Viața, iunie 1942 (Anul 2, nr. 403-431)

1942-06-02 / nr. 403

MaPWWWHWHWWWHPWWMBmMt mH^mUjt‘Xto?‘" — -bucuhesti- gilP-feNJÜigjUPi«gsiIJ1 yipav 13^1 Sf *V*WA .1S:jfflB1 glflSlQofC&W&ffîi~^âr^iwabbIfi^ Bllfl . -._-.-**- a&■■ a DUPĂ BOMBARDAMENTUL BRITANIC Pretutindeni in Paris, vezi oameni îndurerați nfc.v. căutându-și fostele locuințe printre ruinele fu­egânde »«• Al Numărul morților este considerabil.-Într’o singura comună au fost nimicite peste 200 locuințe.-Vizita d-lui Laval la locul dezastrului PARIS, 31. (Rador)<—Corespondentul Agenției „Havas-Ofin transmitea Numeroasele comune lovite de ultimul bom­bardament britanic asupra părții de nord-vest a regiunii parisiene oferă o priveliște tragică. In două din localitățile bombardate numărul morților este considerabil. Cardinalul Suhard, arhiepiscopul Parisului, a vizitat familiile victimelor. Zelul echipelor voluntare de salvare este admi­­rabil. Pretutindeni vezi oameni îndurerați căutân­­du-și fostele locuințe printre ruinele fumegânde. Cei rămași fără adăpost au fost găzduiți tem­porar prin grija autorităților. Ei sunt îndreptați spre un centru de asistență socială, care le oferă primul adăpost, de unde sunt apoi evacuați spre centrele de găzduire din jurul capitalei. VICHY, 31 (Rador).­­ Noua bombardare a regiunii parizie­­ne de către aviația britanică a fost resimțită in special de populația de lucrători de la pe­­rifer­ia la­ nordvest a Parisului. Intr'o singură comună bom­­bardată au fost nimicite peste 200 locuințe. După cum s’a anunțat, șase avioane engleze au fost dobo­râte. Unul dintre ele a căzut în Seria Un bloc locuit în întregime de lucrători parizieni a fost despicat în două.., IMPORTANTA VICTORIEI TRUPELOR GERMANO-ROMÂNE DE LA HARKOV BERLIN, 31 (Rador).­­ Comu­nicatul final, dat de înaltul coman­dament german cu privire la ter­minarea bătăliei de la Harkov, ocu­pă în deosebi atenția presei­ berli­­neze. „Voelkischer Beobachter“, comen­tând fiecare fază a luptei, scrie în­tre altele că o bătălie de încercuire în care cad prinși 240000 de oameni constitue o catastrofă pentru orice armată, de ar fi ea chiar și cea mai mare din lume. La Tannenberg, în 1914, rușii au pierdut mai puțin de jumătate din ceea ce pierd acum la sud de Harkov Astăzi, adaugă ziarul, suntem îndreptățiți, î­n baza acestei comparații, să constatăm cât de mare este această victoriei, la care au contribuit prin lupta lor armatele mare­șalului von Bock impresu­­nă cu corpul de armată român și cu celelalte uni­­tăți aliate. Operațiunile germane dela răsă­rit de Harkov au arătat din nou cât de excelentă este conducerea ger­mană. La rândul său, soldatul ger­man a dovedit și el cât este de ca­pabil, îndrumat fiind de o condu­cere superioră, învingând și nimi­cind pe câmpul de luptă un dușman oricât de superior d­a număr. Știm astăzi — încheie „Voel­kischer Beobachter“ — că și aceas­tă victorie de la Har­kow își are ul­tima explicație în geniala conducere strategică a Fuehrerului, al cărui spirit clarvăzător­­ determină trtjca acțiune: "■ ............—­­ Tr D. Laval a salutat victimele in numele Mareșalului Petain și al guvernului PARIS. 31. (Rador). — Co­respondentul Agenției C. N. B. transmite: D. Pierre Laval, șeful guver­nului francez, a vizitat ori, im­­preună cu ambasadorul De Bri­­non, regiunile din jurul Parisu­­lui care au fost mai greu lovite de bombardamentul aviației britanice din noaptea de 20 spre 30 Mai. După ce a examinat întinde­rea stricăciunilor pricinuite de acest nou atac britanic, d. Laval a salutat victimele în numele Mareșalului Petain și al guver­nului, iar apoi s-a întreținut lung cu familiile victimelor Un cartier întreg al Parisului transformat in ruine INAUGURAREA CELEI DINTÂI SECȚIUNI RURALE A CONSILIULUI DE PATRONAJ Solemnitatea din comuna Bucșani dri dimineață a avut loc în comuna Bucșani jud. Vlașca, inaugurarea celei dintâi secțiuni rurale a Consiliului de Patronaj. Cele șasa comune de pe valea Neajlovului și-au trimis delegați­ile­­ lor la Bucșani, unde s’a sta­­"­At centrul fualei Festivitatea a­ fost onorată cu prezența d-nei Maria Mareșal Antonescu, d-nei și d-lui prof. dr. P. Tomescu, ministrul sănătății, d-lui dr. Nicolae Stoichiță, se­cretarul general al ministerului sănătății, d-nei și d-lui Const. An­­gelescu și d-lui col. Mihai Ange­­lescu, prefectul­­ județului Vlașca. Deasemenea au mai participat: L. Sa protoereu V. Stanca-Roma­­nati, d-na V. Frânculescu, nașa filialei, d-na Vorok șefa grupului etnic german, d-na general Zwie­­deneck, d-na Cantacuzino-Pașca­­nu, d-na col. Diaconu. d-na Eco­nomii, d-na J. Demetter din Co­mitetul de conducere al Consili­ului de Patronaj, d-na și d. Petre Angelescu, precum și preoții și Conți kt r'*s âai* pa­ ritas* 7-a­ v / X / IMIW*? ';r<A­ ÜP iOremerid V'•• '­it.'. ■ . . . E­poca acelor primăveri apusurile topite discret cu în liniștea patriarhală a unui București fără blok-haus­ uri, a fost de mult înmormântată. Sun­­tem în plin război și luminile nu se mai pot aprinde.. Totuși, nimeni nu interzice idi­­lele. Primăvara este pentru mulți tot cam altădată. S’au schimbat însă mult de tot, visătorii citadini, argăsindu-și o­­brajii și sufletele. S’au schimbat și sulietele... Orașele în special — răscolite de atâtea patimi, animate de atâ­tea isbânzi și năpădite de atâ­tea tentații — oferă un aspect cu totul deosebit, în care ochiul dis­tinge ușor tendința oamenilor de­ a obține cât mai mult pentru Avertisment ambelor sexe, ei și pentru ambițiile deșarte. In lumea așezată a satelor, e cu totul altceva. Oamenii muncesc liniștiți și nimeni nu visează să­­și­ biruiască soarta peste noapte. Până și în truda lui, țăranul are religiozitatea ceasului de rugă­­ciune și nimeni nu l-ar putea schimba. Iată, la oraș, în decurs de nu­­mai o lună, a fost nevoie de în­ființarea unei poliții care să pe­depsească pe sgomotoșii cari pro­­voacă scandaluri în tramvai și de un ucaz prin care se­ atrage atenția celor ce li se abat de la morala și legile țării, că în afară de sancțiunile prevăzute în codul penal, vor fi pedepsiți pe viitor, cu internarea în taberele de mun­că, dacă nu vor înțelege să re­­nunțe la urîtul obicei de-a acos­­ta pe stradă sau în localuri pu­blice femeile, nesocotind în felul acesta, cele mai elementare înda­toriri față de morala publică. Desigur, nu numai la noi, ci în toate orașele din lume — pe orice meridian și la orice latitudine — sunt oameni cari au nevoie de co­rectivul legilor, pentru a nu de­­păși ceea ce le este îngăduit. Sunt și femei virtuoase, după cum sunt și femei decăzute, pe cari nici o bunăvoință și nici o lege nu le mai poate ridica­ din mocirlă. Cum este greu să distingi pe virtuoși de păcătoși, legea îi ocro­tește pe toți deopotrivă. Desigur, majoritatea femeilor noastre, n’au avut niciodată ne­voie de­ o protecție specială, pen­tru a merge să-și facă cumpără­turile. De când s’au înmulțit însă fi­nele plimbări inutile și de când au apărut anumite femei prin lo­­calni și pe străzi, fără nici o treabă, s’a întâmplat uneori, să sufere și cele cari nu erau cu ni­mic vinovate. Este bine că s’a luat măsura care s’a luat. Să nu se încurajeze însă abuzul. Când spui unui om cinstit că a voit să­ ți fure portofelul, acesta nu-ți ripostează tare ca să adune lumea, ci te liniștește spunându-ți că l-ai confundat. Când pui însă mâna pe un hoț care ți-a și vâzut mâna jumătate în buzunar, acesta jură pe toți sfinții că este om cin­stit­ și că din greșclă era cu mâna în buzunar... Atenție mare la unele­­ domni­șoare și doamne cari spun că au fost insultate !... Ștefan Marthewai elte T­ wT-4 D-na Maria Mareșal Antonescu la festivitatea din com. Bucșani

Next