Viața, iulie 1942 (Anul 2, nr. 432-462)

1942-07-01 / nr. 432

— BUCUREȘTI— ISl^âl r A 1 *.. * ” PB III SS &J fj tTi B H k^lIjyAlfa ^A^Bp^TH [&■ W jfc ■ W*Mrf^lltlwSr"”^*^^^^i^MWMp^»*BM Director Str Sărindar 12. tK^BWSsSS^w^^^^lis iM»ai)H>B.Mj.i,«iiH,ff4;«ir.!raim:t uviu rebreanu OLIVEIRA SALAZAR ȘI NOUA ORDINE I­storia ne învață că toate răz­boaiele au atras după ele și ra­dicale schimbări în ordinea in­ternă a statelor cu atât mai mult cu cât e­u fost precedate sau urmate de revoluții. Există, deci, un fel de fatalitate în mersul istoriei care se conduce după legile dure ale răz­boiului, ale revoluției sau și ale u­­nuia și alteia. Și în această privință actualul conflict mondial este foarte elocvent și concludent totodată, pen­­tru că, după cum am mai arătat și în alte articole, suntem în fața unui război cu un vădit caracter revolu­ționar. Și această precizare este cu atât mai adevărată cu cât o rapor­tăm și la adevărul istoric că, după cum orice revoluție, tot astfel și ori­ce război aa atras radicale schimbări politice și sociale. Așa fiind, se va înțelege de ce actualul conflict are un caracter atât de înverșunat pen­­tru că e­l este chemat să rezolve nu numai o serie de probleme militare, prin satisfacerea unor litigii terito­riale sau a unor probleme de hege­monie asupra lumii, ci, deopotrivă, el este chemat să soluționeze și pro­blematica social-politică a Europei, în primul rând, ținând seama de ciocnirea dintre ideile extreme alle veacului, fasciimul și bolșevismul, între care a fost comprimată și înă­bușită ideia democrației liberalo-ca­­pitaliste. Și cu aceasta am ajuns la problema raportului dintre politic și război, care ne arată că după cum există o politică a războiului tot ast­fel există și un război al politicii. Iar acesteia i-a urmat, în cazul no­stru, politica războiului. Altfel zis, războiul este numai un instrument de realizare a politicului, chiar da­că acesta este subordonat economi­cului. Din îndepărtata Portu­galie, țe­ză a revoluției și a ordinei naționale pe care înțelepciunea unui modest pro­fesor de la universitatea din Coim­­î»la,, OMveîra a ect.v»*­* £«.1* pietre, înălțând-o iarăși pe culmi de istorie și de glorie, s’a auzit zilele acestea vocea acestui profesor a că­rui dictatură are ceva din amabili­tatea și gingășia vieții de salon... Revolluția politică și morală pe care a împlinit-o acest dictator în țara lui are o coloratură cu totul origi­nală și este de o discreție care a reu­șit să nu indispună nici pe cei mai fanatici adversari ai ei care, în lu­mea acestui popor cu un tempera­ment atât de înflăcărat, sunt atât de sensibili, deopotrivă, și în fața principiului ordinei și în fața hao­sului și anarhiei.. Ce ne spune profesorul-dictator, în cuvântarea sa ? Privind cu calm la fenomenul răz­boiului, Oliveira Salazar poate să formuleze judecăți politice și sociale al căror conținut de adevăr nu mai poate fi discutat. El este un spec­tator al războiului, căruia îi urmă­rește fazele nu numai în propriul interes al țării lui ci și pentru a desprinde din ele adevărurile poli­tice și sociale care vor conduce Eu­ropa de mâine. In primul rând, Oli­veira Salazar observă că o even­tuală victorie engleză ar deveni și o victorie ideologică „care ar aduce pe locurile lor de mai înainte pe res­ponsabilii de greșelile și de dezor­­dinele din ultimii 20 de ani ai Euro­pei”. Ceia ce înseamnă că, o aseme­nea, perspectivă, ar duce nu numai la bolșevizarea continentului, la care Anglia a și convenit prin clauzele acordului secret anglo-rus, dar, în acelaș timp, ar însemna și o resta­bilire a capitalismului și a liberalis­mului a căror experiență s’a dovedit că s’a consumat, în mod definitiv, în ultimii ani. „Situația care va fi după acest război, — a precizat Oliveira Sala­zar, — nu trebue să se mai asemene întru nimic cu situația creiată după războiul trecut. Epoca actuală trebue să se găsească sub trei semne: al autorității, al muncii și al utilității sociale. Nici o națiune nu se va pu­tea sustrage principiului autorității, nici o persoană nu se va putea sus­trage principiului muncii și nici o întreprindere nu se va putea sustra­ge principiului utilității sociale”. Aceasta este realitatea politică și socială în momentul de față și ea este o urmare firească a dezordinei creată în viața statului prin demo­crație (căreia, de astă dată, i se o­­pune principiul autorității), a exce­sului de libertate pentru indivizi care a dus la subordonarea intere­selor statului și ale națiunei, la in­teresele indivizilor a cărei situații se opune principuul mijinc­ii) și a fap­tului că regimurile democratice au creați instituții inutile,­­numai pen­tru a satisface anumite exigențe doctrinare, ignorând necesitățile de viață ale națiunei (căruia se opune principiul utilității sociale). Iată clar cum se definește ecuația politică și socială a vremii noastre, ea încadrându-se în ideia de națiune care este dinamizată prin socialism și a cărei durabilitate este asigurată prin autoritarism. Războiul revoluționar de azi, care va atrage și o biruință ideologică, este în fond războiul pentru instau­rarea unei noui ordine care, bazân­­du-se pe ideia de națiune, va fi miș­cată prin socialism și apărată prin autoritarism. Profesorul Oliveira Sa­lazar a vorbit în numele Europei noui. Ștefan Ionescu AVIATORI SOVIETICI DEZERTORI ATERIZEAZĂ IN TURCIA ISTANBUL, 29 (Rador).­­ Corespondentul agen­ției D.N.B. transmite: Sâmbătă au aterizat pe coasta de răsărit a Tur­ciei trei avioane sovietice, având un total de 7 oa­meni, cu echipaj. Aceștia au dezertat și au fost in­ternați de autoritățile turcești. Avioanele nu au suferit nici o stricăciune. SEVASTOPOLUL SUB BOMBELE AVIAȚIEI GERMANE Instalații militare aruncate în aer BERLIN, 29 (Rador). — înaltul comandament al forțelor armate germane anunță că Pe frontul de încercuire de la Sevastopol, avioa­nele germane de luptă și de bom­bardament în picaj au continuat în ziua de 28 iunie atacurile lor pline inamice construite în stâncă, pre­cum și asupra cazematelor inami­ce din sectorul Kerman. Numeroase cazemate construite de sovietici pe o înălțime dominantă au fost atinse și distruse. In urma bombardamen­telor fără încetare, nu­meroase baterii de artile­rie și numeroase aruncă­toare de gr­enade și-au încetat focul îndreptat împotriva săgeții de stră­­pung­ere ,, trupelor ger­mane. In timpul zilei, avioane­­le germane de bombarda­ment în picaj au dat a­­tacuri de mmre amploare împotriva bateriilor de coastă, din golful Kara­­tiina, la vest de Sevasto­pol. Numeroase explozii au fost pricinuite de bom­be de calibru greu în ace­ste obiective, care fac parte din vechiul sistem de fortificații al portului. In partea­ de sud-est a sectorului Inkermann, lângă Nicolaerica, mai multe antrepozite ale in­tendenței și hangare cu rezerve au fost arse în în­tregime. Un cheson cu muniții ,a făcut explozie într'o poziție de artilerie antiaeriană, scoțând din luptă toate tunurile.­­ In plus, avioanele STUKA, au­­ mai bombardat cu mare­­­ efect o formație bolșevică, ce se apăra cu îndârjire într’un tunel, construit in stâncile de pe malul golfului Ka­­limbantai, întăririle tunelului au fost dărâmate și acoperite, astfel că s’a tăiat bolșevicilor orice posi­bilitate de retragere. A •fu'igsgJrlfl Staikf ?f$tune$¥ verkf rr 1 sTfiPni­­ Oorn^ Cetatea Sevastopol. Cu forturile și liniile de apărare Pomenite cu comunicatele Înaltului Comandament ‘ te » — • •­ . .- v­iremnian. JPiC’rfV ■ DS* V- • » Neobosite, trupele noastre își continuă înaintarea pe frontul Donețului în urmărirea inamicului bătut OPERAȚIILE DIN EGIPT PROVOACĂ INDIGNARE LA LONDRA STOCKHOLM, 29 (Rador). — Qa­­al doilea front în Europa. Toate a­­cestea au născut optimismul. Acum trupele britanice trec printr’o mare­ catastrofă în Orientul Mijlociu. Surpriza nu este decât foarte de înțeles. Poporul englez auzise multe lucruri în legătură cu problema lip­sei de tonaj. Acum el află însă că există lipsuri și în material și că ma­terialul furnizat până acum inutiliza­bil. Englezii își spun deci că trebue tot atâtea vase spre a se transporta arme câte trebue pentru a se trans­porta arme bune. S’a irosit în mod nesăbuit un tonaj deja foarte redus. Această chestiune a înarmării va juca un mare rol în desbaterile vii­toare ale Camerii Comunelor, căci ea este importantă nu numai pentru Africa de Nord, dar și pentru toate proectele cu privire la creiare unui al doilea front într’o anumită altă regiune”, respondentul Agenției DNB trans­mite: 1 D. Edward Morrow, coresponden­tul din Londra al societății de radio nord-americane, a trasat Luni dimi­neața atmosfera engleză după cum urmează: , Populația este mai mult decât in­dignată de m­ersul evenimentelor din Libia și Egipt. Dacă vrei să-ți dai seama de neli­niștea care a cuprins poporul englez, trebue să ții seama de faptul­­ ca el traversează actualmente cel de al treilea an de război. Poporul englez a crezut până acum că trupele sale sunt egale cu trupele germane cu condiția doar ca ele să lupte în aceleași condiții și să fie dotate cu același armament. El a cre­zut ferm că acesta este cazul cu Africa de Nord. ­file­me­ride Ii­ndeva, iiciunul din acele stranii fiorduri norvegiene, pe care Balzac, fără să le fi văzut vreodată, le-a descris ca nimeni altul, s-a petrecut deu­năzi o întâmplare demnă de aten­ția acestei rubrici. La­stro Nedenes, un copil de trei ani a căzut în apa învolbura­tă a unui râu, care la câteva sute de metri spre Apus se vărsa în mare. Aflăndu-se în apropiere, o bătrână octogenară a încercat să salveze copilul, cu ajutorul unei hârci pescărești, legată de un ță­­ruș.Marea era însă în reflux și puterile puține ale bătrânei nu s au putut împotrivi curentului, care mâna cu repeziciune barca și copilul spre fiord. Era o dimi­neață cețoasă și strigătele de aju­tor au fost înăbușite de aburii ce ciuleau ca un fum des peste apă. S’a potrivit însă în așa fel, datori­tă întâmplării căreia Dostoevski, îi atribue o logică severă, ca băr­batul bătrânei în primejdie, un pescar de nouăzeci de ani, să trea­că tocmai atunci pe lângă râu. Era prea groasă negura ca să-și­ poată da seama de identitatea victime­lor. A auzit însă țipetele lor des­­plădăjduite și cum bărci se leagă­nă întotdeauna destule, pe malu­rile apelor norvegiene, pescarul cu vârstă de jrrooroc a sărit într’una din ele, — „săritura” aceasta tre­buie fi semănat cu mișcările descompuse, luate cu încetinitorul cinematografic — și a încercat imposibilul... A doua zi t­azetarii curioși din împrejurim ș’i-a oprit o clipă in coliba aluni. ..n es­­ rr rd norvegian. Eroul își ronțăia mai des luleaua înnegrită, neînțele­­gând rostul nenumăratelor între­bări și­ aparate fotografice, în­dreptate asupra lui. Cineva l-a iscodit, curios să afle motorul gestului eroic al salvatorului, ca­re, în împrejurări normale, la vârstă de nouăzeci de ani, nu mai e bun nici pentru muls vaca. — Când am auzit strigătele, și-a părăsit într-un târziu tăce­rea — pescarul erou — mi-am adus aminte de tinerețea mea când am mai salvat două femei. Mi-am uitat deodată vârsta, reu­­matismul și un ochiu orb. Barca era lângă mine, vâslele unse cu untură de pește luceau^ frumos Pe urmă nu mai ști ce s’a întâm­plat... Iată suntem aici, și eu, și nevastă-mea și, dincolo, la J­or­sen, copilul care trăiește și vrea să se facă marinar. Asta e tot secretul, domnilor care scrieți la gazetă­.. Pescarul și-a schimbat apoi lu­leaua din colțul stâng al gurii, în cel drept și, strănutând din prici­na băii din ajun, și-a petrecut oas­peții nepoftiți până în prag. Și, în timp ce se cuibărea din SECRETUL nou la gura sobei, în scaunul din lemn alb de brad, se va fi gândit la mintea complicată a domnilor cărturari, care iscodesc, pretutin­deni „un secret”, care încearcă să descopere în dosul luminei întu­nericul în miezul vieții germe­nul descompunerii. Se va gândit la oamenii școlilor și ai lo­fi­gicei, care nu-și uită niciodată niciodată demnitatea și vârsta, care nu vor ști niciodată să se dă­ruiască, pentru că sacrificiul vrer supune uitare de sine.... George Sbârcea Citiți astă­zi continuare marelui reportaj Culisele peri Capitolul III se intitulează FANT­OM noi și stelelor ni a­­­re PENTRU CITITORII ZIARULUI „VIAȚA“ In cursul zilei fjt>­eri s'au primit la admini­strația noastră nume­roase reclam­ațiuni cu privire la distribuirea ziarului „Viața“ în Ca­pitală, în zilele de Du­minică 28 și Luni 29 Iunie crt. In aceste reclama­­țiuni se precizează că în zilele menționate­ ziarul „Viața“ nu mai găsit spre vân­zare la chioș­­­ri, î­n­cepând cu oi 8 dim­­i­neața. Cititorilor prieteni, cari au binevoit să HC sesizeze asupra ace­stui neajuns, le facem cunoscut că atât chioș­curile de ziare, cât și debitele din Capitală, au primit un număr sporit de exemplare, dar cari s’au­ epuizat imediat ce au fost pu­se în vânzare. Iar Relatările cu adevă­senzaționale cu­prinse în reportaț­iile ..CULISELE GUVER­NELOR ș1 STATELOR MAJORE a căror pu­­blicare am început-o Duminică 28 Iunie și va continua timp de o lună de zile, au susci­tat un deosebit inte­res, făcând ca vânza­rea ziarului să depă­șească chiar tirajul „Vieții“ majorat cu 60 la­ sută. ENGLEZII PREGĂTESC ARUNCAREA IN AER A INSTALAȚIILOR PORTUARE DIN ALEXANDRIA ANKARA, 29 (tp).­­ După svonuri provenite din Alexan­dria, englezii fac încă de Vine­rea trecută, cu cea mai mare gra­bă, pregătiri pentru aruncarea în aer a instalațiunilor portuare de acolo. In zona interzisă a portulu sunt utilizate în acest scop tru­pe britanice speciale. Această știre precum și informațiile cu privire la înaintarea puterilor A­­xei au provocat la Alexandria o zăpăceală și o panică de nedes­cris. Populația părăsește în masă o­­rașul și șoselele din delta Nistruu­lui sunt arhipline de oameni ce se refugiază. Numai pe câteva șosele pare să se poată menține traficul normal, deoarece patru­­lele militare britanice interzic o­­rice refugiere a populației din regiunile respective. Personalul căilor ferate egip­tene a refuzat să execute trans­porturi militare britanice de la A­­lexandria spre Vest. După cum se aude din Cairo, linia ferată de la Vest de Brog­ Ely,Arab este întreruptă în mai multe puncte, iar la Vest de Kir traficul este suspendat încă de Vineri. In cercurile politice din Cairo se așteaptă ca la începutul ace­stei săptămâni primul ministru Nahas Pașa să facă declarații cu privire la situația critică a Egip­tului. ~ ’ K

Next