Viitorul, august 1914 (Anul 8, nr. 2329-2355)
1914-08-05 / nr. 2329
SITUATIA Poate că nu e de prisos să dăm o lămurire cititorilor acestei rubrici. Neutralitatea pe care Statul român a adoptat-o In conflagrația europeană, noi o manifestăm în sfera indeletnicirei noastre, ferindu-ne a da evenimentelor internaționale vre-un colorit. Judecăm aceste evenimente fără preferințe, fără partipris ca o totală nepărtinire și pe cât perspicacitatea poate fi de vre un ajutor in mijlocul noianului de știri tendențioase ce vin de pretutindeni- Judecata noastră o exprimăm potrivit ca mersul acestor evenimente și dacă astăzi ea poate părea favorabilă uneia din taberele beligerante, mâine poate fi favorabilă taberei opusese înțelege că obiectivitatea noastră nu exclude interpretări eronate, dar buna credință desăvârșită le e obârșia. Pe ziua de azi situația de pe câmpurile de luptă ne pare următoarea: La fest Germanii au de operat contra coaliției francoanglo-belgiene. încăierările de la Othain par a fi fost favorabile Francezilor. Cum pe de altă parte o depeșă din Paris spune că Germanii îngrămădesc trupe la Diest, in Regia, urmează că Germanii au înaintat pe teritoriul belgian, ocolind cetățile Liege și lamar. In ce privește frontul de la Est, nici Rușii nu anunță că ar fi Încălcat teritoriul inamic. Despre o luptă navală serioasă nu se aude nimic. De relevat mai e faptul că Germania își cheamă și gloatele sub arme, ceia ce arată ca Imperiul german face suprema sforțare chiar de la începutul războiului. ACTUALITĂȚI . i pildă saiziMre îl MUL DESTITUIREI d-lui PREFECT ds PRAHOVA * 1 * 1 Opinia publică a luat cunoștinții de decretul regal, prezintat ■31. S. Hegelul de d. V. G. Morțun, ministru de interne, și prin care d. Demdrescu-Agraru.a fost destituit din funcțiunea de prefect al județului Prahova, iar d. Gh. Niculescu, din funcțiunea de administrator de plasă în acelaș județ. Oricît ne-ar fi de penibil să ne ocupăm de această chestiune, suntem datori să punem în lumină înalta semnificație moralizatoare pe care o dă acest act al d-lui ministru de interne. Raportul prin care de ministruele interne a cerut Suveranului aspra sancțiune de care vorbim mai sus, este un document care va face epocă în analele actelor noastre administrative. Opiniunea publică întreagă, facă deosebire de culoare politică, apreciază desigur înaltele sentimente de patriotism și moralitate publică, ce au dictat d-lui ministru de interne măsura pe care a luat’o. N’au existat considerațiuni personale sau de partid, nici un fel de șovăire sau atenuare, de care să fie înrâurit de ministru de interne atunci cînd, convingîndu-se că în adevăr la prefectura, județului Prahova s’au tolerat abuzuri în vederea, ultimelor concentrări, s’a simțit dator să ia sancțiunile de rigoare. S’a dovedit astfel țarei întregi ■— împotriva legendei ce se creoase, — că, atunci cînd din nenorocire se săvârșesc izolate abuzuri administrative, un ministru al partidului liberal nu pregetă să ia măsurile cele mai aspre chiar împotriva celor mai înalți funcționari administrativi. Din ancheta făcută de un inspector general administrativ, d. ministru de interne, a constatat cu surprindere și durere, — cum se exprimă d-sa în raportul către M. S. Regele, — că atît prefectul ăc Prahova cît și directorul prefecturei se făcuseră vinovați, — primul cel puțin de neglijență culpabilă, — iar cel de-al doilea de abuzuri directe, cu prilejul înlocuirei', unor notari cu persoane cari voiau să se sustragă de la datoria lor către patrie. Și imediat, a urmat sancțiunea, care se cunoaște. Opinia publică a primit cu o legitimă satisfacție știrea despre,această 'înălțătoare și moralizatoare pildă, data de un ministru ’integru, 'drept, dar sever, întru apararea legilor și regulamentelor. "Ea înseamnă o lecțiune aspră, dar care va avea desigur cele mai bune consecințe asupra purificărei depline a moravurilor noastre. - -----------------------0X0---------.. . " ■ [UNK] i; :• Văduvele soldaților Regele Nikita al Muntenegrului primește văduvele soldaților căzuți în luptele cu trupele austroungare. Sever cu soldații, regele Nikita găsește cuvinte de îmbărbătare pentru văduvele celor căzuți în război, fără însă a lăsa ca dure,plîng prea mult. Atitudinea aceastca să acopere datoria sacrificiului la a regelui, trezește în inimile lor pentru patrie; regele nu vrea să le simțămintele curate de iubire către auză lamentîndu-se și ceartă pen- patrie, care le întărește în durerea tru slăbiciunea lor, pe acele care a lor. Unsuri! manifestează pentru Romînia Declarațiile contelui Iuliu Antiia. Manifesto!! tie in Budapesta Desmîntiri austriace Viena,3 August, ora 4.10. — Un ziar străin i publicat informatic din Petersburg după care trupele austro-ungare, ocupînd o localitate de la granița rusească, ar fi închis în casa lui un bătrîn judecător în vîrstă de 80 de ani, sub pretext că nu a voit să remită banii pe care-i avea; apoi s’ar fi dat foc casei și bătrânii ar fi fost ars de viu. E de prisos să dezmințim aceste minciuni nerușinate, deoarece armata noastră observă în mod riguros legile și obiceiurile internaționale. De acum înainte astfel de născociri nici nu vor mai fi dezmințite. O carti verde Italiană Roma, 3 August. — Ziarele asigură că guvernul italian a preparat publicațiunea unei cărți verzi pentru a expune leafa și clara sa conduită în timpul întrevorbirilor între diferitele Puteri, pentru a evita o conflaerațiune europeană. (A. T. I.) _________ SITUAȚIA PE CIMPUL DE RĂZBOI SÂRBO-AUSTROUNGAR Niș. 3 August, ora 3.40. — Trupele sârbești au ocupat Suha Gora Ungă Vișegrad, și Buguk, în apropiere de Lima, unde dușmanul a fost respins. Lângă Kuriakite, visă-vis de Losnița, dușmanul a aruncat Un pod, peste Drina și a reușit să fortifice pozițiunile sale pe ambele țărmuri. Trupele sârbești ocupă pozițiunile peste drum de Losnifa. Azi noapte a fost liniște la Belgrad, DOAMNELE TURCE PROTESTEAZĂ LA LEGAȚIA ENGLEZA DIN CONSTANTINOPOL Constantinopole, 3 August. Vre-o sută de doamne musulmane s’au prezentat ori înaintea localului de, vară cd ambasadei Angliei pe Bosfor spre a manifesta contra confiscărei raselor „Sultan Osman“ și „Residie“ de către Anglia. Patru doamne au fost primite de însărcinatul de afaceri care au rugat să se aminte guvernul britanic de demersul acestor doamne și de întristarea pe care lumea femenină, musulmană o resimte pentru acea confiscare. DESMINTIRI DIN MUNTENEGRU Roma, 3 August. — Guvernul muntenegrean, desminte ocupațiunea muntelui Tarabosh și de a avea intențiuni ofensive contra Albaniei. (A. T. I.) functii patriotice la Budapesta „TRAIASCA NAȚIUNEA ROMÎNA“.LA CONSULATELE PUTERILOR ALIATE Budapesta, 3 August. — Asociațiunea studenților și a societăților funcționarilor au organizat cri seci răi o retragere cu torțe la care a participat 13.000 persoane. Intri s’a manifestat în fața consulatului român strigîndu-se „Trăiască națiunea română!“ Consulul român lipsea însă, apoi s’a manifestat la consulatele puterilor aliate s’au ținit discursuri arătînd că succesele de pînă acum asigură victoria finală. Mulțimea a aclamat pe suvernăii și armatele aliate s’a dus apoi la cazinoul național unde contele Zichy a rostit o cuvântare patriotică. Mulțimea s’a îndreptat apoi la consulatul otoman unde consulul a vorbit mulțimea zicînd, a venit din nou, vremea, ca cele două națiuni să se înfrățească să se afle în acelaș lagăr. Fie ca Dumnezeul Ungurilor să însoțească trupele ungurești la izbândă. A încheiat strigând Trăiască împăratul Francisc Iosif. In fața consulatului bulgar un funcționar al consulatului a rostit o cuvântare relevând, marea prietenie dintre Bulgaria și Austro- Ungaria și spunând că Bulgaria, va face și de data asta datoria, sa față de Ungaria. S’a ovaționat apoi cu entuziasm pentru regele Ferdinand. Mulțimea, a hatorit să trimeată o telegramă de omagiu regelui Ferdinand. Manifestanții au mai mers prin oraș strigând: Jos Serbia! Jos Rusia, Franța, și Anglia, au făcut ovasiuni pentru împăratul Francisc Iosif,pentru împăratul Wilhelm, pentru d. Tisza și pentru armatele aliate. IULIU ANDRASSY DESPRES ROMÎNIA Budapesta, 3 August.—„Magyar Hirlap“ publică un articol al contelui Juliu Andrassy declarînd că a contat totdeauna pe romîni pe cari îi știe a fi o națiune capabilă și care-și apără categoric interesele vitale. Procedarea Rusiei nu poate lăsa nici o umbră de îndoială despre cele ce așteaptă pe Romînia după victoria rusă. Rusia nu va permite nici odată ca între dînsa și Serbia și între dînsa și Constantinopol și Dardanele să fie o Romînie cu adevărat puternică și independentă, pe cînd Austro-Ungaria, care va avea totdeauna să se apere contra pericolului slav are interes perpetu ca Romînia, această pană intrată în blocul rus și al slavilor dela sud, să fie cît mai puternică cu putință. —-----------------0X0—---------------- Situația financiară ia Germanei Berlin. 3 August, ora 8. — Gazeta din Germania de Nord a publicat un articol scris de d. Helfferich, directorul Băncii Germane, care constată că Germania a făcut față din punctul de vedere financiar și economic, trebuințelor formidabile ale mobilizării, mai bine decit oricare altă țară. Bursa din Berlin a efectuat lichidarea ei din luna Iulie, pe cînd bursele din Paris și Londra au amînat-o pînă la sfîrșitul lui August. Băncile germane au satisfăcut pe deplin trebuințelor mari ale țărei și Germania nu a decretat nici un moratoriu, pe cînd toate țările în stare de războiu au proclamat moratoriu, și chiar multe alte țări. Toată lumea în Germania e convinsă că germanii vor eși victorioși nu numai prin arme dar și din punctul de vedere economic și financiar. Țarul Rusiei NICOLAE II, împăratul tuturor Rușilor. (Vezi articolul „O zi din viața Țarului“). DELEGIȚIA deputaților ukranieni Viena, 3 August. — Correspondenz bureau spune: deputații ukranieni au hotărât să constitue la Viena o delegațiune permanentă de Organizare națională a Ukrannenilor. Delegațiunea va fi compusă din trei reprezentanți ai reprezentatiunei centrale constituită acum în urmă. Toți ceilalți deputați ucraineni se vor duce la Lemberg spre a se pune la dispoțiunea organizațiunei centrate. CAZACII DEZERTEAZĂ Lemberg, 3 August. — După informațiunile unanime ale ziarelor cazuri de dezerțiuni din partea iănicerilor ruși se înmulțesc. tamil din Rusia nu sunt deportat! a Petersburg, 3 August. — Cu privire la știrea răspândită în străinătate că Germanii rezerviști și mobilizabili vor fi transportați în Siberia, Agenția Westnik este autorizată să declare că toți acești supuși vor domicilia pînă la finele războiului exclusiv în Câteva provincii orientale ale Rusiei europene. Nici un singur german nu a fost deportat în Siberia. SERBARE LA SERAJEVO Serajevo, 3 August. — Consulul Germaniei a dat ori o serbare în cinstea detașamentului german din Scutari. S’au făcut mari manifestațiuniii pentru imperiile aliate. Consulul german a primit o telegramă din partea ministrului de externe Jagow, mulțumind cetățenilor din Sarajevo pentru primirea făcută soldaților germani. S’a trimis o telegramă împăratului Wilhelm. S’a făcut o colectă pentru familiile rezerviștilor germani din Bosnia, și Herzegovina. Detașamentul părăsește Sarajevo azi după amiazi. GUVERNELE ENGLEZ ȘI GERMAN RESPECTĂ NEUTRALITATEA OLANDEI Roma. 3 August. Guvernele englez și german au prezentat guvernului olandez o notă prin care cele două guverne se angajează să respecte neutralitatea Olandei. (A. T. I.). oaicennrile snvenmitor Wi ■Éti Mit CUM ÎȘI TRECE TIMPUL MARELE STAPÂNITOR AL TUTUROR RUȘILOR. Un mare ziar din Petersburg, ocupîndu-se de viața de toate zilele a țarului Nicolae, o descrie în modul următor : împăratul se scoală în timpuri normale, de obicei la ora 8 dimineața." După facerea toaletei și luarea unei mici gustări, țarul intră în biuroul său de lucru, fix la ora 9, unde citește ziarele rusești și streine, telegramele ambasadorilor din străinătate, cum și rapoartele diferiților miniștri și guvernatori. Neavînd secretar suveranul ia note singur într-un mic caet de care nu se desparte niciodată și rezolvă hîrtiile curente, punînd rezoluțiuni cu mina sa. La ora 10 12 împăratul face o scurtă plimbare în parcul palatului însoțit întotdeauna de cățelul său favorit, în compania căruia se află toată ziua. La ora 11 revine din nou în biurou, incepînd primirea miniștrilor și înalților demnitari din stat, împăratul primește în mod cit se poate de cordial pe sfetnicii săi, ale căror rapoarte și păreri în chestiunile la ordinea zilei, le ascultă fără să întrerupă cîtuși de puțin. Semnează apoi decretele prezentate, după care la ora 1 intră în sala de masă. La masa de prînz, care nu ține în nici un caz mai mult de o oră și la care ia parte întreaga familia imperială, țarul invită de obicei pe comandantul suprem al gărzei palatului, cum și pe unii din ofițerii acestei gărzi. După masă, adică cu începere de la ora 2, țarul primește în biuroul său de lucru pe marii duci și comandanții superiori ai armatei. Rapoartele acestora țarul le citește singur, rezolvîndu-le imediat pe cele de mică importanță și care nu necesită un studiu mai aprofundat. ’ I. După terminare, la ora 4, împăratul face o nouă plimbare în parc de astă dată însoțit și de țarevici (moștenitorul tronului), în compania căruia se simte foarte fericit. In timpul acestei plimbări, țarul pare mai vesel și comunicativ, ca de obicei luînd parte citeodată la jocurile sglobii ale țareviciului, ale cărui capricii le îndeplinește cu multă bună voință și fără a obiecta nimic. La ora 5 împăratul ia ceaiul, înconjurat de toată familia sa, în mijlocul cărei se simte nespus de fericit. In timpul ceaiului țarul discută și politică, comunicînd împărătesei conținutul rapoartelor mai importante primite în cursul zilei. La ora 6 reintră iarăși în cabinet primind miniștri și înalți demnitari, pînă la ora 8, cînd încetează orice activitate birocratică la palat. Masa de seară țarul o ia de asemenea în cercul familiei sale, după care se retrage în salon unde discută literatură, și face muzică cu marele ducese, înainte de a se culca, citește de obicei cărți noui apărute, de autori bine cunoscuți ruși și streini. După ce face această expunere, ziarul rus arată că țarul Niculae, e de o afabilitate fără margini și blind cu supușii săi. Un excelent părinte de familie, împăratul tuturor Rușilor, se impresionează cu ușurință, ori de câte ori i se aduce la cunoștință o nenorocire. Adept convins al menținerei păcei și înfrățirei între popoare, țarul Niculae — termină ziarul rus arătările sale — a făcut totul ce ia stat in putință, pentru a împiedica deslănțuirea uraganului, în vîrtejul căruia a fost tîrît, contra voinței sale. G. M. V .-------------------0X0—>——— • înaintarea trupelor austro-ungare In Serbia Viena. 3 August. — Correspondent bureau spune: trupele noastre au gonit la 14 August după, mari lupte pe dușman din niște pozițiuni fortificate de multă vreme și tari ocupate pe înălțimile dela est de Drina Ungă Loznica și Lievnica. Aici ca și lîngă Sabac la 14 August, după amiezi și în noaptea de 14 spre 15 August Sîrbii au dat numeroase contraatacuri cu mare vitejie dar au fost respinși. Astăzi trupele noastre își continuă marșul înainte. Un drapel, 2 tunuri și 2 mitraliere au fost luate. Perderile dușmanului sunt grave. Nici perderile noastre nu sunt neînsemnate. Amănuntele lipsesc încă. Forțele muntenegrene cari au încercat să pătrundă pe teritoriul nostru au fost respinse pretutindeni. La nord, trupele noastre continuă să înainteze în regiunea de vest a Vistulei și la răsăritul acelui fluviu, ----------------------— | ÎMPĂRĂTEASA GERMANIEI IA PARTE LA ASISTENTA REZERVIȘTILOR Roma, 3 August. Se telegrafiază din Berlin că Germania este silită să continue să mobilizeze din cauza superiorității Rusiei, împărăteasa și principesa moștenitoare iau parte la asistenta rezerviștilor. (A.T.I.). ________ SOSIREA NOULUI AMBASADOR AUSTRIAC LA ROMA Roma, 3 August.Baronul Macebio, noul ambasador al Austriei, a sosit astăzi la Roma. (A.T.I.). Trupele germane respinse —Știri din sursă franceză— v Paris, 3 August. — Contraatacurile, deși viguroase, ale germanilor, n’au izbutit. Trupele franceze ocupă de trei zile toate strîmtorile și crestele Vosgilor. La trecătoarea Saales, germanii au adus spre a susține armata activă extenuată, formațiuni de rezervă cari n’au putut rezista însă și au predat armele. O companie cu mitralierele sale s’a predat. Valea Bruche este ocupată de trupele noastre. In Alsacia de sus nici o schimbare. Se confirmă succesul belgienilor la Diest. Germanii au suferit mari pierderi. Se semnalează noi succese ale belgienilor la Géret (?), la Bez (?) și Erdezic; germanii au fost puși pe fugă. Situația rămîne neschimbată la Liege. Se semnalează noi excese germane: ei au ucis un medic care îngrijea răniți și au tras asupra unui convoi de ambulanță. Se primește știrea unei victorii rusești pe Nistru. In Marea Nordului nici un vas german n’a îndrăznit să intre în luptă cu unitățile englezești. Numeroase patrule germane, urmărite, s’au refugiat în Elveția unde au fost dezarmate. Cea mai mare încredere continuă a domni în Franța. Proiectilele germane produc prea puțin efect din cauza localizării exploziei lor. Din contra, prizonierii germani recunosc toți eficacitatea de temut a proectilului francez. -----------------oxo--------------- Aeroplane pe cimpoi de război Paris. 3 August. — Un aeroplan german a aruncat cinci bombe pe gările din Vosoul și Lure (Franța) dar fără a pricinui decit stricăciuni neînsemnate. Un alt aeroplan a căzut în Țările de Jos; aviatorii germani au fost arestați și dezarmați. DEȘIMINȚIRE Londra, 3 August. — Agenția Reuter declară inexactă informațiunea ziarelor după care Anglia ar fi adresat un ultimatum Turciei- NOTE DE CE SE LUPTA BELGIENII Cu toate știrile contrazicătoare, ce ne vin de pe teatrul sîngeros, se pare totuși că un lucru e cert. Belgienii, cari numai calități marțiale se părea că n’au se luptă totuși cu o vigoare, cu o bărbăție, cu un eroism ce trebue să fie admirat și de adversarii lor .De altfel cine își amintește de luptele religioase de pe vremea Ducelui de Alba nu poate să rămână prea surprins de eroismul de acuma. Insă, în vitejia belgienilor, în înverșunarea că cari își apăra mica lor țară intră și un alt element de natural psihologică. Ei își apără țara, pentru că au luminata conștiință ca această e una din cele mai frumoase, una din cele mai îngrijite, adevărată grădină, în care omul a depus munca și inteligența pentru a o face frumoasă așa cum este. In jurul Bruxelului se întind păduri splendide care incepînd cu minunea ce se chiamă Boisse la Cambre, se continuă cu Boisfort, cu Tervueren, cu o serie de splendide seculare parcuri, în care printre tufișuri de verdeață, zărești o poetică mănăstire, ori un restaurant elegant, o lăptărie plăcută. Ore întregi poți merge cu tramvaiul electric, și pretutindeni nu vezi decât poteci, bănci, curățenie pretutindeni și pretutindeni o vigilentă preocupare de frumos. v Nu e oraș sau orășel din Belgia în care să nu existe o biserică gotică artistică, o primărie interesantă. Ca stil și ca vechime. O astfel de țară atît de favorizată, de natură, și în care munca seculară a locuitorilor s’a depus cu atâta voie bună, e natural ca să fie iubită cu frenesia, cu elanul de care dau acuma dovadă Belgienii. Orice om ține la căminul lui, dar tine și mai mult la el, când e opera muncei și bunului gust! PETRONIUS . -Í 8—II--I.JII . igx----------------------------