Viitorul, aprilie 1911 (Anul 5, nr. 1165-1180)

1911-04-02 / nr. 1165

OETUI« mmmmm ANCHETA? Gazetele guvernului infor­mează publicul că «la ministe­rul instrucțiunei publice s’a o­­rînduit o anchetă spre a se dovedi cine a divulgat unele informațiuni privitoare la di­ferite lucrări». Serios? Crede d-1 Arion că publicul are nevoe să știe cine a dat acele informațiuni? Nu crede mai de­grabă că are da­toria imperioasă de a lămuri publicul asupra felului de asa­nare morală întreprinsă de d-sa la ministerul de instrucție ? N’ar interesa mai mult publi­cul să știe dacă afirmările și faptele arătate în Cameră de d-nii deputați N. N. Săveanu și dr. Angelescu, sunt sau nu adevărate ? Cum ? ! La ministerul de ins­trucție sînt secrete de Stat și nu trebue divulgate? Numirile făcute de d-l Arion sunt de așa natură în­cît d-sa se rușinează de ele? Domnule Arion ! Aveți cura­jul faptelor D-v. și dați publi­cului desmințirile* așteptate cu nerăbdare dacă deputații opozi­ției liberale au afirmat lucruri neexacte! Tot Ministerul de Instrucție știe, de la D­v. și pînă la co­piștii cari au transcris ordi­nele date de d­v., ca și țara întreagă, căci doară numirile le-ați făcut pentru țara întreagă, care s’a scandalizat de numi­rile ce a­ ți făcut, știe că de­putații au spus numai o parte din adevăr. Zadarnică frămîntare încearcă ancheta! Musca de pe căciula ciocoismului d-v. cap,bîzîie rău de tot...S’aude bîziitul ei... de la Severin la Dorohoi!... Dela soc. „Hora“ Cu începere dela 1 Aprilie, corul mixt al soc. muzicale «Hora» de sub conducerea maestrului Juarez Mo­villă, nu va mai cînta la biserica Sf. Nicolae­ Șelari, după un an și jumă­tate de strălucită activitate muzicală religioasă. Din întreg corul s’au format 2 grupe mai mici, din care una sub conducerea d lui C. Dum­itrescu-O neasă, ajutor de maestru al «Horei» va cînta la biserica Sf. Vineri-Gri­­vița , iar alta, sub conducerea d-lui A. Marinescu, ajutor de maestru, va cînta la biserica Sf. Nicolae-Șelari. Restul de elemente s’au angajat pe la alte coruri bisericești. Duminicile și sărbătorile după a­­miază, întreg corul mixt al societății «Hora» proiectează să dea, sub con­ducerea maestrului Mo­villă, o serie de concerte religioase gratuite, la bi­sericile mărginașe ale Capitalei, sub auspiciile Sf. Mitropolii și «soc. or­todoxe naționale a femeilor române». CRONICA MUZICALA Concertul d-nei Lucia Cosma A fost o adevărată sărbătoare con­certul simpaticei cîntărețe din Sibiu, d-na Lucia Cosma, care a obținut cele mai frumoase succese prin ma­rile centre muzicale. Programa al­cătuită din compoziții vocale scrise de clasici și moderni, a lăsat să se întrevadă remarcabilele calități ale concertistei. Vocea — un sopran subtil, format în școala vestitei Marchesi (Paris)— cu registrele egal dezvoltate, mlă­dioasă și capabilă de cele mai difi­cile agilități, a strălucit în toată splendoarea, cu ariile din: «Flautul fermecat» și «Nunta lui Figaro» de Mozart. A dovedit că-i sunt cunos­cute toate rafineriile cîntului figu­rat: staccate, triluri, fiorduri, etc., și toate acestea au culminat în de­liciosul vals «Voci di primavera» de I. Strauss. In mod fin a detailat și ariile de : C. Franck (Procession), Massenet (Bonne nuit)și Tosti (Ave Maria). Cîntăreață de lieduri d-na Cosma și-a format un cerc de admiratori în Viena. Felul cum a redat poesia lirică a unui Goethe, Heine, Möricke, Müller, ș. a., îm­brăcată cu o haină muzicală de: Brahms, Liszt, Tschaikowsky, R Strauss și H. Wolf, ne-a făcut să o punem alături de marile cîntărețe de lieduri ca: Lula Gmeiner, I. Culp, Staegeman, ș. a. Care cîntă­­tăreață ar fi în stare să miște sufle­tele noastre cîntînd cu atîta duioșie și simplicitate melodiile și mai ales doinele romînești ale unui: G. Dima (Mugurel) și Brediceanu, ca d na Cosma ? Prin dînsa au ajuns aceste frumuseți melodice la valoarea lor adevărată, căci ceea ce este liedul la germani, asemenea și doina sau romanța la romîni. Și numai o cîn­tăreață ca d-na Cosma poate pro­duce senzații divine și necunoscute, cîntindu-le. Un public select și numeros, în frunte cu Principesa Moștenitoare a subliniat cu aplauze călduroase fie­­care număr din program. S’au oferit simpaticei cîntărețe flori, un prinos bine meritat pentru frumusețile ce ne-a oferit. H. Göring Pensiunile jandarmilor S’a împărțit în Cameră următorul proiect depus de d-l Al. Marghilo­man, ministru de interne: Art. 1. — Jandarmii rurali grade inferioare, cari au servit 15 ani fără întrerupere în corpul jandarmeriei rurale și se găseau în a treia rean­gajar­e la 31 Martie 1906, au drep­tul la o pesiune egală cu 2/3 din din solda și prima de reangajare ce primeau la eșirea din serviciu. Beneficiază de pensiune și aceia cari au întrerupt serviciul din cauza micșorării efectivului corpului prin buget dacă s’au reangajat ulterior și întrunesc celelalte condițiuni. Această­ pensiune se va plăti cu începere de la 1 Aprilie 1912. Art. 2. — Drepturile de pensiune se vor lichida conform legii gene­rale de pensiuni, cu căderile și după formele acelei legi. Cererile se vor adresa comisiunii cel mai tîrziu pînă la 1 Noembrie 1911. Art. 3.— Pensiunile se aprobă, pe baza deciziunilor comisiunii, prin decret regal format de ministerul de interne și se plătesc de Casa gene­rală de pensiuni a Statului. Agitația arhitecților Arhitecți au ținut o consfătuire sub președinția d-lui Mandrea. Au vorbit d-nii Socolescu, A. Cer­chez, Burcuș, Smărăndescu, A. Ni­­culescu, Secară și Static Gh. Cior­tan — unii cerînd ca arhitecții să nu se agite în afară de societatea lor, alții susținînd că trebue o ac­țiune în afară de societate, întru­cît în joc e corpul întreg al arhitecți­lor din țară. Discuțiunea s’a învîrtit în jurul acestor puncte . Legiferarea profesiunei de arhi­tect prin instituirea dreptului de li­beră practică a arhitecturii în țară după sistemul întrebuințat cu me­dicii, farmaciștii, inginerii etc. ; în­ființarea concursurilor pentru lu­crările pendinte de Stat, județe și comune ; judecarea proectelor de lu­crări de către un consiliu tehnic al arhitecturei, formînd o secțiune a­­parte în consiliul tehnic superior de la ministerul lucrărilor publice , în­ființarea unui grup reprezentînd In­teresele corpului arhitecților din în­treaga țară. D. Statie Gh. Ciortan a propus numirea unei comisiuni oficiale, din sînul societăței, care să lucreze de comun acord cu o delegațiune a­­leasă ad-hoc din sînul celor pre­zenți la consfătuirea de aseară. m • * Astăzi se va prezenta d-lui pre­ședinte al Senatului o comisiune de trei arhitecți, în cap cu d. Minea, președintele societăței arhitecților romîni, spre a cere rezolvirea che­­stiunei concursului instituit acum 20 ani pentru construirea unui local propriu al Senatului. Comisiunea va prezenta și un me­moriu privitor la toate dezideratele arhitecților. Medicii și lea sanitară cu Explicațiile»(?) directorului sanitar E­nostim de tot d. director gene­ral al serviciului sanitar. Serios. Ds­mnazi a luat parte la o consfătuire care a avut loc la «Asociația generală a medicilor din țară», la care fuse­seră invitați toți prezidenții comite­telor auxiliare din țară ale acestei societăți, comitetul central și medi­cii din Parlament. D. director Băr­­descu avea s­ă dea explicații asupra chestiei sanitare. D. director general n’a șovăit să răspundă la invitație. A venit cu cu­raj, mai mult de­cît cu curaj, și, în răspunsurile echivoce, ce zicem ? a­­nodine pe cari le a dat interpelări­lor ce i au fost adresate de foștii to­varăși de luptă, a fost... adorabil. — Desființați 100 de moașe rura­le și 10 circumscripții medicale, i au spus d-nii d-rn Sion și Botescu. — Bl agi ! a răspuns directorul general. Pare că sunt ținut să vă dau dv. socoteală. Dar, în sfîrșit, vă răspund : des­ființez moașele fiind­că sunt... ficti­ve. Același lucru și cu cei zece me­dici. Nu desființez însă «școala moa­șelor», așa că pe viitor se vor pu­tea forma nouă moașe. — Cum nu desființați, cînd în budget n’ați prevăzut nimic pentru această școală, ba ați suprimat pe cale budgetară corpul profesoral și subvențiile ce se dau acestei școale? — ! ! ! !.... a răspuns d. Bărdescu.. tăcînd.j! — Ați scăzut din budget o sumă de 430.000 lei de la fondul construc­ției și întreținerii spitalelor. — Era un fond... n­ativ. — Cum fictiv, cînd suma era văr­sată la ministerul de finanțe ? — ! ! ! ! a răspuns... făcînd d. Bărdescu.­­­ Ați redus leafa imfirmierilor de la 40 la 30 lei. Așa am văzut în bugetul d­v. — Inexact. Tipografii de la Impri­meria Statului au greșit. In realitate am urcat salariile infirmierilor la... 35 lei. Diferența reprezintă primul fond al Casei de ajutor pe care se-o fac. — In schimb v’ați mărit, d-v. și sub directorul d-v.. leafa... — ! ! ! !... a răspuns d. Bărdescu... tăcînd. — V’ați luat angajamentul să a­­plicați legea sanitară pentru obține­rea căreea ați luptat ca prezident al Asociației medicilor. — Ferească Dumnezeu ! Legea e inaplicabilă. Serios ! Singurul lucru pe care-l pot face este să sporesc cu 20—30 lei salariile câtor­va medici, cu o anumită vechime. Cum vedeți, am la inimă soarta corpului medical. — Un mic... bacșiș foștilor d-v. tovarăși de luptă. — înțelegem. — Mă doare soarta lor. De aceea am și făcut... plăci comemorative la 2—3 medici cari au murit în ulti­mele două luni. A, aceasta este o mare reformă, o reformă... sentimen­tală. Așa să știți. Mă doare soarta medicilor. — In definitiv, ce faceți cu legea sanitară ? — Legea sanitară, care lege sa­nitară ? Lanțul de fier al curbei, curba de lanț a fierului, fierul de curbă al lanțului... D. director general nu mai poate de emoție. Asistența, înduioșată, sus­pină. Medicii, complet edificați a­­supra soartei legei sanitare, pro­pun să se dea un nou banchet di­rectorului general. Incheerea ?... — D. Bărdescu a fost prezident — și poate și viitor, de ce nu ? — al Asociației corpului medical, și e director sanitar al ministrului­ Mini­ciună, Ex. Un om corect... Tribunalul Ilfov secția I civile­­corecțională, a înregistrat sub No. 18.888 din 4 Septembrie 1909, următoarea petiție: Domnule Prim-Președinte, Subsemnata Adela Cogălniceanu, pro­prietară în Iași, cu domiciliul ales în București, la d-1 avocat M. E. Papami­­halopol, bulevardul Carol No. 14, chem în judecată pe d-l Pascal Toncescu, a­­vocat, domiciliat în București, strada Isvor No. 11 bis, spre a-mi restitui suma de lei 17141 (șeapte­spre­zece mii una sută patru­zeci și unu), bani ce-mi datorează cu ocaziunea tratati­velor pentru vînzarea moșiei mele Pa­­rincea din jud. Bacău Cer procente și cheltueli de judecată, rugindu-vă să bine-voiți a fixa un ter­men pentru înfățișare, ordonînd și che­marea personal la interogator a numi­tului pirot. La timp voi produce in instanță toate actele scrisori, și documente, atît un copil cît și original pentru dovedirea acestei acțiuni. Alătur o coală timbrată a 1.0 lei, drept taxă și o coală a 2 lei pentru interogator, cum și o copie dupe pre­zenta pentru comunicare. Cu stimă (si) ADELA KOGALNICEANU Acum înțelegem perfect pentru ce corectul domn Pascal Toncescu, ține cu tot dinadinsul să pozeze în cel mai neîmpăcat adversar al institu­țiilor financiare ale țarei și apărător al moralei publice. Ziarele ne-aseara Cămașa de forță. — Din «Or­dinea» : Vedeți cum cade d. Carp ? In no­­roiu, în dispreț, în ignominie. Asta e osînda tuturor ambițioșilor cari n’au, pentru a pretinde la si­tuații nemeritate, de­cît cinismul, îndrăsneala și deșertăciunea lor. Neputincios să dobîndească credit în opinia publică, d. Carp a pus ciomagul în mina nevrednicului de la interne și l-a asvîrlit asupra ale­gătorilor. Neputincios să conceapă o lege care să dea caracter însemnat ra­­dittichului său regim, președintele consiliului și-a asmuțit ceata de energument ca să dea, cu vociferări și scandal, ființă legală unor pro­iecte scandaloase prin absurditatea lor. Și neputincios să se impute cu autoritate parlamentului, d. Carp­o și-a asmuțit nebunii să necinstească Adunările cu limbagiul trivial care nu se aude nici în grajduri. Scena din ședința de eri a Sena­tului a fost o rușine care va rămîne ca singura caracteristică a strînsu­­rei adunată de d. Marghiloman din speluncile țarei. Căci aberația d-lui Kalimaki a fost așa, în­cît «Epoca» silită să îl apere, nu îndrăsnește, totuși, să re­producă cuvintele acestui asiatic vice-președinte, ci scrie, de cîte ori ajunge la expresiunile impulsivului, că «nu se aude, din pricina zgomo­tului», __ s . Daca majoritatea, ea însăși, nu va ști să-și apere prestigiul în­po­triva protecțiunei ce-i acordă faimo­sul ei vice-președinte—atunci ședin­țele Senatului vor lua, pe viitor, un caracter care va face necesară pre­zența, în sala de desbateri, a jan­darmilor. Și de alt­fel, lucrul s’a petrecut chiar ieri: după ce a injuriat suru­­giește opoziția, d. Kalimaki s’a re­pezit la d. Misail, colegul său de vice-președinție, cu care a avut un com­liet... piept la piept. Daca nu se interpuneau senatorii, trebuia să intervie sul­varea. Cămașa de forță, dar, căci alt­fel nu se pot ține ședințe în maturul corp fără să asistăm la scene de pugilat. D. Carp a dat drumul nebunilor. Mișcarea dela Domenii La ministerul agriculturei și al dome­niilor s’au făcut următoarele înaintări și numiri: Casa pădurilor.­Au fost avansați d-nii V. Bontași și N. Nădejde inspectori ge­nerali. Au fost numiți d-nii N. „Pascal ingi­ner hotarnic, Mihailescu St. șef de bi­rou cl. 11 și Raulescu impiegat cl. I. Direcția agriculturei.­Au fost înain­tați d-nn N. Giurgea ,sub inspector a­­gricol cl. Ii ; 1. Voinescu cap de birou cl. I; J. Iliescu cap de birou cl. Iii; Pan­dele Micu arhivar; St. Niculescu nu­mit impiegat definitiv cl. li; N. Boem impiegat auxiliar cl. I. Gh. Vasile im­piegat auxiliar cl. 1. Serviciul statisticei.—Au fost înaintați d-un­ I. Scarlatescu cap de birou cl. I. Valerian Popa, ajutor cap de birou. T Ionescu a fost numit impiegat auxi­liar cl. 11. Serviciul arhitecturei.—D-ra Macri a fost numită impiegată auxiliară cl. 11. Serviciul contabilității — Au fost a­­vansați d-lii N. Ionescu impiegat auxi­liar cl. li; Diamandy Șerbănescu arhi­var ; G. Traian sub șef de birou ; d-r­ A. Constantinescu a fost numită telefoa­nistă. Sub direcția proprietăței. — Au fost avansați d-mi b. Lascu sub șef de birou cl. 11 ; G. T. Teodorescu, idem; G. Pe­­trescu sub șef de birou cl. III; I. Icono­­mescu ajutor șef de birou ; Cornel Mi­­halescu, impiegat definitiv clasa I; D. Șerbănescu impiegat definitiv cl. I; Gh. Sima a fost numit impiegat defini­tiv cl. II. Sub direcția exploatărei moșiilor.­­ Au fost mutați d-uii G. Haritonovici și D. Șerbănescu sub-șefi de bi­rou cl. I ; Gr. Pandelescu subșef de birou cl. III; Al. Filo­re mu arhivar ; Petre Simione­­­scu, Paul Haralamb și Emanoil Bradiu impiegați definitivi cl. I. Păunescu M. Gruia și Priboianu N., impiegați defini­tivi de cl. II ; Panaitescu Sava impiegat auxiliar cl. I. Paraschivescu V., a fost numit impiegat auxiliar cl. I. Sub direcția Dobrogei. — Au fost în­­naintați d-nii Nedelceanu I. și I Mihăi­­lescu G., subșefi de biurou cl.­­I; I. Con­stantinescu ajutor subșef de biurou ; Nicu Iosif, impiegat definitiv cl. I. Ni­culescu Octavian, idem de cl. II. Ingineri hotărnici.—Au fost avansați St. Niculescu și Mircea Magheru ingi­neri de cl. II. Iacob Georgescu impie­gat cl. I. Aristotel Parnea auxiliar cl. I. Serviciul Zooteh­nic.—Au fost numiți d-nii I. I. Constantinescu și Oct. Nicu­lescu impiegați auxiliari. Serviciul contencios. ~ D. S. Niculescu a fost numit impiegat definitiv cl. II, PARLAMENTUL 4 Camera Ședința de la 31 Martie Ședința se deschide la ora 2 și la, sub președința d-lui C. Olănescu. D. Sabba Ștefănescu, depune două proiecte de lege din inițiativa parla­mentară, unul privitor la institutori și altul la ofițeri de­ poliție. D. V. G. Morțun : spune că a cerut dosarul alegerilor din Roman. In acel dosar lipsește raportul d-lui procuror general Hina. Roagă să i se pue la dis­poziție și acel raport spre a adresa o interpelare a d-lui ministru de interne. D. Al.jS Marghiloman, ministru de in­terne, răspunde că din greșală nu s’a trimis pînă acum acel raport, căci cere­rea a fost trimisă la alt minister decit­­a­col în drept. D. președinte spune că va interveni spre a se aduce raportul. D. Al.. Marghiloman roagă să se in­­tervertească ordinea de zi pentru vota­rea proiectului privitor la suprimarea unor posturi de sub-prefecți. Camera admite: Se începe discuția ge­nerală asupra acestui proiect. D. P.Ionițescu spune că nu se poate vota un asemenea proiect, căci este ab­solut neconstituțional, înainte de a cere votarea acestui pro­iect, d-1 ministru de interne trebuia să prezinte și un tablou de modificările cir­­cumscripțiunilor. Așa s’a procedat sub toate guvernele, de cite ori s’a sporit sau s’a micșorat numărul subprefecților. D. ministru a spus însă că va veni peste un an cu un proiect de schimba­re a circumscripțiilor. Aceasta nu este admisibil, căci d. ministru nu poate mo­difica după plac circumscripțiile plășilor. D. Ionițescu spune că suprimarea u­­nor subprefecți este nedreaptă și în con­tra legei. Acești subprefecți au fost re­crutați dintre titrați și în baza concur­sului depus ; legea le dă o sumă de a­­tribuțiuni de control asupra administra­ției comunelor rurale. Acești funcționari, cînd s’au prezentat la concurs, erau si­guri că vor fi stabili și că-și vor forma o carieră. Cînd se procedează acum cu dînșii ast­fel și se suprimă cu atîta ușurință, pe viitor nici un element bun nu se va mai devota acestei ramuri de administrație publică.­­Oratorul crede că cei suprimați vor fi dintre sub­prefecții cari și-au făcut în mod conștiincios datoria. In acel­a­și timp de ministru de interne va menține în slujbă pe toți acei sub-prefecți cari s’au distins în campania electorală în favoa­rea guvernului. Discuția se închide și proiectul se vo­tează. D. Em. Pangrati, raportor, citește proiectul de buget al ministerului cul­telor și instrucției. D. Sabba Ștefănescu spune că prin acest buget s’a călcat legea învățămîntu­­­lui secundar și superior. Călcarea aceasta n’a făcută d-i ministru de instrucție, de vreme ce d-sa s’a degajat. Prin urmare călcarea a fost făcută de fostul guvern și în special de d-1 Haret, care a călcat toate legile. Oratorul constată că directorii de la­­boratorii sunt plătiți neegal. Lefurile lor variază pe o scară foarte mare. Ar tre­bui să cerceteze cauzele care au făcut pe d. Haret să fixeze lefuri deosebite. Cn concluzie, d-sa crede că trebue să se legalizeze lefurile, pentru a nu vedea anomalia de azi cînd directorii sînt plătiți cu cinci feluri de lefuri, iar asistenții­­ și preparatorii cu cîte șapte feluri de lefuri. Nici măcar lefurile la­boranților și servitorilor nu sunt la fel. Cere să înceteze această anomalie. D. C. C. Arlon, ministrul instrucției, spune că legile nu sunt călcata da d-sa. D. Haret a călcat legile organice prin buget; le-am modificat și eu tot prin buget. Vă rog să votați bugetul așa cum a fost alcătuit și vă promit că voi veni cu o lege de organizare, prin care se vor regula aceste anomalii. (Aplauze). B. Pangrati spune că deosebirea de la regula generală o fac numai laborato­­riiie d-lor Babeș și Toma Ionescu, cari au fost organizate in baza unor legi speciale. In ceea ce privește lefurile per­sonalului de la celelalte laboratorii, a­­ceasta se va putea regula printr-o lege pe care o va prezenta d. ministru. Bugetul se votează. Se votează bugetul ministerului de ex­terne, cu mențiunea făcută de d. minis­tru Marghiloman că noua legație prevă­zută în acest bu­get se va înființa la Berna. Se votează bugetele consiliului de mi­niștri, Casei de depuneri, Eforiei spita­lelor civile din București, Epitropiei Sf. Spiridon din Iași. Se votează legea bugetară. Se votează sporirea iodului de rula­­mentul Regiei Monopolurilor Statului, de la 10 la 12 milioane. Se ia în discuție proectul pentru re­cunoașterea ca persoană morală a «Cer­cului comercial» și industrial din Bu­curești. D. P. Ionițescu propune un amenda­ment ca în acest proect să fie cuprinse toate cercurile comercial și industriale din țară. Amendamentul se respinge. D. M. Deșliu roagă guvernul să vie mai curînd cu un proect pentru modi­ficarea legei băuturilor spirtoase. D. Al. Marghiloman, ministru de in­terne, răspunde că cererea d-lui Deșliu se va satisface după Paști, cînd se va veni cu un proiect modificator al numi­tei legi. Proiectul se votează. Se votează proiectul pentru întrebu­ințarea excedentului Eforiei spitalelor civile din București. Se votează proectul pentru autoriza­­rea bisericei Icoanei din București de a vinde un teren. Se votează strămutarea judecătoriei de la Udești la Spineni din jud. Olt. Se votează proiectul pentru chemarea sub drapel a contingentului clasei pe anul 1912. Se votează împrumutul comunei Brăila de 60 000 lei, necesare diferitelor măsuri sanitare. Se votează convenția încheiată la Ge­neva, pentru ameliorarea soartei milita­rilor căzuți în luptă. Se votează convenția internațională pentru unificarea unor reguli în materie de abordaj, încheiată la Bruxelles. Se votează proectul pentru recunoaș­terea ca persoană morală a societății «Ofițerii Veterani Virtutea militară». Ședința se ridică la ora 6. Sea roagă ca Senatul să treacă in sec­țiuni pentru a studia proiectele urgente și apoi să se reia ședința publică. La orele 3 fără un sfert ședința se suspendă iar d-nii senatori trec în secțiuni. Ședința se redeschide la ora 4 fără un­ sfert sub președinția d-lui Gh. Gr. Cantacuzino. D. Const. Iliescu se plînge că nu i se dă posibilitatea de a-și desvolta inter­pelarea adresată d-lui ministru de in­terne mai ales că este informat că dis­cuția Adresei va dura pînă la vacanța Pasului. D>. Ion Găvănescu găsește că discuția Adresei chiar cînd este prelungită pînă la plictiseală tot mai prezintă oare­care interes de oare­ce în ea se oglindește icoana luptelor noastre politice. Vorbind de discursul d-lui Toma Ste­­lian, compară pe fruntașul liberal cu un aviator politic care a știut într’adevăr să se ridice la o înălțime în prima parte a discursului său. Regretă însă că n’a găsit aceiași ten­dință și în partea II-a a discursului său. Impută d-lui Stelian că n’a voit să se ridice pînă la perspectiva ochiului is­toric. Despre "chestia constituționalismului guvernului spune că trebue să fie prea bine studiată, pentru a se vedea dacă e­ste întemeiată pretențiunea d-lui Take Ionescu de a veni la guvern sa^paza indicațiunilor corpului electoral. Constituțiunea este o legiuire foarte simplă și care poate fi studiată de om­ și cine. Prin constituțiunea noastră sa preve­de că toate puterile emană de la națiu­ne, dar aceste puteri le exercită prin delegațiuni. Cel dinții împuternicit al națiunei este Regele și cînd el numește pe miniștri atunci îi numește în numele națiunei. D-l Take Ionescu voește a pune unele indicații ale corpului electoral mai pre­sus de puterea națiunei. Dar să admitem că în cursul unei le­­gislațiuni nu se provoacă nici o alegere parțială, atunci care este indicațiunea după care Regele numește pe miniștri. Se poate ca un partid nou să se a­­firme și să-și facă un mare număr de a­­derenți, asta înseamnă că el trebue să fie chemat la guvern ? Dar după această teorie, atunci de ce nu s’ar putea să fie chemat la guvern și partidul social-de­mocrat al d-lor Frimu și Cocea ? Nu după slabele indicații ale corpului electoral Regele trebue să numească pe miniștri. Partidul conservator a fost chemat la guvern pentru că e un partid de guver­­nămînt cu tradiții și a fost indicat și de partidul liberal ca singurul său urmaș. De­și d-l Take Ionescu și-a format un partid, cu toate acestea d-sa este lipsit de un ideal politic și atît de adevărat este acest lucru, e că partidul conser­vator-democrat nu are nici un program. Dacă d-l Take Ionescu a reușit să-și formeze un partid și să reușească în cîteva alegeri parțiale se datorește fap­tului că d-sa a fost expresiunea celei mai violente campanii contra partidului liberal. Era foarte natural ca după re­presiunea din 1907 partidul liberal să producă foarte multe nemulțumiri și de aceste nemulțumiri a profitat d-l Take Ionescu ca să-și formeze partidul său. In urnele din care a eșit victorios par­tidul d-lui Take Ionescu, nu a fost pro­gramul partidului conservator-demno­­crat pentru că nu-1 ave­a, ci au fost puse nemulțumirile provocate de partidul li­beral. Partidul conservator-democrat ca să-și motiveze teza sa favorabilă că țara nu voește un guvern conservator, a inven­tat că in timpul alegerilor s’au făcut in­gerințe și călcări de lege. Vorbind despre alegerea de la Univer­sitatea din Iași, spune că pretinsele ne­reguli săvîrșite nu au fost de­cît o ilu­zie a opoziției. Este foarte posibil ca e­­lectorii de meserie cari n au în capul lor de­cît suveici, să fi văzut o suveică și la alegerile de la universități. Dar mai este ceva. Profesorii univer­sitari atît sînt de puțin obișnuiți cu o­­perațiile electorale în­cît aproape nu știau cum să lipească buletinele. Nu știu dacă sunt doi sa­u trei profesori cari să cu­noască manipulările alegerilor. Bine­înțeles că d-1 Stere știe ce a su­veica pentru că a practicat’o, dar cei­lalți profesori, nici unul habar nu au de ce este acea «suveică». Pentru prestigiul Universităților tre­bue să înlăturăm această rușine pe care uni încearcă să se-o arunce. Vorbind despre guvernarea liberală spune că n’a știut să legifereze și că a făcut legi inaplicabile, în special d-l Ha­ret a făcut legile cele mai nechibzuite. Această guvernare a produs nemulțu­miri cari fatal trebuia sa’i aducă la in­succes în alegeri și atunci s’au aliat cu cealaltă armată, cu conservatorii-demo­­crați și ambele armate aliate au plecat la luptă, dar n’au anunțat nici o reformă, nici un program folositor țărei. Acești aliați au dat lupte contra partidului pe care îl numea al ciocoilor, dar care ve­nea cu un program de reformă atît de folositor pentru populațiunea țărei. S’a încercat prin toate mijloacele, dar nu s’a reușit să se sugereze poporului necredința într’un program de reforme atît de bine-făcătoare. Programul însă a plăcut țărei și s’a înțeles și de aceea a dat toată încrederea sa partidului con­servator și guvernului acestui partid. Vorbind despre reforma electorală spu­ne că formula nu stă în lărgirea colegii­lor electorale, ci în adincirea conștiinței politice a actualelor colegii și această reformă este conservatoare și partidului conservator îi este dat să resolve această chestiune. Partidului conservator îi este dat să realizeze unitatea sufletească între păturile conducătoare și cele de jos. Par­tidul conservator va deștepta conștiința națională, făcînd educațiunea sufletelor. Preoții și învățătorii trebue să lase la o parte faimoasa activitate extra-școlară și extra bisericească și va trebui să se în­grijească de formarea și curățirea sufle­telor. Acest lucru se află în marele program al partidului conservator și oricîtâ opozi­ție s’ar face guvernului conservator el va ști să-și facă datoria pînă la sfîrșit, căci pe steagul partidului conservator se află scris: «Totul pentru țară, nimic pen­tru noi», cînd țara l’a ales pe Regele nostru și i-a pus coroana pe cap. Trecînd într’o altă ordine de idei vorbește despre alegeri și spune că d-1 ministru de interne, într’un discurs la Cameră a voit să arate alegerea mem­brului opoziției la Brăila, ca rezultat al unei fraude. Oratorul dă mai multe ex­­plicațiuni în această chestiune. Nu este serios să afirmi că opoziția a făcut ingerințe față de guvern. Guvernul insă a făcut ingerințe înso­țite de o mulțime de promisiuni, și ca probă e că bugetul orașului Brăila a fost sporit cu douăzeci de mii de lei care tot­servă numai pentru creare de noi funcțiuni. Și atit de adevărat este că alegerile au fost pătate de ingerințe in­cît însuși d-l Mathei Cantacuzino, cu înalta d-sale autoritate, a venit aci in Senat și a afir­mat că alegerile au fost violente și că d-l Carp ar fi meritat să se facă sub guvernul său alegeri mai curate. Nu­ știu dacă d. C­­ntacuzino a voit să-i scoată din cauză pe d. Carp și să arun­ce toată răspunderea asupra d-lui Mar­ghiloman, noi însă nu suntem­ ținuți să facem această diferențiare și pentru noi nu este de­cit un singur culpabil , șeful guvernului. Trecînd intr’o altă ordine de idei, vorbește despre reforma electorală și spune că partidul liberal s’a retras de la guvern, ca să-și reîmprospăteze for­țele, pentru a realiza această reformă. Cind guvernul a venit la putere, a oferit partidului liberal un număr de locuri în Parlament, dar cum era foarte natural, s’a refuzat această ofertă și i s’a opus cartelul făcut cu partidul con­servator-democrat, pe care d-v. l-ați numit imoral. D-v. v’ați format majoritățile, dar vic­toria morală o avem noi opoziția. De ce ați numit d-voastră cartelul imoral ? Este mai moral ca d-v., care ați fost aliați noștri, să veniți astăzi să ne atacați ? Dar ne-ați spus că pe d-1 Take Ionescu l’am atacat cu mare înverșunare pentru ca, mai în urmă să ne aliem cu d-sa. De­sigur că l’am atacat pe d-1 Take Ionescu iutți pentru că d-1 Take Ionescu crea sufletul partidului conservator și al doi­lea pentru că vedeam în d-sa singurul adversar reductibil. Cînd democrații s’au retras din par­tidul conservator, toată lumea a spus că acolo au rămas principiile, ideile și a plecat demagogia, și acest lucru l-au­ spus și d-v. Cînd aț­ venit la guvern însă aț­ supralicitat programul d-lui Take Ionescu. D-v v’ați numit jun guvern de repara­­țiune, eu cred că sînteți mai mult un guvern de restaurațiune. D-v. ați făcut mare vîlvă pe chestia a­­grară și acum în loc să contribuiți și d-v. la rezolvarea acestei chestiuni, vă mulțumiți să ne acuzați pe noi de insti­­gațiuni. Noi vă înțelegem să vă dedați la cri­tici obiective, dar să nu vă dedați la a­­cuzațiuni pătimașe. Partidul liberal are un ideal scump de realizat și acest ideal este unul din pri­­cipalele puncte din programul nostru de guvernământ; acest ideal este reforma electorală. Nici d­v. nu puteți contesta că actua­lele colegii electorale au devenit o fi­c­­țiune și trebue să se dea o mai mare tensiune vieței noastre sociale. Progresele economice nu se pot realiza de­cît prin lărg­rea vieței sociale, prin darea unui cîmp mai liber năzuințelor neamului. Ședința se ridică la orele 6, anunțîn­­du-se cea viitoare pentru seara la o­­rele 9. Ședința de noapte Ședința s-a deschis la orele 9 și un sfert, sub președinția d-lui general Ar­­getoianu, vice-președinte. Ședința se suspendă, iar d-nii senatori trec în secțiuni. Ședința se redeschide la orele 9 și jumătate. Se continuă discuțiunea proiectului de lege pentru oftenirea traiului. D. M. Orleanu spune că acest proiect se ocupă de toate numai de ieftenirea traiului nu. Dacă într’adevăr proiectul s’ar ocupa de ieftinirea traiului, cu toți ar fi de acord a face ca cu un moment mai curînd să se ia măsurile necesare. Cînd se aduce un proiect de lege pen­tru oftinirea traiului, trebue să se stu­dieze întîi cauzele care au provocat scum­pirea traiului. Cred că cea mai bună măsură care ar trebui să se ia, ar fi de a se pune o stavilă fabricanților care se cartelează între ei pentru ridicarea peste maximul posibil a produselor lor, și a­­cest lucru erea prevăzut în proiectul de lege pentru încurajarea industrială pre­­sentat anul trecut de către guvernul liberal. Dar scumpirea traiului mai este și un fenomen al progresului economic reali­zat in ultimul timp în țara noastră. Dacă veți studia care era comerțul nostru acum trei­zeci de ani, veți vedea cît de scump era atunci banul în pute­rea lui liberatorie. Dar această stare fa­tal era să ne ducă la faliment. Comerțul nostru exterior luînd o mare desvoltare a fost nevoe de a se înființa și la noi o industrie și odată înființată a trebuit sporit tariful vam­ei, care for­țat a adus scumpirea traiului. Dar scumperea productelor noastre a mai fost provocată și din faptul că au venit în concurență pe piețele streine cu produsele streine. Acesta este feno­menul, care de alt­fel trebue să ne bu­cure pentru că este în folosul nostru. Traiul se poate ușura dar prin alte mijloace de­cît cele pe care voiți să le întrebuințați d-v. In proectul în discuție se găsesc în­globate mai multe proecte. Așa de pildă d­v. credeți că prin le­gea stabilităței advocaților și arhitecți­lor, prin desființarea Creditului Agricol, veți extim­ traiul. Dar în sfîrșit ați adus proectul și tre­­bui să-l discutăm. Mai întîi prin scutirea de imposit a proprietăților mai mici de ș­ase hectare, dv., faceți mai multe clase de proprie­tăți impuse. Dar mai este și o nedreptate care se face prin această măsură. Inchipuiți-vă că un proprietar de ș­ase hectare de­ pă­­mînt a­r ocupa o pozițiune în stat, și lu­cru nu este imposibil, ei bine de­, scu­tiți de imposit pe acest proprietar, iar pe nenorocitul de clăcași care n’are nici o palmă de pămînt nu-1 scutiți de ni­mic. Sistemul acesta de scutiri a fost ex­perimentat și în Franța dar el a fost abandonat pentru că s’a dovedit că nu e de nici un folos pentru cetățeni este însă foarte păgubitor pentru bugetul statului. Dar mai este ceva. Se știe că imposi­­tul funciar este cel mai pozitiv. Ei bine, noi avem în țară astăzi opt milioane hectare de teren arabil ; din acest teren trei milioane se găsește fărîmițat în pro­prietate mică de 5 și 6 hectare, și cînd mai ai și Cassa Rurală al cărui scop este de a fărâmița proprietatea mare în proprietate mică, după sistemul d­vs­, veți ajunge la un moment dat să nu mai aveți ce impune la impozitul fun­ciar. Și dacă faceți această spărtură,în bugetul statului, ce aveți să puneți la loc ? Trecînd la celelalte dispoziții din proect, spune că se face o degrevare care nu însemnează aproape nimic și din care cetățenii nu cîși­gă nimic. Dacă ați fi voit să faceți ceva ar fi trebuit să reduceți prețurile la zahăr și petrol. Prin scăderea taxei de 78 lei la vago­nul de grin înseamnă că reduceți cu 0,7 dintr’un ban chilogramul de pline, care nu va intra în punga consumatorului, iar fondul comunal va avea anual o pierdere de aproape două milioane. O altă dispoziție pe care dv., o cre­deți salutară pentru țară e și aceea a reducerei a dobînzilor de la sumele da­torite de țărani pentru porumbul ce s’a dat la țărani. Și această măsură nu va aduce nici un folos, dar veți întări con­vingerea în țărani că statul trebue să le dea totul. Cu privire la suprimarea fondului de rezervă al căilor ferate este mai mult o instituțiune cu caracter comer­cial și are nevoe de cheltueli extra­ordinare, mări­rea materialului rulant, etc.,, deci are neapărat nevoe de un fond de reservă. Tot asemenea se întimplă și cu fondul de rezervă al Cassei de pensiuni. Desființarea acestor fonduri de rezerva este o nenorocire și foarte păgubitor pen­tru bugetul statului. Și acum voiți să esteniți traiul ? Sunt alte măsuri. De pildă trebuesc organizate societăți pentru construirea locuințelor eftine, pro­­vocind scăderea chiriilor ; faceți coope­rative de consumațiune , municipalizați serviciile de prin orașe și veți aduce o foarte simțită ușurare a traiului cetățe­nilor. Pentru țărani în loc să le scutiți im­­positul financiar care se reduce aproape la nimic, mai bine le-ați reduce taxele de judecată care îi apasă îngrozitor de greu. Dacă această lege nu aduce nici un folos și ea nu e de­cît o amăgire. D-l Al. Marghiloman, ministru de in­terne. Mulțumesc d-lui Orleanu că cel puțin, nu ca d. Dissescu, nu a contestat constituționalitatea proectului ce se pre­zintă. Cu privire la cele spuse de d. Orleanu că într’un viitor bugetul ar fi în pericol să piardă tot venitul său funciar. Scutirea ce se face de impozit țărani­lor este o primă ce se dă agriculturei. Scutirea de impozit a fainei nu va fi numai de 78 lei la vagon ci și cheltue­­lile cu perceperea și altele. Fondul de rezervă s’a desființat pen­tru că el a fost în ultimul timp între­buințat în alte scopuri de­cit cel pentru care erea înființat. Nimenea nu poate contesta că guver­nul prin proectul ce se prezintă a făcut o sforțare lăudabilă ca să vie în ajuto­rul celor mai greu apăsați și că o sumă de 15 milioane va rămîne în punga con­tribuabililor. Se cere închiderea discuției și se ad­mite. Se votează pe articole. La art. I. 1­­1 AL Djuvara spune că opoziția nu ia cuvîntul nici ca sa se convingă ma­joritatea nici ca să facă­­ greutăți, dar vorbește pentru țară și pentru ca mai tîrziu să se vadă care a avut dreptate. Incontestabil că proectul ce se pre­zintă este unul din cele mai importante și pentru noi sînt interesante toate le­gile bugetare căci trebuesc să fie studiate cu mai multă profunzime. Prin proectul ce se prezintă se degre­vează bugetul cu o sumă de mai multe milioane, dacă într-adevăr se ține să se facă ușurări puteau să se facă alte de­grevări. Acest proect de lega care poartă titlul de oflenirea traiului, nu se ocupă cel puțin de acele măsuri cari ar trebui să se ia contra încercărilor acelora care în­cearcă în mod fraudulos să scumpească obiectele de primă necesitate. Proectul ce se discută nu va avea nici un rezul­tat și poate și d­ v. aveți această credință dar îl aduceți pentru a vă ține o făgă­duință făcută corpului electoral. Prin art. 1 al proectului de lege este și nedrept. El se adresează populațiunei de la țară, dar d-v. scutiți o clasă su­perioară de țărani de imposit, iar celor cari n’au nimic nu le scădeți nimic. Dar mai faceți o nedreptate și mai mare și această nedreptate se întinde a­­supra unei foarte mare părți a popula­țiunei. Dacă d-v. scutiți de imposit pro­prietățile de șease hectare de pămînt, care la țară înseamnă o avere destul de importantă, ce vă faceți cu meseriași, cu lucrători, cu populațiunea mărginașe a orașelor, cu mici patentări. Dacă veți veni cu un proect care să combată într’adevăr cauzele care pro­voacă într’adevăr scumpirea traiului: dacă veți veni cu un proect prin care să com­bateți trusturile și cartelurile, atunci vom fi alături de d­v. Noi partidul liberal am început ceva în privința estenirei traiului, am făcut depositele comunale de lemne, eftimind peștele. In privința zahărului, face declarațiu­­nea că dacă e vorba ca fabricele să re­ducă numai cu 15 bani kgr., atunci se face o faptă mai rea de­cît cea care s’a făcut atunci cînd s’a acordat concesia fabricelor de zahăr. Se cere închiderea discuției și se ad­mite. Restul articolelor se votează fără dis­cuție. Se pune la vot legea în total și se admite.­­ Se votează proiectul de lege pentru modificarea unor dispoziții din legea de organizare a comunelor rurale, prin care se suprimă un număr de 106 adminis­tratori de plasă. Se votează proiectul prin care se în­ființează cîte o nouă secțiune pe lîngă tribunalele Bacău, Buzeu și Vîlcea. Se votează legea pentru modificarea unor dispozițiuni din legea de organi­zare a furței de casație. Se votează legea pentru modificarea legei de organizare a ministerului de in­dustrie și comerț. Se votează proectul de lege pentru schimbarea destinațiunei unei sume de trei milioane din excedentul bugetar 907-908. Se votează proectul de lege pentru deschiderea de credite extraordinare. Se votează proectul de lege pentru modificarea unor articole din legea de organizare a ministerului instrucțiunei. Se votează proectul de lege pentru le­furile profesorilor. Se votează proectul de lege prin care se crează pe lângă facultatea de medi­cină din București a unei catedre de clinică a boalelor căilor urinare. Ședința se ridică la orele 12 și jum. Secatul Ședința de la 31 Martie 1911 Ședința s’a deschis la orele 2 jumă­tate sub prezidenția d-lui Gh. Gr. Can­­tacuzino pe banca ministerială fiind pre­zenți d-nii miniștri I. Lahovari, Titu Maiorescu și M. Cantacuzino. După ce se fac formalitățile obișnuite, D. M Cantacuzino, ministru de jus­tiție, depune mai multe proiecte de lege în legătură cu bugetul. D. Titu Maiorescu, ministrul afaceri­lor străine, roagă Senatul a hotărî ca și astă-seară să se țină ședință de noapte pentru a se putea vota toate legile cari sunt in legătură cu bugetul. De aseme­ Discursul d-nului Diessiu începe prin a spune, că după ședința agitată de eli, discursul de astăzi al d-lui Găvănescu care a vorbit cu o de­­sâvîrșită seninătate filosofică a fost bine­venit. D-l Găvănescu a vorbit ca mem­bru al­­ partidului conservator și deci trebuia să vorbească așa cum a vorbit, dar să ne dea voe ca profețiile sale să le primim sub beneficiu de inventar. In Adresa de răspuns la Mesagiu este un paragraf care privește politica ex­ternă, și acest paragraf ne interesează foarte mult pentru că de el este legată chestiunea fraților noștri din imperiul Austro-Ungar. Dar dacă nu ne este per­mis să ne amestecăm in viața internă a fraților noștri din monarhia vecină, apoi nici nu trebue ca prin declarațiuni ne­chibzuite să se îngreunăm soarta. Dar în Mesagiu se mai vorbește și despre acordul dintre țară și tron. A­­cest acord nu s’a realizat cu ocazia ac­tualelor alegeri ci s’a stabilit atunci TEATRU, UTERE, ARTE Succesul teatrului de vară va fi co­media în trei acte «Un Rege Lear al Mahalalei, (Fusta Pantaloni) de d. Const. Rîuleț. Apariția «Fustei Pantaloni» în teatrul parizian a provocat manifesta­­țiuni zgomotoase. Se va întîmpla același lucru și la noi. Se șoptește că nu, din pricină că toți spectatorii vor muri de rîs.­­ Societatea Istorică Romînă va conti­nua seria conferințelor sale publice, în Saloanele Eforiei Kretzulescu, Calea Vic­toriei 57, Vineri 1 Aprilie, orele 9 seara, cînd d-1 Iuliu Dragomirescu va vorbi despre Hasdeu, iar d-1 .Teodor Porueic va face o comunicare despre valurile nu­mite siroiane».

Next