Viața, septembrie 1944 (Anul 4, nr. 1203-1210)
1944-09-01 / nr. 1203
rnmfi T Sept T9A4 iXIMPl ARUt TO W f \ \ / /-J I II ABONAMENTE: \ \/ /I I I I Trel hmi . . 700 Lei \ V / I ^—| ri —‘»I ....'•-f #7 Șase luni . . 1300 H \ / L. / /I / /J Un an ... . 2700 M \ / / Autorități și institurțîn / / / 300 lei pe an \ / I / , / r»« CONT C 1. C. V / J / y II— [UMm ] I— Nr wazeL----„ I ^ I — ........... I, . ,,, I , " Director JKSIm redacția ,i administrai^1 y PFTDF tfIHfüTi Administrator delegați BUCUREȘTI Sn. B»miR N«. 1 M. C. PANAITE_____________________^ Amintire Acum când suntem liberi, «find ghiarele centurei au dispărut. Împreună cu ea, de pe hârtia inocentă, avem datoria să ne aducem aminte de acei oameni, care ne-au ilustrat și care nici morți nu erau lăsați să dureze la amintirea noastră. Unul dintre ei 1i din cei mai de seamă a fost Niculae Titulescu. Este de o actualitate cu atât mai vie pomenirea acestui mare mort, cu cât el a fost Întâiul și convinsul partizan al prieteniei cu Rusia Sovietică. Era în vremea Ligii Națiunilor. Legăturile personale ce le avea cu Litvinoff, pe atunci delegat al Sovietelor în adunarea de la Geneva, înlesnise un schimb de vederi din ce în ce mai apropiate. Și nu ar fi fost departe de un aranjament, sau un pact, dacă dela cele utile și înțelepte conversații, Titulescu n’ar fi fost împiedecat de ostilitatea unor cercuri politice mioape. Titulescu avea poate defecte. Din cauza cărora și-a zdruncinat o sănătate robustă și a murit din nefericire așa de înainte de vreme. Dar actele defecte, din care geloziile mărunte și meschine, făceau capete de acuzație, nu au adus țării nici un neajuns. Niculae Titulescu a fost un strălucit ministru de externe. Și a fost mai mult decât atții. La ministerul afacerilor străine, la Liga Națiunilor, sau într’o ambasadă Titulescu înfățișa România, într’o formă care impresiona. La ministerele de externe din Paris și din Londra era ascultat cu atenție și uneori consultat cu considerații. Cuvântul său avea greutate. Căci Românul de la Dunăre era socotit un European, atunci pe când Europa nu ajunsese o provincie a lui Hitler. Marele talent oratoric a lui Titulescu îi făcuse o faimă peste tot și dincolo de hotare. Duelul de la Liga Națiunilor cu Contele Appony în chestia optanților, și unde fusese învingătorul marelui pledant Ungur, rămăsese celebru. Dar remarcabila ușurință a lui Titulescu, era cum inteligența sa superioară pătrunsese viitorul. Consolidarea Micii înțelegeri, sporită prin adeziunea Turciei—și nu din vina sa nu fură atrase Bulgaria îndoelnică și Polonia orgolioasă — nu era decât o centură, grație căreia țările mai mici să poată trăi libere, putând însuma o forță, care să se poată apărra. Dacă ar fi fost ascultat! Căci avea aprehensiunea unei Germanii refăcute și amenințătoare, precum și credința într’o Rusie reînoită și puternică. Nici o dată nu a putut înghiți pe „Roși“ și neîncrederea în amiciția Italiei era statornică. Incidentul cu gazetarii italieni gălăgioși de la Liga Națiunilor, pe care o prezida, nu era decât reflexul unei stări sufletești mai vechi. Câtă dreptate avea a dovedit-o dictatul de la Viena. Omul care adusese țării sale atât de mari și luminoase servicii, fu dat la o parte, fără să știe, pe când era bolnav în străinătate, pentru a fi înlocuit cu un pseudo anonim. Pretextul: satisfacție d-lui Mussolini, inamicul nostru de deauna. Adevărul, Titulescu totfăcea prea multă umbră. Niculae Titulescu a murit prea devreme. Și prin marile servicii pe care le-ar mai fi putut aduce și prin trista satisfacție de-a vedea realizându-se prevederile sale. In vagonul care îl aducea în țară din multele sale absențe în străinătae, ne vorbea despre ce putea fi și ce ar trebui să facem, cu acea elocință subjugantă, care îi era caracteristică. ... Intr’o zi nu s’a mai putut vorbi de Titulescu. O dictatură pasionată nu mai tolera fizionomia atât de care se profila pe ecranul mare, vieței românești. Titulescu muri. O dictatură funestă și ridicolă nu îngădui să se vorbească de el, căci se supărau nemții. Dar acum Niculae Titulescu își poate reocupa piedestalul pe care îl merită în admirația și recunoștința țărei, a cărei mândrie a fost și va rămâne. C. Grigopol Sorecu. Armatele române trec linia de demarcație fixată prin nelegiuitul dictat de la Viena și merg să se reateze pe plaiurile de cari soarta României este pentru totdeauna legată. Un sentiment de dragoste și de mândrie încearcă pe fiecare, De dragoste pentru ținuturile ce constituesc leagănul țării noastre, de mândrie, față de un vecin hain, care a pândit un moment neprielnic pentru țară, pentru a rupe din trupul ei fără teama unei lupte. Ardealul reintră în patrimoniul românesc. Ardealul a fost și va fi românesc. Valentin Saxone NICOLAE TITULESCU Guvernul pregătește o nouă Constituție După informațiuni pornite din cercuri politice bune de încredere, guvernul este preocupat să dea țării o nouă constituție, întemeiată pe principiile constituțiilor de la 1866 și 1923. Constituția din 1938 rămâne abrogată, până la promulgarea noii constituții guvernul va lucra pe bază de decrete legi, care vor fi supuse ratificării primului parlament. TRUPELE din CAPITALA citate pentru spiritul de sacrificiu PATRIOTISM :1 DISCIPLINA D. general de corp de armată Mihail Racoviță, ministrul Apărării Naționale a dat următorul Ordin de zi: „După cinci zile de grele și neîntrerupte lupte, unitățile însărcinate cu siguranța și apărarea Capitalei, au înfrânt definitiv trupele naziste cari atacau de pe uscat și din aer orașul București. Intr’um avânt impresionant, unitățile române au asaltat pe inamic, capturând un mare număr de prizonieri și material de război foarte numeros. Datorită acțiunii lor, manevra de încercuire plănuită s’a prăbușit, asigurându-se astfel ordinea în oraș și liniștea cetățenilor. Sunt mândru că în Capitala țării se găsesc asemenea brave trupe și comandanți destoinici,, cari au putut obține una dintre cele mai frumoase victorii, atrăgând admirație marilor noștri aliați. Pentru spiritul de sacrificiu, patriotismul, disciplina de care au dat dovadă, aduc mulțumiri și recunoștința mea generalului Teodorescu Iosif, comandantul militar al Capitalei, Statului său Major și tuturor trupelor ce au acționat sub comanda sa. In fața celor căzuți în aceste lupte, mă descopăr cu admirațiune, iar jertfa lor să ne fie îndemnul de a merge înainte până la izbânda finală. Prezentul ordin se va citi trupei sub arme. Ministrull apărării naționale General C. A. MIHAIL RACOVITZA Germanii au fost scoși complect din orașul și rafinăriile Ploești .Alți 3 generali, 500 ofițeri, 600 subofițeri, 6000 soldați cu foarte mult material de războiu au fost capturați de trupele române — Comunicatul Marelui Stat Major al Armatei asupra operațiunilor din ziua de 30 August 1944 In cursul zilei de 30 August 1944, s-a continuat operațiunile de lichidare, a ultimelor rezistențe germane aflate pe teritoriul național în cooperare cu aviația și flota de Dunăre. In urma luptelor violente, ce au avut loc pe valea Buzăului, Slobozia, Oltenița, Călărași și insula Ada Kaleh, trupele noastre au reușit să înfrângă înverșunatele rezistențe germane, capturând 3 generali, 500 ofițeri, 600 subofițeri, 6000 trupă precum și foarte mult material de războiu. Au fost curățite complet orașul și toate rafinăriile din Ploești. Trupele noastre au respins peste frontieră în zona Nadlac, trupele germano - maghiare ce pătrunseseră pe teritoriul național. imm sim stem nu ram IBBNBH ICHNBM KIML Declarațiile d-lui C. I. C. Brătianu, șeful partidului National-Liberal, făcute ori presei române ori după amiază, d. Ministru Const. I. C. Brătianu a întrunit in locuința d-sale pe reprezentanții ziarelor din Capitala, cărora le-a făcut următoarele declarațiuni : In timp de 28 de ani România a avut de suportat două războaie crâncene. — In ce condiții au fost ele duse? Popoarele, ca și indivizii, au pe lângă viața lor materială și viață morală. Fără un ideal national ele nu pot trăi, nici progresa. Idealul poporului nostru a fost întrunirea tuturor Românilor într’un singur stat independent politicește și economicește. Răspunzând apelului Franței și Angliei, pentru eliberarea popoarelor supuse dominației străine, România a văzut putința întregirei teritoriilor locuite de Români într’o singură țară și s’a hotărât să facă sacrificiile necesare pentru realizarea unui ideal pentru care se devotaseră patrioții din generațiile anterioare. Intram în luptă alături de acei cari ne sprijiniseră pentru a creia independența noastră și cu Țările în cari se formase generația intelectualilor noștrii și cari ne serviseră de model pentru organizarea noastră. Ne angajasem la luptă cu entuziasm și cu acea încredere neclintită în victoria finală a forței morale, pe care au avut-o în cele mai grele împrejurări Regele Ferdinand I și marele său sfetnic Ion I. C. Brătianu. Se poate compara situația din 1918 cu aceia din 1940? Germania din răzbunare pentru că în războiul anterior am fost nevoiți să luptăm împotriva armatelor sale, ne-a distrus mai întâi unitatea noastră națională ,apoi ne-a ocupat cu armatele sale sub pretext că ne apără fruntariile Un război nefiresc După cotropirea Franței, nu puteam revista forței militare Germane si trebuia să ne considerăm ca ocupata de ea, iar nu să fim aliați cu o țara care ne dovedia vrăjmășia ei. Nu trebuia să pornim intr’un războiu care nu răspundea sentimentelor poporului nostru și al cărui rezultat se putea prevedea. Poporul român dorea pacea și simțea că o țară mică, prinsă în conflictul armat a două mari puteri, nu putea decât să fie zdrobită pierzând totul. A dovedit-o prin rezerva ce a păstrat-o tot timpul față de armatele germane deși politica oficială urma cu totul alt drum. Răspunzând acestor simți minte, sau singur, sau împreună cu d. Iuliu Maniu, am căutat continuu să oprim pe Mareșalul Antonescu să se angajeze într-un războiu alături cu aceia cari nu ne arătaseră decât vrăjmășie. ERA EVIDENT CA GERMANIA, CHIAR ÎNVINGĂTOARE, NU NE-AR FI PERMIS SA RELUAM ARDEALUL PIERDUT PRIN ARBITRAJUL DELA VIENA. Armata noastră, care in războiul trecut arătase o valoare necontestabilă, nu avea trebuință de o nouă glorie militară, Germania, care ne-a impus să-i dăm totul pentru a duce războiul, pentru care conducătorul Statulw, rupsese relațiile de prietenie cu foștii noștrii aliați. N’A ȘTIUT SA REPERE NEDREPTĂȚILE CELE PROVOCASE. Am recomandat la urmă mareșalului ca cel puțin să aibe toate menajamentele față de adversarii Germaniei, foștii noștri aliați, care ne ajutaseră să reîntregim Țara. Un regim dictatorial imposibil El însă ca să câștige buna voință a lui Hitler s’a încadrat îna tr’atât în politica acestuia, încât depășit orice limită, introducând la noi, excesele dictatoriale ale Germaniei, ca persecuțiuni cu muncă forțată, cu ucideri și cu suprimarea oricărei libertăți, de care până la acest regim se bucuraseră cetățenii Țării. In timpul dictaturii Mareșalului Antonescu, România a suportat un regim, care nu corespundea cu simțămintele unui popor blând și tolerant, cum este poporul nostru. O neprevedere de neiertat ne-a pus la discreția aceluia, care ne arătase mai multă vrăjmășie și din această cauză a distrus pe meleaguri străine și depărtate armatele, de cari Țara astăzi ar fi avut atâta nevoie, sleindu-ne economicește și fin unei armene. In alte războaie, puterile mari ajutau pe aliații lor, în cel actual. Țara a fost ruinată pentru a comandita Germania. Astăzi, după ce s’au sacrificat sute de mii de suflete românești, ne găsim într’o Țară dezarmată și ruinată, România suferă de o gravă emoragie și va fi trebuință de o muncă în Continuare în nag. ul-ai Cetățenii Capitalei manifestând contra cotropitorilor germani Actualitatea în imagini D. Dinu Brătianu, — având în stânga sa pe d. George Brătianu, în mijlocul ziariștilor cărora le-a făcut declarații ostașii sovietici în mijlocul populației bucureștene Mareșalul Jukov in Capitală Ieri după masă a sosit în Capitală, venind de pe front, Mareșalul Jukov. D-sa a făcut vizite protocolare la Marele Stat Major și d-lui g-1 Racovitză, ministrul Apărării Naționale, Dublu ligi Oii lista, ministrul ateilor mm,ia care prisi D. Grigore Niculescu-Buzești, ministrul afacerilor străine, a făcut azi presei următoarele declarațiuni: Noul Guvern Român nu recunoaște guvernele slovac, croat și italian fascist. Aceste guverne reprezintă state ,ce sunt creațiuni artificiale ale regimului hitlerist în scopul de a diviza Europa și a face astfel posibilă dominația germană asupra Continentului. In ce privește fostul guvern din Vichy, guvernul român constată că el a încetat de a mai exista, așa încât chestiunea nerecunoașterii acestui guvern nu se mai pune. Guvernul Român speră că va putea proceda cât mai curând la un schimb de reprezentanți diplomatici cu Națiunile Unite. Desființarea cartelelor de pâine Guvernul a hotărît să desființeze cartelele de pâine în Capitală, întrucât aprovizionarea este asigurată, existând disponibilități pentru multă vreme, ARMISTIȚIUL DINTRE ROMANIA ȘI RUSIA ?A SEMNAT Un mesagiu al Mareșalului Stalin câtre d. Iuliu Maniu ISTANBUL. 31. — Comisiunea română pentru semnarea armistițiului dintre U.R.S.S. și România, a lucrat în tot timpul zilei de azi împreună cu delegația sovietică. La lucrări au asistat și reprezentanții Marei Britanii și Statelor Unite. In urma discuțiunilor amicale care au avut loc, comisiunile au semnat protocolul convenției de armistițiu. Delegația română, în frunte cu d. Lucrețiu Pătrășcanu, șeful lui comunist din partidaRomânia, se înapoiază azi în Capitală. D. Ghiță Pop, membru în comisiunea română, aduce d-lui Iuliu Maniu un mesaj de răspuns din partea Mareșalului Stalin. Doua fortărețe sburatoare și 50 de avioane de vânătoare americane au sosit în România împreună cu ele a sosit o delegație aviatică americană, însoțită de cunoscutul aviator Bâzu Cantacuzino Asul aviației noastre de vânătoare Bâzu Cantacuzino, plecat într’o misiune specială la Foggia, în Italia, s-a înapoiat în Capitală la bordul unui avion de vânătoare american de tipul „Mustang”. Tot în cursul zilei de ori au aterizat pe un aerodrom din preajma Capitalei, două fortărețe sburatoare americane, având la bord o misiune aviatică americană. Cele două fortărețe sburătoare au fost escortate de 50 de avioane de vânătoare „Mustang”.