Viitorul, aprilie 1911 (Anul 5, nr. 1165-1180)
1911-04-02 / nr. 1165
OETUI« mmmmm ANCHETA? Gazetele guvernului informează publicul că «la ministerul instrucțiunei publice s’a orînduit o anchetă spre a se dovedi cine a divulgat unele informațiuni privitoare la diferite lucrări». Serios? Crede d-1 Arion că publicul are nevoe să știe cine a dat acele informațiuni? Nu crede mai degrabă că are datoria imperioasă de a lămuri publicul asupra felului de asanare morală întreprinsă de d-sa la ministerul de instrucție ? N’ar interesa mai mult publicul să știe dacă afirmările și faptele arătate în Cameră de d-nii deputați N. N. Săveanu și dr. Angelescu, sunt sau nu adevărate ? Cum ? ! La ministerul de instrucție sînt secrete de Stat și nu trebue divulgate? Numirile făcute de d-l Arion sunt de așa natură încît d-sa se rușinează de ele? Domnule Arion ! Aveți curajul faptelor D-v. și dați publicului desmințirile* așteptate cu nerăbdare dacă deputații opoziției liberale au afirmat lucruri neexacte! Tot Ministerul de Instrucție știe, de la Dv. și pînă la copiștii cari au transcris ordinele date de dv., ca și țara întreagă, căci doară numirile le-ați făcut pentru țara întreagă, care s’a scandalizat de numirile ce a ți făcut, știe că deputații au spus numai o parte din adevăr. Zadarnică frămîntare încearcă ancheta! Musca de pe căciula ciocoismului d-v. cap,bîzîie rău de tot...S’aude bîziitul ei... de la Severin la Dorohoi!... Dela soc. „Hora“ Cu începere dela 1 Aprilie, corul mixt al soc. muzicale «Hora» de sub conducerea maestrului Juarez Movillă, nu va mai cînta la biserica Sf. Nicolae Șelari, după un an și jumătate de strălucită activitate muzicală religioasă. Din întreg corul s’au format 2 grupe mai mici, din care una sub conducerea d lui C. Dumitrescu-O neasă, ajutor de maestru al «Horei» va cînta la biserica Sf. Vineri-Grivița , iar alta, sub conducerea d-lui A. Marinescu, ajutor de maestru, va cînta la biserica Sf. Nicolae-Șelari. Restul de elemente s’au angajat pe la alte coruri bisericești. Duminicile și sărbătorile după amiază, întreg corul mixt al societății «Hora» proiectează să dea, sub conducerea maestrului Movillă, o serie de concerte religioase gratuite, la bisericile mărginașe ale Capitalei, sub auspiciile Sf. Mitropolii și «soc. ortodoxe naționale a femeilor române». CRONICA MUZICALA Concertul d-nei Lucia Cosma A fost o adevărată sărbătoare concertul simpaticei cîntărețe din Sibiu, d-na Lucia Cosma, care a obținut cele mai frumoase succese prin marile centre muzicale. Programa alcătuită din compoziții vocale scrise de clasici și moderni, a lăsat să se întrevadă remarcabilele calități ale concertistei. Vocea — un sopran subtil, format în școala vestitei Marchesi (Paris)— cu registrele egal dezvoltate, mlădioasă și capabilă de cele mai dificile agilități, a strălucit în toată splendoarea, cu ariile din: «Flautul fermecat» și «Nunta lui Figaro» de Mozart. A dovedit că-i sunt cunoscute toate rafineriile cîntului figurat: staccate, triluri, fiorduri, etc., și toate acestea au culminat în deliciosul vals «Voci di primavera» de I. Strauss. In mod fin a detailat și ariile de : C. Franck (Procession), Massenet (Bonne nuit)și Tosti (Ave Maria). Cîntăreață de lieduri d-na Cosma și-a format un cerc de admiratori în Viena. Felul cum a redat poesia lirică a unui Goethe, Heine, Möricke, Müller, ș. a., îmbrăcată cu o haină muzicală de: Brahms, Liszt, Tschaikowsky, R Strauss și H. Wolf, ne-a făcut să o punem alături de marile cîntărețe de lieduri ca: Lula Gmeiner, I. Culp, Staegeman, ș. a. Care cîntătăreață ar fi în stare să miște sufletele noastre cîntînd cu atîta duioșie și simplicitate melodiile și mai ales doinele romînești ale unui: G. Dima (Mugurel) și Brediceanu, ca d na Cosma ? Prin dînsa au ajuns aceste frumuseți melodice la valoarea lor adevărată, căci ceea ce este liedul la germani, asemenea și doina sau romanța la romîni. Și numai o cîntăreață ca d-na Cosma poate produce senzații divine și necunoscute, cîntindu-le. Un public select și numeros, în frunte cu Principesa Moștenitoare a subliniat cu aplauze călduroase fiecare număr din program. S’au oferit simpaticei cîntărețe flori, un prinos bine meritat pentru frumusețile ce ne-a oferit. H. Göring Pensiunile jandarmilor S’a împărțit în Cameră următorul proiect depus de d-l Al. Marghiloman, ministru de interne: Art. 1. — Jandarmii rurali grade inferioare, cari au servit 15 ani fără întrerupere în corpul jandarmeriei rurale și se găseau în a treia reangajare la 31 Martie 1906, au dreptul la o pesiune egală cu 2/3 din din solda și prima de reangajare ce primeau la eșirea din serviciu. Beneficiază de pensiune și aceia cari au întrerupt serviciul din cauza micșorării efectivului corpului prin buget dacă s’au reangajat ulterior și întrunesc celelalte condițiuni. Această pensiune se va plăti cu începere de la 1 Aprilie 1912. Art. 2. — Drepturile de pensiune se vor lichida conform legii generale de pensiuni, cu căderile și după formele acelei legi. Cererile se vor adresa comisiunii cel mai tîrziu pînă la 1 Noembrie 1911. Art. 3.— Pensiunile se aprobă, pe baza deciziunilor comisiunii, prin decret regal format de ministerul de interne și se plătesc de Casa generală de pensiuni a Statului. Agitația arhitecților Arhitecți au ținut o consfătuire sub președinția d-lui Mandrea. Au vorbit d-nii Socolescu, A. Cerchez, Burcuș, Smărăndescu, A. Niculescu, Secară și Static Gh. Ciortan — unii cerînd ca arhitecții să nu se agite în afară de societatea lor, alții susținînd că trebue o acțiune în afară de societate, întrucît în joc e corpul întreg al arhitecților din țară. Discuțiunea s’a învîrtit în jurul acestor puncte . Legiferarea profesiunei de arhitect prin instituirea dreptului de liberă practică a arhitecturii în țară după sistemul întrebuințat cu medicii, farmaciștii, inginerii etc. ; înființarea concursurilor pentru lucrările pendinte de Stat, județe și comune ; judecarea proectelor de lucrări de către un consiliu tehnic al arhitecturei, formînd o secțiune aparte în consiliul tehnic superior de la ministerul lucrărilor publice , înființarea unui grup reprezentînd Interesele corpului arhitecților din întreaga țară. D. Statie Gh. Ciortan a propus numirea unei comisiuni oficiale, din sînul societăței, care să lucreze de comun acord cu o delegațiune aleasă ad-hoc din sînul celor prezenți la consfătuirea de aseară. m • * Astăzi se va prezenta d-lui președinte al Senatului o comisiune de trei arhitecți, în cap cu d. Minea, președintele societăței arhitecților romîni, spre a cere rezolvirea chestiunei concursului instituit acum 20 ani pentru construirea unui local propriu al Senatului. Comisiunea va prezenta și un memoriu privitor la toate dezideratele arhitecților. Medicii și lea sanitară cu Explicațiile»(?) directorului sanitar Enostim de tot d. director general al serviciului sanitar. Serios. Dsmnazi a luat parte la o consfătuire care a avut loc la «Asociația generală a medicilor din țară», la care fuseseră invitați toți prezidenții comitetelor auxiliare din țară ale acestei societăți, comitetul central și medicii din Parlament. D. director Bărdescu avea să dea explicații asupra chestiei sanitare. D. director general n’a șovăit să răspundă la invitație. A venit cu curaj, mai mult decît cu curaj, și, în răspunsurile echivoce, ce zicem ? anodine pe cari le a dat interpelărilor ce i au fost adresate de foștii tovarăși de luptă, a fost... adorabil. — Desființați 100 de moașe rurale și 10 circumscripții medicale, i au spus d-nii d-rn Sion și Botescu. — Bl agi ! a răspuns directorul general. Pare că sunt ținut să vă dau dv. socoteală. Dar, în sfîrșit, vă răspund : desființez moașele fiindcă sunt... fictive. Același lucru și cu cei zece medici. Nu desființez însă «școala moașelor», așa că pe viitor se vor putea forma nouă moașe. — Cum nu desființați, cînd în budget n’ați prevăzut nimic pentru această școală, ba ați suprimat pe cale budgetară corpul profesoral și subvențiile ce se dau acestei școale? — ! ! ! !.... a răspuns d. Bărdescu.. tăcînd.j! — Ați scăzut din budget o sumă de 430.000 lei de la fondul construcției și întreținerii spitalelor. — Era un fond... nativ. — Cum fictiv, cînd suma era vărsată la ministerul de finanțe ? — ! ! ! ! a răspuns... făcînd d. Bărdescu. Ați redus leafa imfirmierilor de la 40 la 30 lei. Așa am văzut în bugetul dv. — Inexact. Tipografii de la Imprimeria Statului au greșit. In realitate am urcat salariile infirmierilor la... 35 lei. Diferența reprezintă primul fond al Casei de ajutor pe care se-o fac. — In schimb v’ați mărit, d-v. și sub directorul d-v.. leafa... — ! ! ! !... a răspuns d. Bărdescu... tăcînd. — V’ați luat angajamentul să aplicați legea sanitară pentru obținerea căreea ați luptat ca prezident al Asociației medicilor. — Ferească Dumnezeu ! Legea e inaplicabilă. Serios ! Singurul lucru pe care-l pot face este să sporesc cu 20—30 lei salariile câtorva medici, cu o anumită vechime. Cum vedeți, am la inimă soarta corpului medical. — Un mic... bacșiș foștilor d-v. tovarăși de luptă. — înțelegem. — Mă doare soarta lor. De aceea am și făcut... plăci comemorative la 2—3 medici cari au murit în ultimele două luni. A, aceasta este o mare reformă, o reformă... sentimentală. Așa să știți. Mă doare soarta medicilor. — In definitiv, ce faceți cu legea sanitară ? — Legea sanitară, care lege sanitară ? Lanțul de fier al curbei, curba de lanț a fierului, fierul de curbă al lanțului... D. director general nu mai poate de emoție. Asistența, înduioșată, suspină. Medicii, complet edificați asupra soartei legei sanitare, propun să se dea un nou banchet directorului general. Incheerea ?... — D. Bărdescu a fost prezident — și poate și viitor, de ce nu ? — al Asociației corpului medical, și e director sanitar al ministrului Miniciună, Ex. Un om corect... Tribunalul Ilfov secția I civilecorecțională, a înregistrat sub No. 18.888 din 4 Septembrie 1909, următoarea petiție: Domnule Prim-Președinte, Subsemnata Adela Cogălniceanu, proprietară în Iași, cu domiciliul ales în București, la d-1 avocat M. E. Papamihalopol, bulevardul Carol No. 14, chem în judecată pe d-l Pascal Toncescu, avocat, domiciliat în București, strada Isvor No. 11 bis, spre a-mi restitui suma de lei 17141 (șeaptesprezece mii una sută patruzeci și unu), bani ce-mi datorează cu ocaziunea tratativelor pentru vînzarea moșiei mele Parincea din jud. Bacău Cer procente și cheltueli de judecată, rugindu-vă să bine-voiți a fixa un termen pentru înfățișare, ordonînd și chemarea personal la interogator a numitului pirot. La timp voi produce in instanță toate actele scrisori, și documente, atît un copil cît și original pentru dovedirea acestei acțiuni. Alătur o coală timbrată a 1.0 lei, drept taxă și o coală a 2 lei pentru interogator, cum și o copie dupe prezenta pentru comunicare. Cu stimă (si) ADELA KOGALNICEANU Acum înțelegem perfect pentru ce corectul domn Pascal Toncescu, ține cu tot dinadinsul să pozeze în cel mai neîmpăcat adversar al instituțiilor financiare ale țarei și apărător al moralei publice. Ziarele ne-aseara Cămașa de forță. — Din «Ordinea» : Vedeți cum cade d. Carp ? In noroiu, în dispreț, în ignominie. Asta e osînda tuturor ambițioșilor cari n’au, pentru a pretinde la situații nemeritate, decît cinismul, îndrăsneala și deșertăciunea lor. Neputincios să dobîndească credit în opinia publică, d. Carp a pus ciomagul în mina nevrednicului de la interne și l-a asvîrlit asupra alegătorilor. Neputincios să conceapă o lege care să dea caracter însemnat radittichului său regim, președintele consiliului și-a asmuțit ceata de energument ca să dea, cu vociferări și scandal, ființă legală unor proiecte scandaloase prin absurditatea lor. Și neputincios să se impute cu autoritate parlamentului, d. Carpo și-a asmuțit nebunii să necinstească Adunările cu limbagiul trivial care nu se aude nici în grajduri. Scena din ședința de eri a Senatului a fost o rușine care va rămîne ca singura caracteristică a strînsurei adunată de d. Marghiloman din speluncile țarei. Căci aberația d-lui Kalimaki a fost așa, încît «Epoca» silită să îl apere, nu îndrăsnește, totuși, să reproducă cuvintele acestui asiatic vice-președinte, ci scrie, de cîte ori ajunge la expresiunile impulsivului, că «nu se aude, din pricina zgomotului», __ s . Daca majoritatea, ea însăși, nu va ști să-și apere prestigiul înpotriva protecțiunei ce-i acordă faimosul ei vice-președinte—atunci ședințele Senatului vor lua, pe viitor, un caracter care va face necesară prezența, în sala de desbateri, a jandarmilor. Și de altfel, lucrul s’a petrecut chiar ieri: după ce a injuriat surugiește opoziția, d. Kalimaki s’a repezit la d. Misail, colegul său de vice-președinție, cu care a avut un comliet... piept la piept. Daca nu se interpuneau senatorii, trebuia să intervie sulvarea. Cămașa de forță, dar, căci altfel nu se pot ține ședințe în maturul corp fără să asistăm la scene de pugilat. D. Carp a dat drumul nebunilor. Mișcarea dela Domenii La ministerul agriculturei și al domeniilor s’au făcut următoarele înaintări și numiri: Casa pădurilor.Au fost avansați d-nii V. Bontași și N. Nădejde inspectori generali. Au fost numiți d-nii N. „Pascal inginer hotarnic, Mihailescu St. șef de birou cl. 11 și Raulescu impiegat cl. I. Direcția agriculturei.Au fost înaintați d-nn N. Giurgea ,sub inspector agricol cl. Ii ; 1. Voinescu cap de birou cl. I; J. Iliescu cap de birou cl. Iii; Pandele Micu arhivar; St. Niculescu numit impiegat definitiv cl. li; N. Boem impiegat auxiliar cl. I. Gh. Vasile impiegat auxiliar cl. 1. Serviciul statisticei.—Au fost înaintați d-un I. Scarlatescu cap de birou cl. I. Valerian Popa, ajutor cap de birou. T Ionescu a fost numit impiegat auxiliar cl. 11. Serviciul arhitecturei.—D-ra Macri a fost numită impiegată auxiliară cl. 11. Serviciul contabilității — Au fost avansați d-lii N. Ionescu impiegat auxiliar cl. li; Diamandy Șerbănescu arhivar ; G. Traian sub șef de birou ; d-r A. Constantinescu a fost numită telefoanistă. Sub direcția proprietăței. — Au fost avansați d-mi b. Lascu sub șef de birou cl. 11 ; G. T. Teodorescu, idem; G. Petrescu sub șef de birou cl. III; I. Iconomescu ajutor șef de birou ; Cornel Mihalescu, impiegat definitiv clasa I; D. Șerbănescu impiegat definitiv cl. I; Gh. Sima a fost numit impiegat definitiv cl. II. Sub direcția exploatărei moșiilor. Au fost mutați d-uii G. Haritonovici și D. Șerbănescu sub-șefi de birou cl. I ; Gr. Pandelescu subșef de birou cl. III; Al. Filore mu arhivar ; Petre Simionescu, Paul Haralamb și Emanoil Bradiu impiegați definitivi cl. I. Păunescu M. Gruia și Priboianu N., impiegați definitivi de cl. II ; Panaitescu Sava impiegat auxiliar cl. I. Paraschivescu V., a fost numit impiegat auxiliar cl. I. Sub direcția Dobrogei. — Au fost înnaintați d-nii Nedelceanu I. și I Mihăilescu G., subșefi de biurou cl.I; I. Constantinescu ajutor subșef de biurou ; Nicu Iosif, impiegat definitiv cl. I. Niculescu Octavian, idem de cl. II. Ingineri hotărnici.—Au fost avansați St. Niculescu și Mircea Magheru ingineri de cl. II. Iacob Georgescu impiegat cl. I. Aristotel Parnea auxiliar cl. I. Serviciul Zootehnic.—Au fost numiți d-nii I. I. Constantinescu și Oct. Niculescu impiegați auxiliari. Serviciul contencios. ~ D. S. Niculescu a fost numit impiegat definitiv cl. II, PARLAMENTUL 4 Camera Ședința de la 31 Martie Ședința se deschide la ora 2 și la, sub președința d-lui C. Olănescu. D. Sabba Ștefănescu, depune două proiecte de lege din inițiativa parlamentară, unul privitor la institutori și altul la ofițeri de poliție. D. V. G. Morțun : spune că a cerut dosarul alegerilor din Roman. In acel dosar lipsește raportul d-lui procuror general Hina. Roagă să i se pue la dispoziție și acel raport spre a adresa o interpelare a d-lui ministru de interne. D. Al.jS Marghiloman, ministru de interne, răspunde că din greșală nu s’a trimis pînă acum acel raport, căci cererea a fost trimisă la alt minister decitacol în drept. D. președinte spune că va interveni spre a se aduce raportul. D. Al.. Marghiloman roagă să se intervertească ordinea de zi pentru votarea proiectului privitor la suprimarea unor posturi de sub-prefecți. Camera admite: Se începe discuția generală asupra acestui proiect. D. P.Ionițescu spune că nu se poate vota un asemenea proiect, căci este absolut neconstituțional, înainte de a cere votarea acestui proiect, d-1 ministru de interne trebuia să prezinte și un tablou de modificările circumscripțiunilor. Așa s’a procedat sub toate guvernele, de cite ori s’a sporit sau s’a micșorat numărul subprefecților. D. ministru a spus însă că va veni peste un an cu un proiect de schimbare a circumscripțiilor. Aceasta nu este admisibil, căci d. ministru nu poate modifica după plac circumscripțiile plășilor. D. Ionițescu spune că suprimarea unor subprefecți este nedreaptă și în contra legei. Acești subprefecți au fost recrutați dintre titrați și în baza concursului depus ; legea le dă o sumă de atribuțiuni de control asupra administrației comunelor rurale. Acești funcționari, cînd s’au prezentat la concurs, erau siguri că vor fi stabili și că-și vor forma o carieră. Cînd se procedează acum cu dînșii astfel și se suprimă cu atîta ușurință, pe viitor nici un element bun nu se va mai devota acestei ramuri de administrație publică.Oratorul crede că cei suprimați vor fi dintre subprefecții cari și-au făcut în mod conștiincios datoria. In același timp de ministru de interne va menține în slujbă pe toți acei sub-prefecți cari s’au distins în campania electorală în favoarea guvernului. Discuția se închide și proiectul se votează. D. Em. Pangrati, raportor, citește proiectul de buget al ministerului cultelor și instrucției. D. Sabba Ștefănescu spune că prin acest buget s’a călcat legea învățămîntului secundar și superior. Călcarea aceasta n’a făcută d-i ministru de instrucție, de vreme ce d-sa s’a degajat. Prin urmare călcarea a fost făcută de fostul guvern și în special de d-1 Haret, care a călcat toate legile. Oratorul constată că directorii de laboratorii sunt plătiți neegal. Lefurile lor variază pe o scară foarte mare. Ar trebui să cerceteze cauzele care au făcut pe d. Haret să fixeze lefuri deosebite. Cn concluzie, d-sa crede că trebue să se legalizeze lefurile, pentru a nu vedea anomalia de azi cînd directorii sînt plătiți cu cinci feluri de lefuri, iar asistenții și preparatorii cu cîte șapte feluri de lefuri. Nici măcar lefurile laboranților și servitorilor nu sunt la fel. Cere să înceteze această anomalie. D. C. C. Arlon, ministrul instrucției, spune că legile nu sunt călcata da d-sa. D. Haret a călcat legile organice prin buget; le-am modificat și eu tot prin buget. Vă rog să votați bugetul așa cum a fost alcătuit și vă promit că voi veni cu o lege de organizare, prin care se vor regula aceste anomalii. (Aplauze). B. Pangrati spune că deosebirea de la regula generală o fac numai laboratoriiie d-lor Babeș și Toma Ionescu, cari au fost organizate in baza unor legi speciale. In ceea ce privește lefurile personalului de la celelalte laboratorii, aceasta se va putea regula printr-o lege pe care o va prezenta d. ministru. Bugetul se votează. Se votează bugetul ministerului de externe, cu mențiunea făcută de d. ministru Marghiloman că noua legație prevăzută în acest buget se va înființa la Berna. Se votează bugetele consiliului de miniștri, Casei de depuneri, Eforiei spitalelor civile din București, Epitropiei Sf. Spiridon din Iași. Se votează legea bugetară. Se votează sporirea iodului de rulamentul Regiei Monopolurilor Statului, de la 10 la 12 milioane. Se ia în discuție proectul pentru recunoașterea ca persoană morală a «Cercului comercial» și industrial din București. D. P. Ionițescu propune un amendament ca în acest proect să fie cuprinse toate cercurile comercial și industriale din țară. Amendamentul se respinge. D. M. Deșliu roagă guvernul să vie mai curînd cu un proect pentru modificarea legei băuturilor spirtoase. D. Al. Marghiloman, ministru de interne, răspunde că cererea d-lui Deșliu se va satisface după Paști, cînd se va veni cu un proiect modificator al numitei legi. Proiectul se votează. Se votează proiectul pentru întrebuințarea excedentului Eforiei spitalelor civile din București. Se votează proectul pentru autorizarea bisericei Icoanei din București de a vinde un teren. Se votează strămutarea judecătoriei de la Udești la Spineni din jud. Olt. Se votează proiectul pentru chemarea sub drapel a contingentului clasei pe anul 1912. Se votează împrumutul comunei Brăila de 60 000 lei, necesare diferitelor măsuri sanitare. Se votează convenția încheiată la Geneva, pentru ameliorarea soartei militarilor căzuți în luptă. Se votează convenția internațională pentru unificarea unor reguli în materie de abordaj, încheiată la Bruxelles. Se votează proectul pentru recunoașterea ca persoană morală a societății «Ofițerii Veterani Virtutea militară». Ședința se ridică la ora 6. Sea roagă ca Senatul să treacă in secțiuni pentru a studia proiectele urgente și apoi să se reia ședința publică. La orele 3 fără un sfert ședința se suspendă iar d-nii senatori trec în secțiuni. Ședința se redeschide la ora 4 fără un sfert sub președinția d-lui Gh. Gr. Cantacuzino. D. Const. Iliescu se plînge că nu i se dă posibilitatea de a-și desvolta interpelarea adresată d-lui ministru de interne mai ales că este informat că discuția Adresei va dura pînă la vacanța Pasului. D>. Ion Găvănescu găsește că discuția Adresei chiar cînd este prelungită pînă la plictiseală tot mai prezintă oarecare interes de oarece în ea se oglindește icoana luptelor noastre politice. Vorbind de discursul d-lui Toma Stelian, compară pe fruntașul liberal cu un aviator politic care a știut într’adevăr să se ridice la o înălțime în prima parte a discursului său. Regretă însă că n’a găsit aceiași tendință și în partea II-a a discursului său. Impută d-lui Stelian că n’a voit să se ridice pînă la perspectiva ochiului istoric. Despre "chestia constituționalismului guvernului spune că trebue să fie prea bine studiată, pentru a se vedea dacă este întemeiată pretențiunea d-lui Take Ionescu de a veni la guvern sa^paza indicațiunilor corpului electoral. Constituțiunea este o legiuire foarte simplă și care poate fi studiată de om și cine. Prin constituțiunea noastră sa prevede că toate puterile emană de la națiune, dar aceste puteri le exercită prin delegațiuni. Cel dinții împuternicit al națiunei este Regele și cînd el numește pe miniștri atunci îi numește în numele națiunei. D-l Take Ionescu voește a pune unele indicații ale corpului electoral mai presus de puterea națiunei. Dar să admitem că în cursul unei legislațiuni nu se provoacă nici o alegere parțială, atunci care este indicațiunea după care Regele numește pe miniștri. Se poate ca un partid nou să se afirme și să-și facă un mare număr de aderenți, asta înseamnă că el trebue să fie chemat la guvern ? Dar după această teorie, atunci de ce nu s’ar putea să fie chemat la guvern și partidul social-democrat al d-lor Frimu și Cocea ? Nu după slabele indicații ale corpului electoral Regele trebue să numească pe miniștri. Partidul conservator a fost chemat la guvern pentru că e un partid de guvernămînt cu tradiții și a fost indicat și de partidul liberal ca singurul său urmaș. Deși d-l Take Ionescu și-a format un partid, cu toate acestea d-sa este lipsit de un ideal politic și atît de adevărat este acest lucru, e că partidul conservator-democrat nu are nici un program. Dacă d-l Take Ionescu a reușit să-și formeze un partid și să reușească în cîteva alegeri parțiale se datorește faptului că d-sa a fost expresiunea celei mai violente campanii contra partidului liberal. Era foarte natural ca după represiunea din 1907 partidul liberal să producă foarte multe nemulțumiri și de aceste nemulțumiri a profitat d-l Take Ionescu ca să-și formeze partidul său. In urnele din care a eșit victorios partidul d-lui Take Ionescu, nu a fost programul partidului conservator-demnocrat pentru că nu-1 avea, ci au fost puse nemulțumirile provocate de partidul liberal. Partidul conservator-democrat ca să-și motiveze teza sa favorabilă că țara nu voește un guvern conservator, a inventat că in timpul alegerilor s’au făcut ingerințe și călcări de lege. Vorbind despre alegerea de la Universitatea din Iași, spune că pretinsele nereguli săvîrșite nu au fost decît o iluzie a opoziției. Este foarte posibil ca electorii de meserie cari n au în capul lor decît suveici, să fi văzut o suveică și la alegerile de la universități. Dar mai este ceva. Profesorii universitari atît sînt de puțin obișnuiți cu operațiile electorale încît aproape nu știau cum să lipească buletinele. Nu știu dacă sunt doi sau trei profesori cari să cunoască manipulările alegerilor. Bineînțeles că d-1 Stere știe ce a suveica pentru că a practicat’o, dar ceilalți profesori, nici unul habar nu au de ce este acea «suveică». Pentru prestigiul Universităților trebue să înlăturăm această rușine pe care uni încearcă să se-o arunce. Vorbind despre guvernarea liberală spune că n’a știut să legifereze și că a făcut legi inaplicabile, în special d-l Haret a făcut legile cele mai nechibzuite. Această guvernare a produs nemulțumiri cari fatal trebuia sa’i aducă la insucces în alegeri și atunci s’au aliat cu cealaltă armată, cu conservatorii-democrați și ambele armate aliate au plecat la luptă, dar n’au anunțat nici o reformă, nici un program folositor țărei. Acești aliați au dat lupte contra partidului pe care îl numea al ciocoilor, dar care venea cu un program de reformă atît de folositor pentru populațiunea țărei. S’a încercat prin toate mijloacele, dar nu s’a reușit să se sugereze poporului necredința într’un program de reforme atît de bine-făcătoare. Programul însă a plăcut țărei și s’a înțeles și de aceea a dat toată încrederea sa partidului conservator și guvernului acestui partid. Vorbind despre reforma electorală spune că formula nu stă în lărgirea colegiilor electorale, ci în adincirea conștiinței politice a actualelor colegii și această reformă este conservatoare și partidului conservator îi este dat să resolve această chestiune. Partidului conservator îi este dat să realizeze unitatea sufletească între păturile conducătoare și cele de jos. Partidul conservator va deștepta conștiința națională, făcînd educațiunea sufletelor. Preoții și învățătorii trebue să lase la o parte faimoasa activitate extra-școlară și extra bisericească și va trebui să se îngrijească de formarea și curățirea sufletelor. Acest lucru se află în marele program al partidului conservator și oricîtâ opoziție s’ar face guvernului conservator el va ști să-și facă datoria pînă la sfîrșit, căci pe steagul partidului conservator se află scris: «Totul pentru țară, nimic pentru noi», cînd țara l’a ales pe Regele nostru și i-a pus coroana pe cap. Trecînd într’o altă ordine de idei vorbește despre alegeri și spune că d-1 ministru de interne, într’un discurs la Cameră a voit să arate alegerea membrului opoziției la Brăila, ca rezultat al unei fraude. Oratorul dă mai multe explicațiuni în această chestiune. Nu este serios să afirmi că opoziția a făcut ingerințe față de guvern. Guvernul insă a făcut ingerințe însoțite de o mulțime de promisiuni, și ca probă e că bugetul orașului Brăila a fost sporit cu douăzeci de mii de lei care totservă numai pentru creare de noi funcțiuni. Și atit de adevărat este că alegerile au fost pătate de ingerințe incît însuși d-l Mathei Cantacuzino, cu înalta d-sale autoritate, a venit aci in Senat și a afirmat că alegerile au fost violente și că d-l Carp ar fi meritat să se facă sub guvernul său alegeri mai curate. Nu știu dacă d. Cntacuzino a voit să-i scoată din cauză pe d. Carp și să arunce toată răspunderea asupra d-lui Marghiloman, noi însă nu suntem ținuți să facem această diferențiare și pentru noi nu este decit un singur culpabil , șeful guvernului. Trecînd intr’o altă ordine de idei, vorbește despre reforma electorală și spune că partidul liberal s’a retras de la guvern, ca să-și reîmprospăteze forțele, pentru a realiza această reformă. Cind guvernul a venit la putere, a oferit partidului liberal un număr de locuri în Parlament, dar cum era foarte natural, s’a refuzat această ofertă și i s’a opus cartelul făcut cu partidul conservator-democrat, pe care d-v. l-ați numit imoral. D-v. v’ați format majoritățile, dar victoria morală o avem noi opoziția. De ce ați numit d-voastră cartelul imoral ? Este mai moral ca d-v., care ați fost aliați noștri, să veniți astăzi să ne atacați ? Dar ne-ați spus că pe d-1 Take Ionescu l’am atacat cu mare înverșunare pentru ca, mai în urmă să ne aliem cu d-sa. Desigur că l’am atacat pe d-1 Take Ionescu iutți pentru că d-1 Take Ionescu crea sufletul partidului conservator și al doilea pentru că vedeam în d-sa singurul adversar reductibil. Cînd democrații s’au retras din partidul conservator, toată lumea a spus că acolo au rămas principiile, ideile și a plecat demagogia, și acest lucru l-au spus și d-v. Cînd aț venit la guvern însă aț supralicitat programul d-lui Take Ionescu. D-v v’ați numit jun guvern de reparațiune, eu cred că sînteți mai mult un guvern de restaurațiune. D-v. ați făcut mare vîlvă pe chestia agrară și acum în loc să contribuiți și d-v. la rezolvarea acestei chestiuni, vă mulțumiți să ne acuzați pe noi de instigațiuni. Noi vă înțelegem să vă dedați la critici obiective, dar să nu vă dedați la acuzațiuni pătimașe. Partidul liberal are un ideal scump de realizat și acest ideal este unul din pricipalele puncte din programul nostru de guvernământ; acest ideal este reforma electorală. Nici dv. nu puteți contesta că actualele colegii electorale au devenit o ficțiune și trebue să se dea o mai mare tensiune vieței noastre sociale. Progresele economice nu se pot realiza decît prin lărgrea vieței sociale, prin darea unui cîmp mai liber năzuințelor neamului. Ședința se ridică la orele 6, anunțîndu-se cea viitoare pentru seara la orele 9. Ședința de noapte Ședința s-a deschis la orele 9 și un sfert, sub președinția d-lui general Argetoianu, vice-președinte. Ședința se suspendă, iar d-nii senatori trec în secțiuni. Ședința se redeschide la orele 9 și jumătate. Se continuă discuțiunea proiectului de lege pentru oftenirea traiului. D. M. Orleanu spune că acest proiect se ocupă de toate numai de ieftenirea traiului nu. Dacă într’adevăr proiectul s’ar ocupa de ieftinirea traiului, cu toți ar fi de acord a face ca cu un moment mai curînd să se ia măsurile necesare. Cînd se aduce un proiect de lege pentru oftinirea traiului, trebue să se studieze întîi cauzele care au provocat scumpirea traiului. Cred că cea mai bună măsură care ar trebui să se ia, ar fi de a se pune o stavilă fabricanților care se cartelează între ei pentru ridicarea peste maximul posibil a produselor lor, și acest lucru erea prevăzut în proiectul de lege pentru încurajarea industrială presentat anul trecut de către guvernul liberal. Dar scumpirea traiului mai este și un fenomen al progresului economic realizat in ultimul timp în țara noastră. Dacă veți studia care era comerțul nostru acum treizeci de ani, veți vedea cît de scump era atunci banul în puterea lui liberatorie. Dar această stare fatal era să ne ducă la faliment. Comerțul nostru exterior luînd o mare desvoltare a fost nevoe de a se înființa și la noi o industrie și odată înființată a trebuit sporit tariful vamei, care forțat a adus scumpirea traiului. Dar scumperea productelor noastre a mai fost provocată și din faptul că au venit în concurență pe piețele streine cu produsele streine. Acesta este fenomenul, care de altfel trebue să ne bucure pentru că este în folosul nostru. Traiul se poate ușura dar prin alte mijloace decît cele pe care voiți să le întrebuințați d-v. In proectul în discuție se găsesc înglobate mai multe proecte. Așa de pildă dv. credeți că prin legea stabilităței advocaților și arhitecților, prin desființarea Creditului Agricol, veți extim traiul. Dar în sfîrșit ați adus proectul și trebui să-l discutăm. Mai întîi prin scutirea de imposit a proprietăților mai mici de șase hectare, dv., faceți mai multe clase de proprietăți impuse. Dar mai este și o nedreptate care se face prin această măsură. Inchipuiți-vă că un proprietar de șase hectare de pămînt ar ocupa o pozițiune în stat, și lucru nu este imposibil, ei bine de, scutiți de imposit pe acest proprietar, iar pe nenorocitul de clăcași care n’are nici o palmă de pămînt nu-1 scutiți de nimic. Sistemul acesta de scutiri a fost experimentat și în Franța dar el a fost abandonat pentru că s’a dovedit că nu e de nici un folos pentru cetățeni este însă foarte păgubitor pentru bugetul statului. Dar mai este ceva. Se știe că impositul funciar este cel mai pozitiv. Ei bine, noi avem în țară astăzi opt milioane hectare de teren arabil ; din acest teren trei milioane se găsește fărîmițat în proprietate mică de 5 și 6 hectare, și cînd mai ai și Cassa Rurală al cărui scop este de a fărâmița proprietatea mare în proprietate mică, după sistemul dvs, veți ajunge la un moment dat să nu mai aveți ce impune la impozitul funciar. Și dacă faceți această spărtură,în bugetul statului, ce aveți să puneți la loc ? Trecînd la celelalte dispoziții din proect, spune că se face o degrevare care nu însemnează aproape nimic și din care cetățenii nu cîșigă nimic. Dacă ați fi voit să faceți ceva ar fi trebuit să reduceți prețurile la zahăr și petrol. Prin scăderea taxei de 78 lei la vagonul de grin înseamnă că reduceți cu 0,7 dintr’un ban chilogramul de pline, care nu va intra în punga consumatorului, iar fondul comunal va avea anual o pierdere de aproape două milioane. O altă dispoziție pe care dv., o credeți salutară pentru țară e și aceea a reducerei a dobînzilor de la sumele datorite de țărani pentru porumbul ce s’a dat la țărani. Și această măsură nu va aduce nici un folos, dar veți întări convingerea în țărani că statul trebue să le dea totul. Cu privire la suprimarea fondului de rezervă al căilor ferate este mai mult o instituțiune cu caracter comercial și are nevoe de cheltueli extraordinare, mărirea materialului rulant, etc.,, deci are neapărat nevoe de un fond de reservă. Tot asemenea se întimplă și cu fondul de rezervă al Cassei de pensiuni. Desființarea acestor fonduri de rezerva este o nenorocire și foarte păgubitor pentru bugetul statului. Și acum voiți să esteniți traiul ? Sunt alte măsuri. De pildă trebuesc organizate societăți pentru construirea locuințelor eftine, provocind scăderea chiriilor ; faceți cooperative de consumațiune , municipalizați serviciile de prin orașe și veți aduce o foarte simțită ușurare a traiului cetățenilor. Pentru țărani în loc să le scutiți impositul financiar care se reduce aproape la nimic, mai bine le-ați reduce taxele de judecată care îi apasă îngrozitor de greu. Dacă această lege nu aduce nici un folos și ea nu e decît o amăgire. D-l Al. Marghiloman, ministru de interne. Mulțumesc d-lui Orleanu că cel puțin, nu ca d. Dissescu, nu a contestat constituționalitatea proectului ce se prezintă. Cu privire la cele spuse de d. Orleanu că într’un viitor bugetul ar fi în pericol să piardă tot venitul său funciar. Scutirea ce se face de impozit țăranilor este o primă ce se dă agriculturei. Scutirea de impozit a fainei nu va fi numai de 78 lei la vagon ci și cheltuelile cu perceperea și altele. Fondul de rezervă s’a desființat pentru că el a fost în ultimul timp întrebuințat în alte scopuri decit cel pentru care erea înființat. Nimenea nu poate contesta că guvernul prin proectul ce se prezintă a făcut o sforțare lăudabilă ca să vie în ajutorul celor mai greu apăsați și că o sumă de 15 milioane va rămîne în punga contribuabililor. Se cere închiderea discuției și se admite. Se votează pe articole. La art. I. 11 AL Djuvara spune că opoziția nu ia cuvîntul nici ca sa se convingă majoritatea nici ca să facă greutăți, dar vorbește pentru țară și pentru ca mai tîrziu să se vadă care a avut dreptate. Incontestabil că proectul ce se prezintă este unul din cele mai importante și pentru noi sînt interesante toate legile bugetare căci trebuesc să fie studiate cu mai multă profunzime. Prin proectul ce se prezintă se degrevează bugetul cu o sumă de mai multe milioane, dacă într-adevăr se ține să se facă ușurări puteau să se facă alte degrevări. Acest proect de lega care poartă titlul de oflenirea traiului, nu se ocupă cel puțin de acele măsuri cari ar trebui să se ia contra încercărilor acelora care încearcă în mod fraudulos să scumpească obiectele de primă necesitate. Proectul ce se discută nu va avea nici un rezultat și poate și d v. aveți această credință dar îl aduceți pentru a vă ține o făgăduință făcută corpului electoral. Prin art. 1 al proectului de lege este și nedrept. El se adresează populațiunei de la țară, dar d-v. scutiți o clasă superioară de țărani de imposit, iar celor cari n’au nimic nu le scădeți nimic. Dar mai faceți o nedreptate și mai mare și această nedreptate se întinde asupra unei foarte mare părți a populațiunei. Dacă d-v. scutiți de imposit proprietățile de șease hectare de pămînt, care la țară înseamnă o avere destul de importantă, ce vă faceți cu meseriași, cu lucrători, cu populațiunea mărginașe a orașelor, cu mici patentări. Dacă veți veni cu un proect care să combată într’adevăr cauzele care provoacă într’adevăr scumpirea traiului: dacă veți veni cu un proect prin care să combateți trusturile și cartelurile, atunci vom fi alături de dv. Noi partidul liberal am început ceva în privința estenirei traiului, am făcut depositele comunale de lemne, eftimind peștele. In privința zahărului, face declarațiunea că dacă e vorba ca fabricele să reducă numai cu 15 bani kgr., atunci se face o faptă mai rea decît cea care s’a făcut atunci cînd s’a acordat concesia fabricelor de zahăr. Se cere închiderea discuției și se admite. Restul articolelor se votează fără discuție. Se pune la vot legea în total și se admite. Se votează proiectul de lege pentru modificarea unor dispoziții din legea de organizare a comunelor rurale, prin care se suprimă un număr de 106 administratori de plasă. Se votează proiectul prin care se înființează cîte o nouă secțiune pe lîngă tribunalele Bacău, Buzeu și Vîlcea. Se votează legea pentru modificarea unor dispozițiuni din legea de organizare a furței de casație. Se votează legea pentru modificarea legei de organizare a ministerului de industrie și comerț. Se votează proectul de lege pentru schimbarea destinațiunei unei sume de trei milioane din excedentul bugetar 907-908. Se votează proectul de lege pentru deschiderea de credite extraordinare. Se votează proectul de lege pentru modificarea unor articole din legea de organizare a ministerului instrucțiunei. Se votează proectul de lege pentru lefurile profesorilor. Se votează proectul de lege prin care se crează pe lângă facultatea de medicină din București a unei catedre de clinică a boalelor căilor urinare. Ședința se ridică la orele 12 și jum. Secatul Ședința de la 31 Martie 1911 Ședința s’a deschis la orele 2 jumătate sub prezidenția d-lui Gh. Gr. Cantacuzino pe banca ministerială fiind prezenți d-nii miniștri I. Lahovari, Titu Maiorescu și M. Cantacuzino. După ce se fac formalitățile obișnuite, D. M Cantacuzino, ministru de justiție, depune mai multe proiecte de lege în legătură cu bugetul. D. Titu Maiorescu, ministrul afacerilor străine, roagă Senatul a hotărî ca și astă-seară să se țină ședință de noapte pentru a se putea vota toate legile cari sunt in legătură cu bugetul. De aseme Discursul d-nului Diessiu începe prin a spune, că după ședința agitată de eli, discursul de astăzi al d-lui Găvănescu care a vorbit cu o desâvîrșită seninătate filosofică a fost binevenit. D-l Găvănescu a vorbit ca membru al partidului conservator și deci trebuia să vorbească așa cum a vorbit, dar să ne dea voe ca profețiile sale să le primim sub beneficiu de inventar. In Adresa de răspuns la Mesagiu este un paragraf care privește politica externă, și acest paragraf ne interesează foarte mult pentru că de el este legată chestiunea fraților noștri din imperiul Austro-Ungar. Dar dacă nu ne este permis să ne amestecăm in viața internă a fraților noștri din monarhia vecină, apoi nici nu trebue ca prin declarațiuni nechibzuite să se îngreunăm soarta. Dar în Mesagiu se mai vorbește și despre acordul dintre țară și tron. Acest acord nu s’a realizat cu ocazia actualelor alegeri ci s’a stabilit atunci TEATRU, UTERE, ARTE Succesul teatrului de vară va fi comedia în trei acte «Un Rege Lear al Mahalalei, (Fusta Pantaloni) de d. Const. Rîuleț. Apariția «Fustei Pantaloni» în teatrul parizian a provocat manifestațiuni zgomotoase. Se va întîmpla același lucru și la noi. Se șoptește că nu, din pricină că toți spectatorii vor muri de rîs. Societatea Istorică Romînă va continua seria conferințelor sale publice, în Saloanele Eforiei Kretzulescu, Calea Victoriei 57, Vineri 1 Aprilie, orele 9 seara, cînd d-1 Iuliu Dragomirescu va vorbi despre Hasdeu, iar d-1 .Teodor Porueic va face o comunicare despre valurile numite siroiane».