Viitorul, august 1912 (Anul 6, nr. 1609-1639)

1912-08-01 / nr. 1609

I spre a obține un nou împrumut la Paris. Alegațiunea presei germane pur și simplu ridiculă. Ziarul Neue Freie Presse din Vie­­na, discută vizita d-lui Poincaré cu mai multă obiectivitate, dar și cu mai mare neliniște. Ocupîndu-se de chestiunea Dardanelelor, ziarul aus­triac scrie: «Pare că Franța e hotărîtă să pă­­răsească politica ei tradițională în chestia Dardanelelor. Flota rusă din Marea Neagră nare pentru dînsa nici o valoare cît timp nu poate trece liberă în Mediterana. Dar dacă pu­terile Triplei Înțelegeri au azi noui vederi în chestia Dardanelelor, atunci ele trebue să ceară și celorlalte sem­natare ale Tratatului din Berlin să consimtă la modificarea statului-quo. Dar atunci Austria va avea a-și spu­ne cuvîntul într’o chestiune care o privește atît de aproape. Poate că Austria va fi nevoită să-și reia deplina libertate de acțiune. In deosebi limbajul gazetei aus­­triace e o dovadă că vizita d-lui Poincaré în Rusia nu e socotită ca un simplu act de curtenie și că în­semnate probleme internaționale se vor desbate cu prilejul ei. Catastrofa din Moreni Ploești, 30 iulie. — De abia tre­cuseră două zile, de cînd se produ­sese catastrofa din schela «Bana» din localitatea petroliferă Moreni și din nou, Sîmbătă, flăcările dela son­da No. 9, a societăței «R. Van Siec­­kle», aflată în flăcări, s’a întins la alte trei sonde ale aceiași societăți și, în cîte­va clipe, le-a nimicit com­plect. Motivele întinderei focului ? Tot aceleași, din cauza complectei lipse de supraveghere, memoriul către pro­curorul general Grozava catastrofă din Moreni, care a înfiorat toată lumea,—și care nu este prima și nici ultima poate— a făcut, ca d. N­ Păunescu, procu­­ror, care a fost în acea zi la Moreni și a anchetat cazul cu scrupulozi­­tate, să întocmească un raport-me­­moriu, către procurorul general. D. procuror Păunescu, prin judi­ciosul său raport, demonstrează cu puternice dovezi, că incendiile d­i­n regiunile petrolifere, derivă în­tot­deauna din cauză că nu este nici un control serios în aceste părți și legile și regulamentele, sunt cu de­­săvîrșire disprețuite. Pentru evitarea nenorocirilor pe viitor, autorul raportului cere, apli­carea cu stricteță a regulamentului. Pedepsirea vinovaților Se știe că ancheta făcută, a stabi­lit vinovăția comple­tă, a ingineru­lui Gelaziu Popescu, și Chirovnicu­­lui P. Bărbulescu, șeful și sub-șeful societăței «Astra»­din pricina cărora s’a produs catastrofa știută, în care și-au găsit moartea cea mai tragică numeroși oameni. Parchetul, a deschis acțiune pu­blică contra vinovaților cari au căl­cat articolul 57 din regulamentul de poliție minieră, care se pedepsește, in virtutea articolului 248 din codul penal. Pe de altă parte dovedindu-se și vinovăția inginerului P. Georgescu, sub a cărui control este pusă regi­unea petroliferă Moreni, ni se a­­firmă că el, va fi pedepsit cu darea afară din serviciu. Focul continuă la son­da No. 9 Azi dimineață, interesîndu-mă la Moreni, ni s’a comunicat că sonda No. 9, a societăței «R. Van Sieckle» se află tot în flăcări. Cum însă, e­­rupția nu a slăbit aruncarea canti­­tăței de țiței, focul și-a micșorat pu­terea. Delateiu Oamenii regimului Un bătăuș condamnat de jus­tiție­ deține o importantă dem­nitate în orașul Cîmpina. Sub guvernul acesta de asanare a moravurilor, bătăușii recidiviști au fost ridicați la cele mai însemnate demnități publice, dîndu-li-se pe mînă fără nici un scrupul, soarta unora din cele mai însemnate centre ale țărei. Din ceea ce vom expune mai jos, ori­ce om cît de nepăsător va simți o adevărată revoltă sufletească vă­­zînd halul în care a ajuns un oraș în plină prosperare industrială. Am vorbit în numerile trecute ale ziarului nostru despre isprăvile unui anume Victor Rădulescu, actual aju­tor de primar în Cîmpina, astăzi re­venim documentînd cu acte afirma­­țiunile noastre. Un lung șir de hotărîri judecăto­rești ce se succed cu o regularitate cronometrică, ilustrează cariera po­litică a acestui voinic haidamac pe cari boerii, ca pe timpurile lui Vo­­goride i-a înzestrat cu o bîtă în mînă pentru a administra pe cîmpineni și a băga în sperieți pe capitaliștii stre­ini, cari au învestit capitaluri de mi­lioane în industria petroleului. Enumărăm parte din succesele fap­telor lui vogoridiene, obținute de numitul înaintea justiției: 4. Prin hotărîrea cu No. 837 din 43 Iulie 1944, Victor Rădulescu bra­vul ajutor de primar de la Cîmpina a fost condamnat la plata amenzei de 20 de lei, de către judecătoria ocolu­lui Cîmpina, pentru delictul de bătae comis asupra comerciantului P. G. Stejereanu, hotărîrea fiind rămasă de­finitivă. 2. Prin hotărîrea cu No. 264 din 28 Februarie 1942 a aceleași jude­cătorii, d. Victor Rădulescu a fost condamnat la altă amendă de 30 de lei, pentru faptul de distrugere a r­eamurilor casei avocatului Miron­­andrea, carte de judecată fiind ră­masă definitivă. 3. Prin cartea de judecată cu No. 539 din 25 Maiu 4942, a aceleași ju­decătorii a suferit o nouă condam­nare de 30 de lei pentru că a bătut pe Mircea Popescu, carte de judecată fiind rămasă definitivă. 4. Prin cartea de judecată cu No. 540 din 25 Maiu 4942, a mai suferit încă o condamnare de 20 de lei și 1 l­u despăgubiri civile, pentru că în unire cu comisarul comunal Provin­­cia nu a bătut pe d. Ionescu. Această carte a fost apelată de ambii incul­pați. Acestea sunt, deo­camdată, hotă­­ririle judecătorești pentru bătăile su­ferite de cei cari au avut curajul să reclame. Cîți nenorociți nu vor fi din aceia cari au suferit maltratări și bătăi și din lipsă de curagiu n’au reclamat? Ce vor fi zis împricinații de la ju­decătorie, cari au fost de față în ziua judecărei proceselor de bătae, în care ajutorul de primar al orașului Cîm­pina, figura ca inculpat și suferea condamnări pentru faptele lui repro­babile ? Desigur că clienții obișnuiți de a­­ceiași categorie, se vor fi simțit mîn­­dri că au un tovarăș așa de sus pus! Și,—ce autoritate morală mai poa­te avea un asemenea om într-un o­­raș în care e chemat să dea exem­plu de cumințenie celor pe cari îi administrează ? In definitiv este treaba cetățenilor cari l-au ales, de a suporta scanda­lurile acestui om, pe noi ce ne doa­re este înjosirea pe care, ajutorul de primar Victor Rădulescu, o aduce demnităței pe care o ocupă, prezen­­tîndu-ne în ochii străinilor ca pe ni­ște sălbatici africani. Ne revoltă nepăsarea celor de sus, cari nu pun capăt cît mai grabnic activităței nenorocite a acestui domn. Cinci consilieri comunali, majorita­tea, scandalizați de actele sălbatice și de apucăturile de răzbunare ale ajutorului de primar, au demisionat de mai bine de o lună și demisiile lor stau și azi nerezolvate. De pe atîta nepăsare, cu prețul în­josirea unui oraș întreg și a majo­­rităței consiliului comunal? Mai mult temei se pune pe activi­tatea scandaloasă de bătăuș oficial, decît pe reputația a cinci consilieri, cei mai de seamă, cari astăzi în ma­joritate își retrag încrederea dată a­­jutorului de primar, prin demisiu­­nea lor ? Atît de puțină considerațiune a­­cordă ministerul de interne majori­­tăței consiliului comunal ? Nouă nu ne poate fi decît de folos această batjocură cu care guvernul își tratează pe adepții săi din consi­liul comunal din Cîmpina? Atitudinea ministrului de interne va aduce revolta cetățenilor cîmpi­neni, cari printr’o permanentă și vie agitație vor căuta să-și apere demni­tatea lor, izgonind pe ajutorul de primar din locul pe care nu l-a me­ritat și la terfelit. Dar, vom continua._______ Crima din strada Timisana D. Judecător de instrucție Corne­­liu Negrea, cercetînd crima din str. Temișana, a invitat în cabinetul d-sase pe d-nii Constantinescu Ale­xandru, comisar și Vasinschi agent de siguranță, cari au făcut primele cercetări în această afacere. D. judecător a lansat mandate de arestare în­potriva celor bănuiți sau amestecați în furtul și în crima din str. Temișanei. Vor fi aduși în București atît ser­gentul de oraș din Pitești Mic, cît și fratele său, cari au cunoștință — de­sigur — de făptuirea crimei, chiar dacă nici unul dintre ei nu este au­tor sau complice. Individul Stanciu, rudă dinspre mamă cu Miu, se află la sacalele pri­măriei a fost de asemenea citat la cabinetul I. LISTA PENTRU AJUTORUL TUBERCULOȘILOR Deschidem aci o listă pentru acei cari ar bine­voi să subscrie ori­ce sumă, în scop de a se înființa sec­ția «Floarea Albastră», de pe lângă Societatea pentru profilaxia tuber­culozei și asistența tuberculoșilor săraci din Romînia. Prin aceste subscripții se urmăre­ște realizarea unui scop, pe cît de nobil pe atît de umanitar și anume : 4) Izolarea la țară a copiilor să­nătoși născuți din părinți tubercu­­loși săraci; 2) Asanarea locuințelor insalubre și închirieri de camera sănătoase pentru familiile de oameni săraci și tuberculoși. Total Lei 88.— Au subscris : Traian Nica, Galați » 2.— Aneta G. Gheorghiu » 4.— Dan G. Gheorghiu » 4.— Gr. I. Gheorghiu » 4.— Agripina Duca » 4.— Victorel Duca » 4.— Maria Bârgoveanu » 4.— Lența Diaga » 4.— Atică Diaga » 4.— Virgil C. Ghiorghiu » 5. Economice-Financiare Agricultură — Comerț — industrie Buletin agricol Asupra recoltei de ăst­an se rela­tează următoarele: Producțiunea diferă mult de la re­giune la regiune atît în ce privește cantitatea cît și în ce privește calita­tea. Dacă se întîlnesc calități de grîu de 80—82 kg. de hectolitru și curat se găsesc și grîne cari nu cîntăresc mai mult de 12—73 kg. de hectolitru avînd și corpuri străine în cantitatea ce merg pînă la 12 la sută. Cum insă știrile din străinătate nu sînt mai bune, vînzătorii noștri se țin în rezervă. Există credința că de îndată ce se va constata deficitele Italiei și Fran­ței prețurile griului se vor urca. Re­zerva aceasta a agricultorilor are ca efect o stagnațiune în principalul no­stru port de export. Starea porumbului lasă de dorit se simte mare nevoie de bună ploaie cam pretutindene. La Bursa din Brăila s'au plătit următoarele prețuri la finele săptă­­mînei trecute. Prompt. Grîu 79 kg. 1 la sută corp. streine roș, 20.— Grîu 79­ kg. 1 la sută corp. streine, galben 19,10 De predat în August—Sept. Bordo Sulina Grîu 78 kg. 2 la sută corp. streine 19,70 Grîu 77 kg. 3 la sută corp. streine 19, Grîu 79 kg. 2 la sută corp. streine 19, Predarea promptă în vagon Grîu curat roș 80 kg. 1 la sută corp streine 19,70 Grîu curat galben 80 kg. 1 la sută corp. streine 19,30 Grîu amestecat 80 kg. 10 la sută 18,20 Secară­ calit. I 74 kg. 14,90 » n H „ 14,— Orz 64 kg. 15,— Orz 60 „ 13,80 Ovăz 43 kg. 14,40 Porumb galf. 77 kg. 13,80 Predare promptă șlep. Sulina Porumb ciiant. 80 kg. 15,20 „ colorat 78 „ 14,20 „ comun 74 „ 13,60 Predare din vagon Fasole comună 23,— Cob­a 31,— Navetă 30,25 O nouă întreprindere de auto­mobile. — D-nii Iacob A. Țăranu, Grigore Christea și Vasile I. Rado­­vici s’au asociat în comandită sim­plă. D-nii Iacob A. Țăranu și Grigore Gristea intră ca asociați cu răspun­dere nelimitată, iar d. Vasile I. Ra­­dovici ca comanditar cu răspundere limitată la capitalul depus de d-sa. Obiectul: comerțul de automobile, accesorii, furnituri, garaje, închirieri și punere în circulație de automo­bile și în general de a exploata toate invențiunile relative la obiectul so­cietății. Firma. Automobile și acce­sorii. Criștea­ne Țăranu, garajul Mo­șilor No. 324, societate în comandită. Capitalul lei 400.000, depus ast­fel: lei 33.000 depuși de d. I. A. Țăranu, lei 33.500 de d. Gr. Cristea și 33.000 de d. V. I. Radovici. Durata cu în­cepere de la 40 iulie 1912, pînă la 26 octombrie 1917. Beneficiul se va împărți ast­fel: după ce se vor scă­dea toate cheltuelile, d. Gr. Cristea va lua 45 la sută, d. I. A. Țăranu 30 la sută și d. V. 1. Radovici 25 la sută- Paguba se va împărți în trei părți egale. Petrolifere. — Prețurile țițeiului, continuă să se menție sus. Pe piață este o mare căutare de marfă și cu tot sporul de producțiune, rafineriile care nu au producțiune proprie sau contracte încheiate dinainte întîmpină dificultăți în aprovizionarea lor. Exportul e foarte viu. Prețurile în străinătate continuă a se menține, perspectivele în ce privește păcura mai ales, sunt din ce în ce mai stră­lucite. Marele număr de vapoare cu com­­bustiune lichidă ce se construiesc pe diferite șantiere pentru contul so­cietăților de navigație, interesul ex­traordinar ce acordă amiralitatea en­gleză combustiunei lichide, toate la un loc fac ca păcura să devie un prețios articol de mare consumație. In ea privește lampantul,­­ rup­tura dintre americani și grupul ger­man al lui «Deutsche Bank» nu a produs încă nici un efect asupra prețului. Scoborîrea acestuia la New­ York, care s’a crezut un moment a fi semnalul luptei de concurență, — s’a dovedit a avea explicațiuni locale. In America s’a acumulat mari provi­­ziuni de lampant. Navlul fiind foarte scump exportul e dificil. Urmarea a fost că a trebuit să se reducă prețul în America și se va mai reduce încă. In Europa prețurile se mențin bine, mai ales că sporul de producție al Romîniei, n’a putut compensa scă­derile producțiunei din Galiția și Rusia. Benzina e căutată pe prețuri bune. Producțiunea în Iulie st. n. Iată care a fost producțiunea de țiței în Iulie st. n. la unele întreprinderi cari lucrează după stilul nou . Construcția palatului Senatului. Consiliul de miniștri a autorizat să se execute concomitent cu fundațiu­­nile Senatului și acelea ale podului necesar la deschiderea unei piețe în fața palatului Senatului și să se în­cheie prin bună învoială, de d. mi­nistru de finanțe, contractul pentru executarea acestei lucrări cu d-nii antreprenori ai palatului Senatului, E. Grant și D. Rolin, pe baza prețu­rilor unitare prevăzute în contractul pentru executarea fundațiunilor aces­tui palat. «Astra Romînă» . . 38.929 tone «Romîno-Americană» 22.086 » «Aquila F.­Romînă». 1.652 » «Anglo-R. Petrol Go.» 870 » «Nafta».................... 1.298 » «Orion»................... 7.650 » «The B. Oilfelds Lim» 454 » întrunirea MESERIAȘILOR PA­TRONI DIN PLOEȘTi Ploești 30 Iulie. — Meseriașii pa­troni au ținut o mare întrunire pu­blică în localul cercului lor, Dumi­necă la ora 5 d. a., sub preșidenția d-lui Ion Cristescu. D-nii I. Cristescu, Al. Dunăreanu și Alexandru Georgescu, au ținut cuvîntări, atacînd cu vehemență noua lege de organizare a meseriilor a d-lui ministru Nenițescu. Vorbitorii au îndemnat pe mese­riașii patroni, de a nu înceta lupta începută, pînă ce nu vor doborî a­­ceastă lege dăunătoare, atît pentru patroniat și pentru lucrători. Au­­ îmbiat cuvîntările relevând importanța solidarităței dintre pa­troni, prin organizarea în cercul Delateiu. Ancheta oficialii Ii Moreni Autoritățile miniere, precum se știe, au descins imediat la locul ca­tastrofei spre a stabili răspunderile și a proceda la întocmirea anchetei. Intr’un moment, s’a dispus ca toate sondele în număr de șoapte din ju­rul sondelor eruptive să-și întrerupă lucrul. Batalele au fost menajate astfel în­cît, lucrătorii să poată avea accesul fără cel mai mic pericol. S'au dat severe ordine pentru res­pectarea regulamentului de poliție minieră.* In ce privește ancheta pentru sta­bilirea responsabilităților, d. director Pușcariu să găsește la Moreni și-și urmărește ancheta împreună cu au­toritățile juridice. D. director Pușcariu își va întoc­mi raportul său împreună cu d. in­giner Pennescu-Kertsch directorul serviciului minelor care a sosit cel dinții la locul dezastrului. Mișcarea artistiei-literari ALPHONSE KARR — Cu prilejul desvelirei monumen­tului său de la Etretat, faimoasa plajă normandă, al cărui fondator este ilustrul romancier francez . Povestită­ în treacăt, fondarea oră­șelului și plajei de la Etretat pare mai repede o glumă. In zilele noastre cel puțin, scriitorii au alte lucruri mai bune de făcut de­cît să se aven­tureze pe coastele sălbatice ale mării și să fondeze orașe sau localități de băi, după cum aventurierii noului con­tinent fondară orașele de azi ale A­­mericii. Faptul este însă perfect adevărat. Alphonse Karr poate fi cu drept cu­­vînt numit fondatorul plăjei de la Étretat, plaje descoperită de pictorul Isabey și aleasă de dînsul ca reședin­ță de vară pe tot timpul sezonului de pescuit. In cartea sa „Livre de bord“, ro­mancierul povestește cum calitatea a­­ceasta aproape pustie pe vremea aceia, Va încîntat într'atît încît n'a mai vrut s'o părăsească—fapt care a atras după el vizitele forțate ale prietenilor din Paris care pe timpul verei, in loc să se ducă pe aiurea veneau să stea alături de Alphonse Karr. Cu timpul faima acestui colțișor normand deveni generală, Karr plasă acțiunea romanului său „Le Chemin le plus court“ la Étretat. Publicul cetitor începu dar să se intereseze de aproape, iar financiarii și speculatorii nu întîrziară să cum­pere locuri pe care aveau să se ridice cîți­va ani în urmă vilele și cazinoul nouei plaje normande. Pe vremea aceea băile de mare nu se făceau de­cît la Dieppe, Tréport și Fecamp. Faimosul Trouville de azi nu era încă inventat. Apariția Etre­­tat­ului dar era bine venita. Și toate acestea grație numai lui Alphonse La noi și in străinătate Karr și pasiunei sale de pescuit. Era de datoria lor dar ca locui­torii de azi ai Etretat­ului sa se gîn­­dească la bunul­­ și patriarhalul ro­mancier cu barbă albă, dîndu-i mai întîi numele său unei străzi și în urmă ridicîndu-i un bust de marmoră. Sărbătoarea de la Etretat însă nu a fost numai un gest de recunoștință către părintele acestei stațiuni bal­neare dar și o pioasă comemorare artistică a unuia dintre cei mai de seama romancieri ai Franței. Astăzi numele lui Alphonse Karr nu se mai pronunță de­cît foarte rar. Cu toate acestea cei care Vau cetit mărturisesc că un roman ca «Sub tei» nu se mai scrie, și nu se mai poate fcri. Și cu toate acestea Karr n'a avut nici odată pretențiile deplasate ale marilor romancieri din zilele noastre. Barba lui mare și albă îi da as­pectul unui bâtrîn profet, iar vocea lui blîndă trăda bunătatea nemărgi­nită a unei inimi de aur. Și Alphonse Karr a avut cu drept cuvînt o inimă de aur. Într'o zi pe cînd se scălda în Mar­na, un escadron de Cuirasieri vine să facă exerciții de înnot. Vederea ci­vilului necunoscut însă enervează pe căpitan care dă ordin unui soldat să-l alunge.­­ Karr începe să înnoate mai departe iar cuirasierul după el ca să-l prindă. La un moment dat însă, sol­datul se cufundă și începu să strige ajutor. Malul era prea departe și tot escadronul ocupat cu exercițiile. Karl se întoarce, îl­ scapă de la înnec și îl pune pe mal primind scuzele și felicitările căpitanului. O altă salvare mult mai importantă însă este acela a lui Frideric Sau­­vage inventatorul helicei. In ziua în care vapor cu helice evolua în rada por­tului Havre în aplauzele mulțimei en­tuziasmate, Karr află că Sauvage era închis din cauza unor datorii contra­­„Napoleon“ primul tate pentru perfecționarea invenției sale. Imediat romancierul scrie un ar­ticol și face un călduros apel la pu­blicul mărinimos pentru strîngerea sumei necesare și salvarea omului de a cărui invenție statul francez se ser­vește acoperindu-se de rușine în ace­­laș timp. Articolul lui Karr face o vîlvă extraordinară. In cite­va zile suma este adunată și autorul lui ob­ține hîrtia de liberare a lui Sauvage. — Iți mulțumesc că te-ai gîndit la mine, dar am să te rog ceva. Nu mă poți lăsa pînă mîine tot la închisoare , fiindcă am ceva de lucru ?... Știți însă la ce lucru Sauvage ? De la fereastra închisoarei el ur­mărise cu ochii evoluțiile vaporului cu helice și părîndui-se că nu corespund așteptărilor sale, se apucase din nou de lucru pentru perfecționarea lui!... Astăzi ambii prieteni își au monu­mentele lor: Alphonse Karr la Stretal iar Frederic Sauvage—o, ironie a soar­­tei — pe malul Senei în fața închi­soarei de la Palatul de justiție. G­ustave Kahn unul din precursorii poesiei noi în Franța, va com­plecta printr-un studiu asupra «Versului liber» seria sa de stu­dii asupra simbolismului în litera­tură. P­rințul autorilor dramatici după zia­rul «Gil-Blas» care duce o aprigă campanie, pare a fi ales Paul Clau­del autor necunoscut marelui pu­blic dar de o valoare incontestabil superioară tuturor autorilor bule­vardieri. J­oseph Delattre pictorul peisagist care a imortalizat malurile pito­rești ale Senei a încetat din viață în vîrstă de 54 de ani. Cu Delat­tre, Franța pierde un adevărat maes­tru necontestat. O BARBARIE Primăria permite profana­rea monumentelor­ istorice Administrația comunală în frun­tea căreia se găsește d. Dobrescu, pare că și-a perdut capul. Nu i-a fost de ajuns d-lui Primar că a tîrît comuna în procese de pe urma cărora va păgubi destul,"nu i-a fost de ajuns că a întronat domnia bunului plac la Primărie, că a lăsat trebile cumniei în mâinile agenților electorali, nu i-a fost de ajuns toate acestea, căci găsește cu cale ca să profaneze monumentele noastre is­torice. Ceea­ ce se face­ cu Bisiunea lui Bu­cur, lucru pe care l-a denunțat cu indignare ziarul «Dimineața» și des­pre care ne-am convins și noi, este mai mult de­cît un sacrilegiu. In adevăr, abia cu mari greutăți și sforțări s’a izbutit înființarea u­­nei comisiuni care să se ocupe cît mai mult cu păstrarea monumente­lor istorice pe cari să le transmită generațiilor viitoare ca pe niște i­­coane sfinte ale trecutului, și iată că un primar inconștient, lasă­ pradă favoritismului politic unul din aceste prețioase monumente. In loc ca să se caute a se da cît mai multă îngrijire acestor monu­mente cari vorbesc despre trecutul nostru istoric mult mai mult și mai clar ca și ori­ce pagină scrisă, pri­marul Capitalei în nepăsarea-i de care este cuprins, le lasă să fie je­fuite de agenții electorali. In loc să se curețe bălăliile cari înecau aproa­pe mica Bisericuță a ombanului Bu­cur, să i se facă o împrejmuire cum se cade, să se amenajeze puțin locul spre a oferi o priveliște mai fru­moasă, d. primar iasă tîrnăcoapele să sape sub temelia ei. Și acum închi­­puiți-vă Bisericuța rămasă ca o ciu­percă pe un picior de pămînt, iar în jurul ei în loc să se dea reclădirea chilioarelor de care era înconjurată, închipuiți-vă iarăși niște.... depen­dințe. E îngrozitoare această lipsă de res­pect. Bisericuțele acestea care dădeau nota arhaică și națională cosmopoli­tului București, le arătăm și noi cu fală străinilor cari ne cercetează țara și se interesează de trecutul nostru. Ce vor zice aceștia cînd vor vedea atîta nepăsare, atîta lipsă de respect față de ele. E în­tocmai cazul copiilor dege­nerați cari ard portretele părinților lor. In loc să se ia măsuri ca, din vreme în vreme în clopotnița bise­­ricei lui Bucur să răsune toaca și noi să pătrundem acolo spre a ne curăța și întări sufletul, în loc ca să o păstreze cît mai neatinsă, iată ce face oamenii pe mina cărora din ne­­fericire au încăput destinele comu­nei. Dacă acest lucru, — care sub o altă administrație nu s'ar întîmpla nici la noi,—s’ar fi întîmplat în altă parte, desigur că indignarea cetățe­nilor ar curma pofta unor oameni de felul acesta de a-și bate joc de re­­lig­iile strămoșești. Alături de confratele care a dat alarma luptăm și noi pentru a îm­piedica această profanare, și atragem atenția comisiunei monumentelor spre a interveni la timp. Cetățenii însă ar face o dovadă de demnitate dacă vor ști să înfrîneze actele nesăbuite ale intrigei admi­nistrații care le jignește cele mai cu­rate sentimente. — h­. — Biserica Bucur Cum e vremea Luni 30 Iulie In țară. — Eri pînă la prînz și peste noapte a continuat să plouă în toată țara. In unele părți din Mol­dova ploaia a fost foarte abundentă (Huși 50 mm și Tecuciu 64 mm) iar pe alocuri ea a fost însoțită și de manifestațiuni electrice. Timpul este în general tot răcoros mai ales la munte unde termometrul s’a menținut ziua sub 23 ° (Sinaia 4­91). Cea mai ridicată temperatură 34 ° la Giurgiu și Alexandria. Astăzi dimi­neață încă plouă în mare parte a Moldovei iar în cîmpia Dunărei bate vînt puternic dela vest. Presiunea atmosferei s’a coborît cu 2 — 3 mm fiind în mijlociu către 758 mm. 29 Iulie In Europa.—Presiunea s-a ridicat în vestul continentului, peste 765 mm, ajungînd în Golful Gasconiei la 769 mm, în partea centrală și în estul Europei ea a fost în scădere, găsin­­du-se în această regiune sub 760 mm iar în partea dintre Peninsula Scan­dinavică și vestul Rusiei sub 755 mm. A plouat în nordul Franței, în Austria și pe alocuri în Romînia, Rusia și Peninsula Balcanică. Ca și în zilele precedente timpul este mai pretutindeni răcoros. Temperatura a variat puțin. li 10« i­ Serbarea școlară din Slănicul­ Pra­­hova, întîmplări din Capitală.— „Viito­rul“ în țară, Iași, Caracal, Tg.­Heam­ț, Ploești»—Diverse, etc., etc. Vilegiatură Cimpulimst Serbarea societăței aviatorilor A patra serbare populară a avut loc tot în grădina publică, în seara de 29 coment și a fost dată de so­cietatea aviatorilor romîni din Bu­curești. Artificii și baloane asvîrlite spre cele mai albastre înălțimi, au anunțat publicului încă de timpuriu că de astă-dată își dau obolul pen­tru acei cari în curînd vor putea rezolva măreața problemă aeriană. Și lumea a venit și mai multă ea astă­ dată, atrasă probabil de aceleași surprize cu care se obișnuise, dar de cari nu se săturase încă, poate și de altele noi, dar natura și-a răz­bunat pe acei cari îndrăzniseră să cugete macar la descoperirea secre­telor ei, căci abia începuse bine ser­barea cînd deodată, aproape ca din senin, pieurii­de­și grăbiți de ploae spulberă cu o răutate crudă ori­ce gust de petrecere al neobosiților combatanți. Ploaia de confeti fu răzbită de ploaia de apă și în cîte-va momente grădina rămase goală. Lucrurile prea frumoase se ter­mină însă în­totdeauna urît zice o vorbă veche și despre serbarea avia­torilor putem spune acelaș lucru. Dacă s’a terminat urît, a fost însă mai animată ca toate. Cele mai frumoase surprize erau împărțite publicului de înainte dră­gălașe, pe cînd la chioșcuri frumos împodobite cu lampioane, tricoloruri și aeroplane în miniatură se ofereau de asemenea amatorilor cele mai plăcute distracții. Cite un balon lu­minat se ridica din cînd în cînd în negura nopții ca licărire sfioasă spre alte lămuriri, în admirația curioșilor fermecați de atîtea noutăți. In asistența am remarcat pe doam­nele colonel Popovici, Macedonescu, Mirea, Brătianu, Arsenescu, Perși­­naru, Giurcu, Ghirițescu, Munteanu, Filipovici, Filipoiu, Georgescu, Nico­lescu, Iorgulescu, Simionescu, Po­pescu, Săndulescu, etc. Domnișoarele: Mimica Iorgulescu, Mirea, Giurcu, Stănescu, Rădulescu, Stela Ionescu, Georgette Ioanițescu, M. Ioanițescu, Flor­iu, Gorbuleanu, Marenke, Rosenberg, Nicolescu,Ghior­ghiu, Dănuleț, Perșinaru, Otulescu, Mircescu, Simionescu, Roboiu, Flo­rian, Vișoiu, Nicolau, etc. D-nii: colonel Popovici, Macedo­­nescu, Moțăoanu, Gorbuleanu, Gră­­dișteanu, Grigorianu, Cerchez, To­­mescu, Alimănescu, Ghirițescu, Marin Costache, locotenent Ionescu, Petro­­ianu, Protopescu, Brătianu, I. Iorgu­­lescu, Gorbuleanu, Georgescu, Dimu­­lescu, Stănculeanu, G. Popescu­, Ma­­rinescu, Bulgăraș, Victor P. lonescu, sub­ locot. Slăvescu, etc., etc. frumoase se poate cîștiga cu 50 de bani. D-na Deșliu care făcea parte din comitet și-a dat toată osteneala pentru reușita cît mai frumoasă a acestei serbări. Bufetul casei Riegler bine asortat a servit pe dansatori. Să sperăm că asemenea serbări vom mai avea în Bușteni. — In seara de Marți 34 Iulie, vom avea în sala «Ursu» un frumos con­cert dat de tînărul și talentatul vio­lonist Ionel I. Barbu, acompaniat fiind la piano de d-ra Rietta Cauf­­man. Pe lângă bucăți de Paganini, Sarassate și Dvorjak, programul con­ține foarte multe bucăți ale talen­tatului compozitor Barbu.­­ Timpul care se îndreptase un moment, a început să devie... s­cii­­tor, barometrul de la «beau temps» a trecut la «variable». Și totuși ex­­cursiunile la «Omul» au început. Olănești Mișu Deși mulți din vizitatori au pără­sit această localitate, totuși numărul celor rămași e destul de mare. Această stațiune balneară și cli­materică, bucurîndu-se de pozițiuni frumoase îndată ce vor avea tot con­fortul necesar va deveni un loc de atracție. Vizitatori: D-na și d-nul N. R. Că­­pităneanu (Buc.), d-na și d. general Romulus Boteanu (Buc.), d-na și d. general Zlătian (Buc.), d-na și d. ge­neral Ionescu (Buc.), d-na și d. Ma­­nolescu Mladian (Buc.), d-na și d. Di­­mitrie Tănăsescu (Buc.), d-na și d. George Iorga (Buc.), d-na și d. Ath. Ranetti (Buc.), d-na și d. lt.-col. Stre­­hăianu (Buc.), d-na și d. căpitan Mi­­clescu (Buc.), d-na și d. colonel Lu­­pescu (Craiova), d-na și d. Zăgănes­­cu (Slatina), d-ra Laura Zăgănescu (Buc.), d-na și d. Georgescu-Birlad, d-na Elena Stratilescu (Iași), d-na Rottop (Buc.), d-na Elena Economu (Buc.), d-na Ganovici (Buc.), d-na și d. căp. I. Gr. Marinescu (Craiova), d-na și d. H. Burdin (Buc.), d-na G. loan (Buc.), D-na și d. Vladimir Pro­­topopescu (T.­Severin), căp. Erceanu (Buc.), Al. G. Cantacuzino-Bașotă (Buc.), d. Jean Staub, consulul Elve­ției (Buc.), d. Jules Brim (Buc.), ma­ior Dau­ov (Ploești), etc. etc. Bușteni Seria concertelor și a serbărilor frumoase a început la Bușteni. Era și vremea. Matineurile dansante din sala «Riegler», date în scopul util de a înfrumuseța localitatea noastră nu tocmai la înălțime. Prea marea abundență de elevi de liceu ce fac «buchetul neobosiților dansatori» și a biletelor împărțite gratis, fac din aceste matineuri dan­sante adevărate serbări de copii. Dar concertul d-rei Constantinescu- Gonta, ce a avut loc în sala «Ursu» în seara zilei de 27 Iulie, cu con­­­cursul d-lui Papagheorghe precum și frumoasa serbare de la «Riegler» din ziua de 28 Iulie, a d-nelor de la «Crucea roșie», au fost două serbări cari prin programul lor variat, au avut un succes deplin, atrăgînd multă lume și realizînd frumoase beneficii. In special s’a petrecut de minune la serbarea doamnelor de la «Crucea roșie». Timp de 5 ore cît a ținut serbarea a fost o vie animație. Toată lumea din Bușteni își dăduse întîlnire­a ei. Pe lingă dans, care a fost punctul de atracție cel mai mare, o tombolă foarte frumos aranjată mi-a atras atenția. Obiecte de artă și lucruri S . TUK. JFA. Iată situațiunea cargoboturilor ser­viciului maritim român , București.—Din ziua de 20 August st. n., a plecat încărcat cu diferite mărfuri din Alger spre țară. Constanța.—De la 20 August st. n. a sosit în portul Constanța unde în­carcă mărfuri și cereale. Dobrogea. — Se găsește în port la Anvers. Iași.—Din ziua de 27 August st. n. a plecat din Rotterdam pentru țară. T.­Severin.—Din ziua de 28 August, a plecat din Sulina încărcat cu măr­furi pentru Rotterdam. Principesa Maria. — Se găsește in cursă pe linia Constanța-Constanti­­nopole. Regele Carol I. — Din ziua de 28 August st. n., a plecat din Constan­­tinopole la Constanța, Romînia.—Se află în cursă pe linia Alexandria-Constanța, împăratul Traian.—Face cursa pe linia Constanța-Alexandria, Dacia.—Se găsește actualmente în docuri în portul Galați. BULETIN METEOROLOGIC CASA MENIT­O C­ le Temperatura în centigrade 30 Iulie 1912 La miezul nopței .......­­1-15* 7 ore dimineața ............... 16* Miezul zilei .................. -1-258 înălțimea barometrică 763 mm. Starta carului noroa­s de creștere.

Next