Viața, octombrie 1943 (Anul 3, nr. 883-913)
1943-10-01 / nr. 883
I 8 PAGINI 7 LEI n flWWm^ |5 ___ ______ fj&Bä REDACȚIA ^ADMINISTRAȚIA IfîW^^ll^^ ’"'”. nn.i ^^.mh VSff.- MMiV<Tll'illilllltarytllHII'r»»^^»'l^»l^'M LWIC REBBEMa «INTERESUL EUROPEAN SI ROMANIA yproblema nu este nouă. Ea Jr datează de când pentru Europa a devenit actuală problema răsăritului. Adică, problema expansionismului rus. Iar pertru noi, românii, ea a crescut în [«»portantă odata cu creșterea noastră în timpul istoric In care ne-am afirmat,"" generație cu generație și din ce în ce mai mult, în sport cu desvoltarea conștiinței noastre naționale, de îndată ce Rusia a ajuns la Nistru și mai ales din momentul în care am devenit un Stat unit și independent, iar actualitatea acestei probleme este mai intensă ca oricând, în acest moment istoric, pentru că suntem ajunși la faza cristalizărilor nu numai în ceea ce privește afirmarea noastră ca individualitate naționala ci și ca putere statala. ■ în momentul istoric de azi, caracterizat prin acest cumplit război — se va desăvârși, prin realizare, funcția europeană a statului român pentru că acum, tocmai în turburarea apelor, trebuie să căutăm limpezirile noi;e.#*«. în sfârșit, fenomenul amintit este justificat să se împlinească întocmai și prin logica,istoriei pentru că dela 1859, — de când a luat ființă statul român mdern — și până acum, am urcat treptele unei evoluții, normal © când am atins una din culmie ei prin crearea statului întregit. Și scriem una din culmile evoluției noastre pentru că ultima culme, nu poate fi, după noi, decât crearea statului comunității tuturor Românilor, pe care o vom atinge, pentru că, repetăm, aceasta este rațiunea istoriei. Și de aceia, suntem optimiști și credem cu tărie în înfrângerea tuturor obstacolelor care ne stau în cale pentru că altfel ar însemna să nu mai credem în nimic. Iar războiul este, din punct de vedere românesc, realitatea mondială în cadrul căreia va trebui să se împlinească și destinul nostru. Prin această afirmație nu înțelegem să pledăm pentru un fatalism istoric ci, dimpotrivă, manifestăm expresiile de afirmare ale logicei istoriei. Și acum să vedem în ce constă Interesul eruopean față de țara noastră. Origina statului român modern trebue căuată nu numai în voința de uniri a Românilor, care s’a și realizat în primul rând prin unirea Moldovei și Munteniei în 1859, ci mai ales în voința marilor puteri europene care, în urma războiului Crimeii din 1856, au căutat să creeze în acest spațiu, de la gurile Dunării și din Carpați, un stat european pentru a se putea opui expansionii miulmus ce devenise acut pentru Turcia încă de li 1792 când, print~cei de la Iași, a fost trasată fin cuJera Rusiei la Nistru. De pe atunci, din epoca țarinei Catarina II-a, s-a pus pentru lumea europeană problema rusăi pentru că, desigur, dacă nu ar fi a fost amenințarea revoluției franceze și incertei ® perspective pentru pacea rusă, dată fiind apariția în istorie a lui Napoleon, desigur că Rusia nu ar fi convenit să se oprească la Nistru și ar fi venit peste noi. Cum, dealtfel, ați făcut-o, în 1812, când a încorporat Basarabia trasând frontiera la Prut. Față de Ștefan Ionescu (Continuate *n pag. 4.«, Foste regină a Spaniei . a recăsătorește STOCKHOLM, 29 (Rador)., _ Correspondentul Agenției D. N B. retransmite o știre dată de Biroul Internațional de Informațiuni care anunța următoarele: î După cum relatează ziarul $ „Daily Mirror din New-York? fosta regină Victoria a Spaniei se va căsători în curând cu Ducele de Alba. întoarcem din misiune Informație strânsă. SUikas-urile românești se intere cu bine dintr’un sbor cu efecte distrugătoare asupra bolșevicilor, SMPP, Stere DUCELE MUSSOLINI A LUAT «HA NOULUI STAT REPUBLICAN FASCIST Proclamația către poporul italian ROMA, 29 (Rador). — Corespondentul agenției DNB transmite: In clipa preluării funcțiunilor de șef al noului stat republican fascist, Ducele a lansat următoarea proclamație către tot itatienifi: »Prin declarația aprobată de consiliul de miniștri din 26 Septembrie 1943, a fost constituit noul stat republican fascist, care va primi în Adunarea Națională Constituantă ce urmează a fi convocată în curând, confirmarea funcțiunilor sale constituționale definitive. Până atunci, preiau astăzi prerogativele de șef al noului stat republican fascist” In ziua de 28 Septembrie a. c. la orele 12:55, 6 avioane sovietice de tipul D. R. 3, au atacat portul și orașul Constanta. Datorită reacțiunii prompte și deosebit de puternice a apărării antiaeriene locale, nu s’au înregistrat pierderi materiale. Artileria A. A. româno-germană a doborît 4 avioane din cele 6. ATMUTE DER MANE SbWOK Au fost doborâte 4 avioane inamice Nu s’au Înregistrat pierderi materiale tapând dela 10ctombrie, camuflajul va începe dela orele 19 lin conflormintate cu art. 4 din Ordansăifa nr. 3 din 14 Aprilie 1943, disporțiunile art. I, 9, 3, 5, 6 și 7 referitoare la camuflaj, se vor aplica m începând din ziua de 1 Octombrie 1943, între 1e 19 și 5.30 dimineața, Un armistițiu care n’a durat... Fotografia noastră prezintă semnarea armistițiului prin care mareșalul Badoglio a pus la dispoziția dușmanului Italia și care în acelaș timp constituie o trădare lașă a aliatului poporului italian. Se pot vădea la stânga, reprezentantul puterilor dușmane, generalul Bedell Smith, chiar în momentul semnă «ALIAȚII SI REGIMUL BADOGLIO» GENEVA, 28. (Sador). — Corespondantul Agenții, DNB. retransmite următoarea știre din Washington: D. Berle, ministrul adjunct al afacerilor străine, a declarat la ultima conferință de presă că administrația militară italiană se află în întregime sub controlul marelui cartier general aliat. El a adăugat că toate organele administrației militare se folosesc de administrațiile civile locale dacă socotesc că este bine așa. D. Beria a refuzat însă să răspundă când a fost întrebat dacă guvernele aliate au luat hotărîri definitive în ce privește fixarea competenței și sarcinilor regimului Badoglio. BUNE ȘI RELE RISIPA » va amintiți desigur de vâlva. ’ ’afiștată de apariția pe străzile ’ v Capitalei, anul trecut, a unor tineri îmbrăcați bizar: pantaloni , scurți, scaune,paltoane și niște tălpi [ chilometrice. Cine «o fi botezat , malagambiști, nu știu, căci după , câte mi s’a spus, posesorul numelui . I generic ar fi un om cumsecade, care I numai astfel n’a umblat îmbrăcat. I Cine, ne cine i-a botezat nu intere. Isează, vorba e că s’a găsit cine să i se desbrace Și să ferească privirile co Itățenilor onești de un spectacol ne s potrivit vremurilor. Ș i O corespondență din Pitești ne semnalează prezența in urbea de reședință a Argeșului, a ultimului < 1 malagambist. Riposta prefectului ju. județului a fost dîn cele mai simpa. 1 1 tfce și salutare în acelaș timp: lam 1 tuns, Domnule, pe Individ și gata, * 1 Nu ne supără cu nimic pantalonii * 1 scurți ai tinerilor acești». Am pune totuși o altă întrebare. De ce, »sum ' pe timp de război, când materiale ’prima necesare fabricelor de îm ‘brăcăminte și încălțăminte sunt atât de rare, când populația țării este _ [ lipită de haine și ghete, s’a găsit ! Cineva care să lanseze o modă nouă? ! O modă care făcea dintr’o haină inormală, scurtă, o haină cât un pal, 5 - ton, largă ca un butoi, și din pan. I tofü cu talpă descentă niște rîele. 1 Iroange cari întrebuințează materia 2 primă necesară pe vremuri pentru 2 k trei perechi? i b Cine a avut interesul să lanseze o astfel de modă? Pare cel puțin bizar i ö cum unii nu reușesc să-și încropiasesm că un minimum de veștminte, dar fi alții își pot îngădui risipă. Oare asti intenționat s’a făcut astfel? Oare ai 2 lături de pofta de câștig a unora nu ( 2 este și o anumită Intenție și atîta- i 4 dine a altora? 14 Și m,ai e o întrebare: De unde auto cismarii atâta talpă, ca să poată1P să.și bată joc de ea? Căci desiguri () bonurile pe cari oficialitatea le emî. fVe nu pot admite trei pingele în joc j ■k i<u" rtjdPS- iar ne de j îată cîț ®; iSs». Să înceteze. CSmarul să între în rândurile oamenior cum J seoade. ? Iar dacă nu se poate, să.i dăm pe ’ ? mâna prefectului ținutulaor aureșe. ? ne_ Să.î tundă și pe zi. Poate se . voi învăța mînte. , Er. DistîstrâK Președintele Turciei iși continue inspecțiile la frontiera turco-sovietică ANKARA, 29 (Rador). — Corespondentul Agenției DNB transmite: Președintele statului, d. Ikaeîn, care se află, după cum am mai arătat, într’un turneu de inspecție în Anatolia de Vest, a vorbit Marti, în fața locuitorilor din orașul Kars situat la abia 50 de km. de frontiera sovietică. In cuvântarea rostită, d. Inonu a comparat Karsul cu o bijuterie prețioasă pentru Turcia. In curând Karsul, — a spus președintele, — va fi in legături economice cu orașele și porturile cele mai importante ale țării, contribuind astfel la opera de organizare a Turciei. De la Karassi președintele Inonu a plecat la Trebizonda. Regele Petru al Iugoslaviei a sosit la Cairo AMSTERDAM, 29 (Rador). Corespondentul D. N. B. retransmite agenției o știre a Serviciului Britanic de Informații, după care Petru al Iugoslaviei și Regele suita au sosit la Cairo. LUPTELE DIN INSULELE SALOMON Schița noastră prezintă teatrul de luptă americano-japonez din Insulele Salomon. In momentul de față se desfășoară acolo grele lupte mai ales in ținutul dintre Noua Georgia și Cuiambangra. întregul grup de insule dintre Bougainville și Guadalcanal este Încă din luna August a anului trecut, când au avut loc acolo lupte navale și aeriene, grele ? bogate in pierderi pentru americani, este teatrul de luptă al acestei aspre lupte. Baza principală japoneză se găsește " Insula Bougainville sar gea ameri’■rcă Affiwrcaui, trei ■ tării de Coral.ue ■mpotriva Alt' Arunde Pavuvu Ini lorv» aie t georgi« SS Vangimu Ranrwm IBuVa tns Buy ^horiiambâkle Idvaid KulambliI a .Choisseul k M ®! ■ ?00' Ouacalcam SITUAM PE FRONTURILE DE LUPTĂ FRONTUL DE RĂSĂRIT. Apărarea germană se încheagă din ce în ce mai bine pe Nipru de la Pripet și până la Cataracte. In această nouă situație se accentuiază din partea Sovietelor operațiuni de mari năvăliri strategice pe la aripele marelui obstacol defensiv care se barează drumul. LA NORD în spațiul Smolensk- Vitebsk (triunghiul Duma—Berezina-Nipru) tocmai unde se face și legătura între vantul de nord cu frontul Niprului, LA SUD între Zaporoje și M. Azov (Melitopol), unde Niprul face marele cot spre vest până la Cherson și pe unde dacă reușește străpungerea s’ar produce izolarea Crimeei și prin aceasta nu numai o grea situație pentru forțele aliate de la aripa extrem dreaptă a frontului, dar s’ar crea și mari posibilități pentru flota rusă din Marea Neagră. In sfârșit sovietele mai urmă: ,'.Ciow ’ l ș———t-r’S'rtr; ^mijlociu pentru izolarea trupelor germane aflate în interiorul cotului Niprului. La toate aceste proecte ofensive, apărarea germană care prin scurtarea frontului a realizat și o mai deasă equipare a sa, își menține cu fermitate aripile unde au reușit să aducă forțe puternice care să conture întoarcerile inamice, iar în partea centrală toate încercările sovietice de a pune piciorul pe malul de Vest al fluviului sunt repede nimicite. Marele obstacol Nipru lașadar, crearea condițiunilor mai bune de apărare și marile rezerve ce au devenit disponibile prin dislocarea înapoi a marelui front, vorîngădui comandamentului german o apărare puternică sprijinită nu numai pe elemente geografice de primul ordin dar și pe disponibilități considerabile de unități mari ca rezerve strategice și tactice. In spațiul Cubanului apărarea s’a condensat după evacuarea Novorossiskului Anapei și Temrenkului în peninsula Taman, peninsulă care apără direct Canalul Kerci și prin aceasta barează și trecerea vaselor de război sovietice din Mi. Neagră în M. de Azov. LN ITALIA. Frontul de luptă care încalecă penini nu a suferit schimbări importante. Pe versantul vestic în regiunea Salerno- Eboli apărarea germană se menține dârză în fața anglo-americanilor. o ușoară progresiune spre Potenza este tot ce s’a putut realiza în acest compartiment. Pe versantul de răsărit al munților forțele germane constituesc un eșalon refuzat unor angajamente Virgiliu Economu General de divizie (Continuare in pag. 7-a) WaiKUi Witebski Semtofow cu IMobil* KHktha BscheH (SxlschfM J Wa i&i DoroQOK..ÎQ Jumd foAK-Darn ® Sectorul de luptă Belyji-Viasma- Jeluia Mahatmm Gandhi, iși sărbătorește la 2 Octombrie a 75-a aniversare BANGKOR, 29 (Rador). Cu prilejul celei de a 75 aniversare a lui Mahatma Gandhi, care va fi la 2 Octombrie, se vor desfășura mari serbări în toate comunele Indiene din Asia Orientală In orașele mai importante vor avea loc manifestații publice antibritanice și antiamericane, precum și parăzi militare ale armatei naționale indiene. La răscrucea șoselei București- Ploești, cu drumul județean ce duce spre Țigănești, făcea semne disperate o maică bătrână. Ploua cu găleata. Șoferul a oprit mașina tixită deja de călătorii ce-și terminaseră treburile în „republică". — „Să vă dea Dumnezeu sănătate, maică. Tot ce veți voi să vă umple inima. Stau de un ceas în ploae, și nici o mașină n’a vrut să se oprească. — . Oameni răi, măicuță!... „Răi, maică!... Să vă dea Dumnezeu sănătate, etc... — „Și cum o duci măicuță la Țigănești la mănăstire? — „Vai de noi, maică... și’ncepu să povestească o adevărată dramă, cu foamete, cu frig, cu hoțiile unei starețe rele, cu lipsa de control de sus, și câte și mai câte. O adevărată tragedie. — „Păi bine măicuță, de ce nu reclamați? — „Cui să reclamăm, maică? Și pe urmă nu e creștinesc să părăsii pe aproapele tău. Răbdăm ca niște vite .In numele Domnului... — „In numele Lui maică, că altfel s’ar îngrozi lumea aflând de nelegiuirile ce se fac în jurul unui altar și al unui loc de resemnare.“ Maica avea accente de mare sinceritate și intensificarea controlului mănăstirilor de către forurile îndrituite, îmi apăru ca o necesitate în fața acestor mărturisirii — Vai, maică, ce oameni buni sunteți! Că de, eu sunt săracă și câinii cari au trecut înaintea D-stră, n’au vrut §fi VfISp^.EmmxeUt In timpul acesta ne-am apropiat dă un automobil cu cauciucul spart. „Eu i-am blestemat maică". „Și religia?“ — „Pedeapsa Domnului!“ — zise maica, și se’nchină râzând. Peste vreo câțiva kilometri, văzurăm un autobuz mare de curse, șezând inestetic proptit prntr’un stâlp de telegraf. „Tot eu maică!“ „Bravo măicuță!" Am sosit în sfârșit în Piața Victoriei. Am plătit fiecare ce aveam de plătit, am salutat și am pornit spre treburile noastre. — „Și eu? — se auzi din urmă glasul maicii, căreia i s’a părut ciudată îndrăsneala șoferului de a-i cere taxa meritată, și care bănuise probabil că amabilitatea noastră mersese până la o licitațiune gratuită. — „Hai plătește, coană maică! — ce d-ta ești mai cu moț? — se răsti șofeurul. — „Ba să vă bată Dumnezeu măicuță, că eu n’am nici un pituș la mine" Mi -au trecut de-odată prin minte cele două automobile blestemate de cucernica de la Țigănești. Și întorcându-mă am plătit șofeurului datoria babei. " „Să ti’ăești Hule, să-ți dau... etc..* M’am îndepărtat liniștit. Cerul se luminase brusc șiiu asta am văzut, cu sufletul unui om MttD Primul efect al blago$lQvkmm^KMd6la CU DUHUL BLÂNDEȚII CUCERNICIE