilor de românizare, după rebeliune, precum și în timpul campaniei în contra bolșevicilor, au circulat cele mai fantastice infor­mații și să se gândească câte din acestea au corespuns adevărului. Bunii români sunt făcuți dtenți să nu devină uneltele inconștiente ale acelora cari au interes să schinm cine rezistența morală și admirabila unitate sufletească a neamului. Ei sunt rugați să reacționeze, după cum trebue, împotriva celor ce­­ alarmează cu știri care totdeauna se desmint singure, fiindcă este și aceasta una din armele cu care duș­­manii realizează slăbirea noastră și pregătesc astfel înfrângerea noa­stră. A crede tot ce se spune și a poi porta și comenta toate svonurile, însemnează pur și simplu a se face jocul. GRAVE EPIDEMII în armata Sovietică BERLIN 29, (Prin telefon). Fo­rurile autorizate germane comunică faptul că printre prizonierii sovie­tici capturați în ultimul timp, s-au descoperit numeroase cazuri de grave epidemii care au făcut rava­gii în armata sovietică. Dizenteria, scorbutul, tifosul exantematic, tu­berculoza, râia și tot felul de boli epidemice bântuie cu furie sece­rând pe bolșevici, remarcându-se a­ceasta în proporții crescânde la ul­timele loturi de prizonieri captu­rați. Un medic militar sovietic luat prizonier, a declarat că el nu a vă­zut hrană caldă dată trupelor roșii de săptămâni îndelungate și cu a­­tât mai vârtos nici pomeneală de medicamente sau mijloace de asis­tentă medicală. La unitatea undi fusese afectat ca medic, soldații «au murit ca muștele». Congresul dela Berlin va aduce î­tr’un viitor apropiat o rezolvare fericita a tuturor problemelor Pentru România ei a însemnat un mare succes BERLIN, 29, (Rador). — Cores­pondentul Agenției Rador transmite­ și Ecoul întrevederilor dela Berlin comentariile ce s’au făcut de presa internațională privind acest prim congres european redau exact proporțiile unei acțiuni diplomatice de mare amploare, pornită din ini­țiativa Germaniei și la care statele continentale au aderat, mărturisind dorința lor de colaborare nu numai militară, cum este cazul cu o parte dintre ele, ci și politică și econo­mică. Actul de la Berlin este menit să­­ deschidă într-un viitor foarte apro­piat drumul spre o rezolvare fericită a tuturor problemelor ce se cer ne­întârziat soluționate. Dacă vizitele oamenilor politici europeni făcute la Berlin în zilele de 25—28 Noembrie vor fi urmate și de altele ale reprezentanților state­lor care nu sunt încă nici în pactul tripartit, nici în pactul anticomi­­tern, aceasta nu se poate spune. Fapt cert este însă că bonele re­zultate la care s’a ajuns în conver­­sațiile care au avut loc în aceste zile dau garanția succesului acțiu­nilor ce se întreprind în această di­recție. In ce privește România, a cărei poziție în concertul european îndrep­­tățește speranțele unui popor care nu a precupețit nici o jertfă în lup­tele pentru apărarea Ordinei și civi­­lizației, conferința de la Berlin a în­semnat un mare success întrevederile d-lui profesor Mihail Antonescu, președintele ad-interim al consiliului de miniștri, cn toți conducătorii Germaniei și on repre­zentant» celorlalte state vor fi, in realizările regimului Reîntregirii puncte cardinale.

Next