Viitorul, noiembrie 1912 (Anul 6, nr. 1703-1730)

1912-11-03 / nr. 1703

mmm* însemnări eu rost PRIBEGII... Firea lor.-Cine sunt-o aminti­­pe."Cum trâesc.-Unile trăesc- Un tablou care mi s’a săpat puternic în minte, mi-a răsărit puternic, plin de viață, în clipa cînd condeiul însăila titlul aces­tor rin­duri. Era o zi de cuptor... Era o zi caldă... Pe străzile măr­ginașe mai ales, nu se găsea nici umbră de om. Soarele, ale cărui raze se iz­beau de pămînt ca niște săgeți ochite de un bun arcaș, gonise pe toți prin case. Galdarimul de pe străzi doborea ca o cărămidă ți­nută zile întregi împrejurul jăra­ticului, iar pe asfalt se desemna bine tot de urma c­ălcăturei. Mergeam agale, căutînd să mă feresc cu­ mai mult de arșița soa­relui. Pe aceiași stradă singuratică se auzea pînă­ departe hodorogeala unui căruțaș. Din cînd în cînd se desprindea­­ din zgomotul acesta o voce omenească, care rostea ne­deslușit și repede cîteva cuvinte. Era un biet țigan, cu picioarele goale, vopsite ,parca cu păcură. Îmbrăcămintea, o cămașă și o pe­reche de pantaloni de pinză albă, era înegrită și trențăroasă. Pe fața ș i de culoarea cafelei prăjite, se­ citea urma greutăților cu cari luptă un suflet copleșit de nevoi. Ochii lui negri erau plini de o văpac obosită. Cu mîna dreaptă ducea de că­păstru un măgăruș, iar în stînga ținea o pălărie ruptă aproape de tot. Bietul animal care tîra după el un căr­ucior învechit hodorogit, pășea leneros prididit de căldură, mișcîndu-și din cînd în cînd regu­lat, ca un metronom, urechile’i lungi. In căruțul care scîncea din toate încheieturile ca un copilaș de o lună, se plimba de la un ca­păt la altul, în voe, izbindu-se­­ cu mai puțină sau cu mai multă pu­tere de­ gratiile lui, după cum e­­rau și pietrile pe cari călcau ro­țile, un lighean de tablă vechiu. Și omul acesta pe care-l în­­tîlnim zilnic mergînd în neștire pe străzile Capitalei, fără să știe unde merge, însoțit numai de zgomotul căruțului­ și de strigă­tul lui, părea că nu mai are un suflet nici o scînteie de viață. La un colț de stradă, o flașnetă îngîna monoton un dans oriental. Pribeagul tresări... Flacăra ce pă­rea adormită în ochii lui, se aprin­dea încetul cu încetul. Capul lui nu mai era aplecat ca pînă a­­cum. Și dintr’o dată l-am văzut mișcîndu-și corpul și picioare in ritmul cîntecului monoton, îngînat de flașnetă. Și-a mers așa pînă ce ecoul cîntecului s’a stins de tot. Bietul animal părea și el înviorat. Cînd ecoul ultimelor acorduri s’a stins zdrăngănind supărător, atunci și omul și animalul de lîngă el, au revenit la starea de mai înainte. Și cînd condeiul a alunecat pe hirtie însăilînd titlul acestei bucăți, tabloul acesta s’a coborît în min­te-mi, de undeva de departe, în­cetul cu încetul praful vremei s’a scuturat de pe el, și l’am văzut plin de viață. * Așa sunt ei... Zile, luni, ani de-a rîndul rătă­cesc pe străzile Capitalei. Singu­rul lor tovarăș de pribegie e nu­mai bietul animal și hodorogeala fiarelor vechi pe cari le grămă­dește fără nici o ordine în căruț. Și cînd după zile întregi de pri­begie căruțul s’a încărcat, atunci pribeagul poposește în fața maga­­ziilor de vechituri de pe Calea Văcărești. In schimbul cîtor­va franci, rodul pribegiei de zile în­tregi, căruțul rămîne iarăși gol. Seara pribelagul poposește la bor­deiul lui de m­ele, aflat la cine știe ce margine­a orașului unde copii desbrăcați sau cu o treanță pe lingă ei, ile întîmpină voioși. Și după ce împart cîte­va cea­suri bucuria, a doua zi cînd zo­rile abia zâmbesc topind în sinul lor pînza de întuneric, «pribegii», —acum doi,—își continuă iar fi­rul întrerupt. Bărbatul își ia faăgărașul de că­păstru, și încet se înfundă în ha­­o­sul Capitalei. Femeia care cu noaptea încap a adunat ghiocei de pe cîmp, și-i așează frumos în coș, și întovără­­șindu-și bărbatul pînă aproape de barieră, se pierde pe aceleași străzi, strigînd răspicat: Hai ghi­ocei..., hai ghiocei... Și cine știe după cîte seri se întîlnesc iarăși în bordeiul lor să­răcăcios, înecat de fum... și sufe­rință. A doua zi, povestea își toarce firul care se isprăvește de pe caer odată cu viața lor, tot așa. Ei sunt pribegii vieței, cari se strecoară pe lîngă noii nebăgați în seamă. I. Irimescu-Cândești Dein Ministerul industriei și comerțului Escadra austriacă In golful Smir­nei.— Cîte sunt:— Ce comu­nică atașatul comercial de la Smirna. Atașatul nostru comercial de la Smirna comunică ministerului de in­dustrie și comuni că o escadră aus­triacă s-a ivit pe ziua de 26 st. n. în golful Smirnei. Ea a ancorat la 500 metri departe de cheia. Ea se compune din trei unități și este sub comanda vice-amiralului Ritter von Schwerlatz. Din această escadră fac parte ur­mătoarele unități: Crucișătorul «Hartzog Frantz Joseph», a­ cărui greutate este de 14 000 tone. Pe el se găsesc 40 tunuri și 850 oameni. Crucișătorul «Kadetzki», cu a­­celaș armament și contratorpilo­­rul «Uskoke» a cărui greutate este de 450 tone. Pe el se găsesc 15 tunuri și 65 oameni. * D. V. Drăgan a fost nimit maes­tru dogar la școala inferioară de meserii din Huși, de asemenea se­cretarul școalei de meserii «Vasile Popa» din Valea Boului a fost în­locuit. Zilele acestea se va numi un ti­tular pentru acest post. — irim — Buletin Meteorologic CASA MENU & C­ip Temperatura pe centigrade 30 Octombre 1912 La miezul nopței ........... +5 7 ore dimineața .............. + 7* Miezul zilei........... 4 10' înălțimea barometrică 754 mm. Starea cerului noros. T?are»"> 1 Candidații partidului naițional-libaral In alegerile tienarale din Capitada. Senat Colegiul I Missir M. Basile Chr. Buicliu dr. Colegiul II Cantacuzino C., dr. Kiriac Ionescu, dr. Teodorachy Hagi C. Ionescu O. Elefterie și Panaitescu Const. Cameră Colegiul I Stoici­seu O. dr. Saita Ion C. Petrescu Emil C. Cernescu Const. și Botescu H. dr. Colegiul II Cezărescu Ion Botez V. Mihail Arțăreanu Th. Dumitru Dan Em. Eliade Pompiliu Douescu Alex. Berlescu Mihail Theodosescu Anibal și Ioanist N. George. Colegiul III Nădejde Ion și Ulorieanu Virgil Întrunirea dem­­d. E. Protoppescu-Pale Aseară a avut loc în casa d-lui Em. Protopopescu, din str. I. I. G. Bratianu, o întrunire în vederea can­didaturei conser­vator-independi­n­­te la colegiul I de Cameră de Ilfov, a d-lui Ion Em. Protopopescu-Pache. Se știe că această candidatură a d-lui Ion Em. Protopopescu-Pache, are un caracter demonstrativ în con­tra guvernului și mai ales a d-lui Nicu Filipescu, care a impus pe oa­­menii săi în situațiuni pentru cari le lipsesc însușirile cerute. întrunirea la care a participat un mare număr de alegători, s’a deschis la orele 9 jumătate. A prezidat d. Ion Teodor. Gel dinț­i a luat­­ cuvîntul d. Pro­­topopescu Pache care a spus că nu­mărul mare al cetăț nilor prezenți dovedește protestarea lor în contra numirei a doi membri cari nu in­­deplinesc conditiunile cerute de lege în comisiunea interimară și că a­­ceastă protestare a găsit ecou pr­iin­­tre cetățenii capitalei. Susține că partidele în colaborare nu au putut prezenta nici un pro­gram politic pentru că au interese deosebite. Prin urmare cetățenii nu au să se pronunțe asupra unui program ci a­­supra candidaților. După ce vorbește de candidații gu­vernului spune că nici unul dintre ei afară de d. Dobrescu nu merită atențiunea alegătorilor. Sfătuește pe cetățeni sä voteze pe candidatul independent Ionel Proto­­popescu-Pache care se prezintă a­­vînd ca ideal binele public. Critică pe conservatori cărora le este teamă că oamenii de valoare mai mare îi vor demonetiza.­­ După cum in economia politică un pasagiu glăsuește că moneta­rea gonește moneta bună, de asemeni în partidul conservator omul rău îl gonește pe cel bun. In economia politică se ajunge ast­fel la st­ răcirea tarei, în partidul conservator se a­­junge la sărăcirea intelectuală a par­tidului, dă ca exemplu personalitatea d-lui Tache­lonescu pe care o com­pară cu o monetă bună. Monetele rele au căutat să o scoată din curs dar cetățenii dîndu-și seamă că a­­ceastă monetă conțina singură mai­­ mult moral prețios de­cît toate cele­lalte monete rele la un loc, a pro­testat și M. La Regele a recunoscu­­t-o în urmă în mod legi și oficial, îndeamnă pe cetățeni să combată sistemul practicat în partidul con­servator și pentru ca să aibă un mandatar valoros în parlament dea votul candidatului independent Ionel Protopopescu-Pache. După ce mai vorbesc d-nii avocati Petreanu, Zamfirescu, d. Orăscu și preotul Macarie ia cuvîntul candida­tul independent d. Ionel Protopo­­pescu-Paris. Luînd cuvîntul d-sa a­­rată mulțumirea pentru manifestația de iubire desinteresată ce îi sa arată. Sunt unii aci cari își riscă pi­nea iar alți situația numai și numai pen­tru a ajuta pe un om cinstit spune d-sa. Am credința că cu o ast­fel de dragoste reciprocă vom birui. Combate învinuirile ce i se aduc că ar fi prea tînăr citind exempla unda alții tot atit de tineri am în­vins luptînd in alegeri în străinătate. Vi trebue în parlament oameni curagioși, dezinteresați și indepen­denți ca să vă reprezinte cu dem­nitate. Voi să urmez exemplele frumoase ale tatălui meu și lupt însuflețit de idealul numit binele public. Pînă acum n’am putut face cît am vrut. Făcîndu-mă să am succes în lupta întreprinsă, aceasta va însem­­na că știți să apreciați cinstea și ca demonstrați în­potriva d-lui Nicu Fi­lipescu care nu a știut, să facă deo­sebirea între interes public și ietea de îmbogățire personală a vasalilor săi. Am fost conservator devotat dar ceea ce am văzut mă desgustă. Criti­că numirea d-rului Mendonide în co­­misiunea interimară. Dacă voi ajunge ceva mă voi făli că am ajuns prin popor și nu prin slugărnicie față de cai mari. — Am iubit in totdeauna poporul. Un om care de asemeni a știut să se facă iubit prin popularitatea și calitățile sale frumoase este și d. E­­mil Petrescu pe care vă rog de ase­meni să-l alegeți pentru că este un model de cinste. Vorbește și da o­ indidatura d-lui Dobrescu pe care o susține. IDd­ee mulțumind, pentru dragos­tea sinceră ce ni se arată și indeamnă pe cei prezenți să lupte pentru ale­gerea în parlament a oamenilor sim­patici poporului și nu impuși de gu­vern.­­Cuvîntarea a fost acoperită de a­­plauze entusiaste și s-a sfirșit la o­­rele 14 noaptea. Emar conomice-financiare Agricultură—comerț — Industrie min mustra economică Pe măsura dezvoltărei economice a Romîniei, s’a dezvoltat, la noi, și o presă economică. De cîțiva ani îndeo­sebi, această presă s'a afirmat cu de­­stilă vigoare, căutînd să oglindească și să îndrumeze multiplele manifesta­­țiunei ale activităței noastre econo­mice. Au existat și înainte vreme publi­­cațiuni economice, dar ele aveau un caracter doctrinar ; multe din aceste publicațiuni continuă să apară și as­tăzi, și citirea lor este de un netăgă­duit folos. Dar o presă care să intre în mie­zul chestiunilor economice, să înregi­streze tot ce se întreprinde pe acest domeniu, să apere interesele tuturor categoriilor de comercianți, financiari si industriași si—nu mai puțin— m­­­resele generale ale țarei, n­ o avem de­cit de cițiva ani încoace, de cind s'a început a se da și la noi precădere chestiunilor economice și de cînd Ro­­mînia a devenit un factor însemnat de producere și consumațiune. Misiunea acestei prese e foarte înaltă si foarte grea. Această presă trebue să evite frazeologia care exprimă ge­neralitățile. Aceia cari o scriu, trebue să cunoască chestiunile și nevoile eco­nomice ale țarei, să le adincească bine, să le exprime cu nepărtinire, ci să fie pentru aceia cari se manifestă pe cîmpul muncei, nu numai apărători ci și sfetnici. Dintre publicațiunile cari răspund mai bine acestei meniri e ziarul „ Ar­gus“" care intră azi în al treilea an al existenței sale. Apariția lui zilnică e cea mai bună dovadă a multiplelor nevoi ale vieței noastre economice și a cîmpului lăr­git al activității economice din țara noastră. Dar modul în care ziarul „Argus“ a știut să-și îndeplinească rolul merită un deosebit elogiu. Or­gan al intereselor comerciale, el s'a ferit să se pună în serviciul unor in­terese individuale, rîvnind numai să fie un vada­mecum al comercianților, industriașilor și financiarilor, un sfă­tuitor al acestora, un apărător chiar, dar un apărător cinstit și desintecesat. Pe cîmpul intereselor economice, atit de susceptibile de influențe și un­de alte publicațiuni iau adesea atitu­dini dictate de motive inevitabile, zi­arul „Argus“ s’a mulțumit numai cu rolul frumos de informator și de crai­nic al adevărului. Ținem să spunem acestea azi, cu prilejul intrărei sale în al treilea an de existență~. Și nu ne îndoim că acest ziar, care, cu începere de azi si-a asigurat co­laborarea, în calitate de co-director, a d-lui Chr. D. Staicovici, va păstra și în viitor aceiași linie de conduită, cinstită, în serviciul intereselor gene­rale. Bursa București.­­ Următoarele valori au încheiat ast­fel pe ziua de 31 Octombrie, la Bursa București: Obligațiile creditului județean și comuna­ 4 jumătate la sută cu lei 92­35. Scrisuri funciare rurale 5 la sută cu lei 97.55. Casa Rurală lei 1370. Banca Agricolă lei 508. Banca de Scont lei 525. Banca Marmorosoh Blank 8c Co. lei 810. Banca de Credit Român lei 815. Banca Generală Română lei 1920. Banca Rom­­ânească lei 625. Soc. «Dacia România» lei 1525. Soc. «Naționala» lei 1070. Soc. «Generala» lei 1060. Son. Gam.­a Tramvaelor București lei 1325. Articole alimentare la Constan­­tinopol.­Atașatul nostru comercial din Constantinopol a făcut cunoscut ministerului de comerț că cererea de articole­­ alimentare în capitala Turciei a devenit extraordinar da mare. In acest scop ministerul o să inter­vină pe lingă Camera de comerț din București ca aceasta să se intereseze și să comunice direct atașatului co­mercial numele negustorilor sau ca­selor comerciale cari ar putea și ar dori să exporte la Constantinopol conserve alimentare. Fabrica de postav din Azuga.­ Această fabrică are azi o torcătorie, o țesătorie și o boretărie, precum și 597 de mașini, toate puse în mișcare prin aburi și prin turbine cu căderi de apă, ale căror putere totală este de 1333 cai. La această fabrică lu­­crează necontenit 018 maeștri și lu­crători, dintre cari 536 sunt romîni și 82 străini. Fabrica întrebuințează pe an un milion de kilograme de lună din țară și 250.000 kilograme de lună de merinos adusă de afară. Fabrica de poșt­ă din Azuga a în­temeiat o casă de ajutor, o casă de economiei o casă de împroprietărire, un leagăn pentru copiii mici ai lu­crătorilor, o casă medicală, coopera­tivă de consum și societate de cum­­părare, cu lucrători ca acționari. Lefurile anuale plătite lucrători­lor de către fabrică se ridică la ci­­fra de 500.000 lei. CEI CARI SE DUC Moartea lui Gh. Vidra fostul primar de Bir Iad Gu adîncă părere de rău înregis­trăm știrea ce ne-a sosit din Sîîrl­id și care in­vestește încetarea din viată a lui Gh. Vidra, fost primar al orașului și fruntaș al partidului na­­tional-liberal. Fost prezident de tribunal, depu­tat și primar al orașului Bîrlad. G. Vidra se bucura de cea mai întinsă simpatie și considerațiune nu numai în rîndurila partidului național-libe­ral de la Birlad, dar fată de întreg orașul Bîrlad și județul Tutova. G. Vidra era un om blind, așezat în toate și de o bunătate ce-i consti­tuia nota sa caracteristică. Pierderea lui este regretată de întreaga su­flare bîrladeană, cu atît mai mult cu cît vine, atit de pe neașteptate și la interval așa de scurt, după aceea a neuitatului Stroe Belloescu. Exprimăm familiei îndurerate a defunctului, con­doleanțele noastre cele mai vii și mai sincere. Mișcarea artistică-literară Atei­stat DFBTINSUL ROMANCIER ȘI AUTOR DRAMATIC CANDI­DEAZĂ LA UN SCAUN AL ACADEMIEI FRANCEZE Ca fizionomie, Abel Hermant se pre­zintă elegant, zvelt, așezat, și cu toți cei cincizeci de ani ai lui împliniți, are încă un aspect tînăr, cu obrajii rotunzi, cu buzele acoperite de o mus­tață castanie-argintie, cu ochii mici, dar vii, pătrunzători, cu figura sim­patică, avînd însă o atitudine posomo­rită, care e departe de familiaritate. A studiat cu succes în liceul Con­­dorcet și a intrat la Școala normală. Pe urmă a făcut literatură, fără să se arate iubitor pentru Alma mater. Primele sale romane n'au avut suc­ces, dar cu publicarea Confidentelor unii bunice, cu Memoriile d-lui de Gourpières și cu Le­nadet de Gourrat, a devenit stăpîn pe sine și aceste lu­crări pot fi considerate ca modele de capodopere. Cariera. Transatlanticele, Trenu­rile de lux au afirmat ironia sa ma­gistrală. Această ironie cu­ caracter cu totul original și personal: rece, muș­­cătoare, măruntă, ea se aseamănă cu asprimea unui vînt rece de toamnă, care te biciuește și te irită. Și o în­trebuințează, mai cu osebire, împo­triva reprezentanților high-life-uluu. La nai și !n străinătate împotriva cercurilor cugetătoare și a burgheziei bogate a Franței, și o în­trebuințează fără cruțare. Pare că scriitorul își satisface o răzbunare personală, luînd la vale cu atîta pa­timă neînfrînată „înaltă societate“. Viciile lor, platitudinile lor, pre­­tențiunile lor, vanitățile, golul din i­­nimi și din creer, scrupulele lor stu­pide, religiozitatea lor prefăcută și stricită, patriotismul lor de comandă, prejudecățile lor de castă, sentimen­talitatea lor­ puerilă și scepticismul lor sec, sunt tot atîte baloane pe cari spiritul incisiv al lui Abel Hermann le pătrunde cu îndrăzneală și nu a­­rare­ori le înțeapă cu lovituri de ace. Și-l vezi de departe că simte o plă­cere reală săvîrșindu-fi opera, ai im­presia că ochii săi vioi străfulgeră de bucurie și de răutate mulțumită în fața acestui joc, care ne amuză, produ­­cîndu-i bucurie lui însu­și și exaspe­rează pe aceia, a căror prevedere insufi­cientă nu-i lasă să se poată recunoaște în parte sau în tot în caracterele pe cari le-a descris în romanele sale de mo­ravuri. Abel Hermann a mai lucrat foarte mult și pentru teatru, dar în scene a reușit mai puțin că în cărțile sale scrise. Analist subtil, psiholog delicat și plin de rafinărie, el nu găsește în obiec­tivitatea unei comedii ocaziunea să-și pue în relief toate calitățile sale. Lim­ba pe care o scrie, precisă, elegantă, prelucrată, nu-i în­totdeauna ceea ce se potrivește pe scenă și temperamen­tul îl îndeamnă să sublinieze cu o sin­gură trăsătură justă și satirică o si­­tuațiune,îl îndeamnă să argumenteze un fapt oarecare în comentariul oportun care-i colorează banalitatea sau îi ac­­centuiază pitorescul și neprevăzutul și din fire nu se îndreaptă spre ac­țiunea scenică care e sufletul teatru­lui. De aceea Abel Hermant, omul de teatru, nu strălucește pe orizontul li­terar ca Hermant, omul de litere, și defectele sale ca dramaturg sunt cali­tăți pentru autorul de romane. Candidatura sa la Academie nu prea are șanse să reușească. A pro­vocat pe mulți, a rănit pe fiecare in parte, fără a cruța nici sexul frumos, așa în­cît e greu ca sa răzbată sub Cupola celor nemuritori. [ ] asa lui Balzac va fi plasată în sine ca monument istoric, trecând în proprietatea Statului care va în­griji pe viitor de toate amintirile pe care amicii și admiratorii marelui scriitor le-au adunat în casa în care Balzac a scris colosala comedie ome­­nească. I­natole France va lua sau nu anul acesta premiul Nobel pentru lite­ratură ? Iată întrebarea ce se pune în cercurile literare din Franța. Un alt candidat la acest premiu în Franța mai este și poetul Verhaeren, Peste Dunăre, tunul și baioneta, îmbogățesc istoria cu pagini de avînt și vitejie. Patriotismul și conștiința națională, fu lupta pentru înfăptuirea unui ideal, împing la biruință, popoare tineret și răsunetul războinic frămîntă as­tăzi toate cugetele șiine poate, această epopee sîngeroasă, va depăși hotarele Balcanilor, sguduind întreaga Europă. Mîine poate, soarta țării noastre ne va face părtași la întîmplări neaș­teptate. De aceia sufletul românesc trebue să fie veșnic pregătit și energia noastră națională neadormită. Premergător acestei zile oglindind în această inițiativă, sentimen­tul obștesc, își înplinește o datorie, a­­cordind „VIITORUL“ Un premiu de 200 LEI POEZIE PATRIOTICA Nu e un concurs acesta, ci o chemare către toate talentele neamului ro­mânesc, care sunt rugate să trimeata pe adresa ziarului « Viitorul» pînă la 10 Noembrie, manunscrisele, însoțite de semnătura autorului iu­blic Închis O comisiune compusă din trei autorități literare, va cerceta manus­crisele, și numai după clasificarea poeziilor, va deschide plicurile și va lua cu­­noștință de numele poetului, care va spori ast­fel istoria literelor noastre, cu o nouă apologie a virtuților strămoșești. DE L­A ATENEU Conferința A-nei E. Bacnlosio In sala Ateneului, d­na Elena Ba­­caloglu a vorbit interesînd pe audi­tori despre un roman trăit, despre un amor ce ese din comun, atît prin puritatea și adîncimea lui, cît și prin persoanele ce l’au trăit, despre amo­rul dintre Gheorghe Asaki și Bianca Milaesi. Aa îndoii au fost personalități dis­tinse : B­anca Milesi, o intelectuală italiană, patrioată și cultă, iar Gheor­ghe Asaki a fost ceea ce îl știm­ unul din protagoniștii culturei noa­stre. D-na Bacaloglu a evocat aceste fi­guri interesante, și a știut să facă din povestirea romanului trăit de ei o pagină vie din însăși trecutul nos­tru cultural, al cărui fruntaș a fost Gheorghe Asaki. De altfel subiectul conferinței îl cunosc cititorii noștri dintr’o dare de seamă mai lungă pe care am avut plăcerea să o facem în acest ziar. D­na Bacaloglu, a cărei conferință a fost mult prețuită în toată Italia, a cules și în fața publicului romî­­nesc aplauze bune și pe drept me­ritat a. FOCȘANI IN CAPITALA In vederea alegerilor generale, vor avea loc în Capitală următoarele în­truniri : Culoarea de Negru Azi, Vineri, 2 Noembrie, ora 8 jum. seara, în casele d-lui avocat Alex. G. Dones­­ti, str. Ștefan Mihăileanu (fostă Liniștei) No. SD. Simbătă, 3 Noembrie, ora 8 jum. seara, în casele d-lui Ștefan Anasta­­siu, str. Trinităței 17. Duminică, 4 Noembrie, ora 8 jum. seara, in casele d-lui avocat Al. Io­nescu, str. Traian 190. Culoarea de Verde Azi, Vineri , Noembrie, ora 8 jum. seara, la d-1 Tom­a Dobrescu, arhi­tect, str. Știrbey-Vodă 146. Simbătă, 3 Noembrie, ora 8 jum. seara, la d-1 dr. Airiac Ionescu, str. Sf. Ionică 8. Duminică, 4 Noembrie, ora 8 juni seara, la Hotel Bratu, Calea Grivi­­ței, intrarea prin str. Polizu S. Luni, 5 Noembrie.—orele 8 jumă­tate seara, la d. avocat Alex. Crihan, calea Griviței 42. Marți, 6 Noembrie, orele 8 jumă­tatea seara, la dt. avocat Stelian Cris­­tescu, str. 11 Februarie, 5. Marți, 6 Noembrie, orele 8 jumă­tate seara, la d. avocat Stanislav Kn­­seinschy, str. C. Negri 24. Miercuri, 7 Noembrie, întrunire generală a întregei culori de verde. Culoarea de Albastru Luni, 5 Noembrie, orele 8 seara, suburbiile Slobozia, Sfinta Ecaterina, Flămînda, Sf. Spiridon, Broșteni, Ma­nea Gavafu, la d. avocat Ulvineanu, Șerban-Vodă, 74 bis. Marți, 6 Noembrie, a. c., orele 8 seara, suburbiile Dobroteasa, Apos­toli, Foișoru, Isvoru, Cărămidarii, Sîrbii, Popescu și Staicu, la d. Mi­hail Botez, calea Văcărești, 142. Miercuri, 7 Noembrie, a. c., orele 8 seara, suburbiile Vlădica, Bărbă­­tescu și Barbatescu Nou, lad. avocat Christodorescu, str. Filaret, 16. Vineri 2 Noembrie va avea loc la Vidra o întrunire conservatoare. In acest scop vor pleca mai mulți frun­tași din localitate. Iar Simbătă 1 Noembrie va avea loc a doua întru­nire la Odobești. Pentru Duminică 4 Noembrie gu­vernamentalii au hotărit ținerea unei mari întruniri publice în localitate. La această întrunire va vorbi și D-1 Ministru Nicu Xenopol, candidat ofi­cial la colegiul H-lea de Senat din Putna. In acest scop D-1 Nicu Xeno­­pol va sosi în localitate Duminică dimineață. După cum se vede guvernamentalii duc o campanie strașnică. Cu toate acestea reușita candidaților oficiali pare foarte nesigură, aceasta din cauza candidaturilor independente foarte numeroase în actualele alegeri. Și afară de acesta în sânul conserva­torilor domnește o ceartă continuă, care în nici un caz nu poate fi in folosul reușitei candidaților oficiali. De asemenea s-a format o puter­nica disidență conservatoare, în fru­ntea căruia se găsesc mai mulți fruntași ai partidului, nemulțumiți de procedurile D-lui Th. Em­bace. Acest grup care formează desidența va susține candidatura D-lui Const. Mironescu, candidat conservator in­dependent la colegiul Il-lea de ca­meră. Corespondent. PRAHOVA Distribuirea cărților de alegători. Propaganda conservatoare.—Vi­zite electorale. Ploești, 1 Noembrie. — Distribuirea cărților de alegător în județ, s’a de­cis a se face după cum am anunțat într’o corespondență anterioară, la reședința judecătoriilor, în zile anu­mite fixate de primul președinte al tribunalului. O asemenea operație urma să se efectueze ieri Miercuri, la Filipeștii-de-tîrg. D-l Al. Draghiceanu, judecător la tribunal, s-a deplasat în acest scop în localitatea menționată. Acolo însă, spre surprindere, a constatat că alegătorii nu se prezen­taseră la judecătorie. Faptul acesta se datorește admi­nistrației, care intenționat n’a vestit pe alegători, avînd de scop, ca ea să pună mîna în bloc pe cărțile de ale­gator și a le utiliza cum va voi. Din 400 de alegători citi erau în­scriși pe liste, s’au prezentat numai 60 și aceștia au fost aduși de d-nul Gogu Negulescu, șeful grupărei libe­rale din plasa Filipești. Miine Vineri, cărțile de alegător se vor distribui în localitățile : S­­­naia, Vălenii-de-Munte și Slănic, iar sîmbătă se vor distribui la Cîmpina și Urlați. Pentru alegătorii din oraș s-a ho­tărît distribuirea cărților la tribunal, în toate zilele de lucru, între orele 42—5 p. m.* Miine Vineri, candidații guverna­mentali, vor pleca în propagandă eleatorală la Vălenii de munte. Acolo, « vor ține întrunire. In acelaș scop, Simbătă, ei vor porni la Cimpina, unde iarăș vor tine întrunire. Duminică d. a., guvernamentalii, vor tine întrunire publică, în sala Liceului vechiu.♦ Eri, d-nii I. Ionescu-Quintus și N. Nedelcovici, foști deputați, membri valoroși ai partidului național libe­ral, care candidează la colegiul al 2-lea cameră, au făcut vizite alegă­torilor respectivi, pe la domiciliile lor. Cei doi distinși candidați, au fost însoțiți în această propagandă, de simpaticul și popularul om politic, d. Petre Ginta, fost ajutor de primar­ Nici o exagerare nu este, cînd a­­firmam, cá cei trei fruntași liberali, d-nii: Ionescu-Quintus, N. Nedelco­­vici și P. Ginta, au fost bine primiți pretutindeni de cetațenii alegători. Cetățenii, s’au prins cu tot împo­triva vitregei adminstrației conser­vatoare, care a lăsat orașul în știrea cea mai primitivă. Și cu drept cuvînt, observațiunile cetatenilor erau judicioase, întru­cît, străzile, se găsesc în starea cea mai mizerabilă. In special stradele G. Gr. Canta­­cuzino și Rudului, foarte importante, se găsesc într’o situație îngrijitoare. Stratul de nord­ este gros, ceea ce face impracticabilă circulația, chiar cu trăsura. Delateiu Campania Electorală Întrunirea de aseară.—întrunirile anunțate in diferite localități din județ —Sosirea d-lui Nicu Xenopol la Focșani. Focșani, 31 Octombrie.—După cum am anunțat, de cîte­va zile a început campania electorală în localitate și în fie­care zi agenții guvernului țin întruniri prin mahalale. Aseară a a­­vut loc o întrunire aproape de ba­riera Brăilei. Au vorbit mai multi agenți guvernamentali, cari au în­demnat pe alegători si nu voteze pe d. Hoeiung, candidat independent la colegiul al V-lea de Cameră. D. Mi­­lidon a atacat cu multă vehementă pe d. Hoeiung, spu­nînd că acest om a nenorocit aproape o întreagă po­pulație prin cunoscutele și necinsti­tele sale procedeur­i de la societatea «Guza Vodă» al căre­i președinte este. Azi, s’a împărțit în oraș un ma­nifest care îndeamnă pe alegatori să nu voteze pe Alexandru Hociung. SOSIREA H. ș.Reselui­ uri, la orele 5 d. a., au sosit în Capitală MM. LL. Regele și Regina. In trenul Regal se mai aflau două doamne de o­­noare, d. Cottescu, directorul ge­neral al C. F. R. și d. Ion Pa­­naitescu, directorul poliției și siguranței generale a Statului din ministerul de interne. In gară M.M. IL. Regele și Regina au fost primite de către toți domnii miniștri, de către Casa Regală, reprezentanții po­liției, etc. De la gară IMM. LL. au ple­cat cu trăsura direct la Palatul Regal. Const. I« fin­.­t!h Tragerea Loteriei de Stat. — Mișca­rea dela finanțe.»Groaznica nenorocire din portul Călărași.­Diferite știri. — O­­morirea unui dezertor—Capitala, etc.

Next