Viitorul, noiembrie 1912 (Anul 6, nr. 1703-1730)
1912-11-03 / nr. 1703
mmm* însemnări eu rost PRIBEGII... Firea lor.-Cine sunt-o amintipe."Cum trâesc.-Unile trăesc- Un tablou care mi s’a săpat puternic în minte, mi-a răsărit puternic, plin de viață, în clipa cînd condeiul însăila titlul acestor rinduri. Era o zi de cuptor... Era o zi caldă... Pe străzile mărginașe mai ales, nu se găsea nici umbră de om. Soarele, ale cărui raze se izbeau de pămînt ca niște săgeți ochite de un bun arcaș, gonise pe toți prin case. Galdarimul de pe străzi doborea ca o cărămidă ținută zile întregi împrejurul jăraticului, iar pe asfalt se desemna bine tot de urma călcăturei. Mergeam agale, căutînd să mă feresc cu mai mult de arșița soarelui. Pe aceiași stradă singuratică se auzea pînă departe hodorogeala unui căruțaș. Din cînd în cînd se desprindea din zgomotul acesta o voce omenească, care rostea nedeslușit și repede cîteva cuvinte. Era un biet țigan, cu picioarele goale, vopsite ,parca cu păcură. Îmbrăcămintea, o cămașă și o pereche de pantaloni de pinză albă, era înegrită și trențăroasă. Pe fața ș i de culoarea cafelei prăjite, se citea urma greutăților cu cari luptă un suflet copleșit de nevoi. Ochii lui negri erau plini de o văpac obosită. Cu mîna dreaptă ducea de căpăstru un măgăruș, iar în stînga ținea o pălărie ruptă aproape de tot. Bietul animal care tîra după el un cărucior învechit hodorogit, pășea leneros prididit de căldură, mișcîndu-și din cînd în cînd regulat, ca un metronom, urechile’i lungi. In căruțul care scîncea din toate încheieturile ca un copilaș de o lună, se plimba de la un capăt la altul, în voe, izbindu-se cu mai puțină sau cu mai multă putere de gratiile lui, după cum erau și pietrile pe cari călcau roțile, un lighean de tablă vechiu. Și omul acesta pe care-l întîlnim zilnic mergînd în neștire pe străzile Capitalei, fără să știe unde merge, însoțit numai de zgomotul căruțului și de strigătul lui, părea că nu mai are un suflet nici o scînteie de viață. La un colț de stradă, o flașnetă îngîna monoton un dans oriental. Pribeagul tresări... Flacăra ce părea adormită în ochii lui, se aprindea încetul cu încetul. Capul lui nu mai era aplecat ca pînă acum. Și dintr’o dată l-am văzut mișcîndu-și corpul și picioare in ritmul cîntecului monoton, îngînat de flașnetă. Și-a mers așa pînă ce ecoul cîntecului s’a stins de tot. Bietul animal părea și el înviorat. Cînd ecoul ultimelor acorduri s’a stins zdrăngănind supărător, atunci și omul și animalul de lîngă el, au revenit la starea de mai înainte. Și cînd condeiul a alunecat pe hirtie însăilînd titlul acestei bucăți, tabloul acesta s’a coborît în minte-mi, de undeva de departe, încetul cu încetul praful vremei s’a scuturat de pe el, și l’am văzut plin de viață. * Așa sunt ei... Zile, luni, ani de-a rîndul rătăcesc pe străzile Capitalei. Singurul lor tovarăș de pribegie e numai bietul animal și hodorogeala fiarelor vechi pe cari le grămădește fără nici o ordine în căruț. Și cînd după zile întregi de pribegie căruțul s’a încărcat, atunci pribeagul poposește în fața magaziilor de vechituri de pe Calea Văcărești. In schimbul cîtorva franci, rodul pribegiei de zile întregi, căruțul rămîne iarăși gol. Seara pribelagul poposește la bordeiul lui de mele, aflat la cine știe ce marginea orașului unde copii desbrăcați sau cu o treanță pe lingă ei, ile întîmpină voioși. Și după ce împart cîteva ceasuri bucuria, a doua zi cînd zorile abia zâmbesc topind în sinul lor pînza de întuneric, «pribegii», —acum doi,—își continuă iar firul întrerupt. Bărbatul își ia faăgărașul de căpăstru, și încet se înfundă în haosul Capitalei. Femeia care cu noaptea încap a adunat ghiocei de pe cîmp, și-i așează frumos în coș, și întovărășindu-și bărbatul pînă aproape de barieră, se pierde pe aceleași străzi, strigînd răspicat: Hai ghiocei..., hai ghiocei... Și cine știe după cîte seri se întîlnesc iarăși în bordeiul lor sărăcăcios, înecat de fum... și suferință. A doua zi, povestea își toarce firul care se isprăvește de pe caer odată cu viața lor, tot așa. Ei sunt pribegii vieței, cari se strecoară pe lîngă noii nebăgați în seamă. I. Irimescu-Cândești Dein Ministerul industriei și comerțului Escadra austriacă In golful Smirnei.— Cîte sunt:— Ce comunică atașatul comercial de la Smirna. Atașatul nostru comercial de la Smirna comunică ministerului de industrie și comuni că o escadră austriacă s-a ivit pe ziua de 26 st. n. în golful Smirnei. Ea a ancorat la 500 metri departe de cheia. Ea se compune din trei unități și este sub comanda vice-amiralului Ritter von Schwerlatz. Din această escadră fac parte următoarele unități: Crucișătorul «Hartzog Frantz Joseph», a cărui greutate este de 14 000 tone. Pe el se găsesc 40 tunuri și 850 oameni. Crucișătorul «Kadetzki», cu acelaș armament și contratorpilorul «Uskoke» a cărui greutate este de 450 tone. Pe el se găsesc 15 tunuri și 65 oameni. * D. V. Drăgan a fost nimit maestru dogar la școala inferioară de meserii din Huși, de asemenea secretarul școalei de meserii «Vasile Popa» din Valea Boului a fost înlocuit. Zilele acestea se va numi un titular pentru acest post. — irim — Buletin Meteorologic CASA MENU & Cip Temperatura pe centigrade 30 Octombre 1912 La miezul nopței ........... +5 7 ore dimineața .............. + 7* Miezul zilei........... 4 10' înălțimea barometrică 754 mm. Starea cerului noros. T?are»"> 1 Candidații partidului naițional-libaral In alegerile tienarale din Capitada. Senat Colegiul I Missir M. Basile Chr. Buicliu dr. Colegiul II Cantacuzino C., dr. Kiriac Ionescu, dr. Teodorachy Hagi C. Ionescu O. Elefterie și Panaitescu Const. Cameră Colegiul I Stoiciseu O. dr. Saita Ion C. Petrescu Emil C. Cernescu Const. și Botescu H. dr. Colegiul II Cezărescu Ion Botez V. Mihail Arțăreanu Th. Dumitru Dan Em. Eliade Pompiliu Douescu Alex. Berlescu Mihail Theodosescu Anibal și Ioanist N. George. Colegiul III Nădejde Ion și Ulorieanu Virgil Întrunirea demd. E. Protoppescu-Pale Aseară a avut loc în casa d-lui Em. Protopopescu, din str. I. I. G. Bratianu, o întrunire în vederea candidaturei conservator-independinte la colegiul I de Cameră de Ilfov, a d-lui Ion Em. Protopopescu-Pache. Se știe că această candidatură a d-lui Ion Em. Protopopescu-Pache, are un caracter demonstrativ în contra guvernului și mai ales a d-lui Nicu Filipescu, care a impus pe oamenii săi în situațiuni pentru cari le lipsesc însușirile cerute. întrunirea la care a participat un mare număr de alegători, s’a deschis la orele 9 jumătate. A prezidat d. Ion Teodor. Gel dinți a luat cuvîntul d. Protopopescu Pache care a spus că numărul mare al cetăț nilor prezenți dovedește protestarea lor în contra numirei a doi membri cari nu indeplinesc conditiunile cerute de lege în comisiunea interimară și că această protestare a găsit ecou priintre cetățenii capitalei. Susține că partidele în colaborare nu au putut prezenta nici un program politic pentru că au interese deosebite. Prin urmare cetățenii nu au să se pronunțe asupra unui program ci asupra candidaților. După ce vorbește de candidații guvernului spune că nici unul dintre ei afară de d. Dobrescu nu merită atențiunea alegătorilor. Sfătuește pe cetățeni sä voteze pe candidatul independent Ionel Protopopescu-Pache care se prezintă avînd ca ideal binele public. Critică pe conservatori cărora le este teamă că oamenii de valoare mai mare îi vor demonetiza. După cum in economia politică un pasagiu glăsuește că monetarea gonește moneta bună, de asemeni în partidul conservator omul rău îl gonește pe cel bun. In economia politică se ajunge astfel la st răcirea tarei, în partidul conservator se ajunge la sărăcirea intelectuală a partidului, dă ca exemplu personalitatea d-lui Tachelonescu pe care o compară cu o monetă bună. Monetele rele au căutat să o scoată din curs dar cetățenii dîndu-și seamă că această monetă conțina singură mai mult moral prețios decît toate celelalte monete rele la un loc, a protestat și M. La Regele a recunoscut-o în urmă în mod legi și oficial, îndeamnă pe cetățeni să combată sistemul practicat în partidul conservator și pentru ca să aibă un mandatar valoros în parlament dea votul candidatului independent Ionel Protopopescu-Pache. După ce mai vorbesc d-nii avocati Petreanu, Zamfirescu, d. Orăscu și preotul Macarie ia cuvîntul candidatul independent d. Ionel Protopopescu-Paris. Luînd cuvîntul d-sa arată mulțumirea pentru manifestația de iubire desinteresată ce îi sa arată. Sunt unii aci cari își riscă pinea iar alți situația numai și numai pentru a ajuta pe un om cinstit spune d-sa. Am credința că cu o astfel de dragoste reciprocă vom birui. Combate învinuirile ce i se aduc că ar fi prea tînăr citind exempla unda alții tot atit de tineri am învins luptînd in alegeri în străinătate. Vi trebue în parlament oameni curagioși, dezinteresați și independenți ca să vă reprezinte cu demnitate. Voi să urmez exemplele frumoase ale tatălui meu și lupt însuflețit de idealul numit binele public. Pînă acum n’am putut face cît am vrut. Făcîndu-mă să am succes în lupta întreprinsă, aceasta va însemna că știți să apreciați cinstea și ca demonstrați înpotriva d-lui Nicu Filipescu care nu a știut, să facă deosebirea între interes public și ietea de îmbogățire personală a vasalilor săi. Am fost conservator devotat dar ceea ce am văzut mă desgustă. Critică numirea d-rului Mendonide în comisiunea interimară. Dacă voi ajunge ceva mă voi făli că am ajuns prin popor și nu prin slugărnicie față de cai mari. — Am iubit in totdeauna poporul. Un om care de asemeni a știut să se facă iubit prin popularitatea și calitățile sale frumoase este și d. Emil Petrescu pe care vă rog de asemeni să-l alegeți pentru că este un model de cinste. Vorbește și da o indidatura d-lui Dobrescu pe care o susține. IDdee mulțumind, pentru dragostea sinceră ce ni se arată și indeamnă pe cei prezenți să lupte pentru alegerea în parlament a oamenilor simpatici poporului și nu impuși de guvern.Cuvîntarea a fost acoperită de aplauze entusiaste și s-a sfirșit la orele 14 noaptea. Emar conomice-financiare Agricultură—comerț — Industrie min mustra economică Pe măsura dezvoltărei economice a Romîniei, s’a dezvoltat, la noi, și o presă economică. De cîțiva ani îndeosebi, această presă s'a afirmat cu destilă vigoare, căutînd să oglindească și să îndrumeze multiplele manifestațiunei ale activităței noastre economice. Au existat și înainte vreme publicațiuni economice, dar ele aveau un caracter doctrinar ; multe din aceste publicațiuni continuă să apară și astăzi, și citirea lor este de un netăgăduit folos. Dar o presă care să intre în miezul chestiunilor economice, să înregistreze tot ce se întreprinde pe acest domeniu, să apere interesele tuturor categoriilor de comercianți, financiari si industriași si—nu mai puțin— mresele generale ale țarei, n o avem decit de cițiva ani încoace, de cind s'a început a se da și la noi precădere chestiunilor economice și de cînd Romînia a devenit un factor însemnat de producere și consumațiune. Misiunea acestei prese e foarte înaltă si foarte grea. Această presă trebue să evite frazeologia care exprimă generalitățile. Aceia cari o scriu, trebue să cunoască chestiunile și nevoile economice ale țarei, să le adincească bine, să le exprime cu nepărtinire, ci să fie pentru aceia cari se manifestă pe cîmpul muncei, nu numai apărători ci și sfetnici. Dintre publicațiunile cari răspund mai bine acestei meniri e ziarul „ Argus“" care intră azi în al treilea an al existenței sale. Apariția lui zilnică e cea mai bună dovadă a multiplelor nevoi ale vieței noastre economice și a cîmpului lărgit al activității economice din țara noastră. Dar modul în care ziarul „Argus“ a știut să-și îndeplinească rolul merită un deosebit elogiu. Organ al intereselor comerciale, el s'a ferit să se pună în serviciul unor interese individuale, rîvnind numai să fie un vadamecum al comercianților, industriașilor și financiarilor, un sfătuitor al acestora, un apărător chiar, dar un apărător cinstit și desintecesat. Pe cîmpul intereselor economice, atit de susceptibile de influențe și unde alte publicațiuni iau adesea atitudini dictate de motive inevitabile, ziarul „Argus“ s’a mulțumit numai cu rolul frumos de informator și de crainic al adevărului. Ținem să spunem acestea azi, cu prilejul intrărei sale în al treilea an de existență~. Și nu ne îndoim că acest ziar, care, cu începere de azi si-a asigurat colaborarea, în calitate de co-director, a d-lui Chr. D. Staicovici, va păstra și în viitor aceiași linie de conduită, cinstită, în serviciul intereselor generale. Bursa București. Următoarele valori au încheiat astfel pe ziua de 31 Octombrie, la Bursa București: Obligațiile creditului județean și comuna 4 jumătate la sută cu lei 9235. Scrisuri funciare rurale 5 la sută cu lei 97.55. Casa Rurală lei 1370. Banca Agricolă lei 508. Banca de Scont lei 525. Banca Marmorosoh Blank 8c Co. lei 810. Banca de Credit Român lei 815. Banca Generală Română lei 1920. Banca Românească lei 625. Soc. «Dacia România» lei 1525. Soc. «Naționala» lei 1070. Soc. «Generala» lei 1060. Son. Gam.a Tramvaelor București lei 1325. Articole alimentare la Constantinopol.Atașatul nostru comercial din Constantinopol a făcut cunoscut ministerului de comerț că cererea de articole alimentare în capitala Turciei a devenit extraordinar da mare. In acest scop ministerul o să intervină pe lingă Camera de comerț din București ca aceasta să se intereseze și să comunice direct atașatului comercial numele negustorilor sau caselor comerciale cari ar putea și ar dori să exporte la Constantinopol conserve alimentare. Fabrica de postav din Azuga. Această fabrică are azi o torcătorie, o țesătorie și o boretărie, precum și 597 de mașini, toate puse în mișcare prin aburi și prin turbine cu căderi de apă, ale căror putere totală este de 1333 cai. La această fabrică lucrează necontenit 018 maeștri și lucrători, dintre cari 536 sunt romîni și 82 străini. Fabrica întrebuințează pe an un milion de kilograme de lună din țară și 250.000 kilograme de lună de merinos adusă de afară. Fabrica de poștă din Azuga a întemeiat o casă de ajutor, o casă de economiei o casă de împroprietărire, un leagăn pentru copiii mici ai lucrătorilor, o casă medicală, cooperativă de consum și societate de cumpărare, cu lucrători ca acționari. Lefurile anuale plătite lucrătorilor de către fabrică se ridică la cifra de 500.000 lei. CEI CARI SE DUC Moartea lui Gh. Vidra fostul primar de Bir Iad Gu adîncă părere de rău înregistrăm știrea ce ne-a sosit din Sîîrlid și care investește încetarea din viată a lui Gh. Vidra, fost primar al orașului și fruntaș al partidului national-liberal. Fost prezident de tribunal, deputat și primar al orașului Bîrlad. G. Vidra se bucura de cea mai întinsă simpatie și considerațiune nu numai în rîndurila partidului național-liberal de la Birlad, dar fată de întreg orașul Bîrlad și județul Tutova. G. Vidra era un om blind, așezat în toate și de o bunătate ce-i constituia nota sa caracteristică. Pierderea lui este regretată de întreaga suflare bîrladeană, cu atît mai mult cu cît vine, atit de pe neașteptate și la interval așa de scurt, după aceea a neuitatului Stroe Belloescu. Exprimăm familiei îndurerate a defunctului, condoleanțele noastre cele mai vii și mai sincere. Mișcarea artistică-literară Ateistat DFBTINSUL ROMANCIER ȘI AUTOR DRAMATIC CANDIDEAZĂ LA UN SCAUN AL ACADEMIEI FRANCEZE Ca fizionomie, Abel Hermant se prezintă elegant, zvelt, așezat, și cu toți cei cincizeci de ani ai lui împliniți, are încă un aspect tînăr, cu obrajii rotunzi, cu buzele acoperite de o mustață castanie-argintie, cu ochii mici, dar vii, pătrunzători, cu figura simpatică, avînd însă o atitudine posomorită, care e departe de familiaritate. A studiat cu succes în liceul Condorcet și a intrat la Școala normală. Pe urmă a făcut literatură, fără să se arate iubitor pentru Alma mater. Primele sale romane n'au avut succes, dar cu publicarea Confidentelor unii bunice, cu Memoriile d-lui de Gourpières și cu Lenadet de Gourrat, a devenit stăpîn pe sine și aceste lucrări pot fi considerate ca modele de capodopere. Cariera. Transatlanticele, Trenurile de lux au afirmat ironia sa magistrală. Această ironie cu caracter cu totul original și personal: rece, mușcătoare, măruntă, ea se aseamănă cu asprimea unui vînt rece de toamnă, care te biciuește și te irită. Și o întrebuințează, mai cu osebire, împotriva reprezentanților high-life-uluu. La nai și !n străinătate împotriva cercurilor cugetătoare și a burgheziei bogate a Franței, și o întrebuințează fără cruțare. Pare că scriitorul își satisface o răzbunare personală, luînd la vale cu atîta patimă neînfrînată „înaltă societate“. Viciile lor, platitudinile lor, pretențiunile lor, vanitățile, golul din inimi și din creer, scrupulele lor stupide, religiozitatea lor prefăcută și stricită, patriotismul lor de comandă, prejudecățile lor de castă, sentimentalitatea lor puerilă și scepticismul lor sec, sunt tot atîte baloane pe cari spiritul incisiv al lui Abel Hermann le pătrunde cu îndrăzneală și nu arareori le înțeapă cu lovituri de ace. Și-l vezi de departe că simte o plăcere reală săvîrșindu-fi opera, ai impresia că ochii săi vioi străfulgeră de bucurie și de răutate mulțumită în fața acestui joc, care ne amuză, producîndu-i bucurie lui însuși și exasperează pe aceia, a căror prevedere insuficientă nu-i lasă să se poată recunoaște în parte sau în tot în caracterele pe cari le-a descris în romanele sale de moravuri. Abel Hermann a mai lucrat foarte mult și pentru teatru, dar în scene a reușit mai puțin că în cărțile sale scrise. Analist subtil, psiholog delicat și plin de rafinărie, el nu găsește în obiectivitatea unei comedii ocaziunea să-și pue în relief toate calitățile sale. Limba pe care o scrie, precisă, elegantă, prelucrată, nu-i întotdeauna ceea ce se potrivește pe scenă și temperamentul îl îndeamnă să sublinieze cu o singură trăsătură justă și satirică o situațiune,îl îndeamnă să argumenteze un fapt oarecare în comentariul oportun care-i colorează banalitatea sau îi accentuiază pitorescul și neprevăzutul și din fire nu se îndreaptă spre acțiunea scenică care e sufletul teatrului. De aceea Abel Hermant, omul de teatru, nu strălucește pe orizontul literar ca Hermant, omul de litere, și defectele sale ca dramaturg sunt calități pentru autorul de romane. Candidatura sa la Academie nu prea are șanse să reușească. A provocat pe mulți, a rănit pe fiecare in parte, fără a cruța nici sexul frumos, așa încît e greu ca sa răzbată sub Cupola celor nemuritori. [ ] asa lui Balzac va fi plasată în sine ca monument istoric, trecând în proprietatea Statului care va îngriji pe viitor de toate amintirile pe care amicii și admiratorii marelui scriitor le-au adunat în casa în care Balzac a scris colosala comedie omenească. Inatole France va lua sau nu anul acesta premiul Nobel pentru literatură ? Iată întrebarea ce se pune în cercurile literare din Franța. Un alt candidat la acest premiu în Franța mai este și poetul Verhaeren, Peste Dunăre, tunul și baioneta, îmbogățesc istoria cu pagini de avînt și vitejie. Patriotismul și conștiința națională, fu lupta pentru înfăptuirea unui ideal, împing la biruință, popoare tineret și răsunetul războinic frămîntă astăzi toate cugetele șiine poate, această epopee sîngeroasă, va depăși hotarele Balcanilor, sguduind întreaga Europă. Mîine poate, soarta țării noastre ne va face părtași la întîmplări neașteptate. De aceia sufletul românesc trebue să fie veșnic pregătit și energia noastră națională neadormită. Premergător acestei zile oglindind în această inițiativă, sentimentul obștesc, își înplinește o datorie, acordind „VIITORUL“ Un premiu de 200 LEI POEZIE PATRIOTICA Nu e un concurs acesta, ci o chemare către toate talentele neamului românesc, care sunt rugate să trimeata pe adresa ziarului « Viitorul» pînă la 10 Noembrie, manunscrisele, însoțite de semnătura autorului iublic Închis O comisiune compusă din trei autorități literare, va cerceta manuscrisele, și numai după clasificarea poeziilor, va deschide plicurile și va lua cunoștință de numele poetului, care va spori astfel istoria literelor noastre, cu o nouă apologie a virtuților strămoșești. DE LA ATENEU Conferința A-nei E. Bacnlosio In sala Ateneului, dna Elena Bacaloglu a vorbit interesînd pe auditori despre un roman trăit, despre un amor ce ese din comun, atît prin puritatea și adîncimea lui, cît și prin persoanele ce l’au trăit, despre amorul dintre Gheorghe Asaki și Bianca Milaesi. Aa îndoii au fost personalități distinse : Banca Milesi, o intelectuală italiană, patrioată și cultă, iar Gheorghe Asaki a fost ceea ce îl știm unul din protagoniștii culturei noastre. D-na Bacaloglu a evocat aceste figuri interesante, și a știut să facă din povestirea romanului trăit de ei o pagină vie din însăși trecutul nostru cultural, al cărui fruntaș a fost Gheorghe Asaki. De altfel subiectul conferinței îl cunosc cititorii noștri dintr’o dare de seamă mai lungă pe care am avut plăcerea să o facem în acest ziar. Dna Bacaloglu, a cărei conferință a fost mult prețuită în toată Italia, a cules și în fața publicului romînesc aplauze bune și pe drept meritat a. FOCȘANI IN CAPITALA In vederea alegerilor generale, vor avea loc în Capitală următoarele întruniri : Culoarea de Negru Azi, Vineri, 2 Noembrie, ora 8 jum. seara, în casele d-lui avocat Alex. G. Donesti, str. Ștefan Mihăileanu (fostă Liniștei) No. SD. Simbătă, 3 Noembrie, ora 8 jum. seara, în casele d-lui Ștefan Anastasiu, str. Trinităței 17. Duminică, 4 Noembrie, ora 8 jum. seara, in casele d-lui avocat Al. Ionescu, str. Traian 190. Culoarea de Verde Azi, Vineri , Noembrie, ora 8 jum. seara, la d-1 Toma Dobrescu, arhitect, str. Știrbey-Vodă 146. Simbătă, 3 Noembrie, ora 8 jum. seara, la d-1 dr. Airiac Ionescu, str. Sf. Ionică 8. Duminică, 4 Noembrie, ora 8 juni seara, la Hotel Bratu, Calea Griviței, intrarea prin str. Polizu S. Luni, 5 Noembrie.—orele 8 jumătate seara, la d. avocat Alex. Crihan, calea Griviței 42. Marți, 6 Noembrie, orele 8 jumătatea seara, la dt. avocat Stelian Cristescu, str. 11 Februarie, 5. Marți, 6 Noembrie, orele 8 jumătate seara, la d. avocat Stanislav Knseinschy, str. C. Negri 24. Miercuri, 7 Noembrie, întrunire generală a întregei culori de verde. Culoarea de Albastru Luni, 5 Noembrie, orele 8 seara, suburbiile Slobozia, Sfinta Ecaterina, Flămînda, Sf. Spiridon, Broșteni, Manea Gavafu, la d. avocat Ulvineanu, Șerban-Vodă, 74 bis. Marți, 6 Noembrie, a. c., orele 8 seara, suburbiile Dobroteasa, Apostoli, Foișoru, Isvoru, Cărămidarii, Sîrbii, Popescu și Staicu, la d. Mihail Botez, calea Văcărești, 142. Miercuri, 7 Noembrie, a. c., orele 8 seara, suburbiile Vlădica, Bărbătescu și Barbatescu Nou, lad. avocat Christodorescu, str. Filaret, 16. Vineri 2 Noembrie va avea loc la Vidra o întrunire conservatoare. In acest scop vor pleca mai mulți fruntași din localitate. Iar Simbătă 1 Noembrie va avea loc a doua întrunire la Odobești. Pentru Duminică 4 Noembrie guvernamentalii au hotărit ținerea unei mari întruniri publice în localitate. La această întrunire va vorbi și D-1 Ministru Nicu Xenopol, candidat oficial la colegiul H-lea de Senat din Putna. In acest scop D-1 Nicu Xenopol va sosi în localitate Duminică dimineață. După cum se vede guvernamentalii duc o campanie strașnică. Cu toate acestea reușita candidaților oficiali pare foarte nesigură, aceasta din cauza candidaturilor independente foarte numeroase în actualele alegeri. Și afară de acesta în sânul conservatorilor domnește o ceartă continuă, care în nici un caz nu poate fi in folosul reușitei candidaților oficiali. De asemenea s-a format o puternica disidență conservatoare, în fruntea căruia se găsesc mai mulți fruntași ai partidului, nemulțumiți de procedurile D-lui Th. Embace. Acest grup care formează desidența va susține candidatura D-lui Const. Mironescu, candidat conservator independent la colegiul Il-lea de cameră. Corespondent. PRAHOVA Distribuirea cărților de alegători. Propaganda conservatoare.—Vizite electorale. Ploești, 1 Noembrie. — Distribuirea cărților de alegător în județ, s’a decis a se face după cum am anunțat într’o corespondență anterioară, la reședința judecătoriilor, în zile anumite fixate de primul președinte al tribunalului. O asemenea operație urma să se efectueze ieri Miercuri, la Filipeștii-de-tîrg. D-l Al. Draghiceanu, judecător la tribunal, s-a deplasat în acest scop în localitatea menționată. Acolo însă, spre surprindere, a constatat că alegătorii nu se prezentaseră la judecătorie. Faptul acesta se datorește administrației, care intenționat n’a vestit pe alegători, avînd de scop, ca ea să pună mîna în bloc pe cărțile de alegator și a le utiliza cum va voi. Din 400 de alegători citi erau înscriși pe liste, s’au prezentat numai 60 și aceștia au fost aduși de d-nul Gogu Negulescu, șeful grupărei liberale din plasa Filipești. Miine Vineri, cărțile de alegător se vor distribui în localitățile : Snaia, Vălenii-de-Munte și Slănic, iar sîmbătă se vor distribui la Cîmpina și Urlați. Pentru alegătorii din oraș s-a hotărît distribuirea cărților la tribunal, în toate zilele de lucru, între orele 42—5 p. m.* Miine Vineri, candidații guvernamentali, vor pleca în propagandă eleatorală la Vălenii de munte. Acolo, « vor ține întrunire. In acelaș scop, Simbătă, ei vor porni la Cimpina, unde iarăș vor tine întrunire. Duminică d. a., guvernamentalii, vor tine întrunire publică, în sala Liceului vechiu.♦ Eri, d-nii I. Ionescu-Quintus și N. Nedelcovici, foști deputați, membri valoroși ai partidului național liberal, care candidează la colegiul al 2-lea cameră, au făcut vizite alegătorilor respectivi, pe la domiciliile lor. Cei doi distinși candidați, au fost însoțiți în această propagandă, de simpaticul și popularul om politic, d. Petre Ginta, fost ajutor de primar Nici o exagerare nu este, cînd afirmam, cá cei trei fruntași liberali, d-nii: Ionescu-Quintus, N. Nedelcovici și P. Ginta, au fost bine primiți pretutindeni de cetațenii alegători. Cetățenii, s’au prins cu tot împotriva vitregei adminstrației conservatoare, care a lăsat orașul în știrea cea mai primitivă. Și cu drept cuvînt, observațiunile cetatenilor erau judicioase, întrucît, străzile, se găsesc în starea cea mai mizerabilă. In special stradele G. Gr. Cantacuzino și Rudului, foarte importante, se găsesc într’o situație îngrijitoare. Stratul de nord este gros, ceea ce face impracticabilă circulația, chiar cu trăsura. Delateiu Campania Electorală Întrunirea de aseară.—întrunirile anunțate in diferite localități din județ —Sosirea d-lui Nicu Xenopol la Focșani. Focșani, 31 Octombrie.—După cum am anunțat, de cîteva zile a început campania electorală în localitate și în fiecare zi agenții guvernului țin întruniri prin mahalale. Aseară a avut loc o întrunire aproape de bariera Brăilei. Au vorbit mai multi agenți guvernamentali, cari au îndemnat pe alegători si nu voteze pe d. Hoeiung, candidat independent la colegiul al V-lea de Cameră. D. Milidon a atacat cu multă vehementă pe d. Hoeiung, spunînd că acest om a nenorocit aproape o întreagă populație prin cunoscutele și necinstitele sale procedeuri de la societatea «Guza Vodă» al cărei președinte este. Azi, s’a împărțit în oraș un manifest care îndeamnă pe alegatori să nu voteze pe Alexandru Hociung. SOSIREA H. ș.Reselui uri, la orele 5 d. a., au sosit în Capitală MM. LL. Regele și Regina. In trenul Regal se mai aflau două doamne de onoare, d. Cottescu, directorul general al C. F. R. și d. Ion Panaitescu, directorul poliției și siguranței generale a Statului din ministerul de interne. In gară M.M. IL. Regele și Regina au fost primite de către toți domnii miniștri, de către Casa Regală, reprezentanții poliției, etc. De la gară IMM. LL. au plecat cu trăsura direct la Palatul Regal. Const. I« fin.t!h Tragerea Loteriei de Stat. — Mișcarea dela finanțe.»Groaznica nenorocire din portul Călărași.Diferite știri. — Omorirea unui dezertor—Capitala, etc.