Viitorul, decembrie 1912 (Anul 6, nr. 1731-1755)
1912-12-01 / nr. 1731
Anul al cincilea fe.— 4731 jbani ABONAMENTE In țară ..... un an 18 Lei .... . șease luni 9 Lei In străinătate . . un an 80 Lei...............șease luni 18 Lei Abonamentele Încep la 1 și 15 ale fiecărei luni PENTRU PREOȚI ȘI ÎNVĂȚĂTORI PREȚUL ABONAMENTULUI PE JUMĂTATE EDITS 1 III REDACȚIA ȘI ADI NISTRAȚIA BUCUREȘTI—STRADA ACADEMIEI 17—BUCUREȘTI eVLASTSA: TELEFON 13/47 ~ASMIíȘTIA: TELEFON 22/18 MANUSCRISELE NU SI ÎNAPOIAZĂ Limbata 1 Decembrie iir ANUNCIURI COMERCIALE Linia corp 7 pe o coloană în pagina III ....................60 hani Linia corp 7 pe o coloană în pagina IV :..... 80 bani Inserții și reclame pagina Hibuia . .......................... g Iei « gPRESA LA ADMINISTRAȚIA SA LA AGENȚIA EMIL MELBERT b*rai MARELE DUCE în CAPITALA 1. Marele Pure coboară din trăsură. 2. M. S. Regele, A. S. I. Marele duce, A. b. K. Principele Ferdinand trec în revistă trupele. 3. A S. R Principele Ferdinand. 4. Generalul bulgar Draganoff. 5 M. S. Regele cu bastonul de Feld Mareșal și A. S. I. Marele Duce Nicolae Mihailovici 6. Generalul bulgar Angura și generalul român Presan. 7. D-l dr. Istrate președintele comisiei interimare. 8. D-l Al. Bădărău ministru lucrărilor publice. 9. Defilarea trupelor. 10. D-l Solomonescu directorul prefecturei poliției. 11. înalții prelați. DE LA FRAȚI Lupta pentru bISLIACĂ ROMÎNII DIN ANSTRIA CONTINUA O LUPTA APRIGA ÎMPOTRIVA NOUEI EPISCOPII MAGHIARE. Evenimentele petrecute peste munți, din ziua în care a apărut faimoasa bulă papală prin care un mare număr de parohii romînești sunt smulse de la eparhiile romînești greco-catolice și trecute la o nouă episcopie maghiară, dovedesc cit de mult s’au înșelat aceia cari au crezut că acest atentat la unitatea și integritatea bisericei greco-catolice române de peste munți va trece așa de ușor. Clerul greco-catolic de peste munți, dela mitropolit și episcopi, pînă la umilii preoți din regiunea Satmarului, a dat dovadă de o admirabilă solidaritate și hotărîre în apărarea drepturilor Încălcați ale Bisericei românesti. « Episcopii greco-catolici au refuzat să ia cunoștință de bula papală și s’o comunice preoților din eparhiile respective, așa că nunțiul papal din Viena a fost silit să o comunice direct parohiilor destinate să fie alipite la noua episcopie maghiară. Din ziua publicărei acestui document, clerul și poporul român greco-catolic n’a dezarmat nici o clipă. Consfătuiri, întruniri de protestare, intervențiuni la Sf. Scaun, meetinguri populare, s’au ținut la mici răstimpuri. La toate, cu unanimitate de glasuri și cu o înălțătoare însuflețire s’a hotărît să se ducă lupta de apărare pină la izbînda desăvirșită a drepturilor sfinte ale Bisericei naționale romînești. In cea din urmă consfătuire, ținută zilele trecute la Baia-Mare, s’au luat hotărîrile extreme impuse de împrejurări și de îndărătnicia cu care dușmanii desvoltărei culturale și naționale a Romînilor, își urmăresc ținta. La această adunare’, presidată de venerabilul George Pop de Bâsești, s’a hotărît ca toate ușile bisericilor din comunele romînești cari urmează să fie încorporate la noua episcopie greco-catolică maghiară să fie încuiate și cheile să se trimită la Roma,— ba s’a propus ca ușile să fie chiar zidite, închise vor sta deci lăcașurile sfinte pină ce Sf. Scaun de la Roma va face dreptate credincioșilor români greco-catolici din regiunile Sătmărene, căci nu există putere pe lume care să-i poată sili să se roage lui Dumnezeu în altă limbă decît aceea a părinților lor . E de nădăjduit că în fața hotărîrei neînfrunte cu care se duce apta, atentatul acesta la drepturile Bisericei greco-catolice și romînești din Ungaria, — plănuit cu complicitatea Sf. Scaun, — nu va reuși, și totul se va sfirși cu triumful cauzei romînești în această nenorocită chestiune. HOTE MutMte pe Calea Victoriei Un trecător înalt — mai spătos decît un ofițer din cent suisse ,la garde particulière du roie, se strecoară printre eilalți ce împedică circulația pe calea Victoriei —, privește la vitrine, (cum nu s’ar uita el și la ființele ce sunt de artă fără a fi de marmoră?) și — intră la o librărie pentru a cumpăra o carte al cărui titlu i-a reținut atenția... Burghezul ce se strecoară printre mulțimea din calea Victoriei, nu este un oare oare; el este un Duce, un Mare Duce, este unchiul Țarului tuturor Rusiilor, e Nicolae Mihailovici, oaspete ilustru al citorva zile sărbătorite . Acelaș om care în sfînta Moscova, în Kievul evocator al slavismului medieval, sau în orașul lui Petre-cel-mare, ar fi fost înconjurat de mai mulți agenți secreți, de mai multă poliție, decît toți intîmplătorii trecători de pe Calea Victoriei, se plimbă liniștit și în siguranță— flancur de-un ceas pe strada blîndului nostru oraș... E o întreagă lecție de etnografie în acest gest împărătesc ; e toată poezia țărei blajine evocate de liniștea peripateticului imperial; e toată civilizația unei țări locuită de un popor cuminte, în acest simplu „fapt divers“... Vor fi avînd și Rommii defecte, dar nici vrășmașii lor declarați nu pot să le impute moravurile răzbunătoare, și violențele brutale... Atentatul la un publis e pentru noi o crimă ce pătrunde ca un pumnal ascuțit în inimile noastre... Avem onoarea violenței, și înascuta antipatie față de orice act anarhic, de orice mișcare pornită din animalitatea ce zace în om. Marele Duce ne-a înțeles, cu acea intuiție caracteristică savanților, și de acea pentru a ne da o probă că ne știe cine suntem, îți-a permis luxul de-a fi momentan un burghez modest, trecător de-o clipă pe-o stradă frecventată, lux de modestie, descindere de pe Tron în stradă, lux pe care în țara lui nu l-ar fi făcut... E cel mai frumos elogiu pe care ilustrai musafir îl aduce poporului nostru cuminte... Petronius I ECOURI in «Excelsior». Dacă războiul ar isbucni, și Franța ar lua parte la el, ar putea să mobilizeze imediat 16 corpuri de armată. După 15 zile cel mai tîrziu, armata sa ar mări cu un corp de armată colonial, cu o divizie algeriană, elevul president american Woodrow Wilson va avea o leafă anuală de 75.000 dolari, adică 375 000 fr. S ’a arestat la Cleveland (Ohio) 12 băeți, în vîrstă de 13—16 ani, autorii a mai bine de 75 incendii. Acești răi copii erau împărțiți în două bande care își disputau onoarea care de care e mai vrednică în incendii ! Scrierile vechi romantice au început să fie mult prețuite Notre Dame de Paris 2 volume broșate, opera lui V. Hugo, s’a vîndut la Paris cu prețul de 5.200 fr. și tot așa cu peislalte opere ale marelui poet. _____ _ Cuvînturile de la Palat ÎNSEMNĂTATEA lor POLITICA Cuvîntările rostite cu prilejul prînzului de gală dat in onoarea Marelui Duce Nicolae Mihailovici exprimă cu preciziune raporturile de prietenie și bună vecinătate dintre România și puternicul imperiu rus. Iar evocarea luptelor comune din 1877 va fi cu deosebire salutată de cele două armate care au legat, in cursul unei memorabile campanii, o strinsă camaraderie de arme. In discursul său, plin de însuflețire, M. S. Regele a amintit că aceste lupte au avut de rezultat închegarea Statului bulgar înlesnind astfel silințele acestui Stat spre Întreaga Îndeplinire a aspirațiunilor sale. Relevarea acestui rezultat al războiului care s’a Încheiat cu luarea Plevnei, are o deosebită însemnătate mai ales azi, când Bulgaria are a ne plăti o Îndoită datorie de recunoștință. De altminteri prezența a doi generali bulgari la aniversarea luărei Ilevnei și nu mai puțin importanta vizită a d-lui Danei dovedesc că vecinii noștri de peste Dunăre apreciază concursul ce le-am dat intru consolidarea lor națională. Nu ne îndoim că ei nu ne vor precupeți recunoștința lor. Aniversarea luprei Flevnei a avut de astă dată nu numai un caracter militar, ci și unul de domeniul politicei internaționale, acest din urmă caracter decurgind din faptul participărei noastre la luptele de acum treizeci și cinci de ani și din faptul neutralităței noastre in conflictul recent, care a adus mărirea Bulgariei. ZAVRACURI O propunere E vorba să se trimită un reprezentant al Romîniei la conferința ambasadorilor de la Londra. Propun să fie trimis de Pascal Tonoescu exofisitul colegiului II de Cameră din Ialomița. Să-l credem Bulgarii declară pe toate tonurile că au renunțat la Dobrogea. Părerea mea e că trebue să-i credem. Nu declarau tot atît de solemn și înnainte de război că vor respecta în Balcani statu quo ? ! Aghiuță Mîine se întrunesc, la Londra, delegații Turciei și Statelor balcanice spre a desbate condițiile pftcei. E vnsă probabil că negocierile vor începe abia cu o zi mai tîrziu. Delegații Tin cu intenția sinceră de a ajunge la pace, e vine întrebarea dacă vor reuși. Pretențiunile Statelor balcanice sunt mari, iar dispoziția Turciei de a face concesii e mică. Turcia se folosește de faptul că azi are o situație militară mai bună decât cea a statelor balcanice, iar acestea se prevalează de jertfele mari pe care leau făcut și nu vor să lase să le scape fructul victoriei. Ele vor formula pretențiile lor in bloc, rămînind ca pe urmă fiecare să se aleagă cu partea ce crede că i se cuvine. Dificultatea cea mare a negocierilor va veni de acolo că Turcia va voi să-ș mențină o mare parte din Tracia, împreună cu Adrianopolul, pe cind Bulgaria, date fiind teritoriile ce vor trebui lăsate aliaților săi se va alege, în acest caz cu puțin lucru, în disproporție cu victoriile sale. O altă dificultate o va forma chestia Macedoniei și a Salonicului, Turcia urmărind proclamarea autonomiei acestei provincii, cu intenția să exerseze o parte din suveranitate asupra ei. Cu toate acestea se poate spera cu temei, că, mai ușor sau mai greu, se va ajunge la o înțelegere. El este adevărat că Turcia are azi o situație militară superioară numericește situației Statelor balcanice istovite, dar e întrebarea dacă sub raportul munițiunilor, al intendenței și al comandamentului, stă mai bine decit a stat la începutul războiului. Apoi nu trebue uitat că Europa ar tolera cu greu reluarea ostilităților, nu numai că e în contra războiului, ci și pentru cuvîntul simplu că o eventuală victorie turcească ar zădărnici principiile admise de Marile Puteri—exprimate întâia oară de primul ministru englez—că Statele Balcanice trebue să se bucure de fructul victoriilor lor. O reîncepere a ostilităților, provocată de Turcia, după un lung armistițiu, ar adeveri bănuiala că guvernul din Constantinopol a căutat numai să cîștige timp spre a cîștiga puteri ceeare ar da un caracter de perfidie noului războiu. Dar e de admis că nici Turcia nu va voi să se expună unui nou risc al armelor, fără a mai vorbi de faptul că interesul ei bine ințeles e să se scape de problema balcanică, spre a se putea consacra în întregime consolidărei sale. Negociatorii de pace vor începe mîine-pomîne să parlamente. Vor lupta greu, se vor amenința poate, dar e de sperat că vor sfirși prin a se înțelege căci desfășurarea războiului de pînă acum le-a dat norme și le-a arătat pericolele pe cari nu le puteau cunoaște înainte de începerea ostilităților. RIVALITATEA greco-BULGARA Nacevici, fostul agent al Bulgariei la Constantinopol a declarat unui colaborator al ziarulu «Neue Freie Presse» cu Bulgaria nu poate renunța nici la Adrianopol, nici la Dede Agadin ce privește Salonicul, el e un punct strategic și comercial prea important ca Bulgaria să renunțe la dinsul. O DEPFLĂ A CANCELARULUI GERMANI ;>rele vianeze anunță, că cancelarul german, d-nul Eechmann Honwg, răspunzînd unei felicitări ce a priit cu ocazia zilei sale natale, a spus : — Primește călduroasele mele mulțumiri. Trăim vremuri foarte serioase, cred însă, că am trecut de orice primejdie. BULETIN ZILNIC Situația internațională - FAPTE ȘI COMENTARII - EDILITARE Străzile Capitalei S’A CONSTATAT CA UN FOARTE MARE NUMĂR DE STRĂZI N’AU NICI MĂCAR NUMĂR! Cu prilejul lucrărilor pentru facerea recesămintului general al populațiunei, din România, s’au constatat intr’adevăr lucruri extraordinare. Nu vorbim despre orășelele de provincie, ci de insăși Capitala țărei, de București. In primul rând s’a învederat un fapt extraordinar. In Capitală sunt foarte multe străzi cari n'au nume, străzi anonime l In ultimii ani dezvoltarea Bucureștilor a fost așa de repede, nicit edilii noștri n’au avut nici măcar vreme să boteze străzile noi ce se formau, își poate închipui oricine cam ce fel de administrație comunală, cam ce fel de poliție, cam ce fel de curățenie poate exista pe străzi cari nu se pot numi, cari nu pot fi precizate, fiind-că le lipsește denumirea... Cei cari sunt însărcinați cu facerea recensămintului s’au izbit de la începutul lucrărilor de această dificultate, mai mare decit s’ar părea la prima vedere Cum o să se înscrie locuitorii de pe străzile cari nu sunt încă botezate ? După cererea ministerului de domenii, de care depinde serviciul însărcinat cu facerea recensemintului general, primăria a numit „o comisiune“ ,care însă nu a făcut aproape nimic. E drept că s’a întrunit de citeva ori și că s’au modificat unele numiri de strade cum erau de cite două ori. Totuși însă, în general, lucrările comisiunei au fost foarte neînsemnate, față de ceea ce era de făcut. Nu există civilizație, fără serviciul poștal. Nu se poate concepe un loc unde nu există acest serviciu, care funcționează și în Maroc, și in centrul Africei. Inchipuiți-vă pe un biet locuitor dintr’o stradă... anonimă. Cum va primi el corespondența poștală de care orice om civilizat poate avea nevoe. E de nădăjduit că barbaria aceasta va înceta cu de curând și că, chiar comisia interimară actuală va lua măsuri urgente ca Bucureștii să fie scăpat de rușinea aceasta a străzilor etnonime. Activitatea la ÉH intii SAU: ȚARA PIERE ȘI... D. Xenopol Înființează DECORAȚIUNI. Desigur că în momentul de față, cel mai preocupat dintre miniștri este d. N. Xenopol, titularul dela departamentul industriei și comerțului. Deși inteligența și capacitatea sa, s’ar putea pune direcțiuni mai folos toare pentru țara și mai potrivite pentru momentele de față, d-l N. Xenopol găsește că singura și cea mai de căpetenie preocupare în momentele de față este... de a înființa o nouă decorațiune: „Meritul comercial și Industrial“. De cind a venit în capul departamentului industriei și comerțului, d-l N. Xenopol nu are ca zilnică preocupare de cit, felul cum va fi această nouă decorațiune, ce formă va avea, cui trebue să se dea , iar o parte din aparatul administrativ al ministerului, industriei, este ocupat cu întocmirea regulamentului nouăi medalii și cu listele de persoanele cărora li se va acorda această medalie. Lumea, cu dreptul cuvînt se aștepta la ceva mai mult din partea d-lui Nicu Xenopol și ne mirăm de ce o fi ținînd d-sa cu orice preț să facă ca lumea să aștepte prea mult. La ce necesitate urgentă servește înființarea nonii medalii ? Ce gol umple reforma d-lui Xenopol ? Crede d-sacă industriei și comerțului țarei nu-i lipsește altceva decît înființarea unei decorațiuni pentru comercianți și industriași ? Comercianții și industriașii țărei noastre sunt ceva mai practici decit își închipue d-l Xenopol, și prea înțelepți ca să-și închipue că înființarea medaliei Meritul Comercial și Industrial» va rezolva toate chestiunile la ordinea zilei cari privesc industria și comerțul țărei. Agricultorii n m f 1 PLÎNGIREA AGRICULTORILOR CĂ NU LI SE ACORDĂ ÎMPRUMUTURI. In darea de seamă a „Uniunei sindicatelor agricole”, citită în adunarea generală de Miercuri, se spune intre altele că agricultorii nu găsesc pe piață capitalurile de cari au nevoe, cu toate că posedă producte în cantități mari. La intervențiile făcute pe lîngă guvern și Banca Națională, spre a aviza la ușurarea situațiunei, agricultorii spun că au fost întimpinați cu cea mai mare bună voință, asigurîndu-i că se va ține seamă de doleanțele lor. Din nefericire, adaogă darea de seamă, nu s’a făcut agricultorilor aproape nimic. Dimpotrivă, pentru acordarea de credite agricultorilor s’au pus condițiuni așa de grele, nucit acordarea acestor credite devin cu totul iluzorii. In asemenea condițiuni, închee darea de seamă, se impune o nouă intervențiune și mai stăruitoare. Pentru aceia cari nu sunt în măsură să cunoască cum stau lucrurile și din partea cui se pun condițiuni grele la acordarea de credite agricultorilor, credem interesant să dăm citeva lămuriri. In urma intervențiunilor făcute in acest scop, Banca Națională a deschis un credit larg tuturor bancherilor pentru ca ei, la rîndul lor, să-și poată satisface clienții cu cari lucrează. Este fapt necontestat că s’a avizat la măsurile ce se puteau lua, spre a ușura situațiunea agricultorilor, ținindu-se seamă, pe cit a fost posibil, de doleanțele lor. Rămîne acum să se cerceteze chestiunea și să se vadă cari sunt pricinile greutăților ce se fac agricultorilor la acordarea de împrumuturi. Din viata intimă a Suvamnilor tmlucmici UN PACIFIST ÎN ȚARA UDATA DE SINGELE BĂTĂLIILOR. Călătoriile și impresiunile ce ele l«inv>rti>rtnî», Av*.—riii- -nw-* —■ noi nu prea bine cunoscute, sunt în aceste momente de o presantă actualitate și de o mare utilitate. Iat* de ce povestirilor pe care Ie fie Max Waechter, un pacifist cunoscut, le dăm ospitalitate in coloanele noastre, așa cum le găim reproduse în scrierea lui Sigmund Münz, gazetarul vienez, întitulată: Bokan Herrscher und Staatsmaener. (Wien și Leipzig). Iată povestirea : Descindem din vapor. Ia gurile lui Cattaro. Patriarhul Muntenegrului, descendentul vechilor vlădici ne face o excelentă primire. — Alteța Voastră prevede o eră de pace în Balcani ? (Scena se petrecea acum șase luni). — Cred. Vizitele regelui Ferdinand și regelui Petre la Petersburg și la Constantinopol sunt factori și semne de pace. — Ce credeți despre situația în Turcia ? — Trebue să fim răbdători cu Turcia. Dezvoltarea sa pe terenul constituțional ne încurajează. (Cu se schimbă ideile ?) Cred că confederația balcanică nu e departe de a fi realizată. Dar regele Nicolae nu este o fire iertătoare. Vorbindu-se de amnistia ce ar fi de dorit să o dea celor ce făcuse o revoltă, el răspunse: «Asta niciodată, păstrez în sîngele meu Vendetta muntenegreană». La Constantinopol Mauz e primit de prințul moștenitor lusuf Izzedin effendi. In jurul tradiționalei cafele, nara aromează aerul cu cel mai plăcut parfum, prințul spune vizitatorului occidental : «Văd cu plăcere că sunteți un prieten al constituției actuale. Ei sunt convins că fericirea imperiului nostru depinde de acest mare pact social. Am socotit totdeauna absolutismul ca o nenorocire». La Sofia, voiajorii fură o seară oaspeții perechei regale. Regele întreabă ce efect i-a produs Sofia... «Eu m’am istovit pentru această țară. Și Europa mult timp m’a socotit ca suspect! Marea familie slavă are simpatie pentru noi. Sa știe tot ceea ce am făcut pentru poporul meu timp de 20 ani. Poporul bulgar posedă mari calități și mari virtuți. Bulgarii mei nu sunt sentimentali, ei sunt chiar prea realiști, și de aceia nu au nici un regret pentru arhaismul ce dispare pentru a face loc clădirilor moderne. Capitalurile străine ne-au ajutat foarte mult pentru punerea în valoare a bogățiilor noastre. Bulgarii sunt muncitori și sobri, și sunt pînă acuma departe de rafinați esteticește. La această observare a regelui, ziaristul vienez replică : Timpul va veni desigur cind rasa sănătoasă a Bulgarilor M. Voastre, cari sunt acuma atît de simpli va incolți flori rafinate. La aceasta regele Bulgariei răspunse: — Nu doresc da loc aceasta. E mai bine ca, elementele frivole și moleșite ale unei lumi rafinate sa stea departe de noi eîi mai mult timp departe. Dar trecerea partea care „ ne a tt.i. I» vizitele ziaristului «Romînia, afirmă mai întîiu regele, nu e nici moralmente nici geografieește un stat baikinis. Totuși evenimentele din Orient, nu po.*<, gg.j lase indiferent, toate popoarele să întrec pentru a face armata cit mai puternică. La noi nimeni nu se gindește să tulbure pacea, toți voim menținerea Statului quo. Cum situația devenea tulbure în 1908—1909, noi—continuă Regele Carol—am avertisat pe Sîrbi de a fi mai prudenți. Vorbind de legăturile țrei noastre cu Tripla Alianță, Rig le zace : Noi n’avem nici un tratat cu tripla alianță, cî ei și fără de acest tratat suntem legați de Austria prin despotismul intereselor și prin încrederea reciprocă. Suveranul nostru își sfirși convorbirea cu o amintire duioasă. «Cind am luat tronul Romîniei am avut o întrevedere cu împăratul Wilhelm care îmi spuse : «Iți urez fericire pentru debut, dar e pentru mine penibilă ideea ca un Hohenzollern, să stea sub dependența Semilunei. Am răspuns : «Maiestate voi întrebuința toată energia mea pentru a scutura această dependență pe cîmpul de bătaie, ș din acest moment am jurat de a nu avea liniște pînă nu voi cuceri independența României». M-am ținut de vorbă. Prin participarea la războiul contra Turciei, suntem liberi._________ Literatura și politica „EPOCA“ AMESTECA INTERESELE POLITICE CU PREOCUPĂRILE ARTISTICE „Epoca“ emite o acuzație, care n’are meritul de a fi nouă sau originală, la adresa partidului liberal. Prin faptul că am dus o campanie, cu totul străină de preocupări politice contra unui director de teatru ce’l socoteam ca impropriu însărcinărei sale, „Epoca“ se crede îndreptățită a face ironii asupra legăturilor pe cari partidul liberal le are cu literatura . Noi, însă, credem, tocmai pentru că iubim literatura, că nu e bine a o amesteca cu luptele politice, și că este cel puțin nepotrivit, dacă nu nedelicat, a face din meritele literare ale unui scriitor, avantaje pentru partidul nostru, dacă scriitorul e liberal. Conservatorii, însă, nu numai odată sau servit de reputațiile literare în scopuri politice. Faptul că Junimea s’a transformat în citadelă politică din cenaclu literar e cel mai elocvent exemplu de chipul cum la conservatori se amestecă politica cu literatura. Iar cît privește încurajarea literaților, credem că Eminescu, care a murit sărac, după ce a trăit în mizeri , deși era unul din cei mai muncitori gazetari ai partidului conservator, e un exemplu doveditor și elocvent al sincerei iubiri și încurajări pe cari conservatorii noștri au arătat-o literaturei și literaților romîni. Ar fi bine, însă, ca literatura să nu mai fie îmbrățișată atît de interesat de către adversarii noștri. Nu un singur literat va putea riposta, citind chipul cum îi este susținută cauza sa . «e ne mărite ni cet exeis d'honneur, ni »ette indignities