Viața, octombrie 1943 (Anul 3, nr. 883-913)

1943-10-01 / nr. 883

I 8 PAGINI 7 LEI n flWWm^ |5 ___ ______ fj&Bä REDACȚIA ^ADMINISTRAȚIA IfîW^^ll^^ ’"'”. nn.i ^^.mh VSff.- MMiV<Tll'illilllltarytllHII'r»»^^»'l^»l^'M LWIC REBBEMa «INTERESUL EUROPEAN SI ROMANIA yp­roblema nu este nouă. Ea Jr datează de când pentru Europa a devenit actuală problema răsăritului. Adică, pro­blema expansionismului rus. Iar pertru noi, românii, ea a crescut în [«­»portantă odata cu cre­șterea noastră în timpul isto­ric In­­ care ne-am afirmat,"" ge­nerație cu generație și din ce în ce mai mult, în sport cu desvoltarea conștiinței noa­stre naționale, de îndată ce Rusia a­­ ajuns la Nistru și mai ales din momentul în care am devenit un Stat unit și independent, iar ac­tualitatea acestei probleme este mai intensă ca oricând, în acest moment istoric, pentru că suntem ajunși la faza cristalizărilor nu numai în ceea ce privește afirma­rea noastră ca individualitate na­ționala ci și ca putere statala. ■ în momentul­ istoric de azi,­­ caracterizat prin acest cumplit război —­­ se va desăvârși, prin realizare, funcția europeană a statului român pentru că acum, tocmai în turburarea apelor­, tre­buie să căutăm limpezirile noi;e­­.#*«. în sfârșit, fenomenul amin­tit este justificat să se împlineas­că întocmai și prin logica,istoriei pentru că dela 1859, — de când a luat ființă statul român m­dern — și până acum, am urcat trep­tele unei evoluții,­ normal © când am atins una din culm­­ie ei prin crearea statului întregit. Și scriem una din culmile evoluției noastre pentru că ultima culme, n­u poate fi, după noi, decât crea­rea statului comunității tuturor Românilor, pe care o vom atinge, pentru că, repetăm, aceasta este rațiunea istoriei. Și de aceia, sun­tem optimiști și credem cu tărie în înfrângerea tuturor obstacole­lor care ne stau în cale pentru că altfel ar însemna să nu mai cre­dem în nimic. Iar războiul este, din punct de vedere românesc, realitatea mondială în cadrul că­reia va trebui să se împlinească și destinul nostru. Prin această a­­firmație nu înțelegem să pledăm pentru un fatalism istoric ci, dim­potrivă, manifestăm expresiile de afirmare ale logicei istoriei. Și acum să vedem în ce constă Interesul eruopean față de țara noastră. Origina statului român modern trebue căuată nu numai în voin­ța de uniri a Românilor, care s’a și realizat în primul rând prin unirea Moldovei și Munteniei în 1859, ci mai ales în voința mari­lor puteri europene care, în urma războiului Crimeii din 1856, au căutat să creeze în acest spațiu, de la gurile Dunării și din Carpați, un stat european pentru a se pu­tea opui expansionii miulm­­us ce deven­i­se acut pentru T­urcia î­ncă de li 1792 când, prin­t~cei de la Iași, a fost trasată fin cuJera Rusiei la Nistru. De pe atunci, din epoca țarinei Catarina II-a, s-a pus pentru lumea europeană pro­blema rus­ăi pentru că, desigur, dacă nu ar fi­ a fost amenințarea revoluției franceze și incertei ® perspective pentru pacea rusă, dată fiind apariția în istorie a lui Napoleon, desigur că Rusia nu ar fi convenit să se oprească la Ni­stru și ar fi venit peste noi. Cum, dealtfel, a­ți făcut-o, în 1812, când a încorporat Basarabia tra­sând frontiera la Prut. Față de Ștefan Ionescu (Continuat­e *n pag. 4.«, Foste regină a Spaniei . a recăsătorește STOCKHOLM, 29 (Rador)., _ Correspondentul Agenției­­ D. N B. retransmite o știre­­ dată de Biroul Internațional de­ Informațiuni care anunța ur­­­mătoarele: î După cum relatează ziarul $ „Daily Mirror din New-York? fosta regină Victoria a Spa­­­niei se va căsători în curând cu­ Ducele de Alba.­­ întoarcem din misiune In­formație strânsă. SUikas-urile românești se intere cu bine din­­tr’un sbor cu efecte distrugătoare asupra bolșevicilor, SMP­P, Stere DUCELE MUSSOLINI A LUAT «HA NOULUI STAT REPUBLICAN FASCIST Proclamația către poporul italian ROMA, 29 (Rador). — Cores­pondentul agenției DNB transmi­te: In clipa preluării funcțiunilor de șef al noului stat republican fas­cist, Ducele a lansat următoarea proclamație către tot itatienifi: »Prin declarația aprobată de consiliul de miniștri din 26 Sep­tembrie 1943, a fost constituit noul stat republican fascist, care va primi în Adunarea Națională Constituantă ce urmează a fi con­vocată în curând, confirmarea funcțiunilor sale constituționale definitive. Până atunci, preiau astăzi pre­rogativele de șef al noului stat republican fascist” In ziua de 28 Septembrie a. c. la orele 12:55, 6 avioane sovietice de tipul D. R. 3, au atacat portul și orașul Constanta. Datorită re­­acțiunii prompte și deosebit de puternice a apărării antiaeriene lo­cale, nu s’au înregistrat pierderi materiale. Artileria A. A. româno-germa­­nă a doborît 4 avioane din cele 6. ATMUTE DE­R MANE SbWOK Au fost doborâte 4 avioane inamice Nu s’au Înregistrat pierderi materiale tapând dela 10ctombrie, camuflajul va începe dela orele 19 lin conflormin­tate cu­­ art. 4 din Ordansăifa nr. 3 din 14 Aprilie 1943, dispo­rțiunile art. I, 9, 3, 5, 6 și 7 referitoare la camuflaj, se vor aplica m începând­ din ziua de 1 Octombrie 1943, între 1e 19 și 5.30 dimineața, Un armistițiu care n’a durat... Fotografia noastră prezintă semnarea armistițiului prin care mareșalul Badoglio a pus la dispoziția dușmanului Italia și care în acelaș timp constituie o trădare lașă a aliatului poporului italian. Se pot vă­­dea la stânga, reprezentantul puterilor dușmane, generalul Bedell Smith, chiar în momentul semnă «ALIAȚII SI REGIMUL BADOGLIO» GENEVA, 28. (Sador). — Cores­­pondantul Agenții,­ DNB. retrans­mite următoarea știre din Washing­ton: D. Berle, ministrul adjunct al a­­facerilor străine, a­­ declarat la ul­­tima conferință de presă că admini­strați­a militară italiană se află în întregime sub controlul marelui car­­tier general aliat. El a adăugat că toate organele ad­ministrației militare se folosesc de administrațiile civile locale dacă so­cotesc că este bine așa. D. Beria a refuzat însă să răspun­dă când a fost întrebat dacă guver­­nele aliate au luat hotărîri defini­­tiv­e în ce privește fixarea compe­tenței și sarcinilor regimului Bado­­glio. BUNE ȘI RELE RISIPA­ ­ » va amintiți de­sigur de vâlva. ’ ’af­iștată de apariția pe străzile­­ ’ v Capitalei, anul trecut, a unor­­­­ tineri îmbrăcați bizar: pantaloni­­ , scurți, scaune,paltoane și niște tălpi­­ [ chilo­metrice. Cine «­o fi botezat­­ , malagambiști, nu știu, căci după­­ , câte mi s’a spus, posesorul numelui . I generic ar fi un om cumsecade, care­­ I numai astfel n’a umblat îmbrăcat.­­ I Cine, ne cine i-a botezat nu intere.­­ I­sează, vorba e că s’a găsit cine să­ i s­e desbrace Și să ferească privirile co­ I­­­tățenilor onești de un spectacol ne­­­ s potrivit vremurilor. Ș i O corespondență din Pitești ne­­­­ semnalează prezența in urbea de­­­­ reședință a Argeșului, a ultimului < 1 malagambist. Riposta prefectului ju. j­u­dețului a fost dîn cele mai simpa. 1 1 tfce și salutare în acelaș timp: l­a­m 1 tuns, Domnule, pe Individ și gata, * 1 Nu ne supără cu nimic pantalonii * 1 scurți ai tinerilor acești». Am pune­­ totuși o altă întrebare. De ce, »sum ' pe timp de război, când mat­eriale ’prima necesare fa­bricelor de îm­ ‘­brăcăminte și încălțăminte sunt atât­­­­ de rare, când populația țării este _ [ lipită de haine și ghete, s’a găsit ! Cineva care să lanseze o modă nouă? ! O modă care făcea dintr’o haină i­­­normală, scurtă, o haină cât un pal, 5 - ton, largă ca un butoi, și din pan. I tofü cu talpă descentă niște rîele. 1 I­roange cari întrebuințează materia 2­­ primă necesară pe vremuri pentru 2 k trei perechi? i b Cine a avut interesul să lanseze­ o­­­­­ astfel de modă? Pare cel puțin bizar i ö cum unii nu reușesc să-și încropiase­s­m că un minimum de veștminte, dar f­i alții își pot îngădui risipă. Oare ast­­­i intenționat s’a făcut astfel? Oare a­­i 2 lături de pofta de câștig a unora nu ( 2 este și o anumită Intenție și atîta- i 4 dine a altora? 1­4 Și m,ai e o întrebare: De unde aut­o cismarii atâta talpă, ca să poată1­­P să.și bată joc de ea? Căci desiguri () bonurile pe cari oficialitatea le emî. fVe nu pot admite trei pingele în joc j ■k i<­u" rtjdPS- iar ne de j îată cîț ®; iSs». Să înceteze. CSmarul să între în rândurile oamenior cum­ J seoade. ? Iar dacă nu se poate, să.i dăm­ pe ’ ? mâna prefectului ținutulaor au­reșe. ? ne_­­ Să.î­­ tundă și pe zi. Poate se .­­ voi­ învăța mînte. , Er. DistîstrâK Președintele Turciei iși con­tinue inspecțiile la frontiera tu­rco-sovietică ANKARA, 29 (Rador). — Cores­­pon­dentul Agenției DNB transmite: Președintele statului, d. Ikaeîn, care se află, după cum am mai ară­tat, într’un turneu de inspecție în Anatolia de Vest, a vorbit Marti, în fața locuitorilor din orașul Kars situat la abia 50 de km. de frontie­ra sovietică. In cuvântarea rostită, d. Inonu a comparat Karsul cu o bijuterie pre­țioasă pentru Turcia. In curând Karsul, — a spus președintele, — va fi in legături economice cu ora­șele și porturile cele mai impor­tante ale țării, contribuind astfel la opera de organizare a Turciei. De la Karassi președintele Inonu a plecat la Trebizonda. Regele Petru al Iugoslaviei a sosit la Cairo AMSTERDAM, 29 (Rador).­­ Corespondentul D. N. B. retransmite agenției o știre a Serviciului Britanic de In­formații, după care Petru al Iugoslaviei și Regele suita au sosit la Cairo. LUPTELE DIN INS­ULELE SALOMON Schița noastră prezintă teatrul de luptă americano-japonez din Insulele Salomon. In­ momentul de față se desfășoară acolo grele lupte mai ales in ținutul dintre Noua Georgia și Cuiambangra. întregul grup de insule dintre Bougainville și Guadalcanal este Încă din luna August a anului trecut, când au avut loc acolo lupte navale și aeriene, grele ?­ bogate in pierderi pentru americani, este tea­trul de luptă al acestei aspre lupte. Baza principală japoneză se găsește "­ Insula Bougainville sar gea ameri­­’■rcă Affiwrcaui, tre­i ■ tării de Coral.­ue ■­mpotriva Alt' Arunde Pavuvu In­i lorv» ai­e t georgi« SS Vangimu Ranrwm IBuVa tns Buy ^horiiamb­â­k­le Idvai­d KulambliI a .Choisseul k M ®! ■ ?00' Ouac­alcam SITUAM PE FRONTURILE DE LUPTĂ FRONTUL DE RĂSĂRIT.­­ A­­părarea germană se încheagă din ce în ce mai bine pe Nipru de la Pripet și până la Cataracte. In această nouă situație se ac­­centuiază din partea Sovietelor o­­perațiuni de mari năvăliri strate­gice pe la aripele marelui obstacol defensiv care se barează drumul. LA NORD în spațiul Smolensk- Vitebs­k (triunghiul Duma—Berezi­­na-Nipru­) tocmai unde se face și legătura între vantul de nord cu frontul Niprului, LA SUD între Zaporoje și M. A­­zov (Melitopol), unde Niprul face marele cot spre­ vest până la Cher­son și pe unde dacă reușește stră­pungerea s’ar produce izolarea Crimeei și prin aceasta nu numai o grea situație pentru forțele aliate de la aripa extrem dreaptă a fron­tului, dar s’ar crea și mari posibi­lități pentru flota rusă din Marea­­ Neagră. In sfârșit sovietele mai urmă­: ,'.Ciow ’­­ l­ ș———t-r’S'rtr; ^mijlociu pentru izolarea trupelor­­ germane aflate în interiorul cotului­­ Niprului. La toate aceste proecte ofensive, apărarea germană care prin scur­­­­tarea frontului a realizat și o mai­­ deasă equipare a sa, își menține cu fermitate aripile unde au­­ reușit să aducă forțe puternice care să con­­t­ure întoarcerile inamice, iar în­­ partea centrală toate încercările­­ sovietice de a pune piciorul pe ma­lul de Vest al fluviului sunt repede nimicite. Marele obstacol Nipru lașa­dar, crearea condițiunilor mai b­une de apărare și marile rezerve ce au devenit disponibile prin dis­locarea înapoi a marelui front, vor­­îngădui comandamentului german o apărare puternică sprijinită nu numai pe elemente geografice de primul ordin dar și pe disponibili­tăți considerabile de unități mari ca rezerve strategice și tactice. In spațiul Cubanului apărarea s’a condensat după evacuarea No­­vorossiskului­ Anapei și­ Temrenku­­lui în peninsula Taman, peninsulă care apără direct Canalul Kerci și prin aceasta barează și trecerea vaselor de război sovietice din Mi. Neagră în M. de Azov. LN ITALIA.­­ Frontul de luptă care încalecă penini nu a sufe­rit schimbări importante. Pe ver­santul vestic în regiunea Salerno- Eboli apărarea germană se men­ține dârză în fața anglo-america­­nilor. o ușoară progresiune spre Potenza este tot ce s’a putut rea­liza în acest­ compartiment. Pe versantul de răsărit al munți­lor forțele germane constituesc un eșalon refuzat unor angajamente Virgiliu Economu General de divizie (Continuare in pag. 7-a) WaiKUi Witebsk­i Semtofow cu IMobil* KHktha BscheH (SxlschfM J Wa i&i DoroQOK.­.ÎQ­ Ju­md foAK-Darn ® Sectorul de luptă Belyji-Viasma- Jeluia Mahatmm Gandhi, iși sărbă­­torește la 2 Octombrie a 75-a aniversare BANGKOR, 29 (Rador).­­ Cu pri­lejul celei de a 75 aniversare a lui Mahatma Gandhi, care va fi la 2 Octombrie, se vor desfășura mari serbări în toate comunele Indiene din Asia Orientală In orașele mai importante vor a­­vea loc manifestații publice anti­­britanice și antiamericane, precum și parăzi militare ale armatei na­­­ționale indiene. L­a răscrucea șoselei București- Ploești, cu drumul județean ce duce spre Țigănești, făcea sem­ne disperate o maică bătrână. Ploua cu găleata. Șofe­rul a­­ oprit mașina tixită deja de călătorii ce-și termina­seră treburile în „republică". —­ „Să vă dea Dumnezeu sănătate, maică. Tot ce veți voi să vă umple inima. Stau de un ceas în ploae, și nici o mașină n’a vrut să se oprească. — . Oameni răi, măicuță!... „Răi, maică!... Să vă dea Dum­nezeu sănătate, etc... — „Și cum o duci măicuță la Țigă­nești la mănăstire? — „Vai de noi, maică... și’ncepu să povestească o adevărată dramă, cu foamete, cu frig, cu hoțiile unei sta­rețe rele, cu lipsa de control de sus, și câte și mai câte. O adevărată tra­gedie. — „Păi bine măicuță, de ce nu re­clamați? — „Cui să reclamăm, maică? Și pe urmă nu e creștinesc să părăsii pe a­­proapele tău. Răbdăm ca niște vite­ .In numele Domnului... —­ „In numele Lui maică, că altfel s’ar îngrozi lumea aflând de nelegiui­rile ce se fac în jurul unui altar și al un­ui loc de resemnare.“ Maica avea accente de mare since­ritate și intensificarea controlului mănăstirilor de către forurile îndri­tuite, îmi apăru ca o necesitate în fața acestor mărturisirii — Vai, maică, ce oameni buni sun­teți! Că de, eu sunt săracă și câinii cari­ au trecut înaintea D-stră, n’au vrut §fi VfISp^.EmmxeUt In timpul acesta ne-am apropiat dă un automobil cu cauciucul spart. „Eu i-am blestemat maică". „Și religia?“ — „Pedeapsa Domnului!“ — zise maica, și se’nchină râzând. Peste vreo câțiva k­ilometri, văzu­răm un autobuz mare de curse, șezând inestetic proptit prntr’un stâlp de tele­graf. „Tot eu maică!“ „Bravo măicuță!" Am sosit în sfârșit în Piața Victo­riei. Am plătit fiecare ce aveam de plătit, am salutat și am pornit spre treburile noastre. — „Și eu? — se auzi din urmă gla­sul maicii, căreia i s’a părut ciudată îndrăsneala șofe­rului de a-i cere taxa meritată, și care bănuise probabil că amabilitatea noastră mersese până la o licitațiune gratuită. — „Hai plătește, coană maică! — ce d-ta ești mai cu moț? — se răsti șo­feurul. — „Ba să vă bată Dumnezeu măi­cuță, că eu n’am nici un pituș la mine" Mi -au trecut de-odată prin minte cele două automobile blestemate de cucernica de la Țigănești. Și întorcân­­du-mă am plătit șofeurului datoria babei. " „Să ti’ăești Hule, să-ți dau... etc..* M’am îndepărtat liniștit. Cerul se luminase b­­rusc șiiu asta am văzut, cu sufletul unui om MttD Primul efect al blago$lQvkmm^KMd6la CU DUHUL BLÂNDEȚII CUCERNICIE

Next