Viitorul, noiembrie 1911 (Anul 5, nr. 1342-1370)
1911-11-01 / nr. 1342
ANUL AL PATRULEA—No. 1842- 25 ABONAMENTE In țară......................... an 18 lei.............șease luni 9 lei In străinătate .... un an 30 lei .... . șease luni 18 lei Abonamentele Încep la 1 și 15 ale fiecărei luni PENTRU PREOȚI SI INVATATORI PREȚUL ABONAMENTULUI PE JUMĂTATE— REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI: 17. — BUCUREȘTI REDACȚIA: TELEFON 13M7 ADMINISTRAȚIA: TELEFON 22/39 ANUNCIURI COMERCIALE Linia corp 7 pe o coloană în pagina III ...... . 50 bani Linia corp T pe o coloană în pagina IV.......................30 bani Inserți^sub reclame pagina III Unna . ..............................9e. » SE ADRESA LA ADMINISTRAȚIE ȘI LA AGENȚIA EmiL MELBERT 5 MARȚI 1 NOEMBRIE 181* bani MAREA MANIFESTAȚIE POLITICA DE BRI ION I. C. BRATIANU. Marea consfătuire de ieri însemnează începutul luptei în care partidul national-liberal a intrat. In mijlocul unui entusiasm unanim și indescriptibil, șeful și fruntașii partidului au dat semnalul. El a fost înțeles de toti și a fost aprobat de toți. Davidul national-liberal Începe, sunt aceste favorabile auspicii, o lupta îndoita, una, de distrugere nu numai a unui guvern ci a unui întreg sistem de guvernamini, alta de clădire a unui nou edificiu, în care viata publica a acestei tari sa ane aerul și lumina de care sunt dornice sufletele celor mulți. Daca acesta e Înțelesul mare și deosebit pe care îl a avut consfătuirea liberală,—sint insa și alte înțelesuri cari iși au însemnătatea lor și care merita a fi luate în seama. Cel dinții este acela pe care U da deplina armonie între șeicl și membrii partidului nostru.Mai bine de cit in ori ce una Împrejurare, s’a văzut ca șeful partidului întrupează credințele, aspiratiunile și idealurile acelora cari-l urmează. Nici o nota discordanta n’a răsunat nici un cuvint care sa arate ca, printre membri partidului, ar domni, fata de șei alte simtiminte de cit cele isvorite dint’o desavîrșita încredere, Uiutr’o neuiberata stima și dintr o profunda simpatie. Al doilea înțeles care nu trebuie sa ne scape este ca, in ce privește marea opera la care suntem chemați, nici cea mai mică deosebire de vederi nu există intre nairni și tineri. Nu am putea afirma chiar ca cei nabîni nu au fost mai convinși, mai categorici și mai cald uruși decit cei tineri in afirmarea idealurilor de care întreg partidul liberal e călăuzit in marea lupta pe care o Începe. ... In sfirșit, al treilea înțeles care se desprinde din Întrunirea de ieri este ca partidul liberal e la mulțimea situatiunilor ce se impune. O viata noua prinde sa se închege in straturile marei mulțimi, aspirațiuni noua separata, necesități nouă se fac din ce in ce mai simțite. Cu o legitimă memorie putem sa constatăm că partidul liberal n’a rămas străin de aceste mari frâmintări sufletești. Această mare armonie care există între simțămintele marei majorități a neamului nostru și între partidul care a înfăptuit atîtea opere mari și glorioase e chezășia cea"mai sigură că la capătul luptei ce începem ne așteaptă cea mai desăvirșită și cea mai strălucită biruință. La luptă, dar încă da la orele 1 și jumătate sala clubului german începe să se populeze. La orele 2 sala e plină pină la ultimul loc. D-l Ion I. C. Brătianu, șeful partidului liberal, sosește după orele 2 și e primit cu aplauze și ovațiuni cari țin mai multe minute. D-na, urciau se la tribună, spune: Prima datorie a acelor cari lucrează pentru viitor este să păstreze neatinse tradițiunile scumpe ale trecutului. De aceea întrunirea noastră de azi să rugăm să o prezideze venerabilul domn C. Fasaea. Stabilim astfel o legătură între trecutul glorios al partidului nostru și aspirațiile pentru viitor (Aplauze). D. G. Fussea, primit cu aplauze la masa preșidențială, își exprimă credința va lupta pe care partidul național-liberal o rucepe astăzi, va fi încoronată de succes (apl.) Acest partid își va îndeplini În curînd misiunea. (apl). D. I. Brătianu reamintește că e vorba de o consfătuire intimă, și e bine ca și cuvîntările să păstreze acest caracter. Se dă cuvîntul d-lui M. Pherekyde. Cuvântarea d-lui M. Pherekyde Nu o să vă fac un discurs. Scopul ce avem toți, nu privește interese personale. Ne uităm la situația nenorocită a țarei, și ne-am adunat ca să ne sfătuim cum să punem un sfirșit acestei situații. (4 plăuze). Partidul liberal s’a retras din motive patriotice. Trebuia ca și opoziția sa la răspunderea guvernării și opera noastră de reforme să se consolideze astfel. Credeam insă că adversarii noștri vor fi credincioși principiilor conservatoare, ideilor de ordine și legalitate. Ne am înșelat amar. Incă de la alegeri am văzut dezlănțuindu se arbitrarul și desfrîul, din partea celor ce dețin puterea. Ne-am Intora înapoi cu zeci de ani, și s’a reîntronat sistemul forței guvernamentale. De atunci sistemul acesta s’a revizionat tot mai mult. Arbitrajul e eteracteristica guvernului. Guvernul nu e preocupat de interesul general al țarei, ci de interese pur personale. Conservatorii sunt preocupați de o singură idee: oara să fie mai mare, eare să Me stăpta ? De această idee e influențată întreaga lor activitate. Lucrurile au ajuns la un grad care nu mai permite din partea noastră nici o toleranță. (Aplauze). Guvernul nu mai vrea să știe nimic, nici de legi, nici de angajamente. Ce e de făcut ? Să ne strîngem rîndurile, și să facem ceea ce trebue pentru ca o asemenea anomalie să înceteze, și să nu mai fie cu putință pentru viitor (Aplauze). Un lucru trebue să ne preocupe: ziua de mîine. Nu trebue ca ei, după ce vor fi înlăturați, să mai aibă putința de a făptui asemenea operă nefastă. Altă dată răspunderea afacerilor publice era încredințată unei minorități. La 1884, s’a mărit numărul colegiilor. De atunci am făcut progrese uriașe. Numărul oamenilor conștienți de drepturile lor s’au mărit, așa incît azi e o nepotrivire între numărul acelora cari au dreptul să se ocupe cu afacerile publice și intre cei cari au darul să se ocupe, (aplauze prelungite). Văd că și d-voastră aveți aceiași idee. Cei mulți, muncitorii de pământ, deși ar fi avut dorința de a aproba politica agrară a partidului liberal, n'au putut, și voința lor a fost sugrumată. Să ne gindim la ziua de miine. Cînd cei mulți vor putea să-și spună cuvintul, nu numai situația internă a țărei se va întări, ci și cea din afară. Suntem într’un moment istoric critic. Trebuie ca în acest moment toată țara să fie tare, și voința ei să și-o impună cu tărie (aplauze). Să fim toți uniți într’un grnd. Să oprim în loc un guvern (voci: Să-l dăm afară) ca acesta. Aceasta e o necesitate care ni se impune, și să facem imposibilă pe viitor întoarcerea unei asemeni situații triste (aplauze). Cuvîntarea d-lui G. G. Mîrzescu cer îngăduirea d-voastră, nu pentru că ași putea să spun mai bine ceea ce a spus d. Pherekyde, dar ca cit sa vor lămuri mai bine împrejurările actuale, cu atît rezoluțiunile luate de această adunare vor avea mai multă autorităte (aplauze). Partidul liberal e hotărit să lupta cu energie împotriva actualului guvern, începînd o acțiune de răsturnare împotriva lui, și împotriva sistemului său de guvernare, (aplauze). Aceasta e opera noastră negativă. Cea positivă va fi revizuirea Constituției, și lărgirea dreptului de vot (aplauze). Aceasta e și interesul general al țarei (aplauze). Oligarhia, regimul privilegiilor și al corupției electorale, încearcă să slăbească partidul liberal pentru a-l împedica să și desăvîrșească reformele, în folosul chlor mulți (aplauze). Partidul liberal nu se va rezema de acum decit pe opinia publică largă. Votul obștesc e o armă care va face cu neputință o guvernare arbitrară ca aceea de azi (aplauze). Și aceasta nu e numai dezideratul meu, ci al întregei organizații liberale de la Iași (aplauze). Oratorul arată că toți membrii partidului liberal din Iași sunt strîns uniți în jurul acestei idei. D-sa citește două telegrame: a d-lui Pandele Zamfirescu, fost senator, și N. Gane, in cari se cere votul obștesc (aplauze). Cuvîntarea d-lui E. Gostinescu N'aveam de gînd să vorbesc. Credeam că trecutul trebuia să lase loc viitorului. Am ascultat cu emoție și cu plăcere cuvintele calde ale d-lui Mîrzescu. Dar fiindcă m’ați chemat la tribună, vă dau și eu cîteva sfaturi. Un partid ca aljiostru,—singurul partid de guvernămînt din țară,—are datorii și cînd e în opoziție și cînd e la guvern. La guvern își realizează programul, în opoziție trebuie să supravegheze ca sa nu i se strice opera. Partidul trebue să fie strîns unit, fiindcă mai ales în opoziție nu se poate face nimica fără un re. Am auzit că în unele părți sunt răni de vindecat. Azi nu mai există principiul legalităței și al autorităței. Se propagă anarhia de sus. Legile nu se mai țin în seamă. Legea circiumelor de pildă, nu se mai ține deloc și se deschid oricîte cîrciumi. Organizațiile noastre din țară ar trebui să facă un dosar de toate fără de legile. Partidul liberal va reveni la guvern tot pe temeiul principiului domniei legilor (Aplauze). Se afirmă că cei de la guvern au de gind să desființeze și consiliul superior al agricultural De aceea trebue să fim gata (Aplause), împărțirea actuală a colegiilor electorale conrupe țara pînă în măduvă (Aplause prelungite). Acuma cine are parale, cine are fondurile ministerului de interne, acela reușește (Aplause). Conrupția se întinde tot mai mult. Asta se mai cheamă alegere? E aceasta reprezentație națională ? E representația corupției și a desfrîului (Aplause). Intr’un județ s’au învoit candidații să nu mai plătească pe alegători, ci să-și împartă colegiile. Ei bine, alegătorii n’au mai venit la vot! (Aplauze). Preocuparea noastră de căpetenie trebue să fie reforma electorală. Trebue să o discutăm și să fim pregătiți ca s'o realizăm (Aplauze). Cuvîntarea d-lui Al. Djuvara S’ar părea ciudată întîlnirea da idei dintre tineri și bătrîni, de la un capăt la altul al țarei, dacă nu ne-am da seamă că această întilnire e rezultatul unei îndelungate și adînci frămîntări de idei. In partidul liberal. (Apl.) Gînd am spus acum 15 ani la Iași că votul universal e idealul nostru, n’am fost crezuți. Spunem astăzi că a Sosit momentul ca această reforma să se realizeze săplăuite. Eu nu învinuesc colegiile electorale pentru conrupția lor. Ele au dat roadele lor, la vremea lor. Acum sunt învechite, căci avem aspirații altele, mai mari și mai înalte. (Apl). Timpurile moderne cer ca mussele adinei ale poporului să ia parte la viața publică. (Apl). Nu va fi aceasta cea mai mică parte de merit a partidului liberal. După ce am suferit învinuirea de a fi răsculat pe țărani, vom realiza în sfirșit emanciparea țărănimei. (Apl.) Reînoim și azi declarația: că nu vom permite să se știrbească nici una din reformele noastre. (Apl). Alături însă de reforme, a sosit momentul să chemăm la viața publică țărănimea (Aplauze). Partidul liberal concepe cu înțelepciune și execută cu tărie (Aplauze). Să lăsăm sfatului nostru formula de execuție a acestei mari reforme (A plauze). Să se știe că vom chema.la viața publică cît mai mulți (Aplauze). Pentru toate acestea trebuie unite, armonie, forță pe care n’o poate da da cît cultul aceluiaș ideal. Cea mai înaltă expresie a idealurilor noastre este șeful partidului (Aplauze). In ziua cînd el ar înceta de a fi această expresie, nu are ce căuta acolo (Aplauze). Forma cinstită și reală in care s’a făcut alegerea acestui șef iubit, a arătat mai bine ca orice solidaritate a noastră. Vedem în alte formațiuni nenumăratele lupte și intrigi pentru șefia. De aceea din aceste formațiuni s’a pornit o campanie nedemnă (Aplauze prelungite) împotriva partidului liberal și a șefului său. Această campanie nu merită decît un singur răspuns : solidaritatea noastră și dragostea ce arătăm șefului (Aplauze). Noi il socotim ca depozitarul cel mai autorizat al idealurilor acestui partid. Ii arăta să meargă cu tărie către împlinirea acestor idealuri, sigur fiind că-1 vom urma totdeauna. (Aplauze prelungite) Cuvîntarea D-lui V. G. S Horțun Nu vorbase nici ca tânăr, căci am trecut de tinerețe, nici ca bătrîn, că ei nu sunt încă. O voce. In calitate de inițiator al idealului de azi al partidului. D. Morțun. Inițiator al acestui ideal au fost chiar cei cari au fost și întemeetorii pertidului. E pentru mine o mare mîngîere că văd soast ideal pe cale de realizare. Ion Brătianu a realizat Romînia modernă, prin încrederea în puterile vii ale națiunei. Urmașul său va realiza o faptă tot așa de mare: marea reformă a lărgirei dreptului de vot. (Aplauze). La luptă dar pentru cucerirea ei, sub conducerea iubitului nostru șef (Aplauze). Cuvîntarea D-lui D. Mitescu Dela retragerea partidului liberal, ilegalitățile și abuzurile sa țn lanț. Ele nu sunt decît consecința unui sistem care apasă asupra țarei, de cîte ori vine partidul conservator la guvern. Partidul liberal s’a ocupat de soarta țăranului, l’a eliberat economicește. Trebuie însă să-i liberam și conștiința. (Aplauze). Țăranii să nu fie o turma care să fie condusă la vot. E o datorie patriotică, ce se impune partidului liberal, aceea de a lumina și deștepta conștiința țărănimei. Vă putem asigura că noi, partidul liberal din Craiova și Dolj, vom lucra cu tot devotamentul pentru realizarea acestei reforme. Vom face pe țăran să înțeleagă ce este patria lui. Vom închina acestei idei toată voința și activitatea noastră (Aplauze). Termin, rugînd pe iubitul nostru șef să aibe toată încrederea în energiile noastre (Aplauze prelungite). Cuvîntarea d-lui I.I. G. Brătianu D. Ion I. G. Brătianu (Este primit la tribună cu ovațiuni entuziaste cari durează mai multe minute). Diar, ce contrast! Partidul nostru este în opozițiune și ați ascultat cuvîntările acelor cari m’au precedat, bătrîni și tineri, și-ați văzut, la fiecare, aceiași și singură inspirațiuni de interes general (Aplauze, ovațiuni prelungite), iar in fața noastră partidul de la guvern, care are răspunderea directă și oficială a marilor interese naționale, răspundere ce s’ar cădea să fie deșteptată și de primejdiile interne prin cari am trecut în ziua de ieri și de primejdiile din afară vădite și pentru cei mai puțin inițiați. Cu toate acestea, din toată activitatea guvernului resare o mnică preocupare, o preocupare de un ordin atît de josnic, atît de pătimaș și de mic, încît și cel mai sever din adversarii lui nu și ar fi putut închipui că la începutul secolului al 20-lea va putea exista în regatul roman un guvern care să nu aibă altă grijă, decît acela de a distruge și care, în invidia lui neputincioasă, să caute egalizarea cu noi, nu în zidirea unei opere superioare, ci în nimicirea celei săvîrșite de noi. (Ovațiuni zgomotoase și prelungite). Dior, este în firea lucrurilor că, cu cît e mai puțină sinceritate, cu atît este mai ușor să faci făgăduieli mai mari și mai pompoase. Ați văzut că, într’un singur an, acest guvern a formulat deja două făgăduieli, imposibil de realizat oricui în cursul unei singure guvernări. A făgăduit, întîiu, transformarea întregei situațiuni economice și s'a intitulat guvernul estenicei traiului; a fost numai pentru alegeri, însă, un guvern de trai eftin (Rossts , ovațiuni prelungite) și acum, după un an, este de prisos să mai insistăm asupra sociozităței și sincerităței acestei făgăduieli : traiul nu s’a oftenit, doar făgăduelile guvernului s’au dovedit într'adevăr prea eftine (Rîsete ; ovațiuni prelungite). In al doilea rînd, a făgăduit o administrație cinstită și s’a numit guvernul tasonărei moravurilor. El, de altfel, ar fi trebuit să fie, înainte de toate, un guvern conservator, adică reprezentantul cel mai rigid al ideei de autoritate morală și de legalitate. Mai este nevoe să vă descriu cum a fost întrupată ideia de legalitate, de autoritate și de conservare în actele guvernului (Aplauze. Ovațiuni zgomotoase și prelungite). Un singur serviciu a făcut acest guvern: miasmele cari, pe urma faptelor ale au violat toată atmosfera nu prea stricta clădire politică a țarei noastre, au dat cea mai puternică dovadă a insuficienței acestei clădiri. Am resimțit cu toții, mai repede și mai adine, nevoia de a se deschide ferestrele. Și această operă este chemat tot partidul liberal să o îndeplinească (Ovațiuni entuziaste și prelungite). A venit vremea să spargem și noi ferestre, dar fiecare partid după firea lui, partidul conservator a spart ferestre, prin desordine de stradă, la locuințele fruntașilor statului. Noi ne vom mulțumi să spargem ferestrele unei clădiri politice învechite, pentru ca aer sănătos să pătrundă înăuntru (Ovațiuni entuziaste și prelungite). Unirea în simțiri și în convingeri dovedite astăzi de partidul nostru, îmi dau credința și, prin urmare, puterea, ca, împreună cu d-voastră, să începem acțiunea de realizare imediată a acestei opere de adevărată asanare (Ovațiuni entuziaste și prelungite). V’am spus totdeauna că, după concepția mea ca șef de partid, numai atunci am autoritatea cerută de acțiunile mari de stat, cînd mă știu în unitate perfectă de simțiminte cu întregul partid, el reprezentând aspirațiunile înșiși ale neamului, pentru realizarea cărora luptăm (Ovațiuni prelungite). Dlor, poate fi și este încă, din nenorocire, un șef de partid, care, cu făcliile din vremile întunecimilor trecute, a socotit că poate lumina numai prin propriile sale forțe și, ca acele făclii, s’a consumat pentru a da numai o lumină strictă și scăzută de fum și funingine. In civilizația modernă, lumina nu izvorăște numai din flacăra pe care o vedeți ; lumina este născută din organe puternice de sute și mii de cai putere. In lampa care strălucește se manifestă toate energiile nevăzute. Cînd «« se »férîmi sau si strică, în locu-i pui alta, nutrită din aceleași izvoare de vecinică putere. O astfel de lumină am înțeles ea că trebue să fie un șef de partid (Ovațiuni entuziaste și prelungite). Nu voi rămînea în fruntea dv. decît cită vreme mă voiu simți legat de un partid puternic, nutrit de izvorul vecinicilor energii naționale, precum firele electrice leagă orice lampă cu motorul alimentat de flacăra cărbunelui născut în adîncimile pămintului. (Aplauze prelungite și îndelung repetate). Din aceste dinamuri poate izvorî și scînteia care dă lumina și care dă energia, care dă puterea. Dar din ele se poate ivi și forțe care dă trăsnetul. Este datoria noastră să facem să funcționeze astfel prin motorul nostru forțele naționale încît scinteile fulgerătoare să nu se producă nici odată. (Ovațiuni puternice și prelungite). Este datoria noastră să înlăturăm de la contactul firelor șoarecii cari rozîndu le pot da foc clădirei naționale (Ovațiuni prelungite). Ni se impune nouă o veghe trează de fiecare moment și de fiecare zi ca rozăturile acestor șoareci să nu poată naște scinteile primejdioase. Pentru a vă chema la o asemenea veghe v’am rugat să veniți astăzi în mijlocul nostru. Conștienți de primejdiile cari ne amenință și incălziți de idealurile pe care le servim, să ne strîngem forțele necesare pentru a împiedeca primejdiile prezentului și a realiza idealurile viitorului (Ovațiuni prelungite). Ni se impune pentru aceasta, ca și în trecut, o organizare de partid trează, unitară, conștientă, o organizare de partid în care asperitățile interne, în care patimile mici să se închine totdeauna idealurilor superioare scopurilor înalte pe care le servim. (Ovațiuni prelungite). Ni se impune pentru aceasta amuțirea acelor preocupări cari ne ar împiedica dela propaganda continuă și călduroasă a misiunei noastre. (Ovațiuni prelungite). Și pentru reforma electorală și pentru apărarea ființei Statului de astăzi, avem nevoe de o propagandă mai activă și mai intensă ca oricînd. Eu o cer de la d-voastră. Eu nu sunt decît trompeta care sună și chiamă la datorie pe fiecare. Munca trebue să o facem cu toții. Lupta trebue să fie asigurată prin avîntul d-voastră unanim. (Ovațiuni prelungite). Am sunat, d-lor, am sunat pentru o primă chemare și vă rog să vă considerați ca o armată mobilizată pentru luptă. (Ovațiuni entuziaste și prelungite). Să vă reamintiți că dacă nici în războaele celelalte nu se biruește atît cu glonțul și cu tunul cu cu sufletul și cu inima, în lupta pe care o ducem, numai inima și sufletul nostru sunt armele cu care putem învinge. (Ovațiuni prelungite). Vă rog, d-lor, ca această căldură pe care o manifestați aci să o manifestați încă mai intens și neîntrerupt acolo unde este marea nevoie de ea. Să vă faceți propagatori nu numai ai unor idei, dar ai energiilor necesare pentru aplicarea acestor idei. Idealurile goale în politică și în viața popoarelor n’au valoare; numai acele popoare trăesc care știu prin energia lor să înfăptuiască idealurile necesare desvoltărei lor continue. (Aplauze prelungite. Ovațiuni). De aceea vă chem, cum am zis, la o veghe trează, la o luptă continuă, la o energie desfășurată în fiecare moment. La o operă de propagandă intensă, călduroasă și luminoasă pentru a face ca masele pe care voim să Le servim să se pătrundă de ele și să ne ajute dînsele la înfăptuirea operei noastre. (Aplauze prelungite nu îndelung repetate. Ovațiuni nesfîrșite). 9saa Consfătuirea s’a terminat la orele 4 și un sfert, în mijlocul unui entasiasm de nedescris. Șeful partidului naționaliberal AFACEREA „ȘCOALA GRAGIUNESCU Pentru d. Alex. Marghiloman D. Marghiloman continuă să tacă. De ce face oare d. Marghiloman ? Fiindcă tăcerea ministrului de interne de azi este tot atît de eloquentă ca și incorectitudinea ministrului de justiție de la 1894, care răpea cele 193 de pogoane ce constituiau averea «școalei Crăciunescu») din Mizil, fiind-că ministrul de interne de azi este una și aceiași persoană cu ministrul de justiție de acum 17 ani, și fiind-că la actele oficiale din arhiva tribunalului din Buzău, nu se poate răspunde decît prin eloquența taberei pe care d. Marghiloman o afectează, ori de cite ori este prins cu mina în buzunarul altuia. Cu toate acestea, fiindcă d. Marghiloman este ministru de interne, și fiind-că un ministru de interne trebue să știe să vorbească, dacă nu în alte ocaziuni, cel puțin atunci cînd i se cere cont de incorectitudinile comise în exercițiul foastelor sale funcțiuni, rugăm pe d. Marghiloman să binevoiască a ne răspunde la următoarele întrebări: I) Pentru ce a așteptat să ajungă mai întîi ministru de justiție și în urmă să ceară vînzarea moșiei Datcoi Boboci, în parte proprietate a „Școalei Crăciunescu“ din Mizil? Pentru ce n’a făcut acest lucru mai nainte, sau pentru ce n’a așteptat să plece mai întîi din minister și în urmă să o facă ? Nu cumva îi era teamă că fiind simplu particular, d-sa nu va reuși să pună mîna pe averea școalei ? II) Pentru ce d l Marghiloman, fiind ministru de justiție, a făcut tribunalul să primească după vînzare numai prețul pentru partea școalei, neplătind taxa de înregistrare decît tot numai pentru partea școalei cînd datoria sa era să depună prețul întreg și să plătească taxa pentru vînzarea întregei moșii? Nu este aceasta oare o vânzare directă iar nu o eșire din indiviziune și licitațiunea nu cumva s’a ținut numai drept formă ? Cum se poate califica o astfel de operație din partea unui ministru și încă a unui ministru de justiție ? Nu cumva este vorba de un jaf pur și simplu sau o tripotare ordinară, nedemnă pentru cel din urmă om? (111) Cît ia produs d-lui Marghiloman pînă azi partea de moșie cumpărată în asemenea împrejurări de la «Școala Crăciunescu» ? Cît ar pretinde d-sa astăzi pe pogonul de pămînt cumpărat cu 70 de lei ? Ar pretinde 700, 800 sau chiar 1000 de lei ? Iată ce-am avut de întrebat pe d. Marghiloman care pînă azi n’a bine-voit să dea semne de viață, ori de cite ori i s’a cerut relațiuni personale asupra potlogăriilor sale de acum 17 ani. Să sperăm însă că, de data asta cel puțin, d. Marghiloman, ministru de interne, va bine-voi să lămurească și să justifice gestul aceluiaș din Marghiloman, ministru de justiție, în anul 1894. Incidentul de la Bursă se spune o revistă financiară Cea mai veche revistă financiară de la noi «Curierul Financiar» ocupîndu-se în ultimul său număr de incidentul petrecut la Bursă, după ea face un istoric al acestui incident, termină cu următoarele cuvinte : Comitetul Bursei intervenind a aplanat, pe cît se afirmă, incidentul personal dintre sindic și bancher , și în urma cererei d-lui I. Bibicescu, director la Banca Națională și reprezentant al acestui institut financiar în comitetul Bursei, s’a orînduit o anchetă. Constatăm că această anchetă nu s’a făcut încă nici pînă în ziua de astăzi. Persoana aleasă spre a o face se află în călătorie. Nu știm dacă cu intențiune sau întîmplâtor s’a ales această persoană prea ocupată cu alte trebi, pentru a face o anchetă de natură urgentă ca cea privitoare la corectitudinea sindicului bursei și la operațiunile ce se fac la acest institut, care decretează in materie de valori financiare. Sigur e că o cercetare urgentă era de nevoe și o deciziune care să arate pe vinovat pentru ca pînă în 24 de ore să fie înlăturat de la Bursă sau să-i fie închis accesul ei se impunea.* * « Pe de alta ziarul economic-financiar »Argus“ vorbind despre acest incident spune ! Am avut ocazia să vorbim cu un bancher, unul dintre principalii membri a* corporației kur-