Viitorul, august 1914 (Anul 8, nr. 2329-2355)

1914-08-05 / nr. 2329

2$ Ifid Exploatatorii țărănime! Pentru autoritățile din Teleorman și pentru d. Gr. Cantacuzino Primim din partea unui sătean Urma­toar­ea plîngere pe care o adu­cem la cunoștința autorităților în drept. Tot de o dată atragem aten­țiunea d-lui Gr. Cantacuzino, pro­prietarul moșiei Fîntînele,­­‘asupra *nedreptătei ce s’a făcut săteanului de către administrația acelei moșii. Iată plângerea Domnule Director, După cum D-voastră bine știți, Că ori ce răbdare și orice aștepta­re își are sfîrșitu, vă rog în nume­le sfintei dreptăți, și ca abonat, al ziarului „Viitorul“ să aveți bună­tatea a da publicităței nedreptatea mai jos detailată, ce am suferit din partea Administrației Moșiei Șoi­­mnu din jud. Teleorman proprietatea­­ lui G. Cantacuzino. Tabloul întocmit­ de Consiliul su­perior al agriculurii conform art. 65 și 67 din legea, tocmelilor agri­cole. pe pericul de 5 ani începător, din anul 1912, prevede pentru pro­prietari și arendași din jud. Teleor­man, minimum de salar, și maxi­mum de dijmă, astfel că moșia Șoi­mii­ fiind de regiunea I poate lua ca­ dijmă la porumb, două din cinci, adică, din cinci părți ia. proprietarul două, și muncitorii, trei, și așa mai departe. Subsemnatul am avut anul tre­cut, 1913, opt pogoane cu pormmle pe,moșia Șoimu a d-lor Cantacuzi­no, și când a fost astă toamnă, la dijmă, Administrația moșiei Șoi­mu, fără să voiască a­ tine seam­a de prețul prevăzut în tariful regional pus arătat, și în lipsa mea chiar, au lu­at cu carele boerești, din opt care ce eșise pe aceste opt pogoane, chici care ca dijmă cuvenită moșiei, lăsîndu-m­i mie, trei care, adică in­vers, de oare­ce trebuia să-mi lase mie 5 care și să fi luat moșia 3 care, de oarece toată, porumbiștea mea de opt pogoane, au lua­t-o moșia, și au arabo cu grîu, fără ca să-mi fi dat mie treimea cuvenită, ca să o fi a­­rat cu grîu, ca atunci să fi avut drept moșia- a lua dijma în parte, adică din 8 natru, iar nici decim­a, nici atunci. Această călcare de lege, am recla­mat-o și d-lui Grigore Ca­ntacuzino acum trei luni și văd că nu au dat ordin să mi se restitue plusul­ de pe­ru­mb luat peste lege, și fiindcă sunt tînăr contingentul 1901, voi merge în moblizare a-mi apăra țara, nu din posibilitatea a mă adresa judecatei civile, vă rog supuneți cunoștinței celor în­ drept spre­­ a­ se interveni, ca moșia Șoimii ,să-mi restitue porum­bul acesta cu care să se îm­tretie fa­milia până la venirea mea de la datorie. Cu stimă și recunoștință, Fior­ea St. Popescu. Corn. Fîntînele jud. Teleorman. 1914 Iulie 31.­oxo­ întrunirea de la Amiciția ori după amiază, membrii socie­­tatei Apästorii Patriei s’au întru­nit în sala Amiciția spre a hotărî asupra măsurilor ce trebuesc luate intro eventuală mobilizare pentru familiile celor rămași. La această întrunire au luat cu­­vîntul d. general Dimitrie Landeru. D-sa a făgăduit că se va ocupa cu formarea unui comitet care să ia toate măsurile pentru ajutorarea fa­miliilor celor chemați sub arme. Au mai luat cuvîntul d. Maior dr. Curter, Comșa, Angh­el Popescu, Atanasie Ionescu și N. Stoica. Toți au făcut­­ apel la­ cei de față, îndemnindu-i să se înscrie in socie­tate. La urmă s-a votat o moțiune în sensul celor expuse. ------------------------0X0-----------*-----------­ Societatea Crucea Roșia Din România Se aduce la cunoștința tuturor cari doresc a­ servi acestei Socie­tăți in calitate de infirmieri <?ă înscrierile se fac intr­e orele 10-12 a. m., și 3-6 p. m­., la sediul din strada Ion C. Brătianu No. 23. Nu se primesc de­cit, persoanele cari nu sunt supuse mobilizări avînd scutiri legale și vîrsta între 18—35 ani. Specula ca articolele alimentare să se controleze și activi­tatea angrosiștilor» După cum se știe, din cauza e­­venimentelor la ordinea zilei, atît autoritatea comunală a Capitalei cit și prefectura politiei au dat or­donanțe severe interzicînd comer­cianților urcarea prețurilor la­ arti­colele alimentare fixînd în acelaș timp și cuantumul prețurilor cu cari se pot vinde aceste alimente. Agenții forței polițienești și co­munale priveghează cu multă scru­pulozitate respectarea ordonanțe­lor date și de îndată ce dovedesc că patronul vre-unui debit alimen­tar, cade în contravenție el este dat în judecată închizîndu-se in acelaș timp și debitele. In ultimele zile, dovedindu-se ca vre-o cîțîva băcani, au vindut za­hărul, făina și alte articole ali­mentare, cu preturi mai ridicate de­cit, cele fixate prin ordonanțe li sau închis prăvăliile și au fost dați în judecată. * Credem însă ca atențiunea auto­rităților nu trebuește îndreptată numai asupra debitanților iletai­­îiști ci șî asupra angrosiștilor, în­tr­u­cît in ordonanțele pomenite mai sus sunt cuprinși și angrosiști fix indu­­se și pentru ei prețurile cu cari trebuesc să vindă la detailiștî, di­fer­itele articole alimentare. Crezîndu-se la adăpostul contro­lului administrativ, unii dintre an­grosiști, pretind detailiștilor, pen­tru diferite articole alimentare, preturi mai ridicate de­cît cele fi­xate. In cazul acesta, dacă faptul es­te adevărat,—și el ne-a fost confir­mat de mai multi detailiști, — a­­tunci răul trebuește stîrpit­ de la rădăcină, întreprinzîndu-se un con­trol mai serios asupra operațiuni­lor acestei categorii de negustori. Angrosiștii prin situația lor ma­terială, ocupă o situație socială ce­va mai ridicată, de­cât a detailiș­tilor și ca atare dacă specula unor detailiști, în actualele împrejurări este detestabilă, aceia a angrosiști­lor nu poate găsi absolut nici un fel de scuză. Astfel ni se comunică cum că un­iii angrosiști, ne ridicînd în fond prețul articolelor alimentare, în­carcă insă pe unii detailiști cu a­­titea speze în cit acestora le este absolut imposibil să mai vindă a­­limentele cu prețurile fixate de autorități, afară dacă nu li s’ar pretinde să vindă mărfurile în pierdere sau fără nici un m­of­t, ceea ce nu poate fi admisibil. Se poate pretinde negustorilor să nu speculeze asupra articolelor ali­mentare, dar nu li se poate pretin­­de să mai dea și ceva din pungă nu­mai ca să servească pe consuma ;ori fiindcă în cazul acesta nu mai speculează negustorul ci este el spe­culat. Așa, de pildă un negustor detalii­st, care a fost dovedit, că vindea, zahărul cu 1,25 kgr., și căruia îi s'a închis debitul, a putut face do­vada, cu factură în regulă că, și -l cumpărase zahărul de la angro­sist.—cu câteva zile înainte,—cu prețul de 1.20 kgr., în loc de 1.15 rum este fixat. Natural că în urma dovezei fă­cute, magazinul detailistului a fost­ redeschis. Ne place să credem că, s’au luat măsuri și contra angrosistului spe­culator. # In fata acestor constatări, cre­dem că agenții forței publice tre­­bue să întreprindă un control mai vigilent și asupra angrosiștilor iar atunci cînd s’ar dovedi vre-o a­­bătere, să se procedeze fără cruța­re față de această categorie de ne­gustori. Angrosiștii au profituri mult mai însemnate de­cât detailiștii, și așa­ fiind specula lor apare mai odioasă de­cît a detailiștilor. C. St. Fest. mo­ i­l DIN SINAIA LUNI 4 AUGUST 1914 „LES TABARES“ renumitul trio de la Alhambra din Londra M­OL­AMD asistat de fantastica dansatoare ELVIER JENDE în nouăle sale creațiuni illusioniste D-șoara JANE HEONTANGE CANTAREATA LIRICA Trupa de comedie franceză ca â'I­LES MARTEL dala Teatrul des Capucine» din Paris și d-ra TAHNE LAM­BRART de la Variét­és va juca: 1330W biekitage: Comedie într’un act de Daniel Jourda Economice și financiare Agricultură — Comerț — Industrie Recolta ia județele h­assdanik­leite După ce am cercetat în numă­rul 1067 situația recoltei din a­­nul 1914 pentru județele cuprinse în Șe­surile Siretului și ale Prutu­lui, iar în No. 1068 pentru județe­le cuprinse în Carpații Moldovei, trecem acum la­ județele transda­­n­ubiene. Din această­ grupă, avem relați­­’uni din județele Constanța, Tulcea și Du­rostor. Ne lipsesc amănunte din județul Caliacra. Și de data aceasta vom arăta e­­valuarea semănăturilor făcute în toamna­ anului 1913, după, datele furnizate de ministerul agricultu­rei și domeniilor (direcția, statis­ticei generale). JUD. CONSTANȚA. — Grîu:­­întinderea, semănăturilor a fost de 87623 ha. Calitativ recolta, se con­sideră, mijlocie cu o producțiune 12,50 heel. la hectar. Prețul obținut, a­ fost de 1700—1725 lei vagonul. Orz: întinderea [UNK] semănată, de­­ 7200 hec. Calitativ recolta a fost ■ mijlocie, cantitatea produsă fiind de 23 h­eci. la hectar. Prețul de Vi uzare a fost de 1000—1100 lei va­gonul. Ovăz. Recolta a fost calitativ­­ Bună.. Cantitati­v, producțiunea, a atins 24 h­eci. la hectar. Prețul de vînzare a variat între 900—1000 lei vagonul. Secara, întinderea semănături­lor a fost de 2497 ha. Calitatea re­coltei se consideră bună la o pro­­ducțiune de 12 hect. la hectar. Porumb. Calitativ se prevede o recoltă bună. De asemeni se crede că și cantitativ producțiunea va fi satisfăcătoare. r JUD. TULCEA. — Grîu: întin­derea semănăturilor a fost de 18806 ha. Calitativ renolta se con­sideră mijlocie avînd o producție medie 6 hectl. la. hectar. Prețul de vînzare a fost aproximativ de lei 16.50—17 hect. După unele evaluări, întinderea semănăturilor in­ acest județ a fost de 3130 hectare. Orz, întinderea semănăturilor ar fi de 30234 ha. Recolta se consi­deră a fi bună, avind o producți­­une de 20 hect la hectar. Prețul de­ vînzarea a fost de lei 8—8.20 hect. Ovăz: Calitativ recolta se apre­ciază, a fi mijlocie, întinderea­ se­mănăturilor ar fi de 17.567 ha. Pro­ducțiunea medie ar fi de 25 ha. la hectar. Secara: întinderea semănături­lor a­ fost 10975 ha, cu o producțiu­­ne de­ 6 hect. la hectar, ceea ce a determinat evaluarea recoltei­ ca mijlocie. Prețul a fost între cei 10- 11 hect. Porumb: Se prevede o recoltă, calitativ bună și cu o producțiune aproximativ de 20 hect. la hectar, întinderea semănată a fost de 31982 ha. In partea jud. Tulcea, denumi­tă Delta Dunărei, nu se fac alte semănături decit de porumb și a­­cestea pe întinderi mici. Din cau­za inundat­iuridlor din acest­ an, și aceste puț­ine recolte au fost dis­truse cu d­esăvîrșire. JUD. DU ROSTOD. — Grîu: Re­colta, a fost slabă; pe alocuri doa­r­ ea poate fi socotită ca mijlocie dină 3 c­ile la ha. Prețul de vîn­zare a variat între 1500—1700 va­gonul. Orz și Orzoaica. Calitativ recol­ta a fost binișoară, pe alocuri re­colta a suferit. Din această pricină a avut să sufere deprecieri. Pentru această din urmă categorie, prețul a fost, de 950—1000 lei vagonul, în general însă vînzările s'au făcut cu 13100 lei vagonul. Ovăz. Pe alocuri recolta calita­tiv a fost bună, iar în alte părți, mijlocie. Producțiunea a fost de 3 chile și în unele părți chiar mai mult la hect. Prețul de vînzare a fost de 1300—1320 vagonul; pentru unele categorii s'au plătit 850—900 lei vagonul. Secara: Calitativ producțiunea se consideră ca mijlocie prețul de vînzare a­ fost de lei 1350 vagonul. Porumb: Calitativ se anunță o recoltă excepțional de bună. Dacă ploaia va fi la timp, producțiunea se așteaptă a fi foarte mare. Fasole: Această legumă consti­­tuie unul din cele mai importante articole pe piețele din noul terito­riu. Anul acesta producțiunea­ de fasole a­ fost extrem de bună, atît, din punctul de vedere al călită­ței, cît și din acel al cantității. Pre­țurile obținute au fost deasemeni bune. INDUSTRIA PETROLULUI.­ Urmările războiului european se resimt tot mai mult în industria noastră de petrol. Chemarea sub arme, fie în străinătate, fie la noi, a unei părți însemnate din perso­nalul de direcțiune și din cel teh­­nic precum și, din lucrători a avut de efect o cosiderabilă micșorare a activității atît de intense înaintea mobilizărilor. Societățile au fost nevoite să renunțe la lucrările de explorare și foraj. Și chiar la ex­tragerea țițeiului la sondele puțin însemnate. Concentrîndu-și activi­tatea la sondele cu puternice erup­ții. In afară de plecarea lucrători­lor mobilizați unele societăți s’au văzut nevoite să concedieze din per­sonal, de­oarece întreruperea legă­turilor obicinuite cu societățile streine cari le patronează, le sileș­te să-și reducă la strictul indispen­săbil cheltuelile. Producțiunea resimte mult a­­ceastă stare grea a lucrărilor ; în ultimul timp ea a scăzut simțitor. ­000-d­OEBi par sali Se aprobă înființarea pe ziua de 1 Septembrie 1914, a șapte parohii rurale, din cele 12 prevăzute anual în bugetul administrațiunei Casei bisericii, precum urmează: A. In eparhia Ungro-Vlahiei: 1) Parohia Cățelu,, județul Il­fov, cu biserica parohială Sf. Ni­col­ae: a) Pulberăria; b) Manola­cheț , prin deslipirea satului Cățelu și a cătunului Pulberăria, dela parohia Dudești, cum și a cătunului Mano­­lache dela parohia Bălăceanca; 2) Parohia Urlata, județul Pra­hova, cu biserica parohială Sf. Voi­vozi, prin deslipirea satului Urleta dela parohia Bănești; 3) Parohia Podu­ Lupei, județul Ialomița, cu biserica parohială Cu­vioasa Paraschiva: a) Bîrza, prin deslipirea dela parohia Cio­can­ești Sîrbi, a satului Podu-Lu­­pei și a cătunului Bîrza dela pa­rohia Găunoși; 4) Parohia Daia, județul Vlaș­­ca, cu biserica parohială Cuvioa­sa Paraschiva, prin deslipire dela parohia Frățești. B. In eparhia Rîmnicului-Nou­­lui Severin. Parohia Slășoma, județul Mehe­dinți, cu biserica parohială Sf. Im­părați: a) Bibanul, prin deslipirea comunei Slașoma și a cătunului Bibanul, dela paro­hia Dobra.. C. In eparhia Romanului. Parohia Traian, județul Roman, cu biserica parohială Sf. Ilie. D. In eparhia Dunării-de-Jos. Parohia Canar­a, județul Cons­tanta: a) Palaz, b) Horoslav. c) Cogea-Ali, d) Mamaia, prin deslipirea satului Ca­na­ra și a cătunelor, dela parohia Anadal­­chioi.-------------------0X0-------------------­ Adunarea senerle a societăței “Gutemberg“ Eri la orele 9 dimineața a avut loc, în sala Amiciția din intrarea Ialomit, adunarea generală a so­­cietăței „Gutenberg“. La ordinea zilei a fost darea de seamă pe anul 1913-1914, alegerea consiliului de administrație, a ca­sierului și a comisiunei de verifi­care. In urma cuvântărilor rostite de către d-nii : Constantinescu-Moca, N. Stoica, Tache Georgescu și al­ții, sa aprobat darea de seamă și s’a dat descărcare consiliului de administrație de gestiunea finan­ciară expirată. S’a procedat apoi la alegerea nouilor membrii în consiliu, pentru înlocuirea celor eșiți la sorți, reale­­gindu-se d-nii: Nae Mihăilescu, Mihail Popescu, Const. Petrescu, Iorgu Niculescu și Th. Petrescu. Adunarea a luat sfîrșit la ora 1 p. m., cînd membrii, în grupuri, s-au dus să viziteze clădirea socie­tății care se ridică pe locul donat de Primăria Capitalei. ---------------oxo--------------­ A apărut: „De cern­eu­ de ION MINULESCU, llîîi IBM!“ Mișcarea artistică-literara Epitafuri celebre MESSIRE JEAN RACINE Un epitaf de obicei, este un qua­­tren, sau o poezie elegiacă de cî­­teva strofe, in care cei rămași în numele dispărutului îi deplânge soarta sau moartea prematură. Din epitaf­ele celebre, de­sigur că pe primul plan este a lui Jean Ra­chie,­ în care îi­ este descrisă, viața ca în cea mai­ perfectă biografie; acest epitaf e scris în latinește pe mormântul marelui scriitor fran­cez, de către prietenul său Boileau de Preanse. „Aici se odihnește M­es­sire Jean Racine, ieșit dintr’o familie nobilă Financiar al Franței, Secretar al Regelui, Gentilom ordinar al Ma­­jestăței Sale, unul din cei 40 Aca­demicieni ai Academiei Franceze. După ce a fost multă, vreme admi­rat de oameni prin frumoasele sale Tragedii, nu-și mai întreb''h'tă­­» unul poetic decit pentru gloria lui Dumnezeu și își îndreaptă toată forța spiritului său spre a­-l lăuda ca pe singurul ce merită laudă. Cu toate că, serviciile și trebu­rile sale îl legară de Curte în mai multe feluri, nu se lăsa sustras de la­ toate­ datoriile pietăței și Reli­­giunii din adunările creștine. Ales de Regele Ludo­vic cel Mare să­ lu­creze cu unul din cei mai intimi prieteni ai săi la istoria­ regatului său, cînd începu,să pue mina, pe această lucrare, căzu deodată, în­­tr’o violentă, și lungă boală. In s­­fîrșit scăpat din acest loc de mize­rii și intrat într'o viață mai feri­cită în al cincizeci și, nouă­lea an al vîrstei sale, văzu liniștit venind, moartea, care-i tăie firul vieței, tul rare arca, o oroare extremă, între­zărind-o la o distanță mai depăr­tată și mult abătut de teamă, și susținut de speranță și de sfînta credință în Dumnezeu. Pierderea, unui așa mare om întrista­ extrem ■ pe toți prietenii săi, în numărul cărora, intrau citiră Mari ai Rega­tului și Regele însăși nu rămase insensibil. Rara sa modestie și afecțiunea ciudată ce avea, pentru Port-Royal, făcură pe prieteni să-l îngroape în această­ Casă, nu cu­ pompă, ci în limitele unei umile credințe. Prin testamentul său, lasă ca să fie îngropat aproape, de persoa­nele credincioase din Port-Royal. ' tdráci pe-afi fi, voi, pe care mila vă atrage un sfînt loc, amin­tiți-vă la vede­m acestui obiect, de soarta voastră de muritor $, mai bine rugafi-vă, pentru acest ilustru mort, decit să-l lăudați, BOILEAU DE PREAUX Jean Racine, nepotul Stanței, Maria Agnes a Sfintei Tecla, fu crescut în mănăstirea­ acesteia, cu credința în Dumnezeu și în cele Sfinte. Predispus la științe și la Litere, în singurătatea, acestei mă­­nâstiri concepu „Tebaida“ care-i asigură o reputație foarte mare, încă de la­ o vîrstă tinără. Tragediile sale îi făcură, onoarea unui scaun în Academia Franceză — și la sfîrșitul vieței întors în aceiași mănăstire în care a­ fost crescntă își găsi ultimul loc, la um­bra crucilor, pe care le iubise atît. ------„---------OXO­----------------­ - La nai și In struiinătate — A D. CIAPRASI­OFF LA PRIMUL MINISTRU SÂRB Sofia, 3 August. — O telegramă sosită din Niș, anunță că d. Cia­­proșk­off, ministru plenipotențiar bulgar în Serbia s'a prezentat as­tăzi d-lui Pasici căruia i-a­ făcut cunoscut intențiunea Bulgariei de a păstra cea mai strictă­ neutrali­tate față de actualul războiu. ȘEFII OPOZIȚIUNEI LA D. RADOSLAVOFF Sofia. 3 August. — Toți condu­cătorii opozițiunei bulgare, au fost astăzi la ministerul de interne un­de au avut­ o lungă întrevedere cu președintele­ de consiliu d. Rados­­lavoff. In această întrevedere d. Rados­­lavoff a pus în curent, pe fruntașii opozițiunei, cu toate deciziile luate de consiliu de miniștri în ultimul timp, după care s-au consfatuit a­­poi asupra situațiunei și viitoarea atitudine a Bulgariei, în cazul is­­bucnirei războiului ruso-turc. SOSIREA D-LUI GORANESCU LA SOFIA Sofia. 3 August. — D. Goră­­nescu primul secretar al legațiu­­nei române din București, a sosit astă, seară aci cu trenul de Rus­­ciuk. E probabil ca astăzi dl Derusi ministrul pleniplotențiar al Româ­niei la Sofia, să plece spre Bucu­rești.­­ STAREA DE ASEDIU IN BUL­GARIA Sofia, 3 August. — După cum am anunțat încă de acum cîte­va zile starea de asediu s’a aplicat cu în­cepere de astăzi în toată Bulgaria. Decretul regal pentru punerea în aplicare a stărei de asediu se ter­mină ast­fel: „Regatul se declară în stare­­ de as­ediu, care va fi menținută, pina atunci cînd consiliul de miniștri prin o decizie a sa, sancționată de țar, va disputa să fie ridicată. GRANIȚA ROMINO BULGA­RA NU ESTE ÎNCHISA Sofia. 3 August. — Ziarul guver­namental „Dnevnic” publică în nu­mărul său de astăzi un comunicat oficios, în care se arată că svonu­­r­ile lansate în presa de opoziție, despre închiderea graniței romîno­­bulgare, nu corespunde realităței și că această graniță continuă să fie deschisă, relațiunile rom­îno­­bulgare, fiind din cele mai bune. D. VENIZELOS IN BULGARIA Sofia, 3 August. — In cercurile politice bine inițiate se afirmă cu multă certitudine, că în curînd va sosi la Sofia de Venizelos primul mi­nistru al Greciei, pentru a încerca refacerea alianței balcanice, pe ba­za revizuirei tractatului de pace de la București și acordarea de com­­pensațiuni teritoriale Bulgariei. CONSILIU DE MINIȘTRI PRE­ZIDAT DE PRINCIPELE BO­­R­IS Sofia. 3 August.. . Astăzi du­pă amiază a avut loc un consiliu de miniștri, sub preșidenția prin­­cipelui Boris, moștenitorul tronu­lui. Consiliul s-a ocupat în general cu examinarea situațiunei și atitu­dinea Bulgariei, în cazul izbucni­­rii războiului turco-rus. ALBANEZI PREGĂTESC RE­VOLUȚI­A IN SERBIA NOU­A Atena. 3 August. — Ziarul gu­vernamental grec „Patris ", arată iu­mau firul său de astăzi, că alba­nezii supuși sîrbi pregătesc în cea mai mare grabă, isbucnirea revo­luției în Ser­bia nouă și ocuparea orașelor ce cred că li se cuvin. In lr­egatura cu această intenți­­une, cunoscută îndestul de guver­nul sârb, prefectul din Monastir a ordonat înrolarea sub arme a tutu­ror oamenilor valizi, pe care i-a trimis la granița albaneză, pentru a apara ori­ce încerere de atac din partea­ triburilor albaneze. Bulgarii și manifestațiile de simpatie ale stațiilor KA — Sofia. 3 August. — încercările presei sârbești de a se apropia de Bulgaria, găsesc aci, în genere, o primire rece. In special presa, na­ționalistă, e de părere că Sîrbii și-au­ arătat prea târziu sentimen­tele de solidaritate slavă. Vorbind de articolul ziarului „Samuprava“ intitulat „Aliați și Vecinii Serbiei Ziarul Vol ja, or­gan stambulovist zice: comunitat­­­tea de interese și solidaritatea­ na­țiunilor balcanice descoperită a­­cum din nou de Sîrbi ar putea, fi primită, în Bulgaria doar cu un su­rîs de milă, în vreme ce Samu­prava își exprimă amiciția pentru, Bulgaria elementul bulgar din Ma­cedonia este urmărit fără milă cu vandalism de Sîrbi. Ziarele comentează faptul că d-l . Savinski, ministrul Rusiei s'a­ ab­ținut de la tedeumul cu prilejul aniversărei regelui pretextând­­ă indispozițiune. Ziarul Dnetonik răspunzând zia­­­­riltul Samuprava, care imputa pre­­­sei bulgare că publică în mod ne­ică­ toate știrile venind din Viena și Budapesta păgubind, cauzei sîr­­bești zice: șovinismul nebunesc, al Sîrbilor îi împedecă să recunoască lealitatea Bulgariei. Presa­ bulgară nu poate decât să­ aibă, milă de Sîrbii păcăliți dar incapabili de dis­cernământ. UNDE SE AFLA ESSAD PAȘA? Sofia, 3 August. — Ziarul bul­gar „Dnevic“ publică o telegramă din Corcea în care se arată, că: Essad pașa s'a­ întors în Albania,, unde pregătește revoluția contra Serbiei și atacarea­ orașului Mo­nastir. După „Dnevnic“ Essad Pașa a și adunat cetele de albanezi care vor intra, în Serbia. Deja vecinii de peste Donare ȘTIRI Și TELEGRAME din BULGARIA (O® la Dorasp^ndențli Biașfspi speciali} --------------------------1--ÍA.------------------------^-----------'■--- ---- ---------rnfmiiâlliii'ÍÍi'mibÍT' rfr^jWwanmanMmwnn^ Știri de pe teatrul războiului Luptele pe frontul de est Lupte pe Cum sunt înșirate forțele germana uni­te est Petersburg, 3 August, ora 1 di­mineața.— Statul major rus a pu­blicat în ziua de 1 August că un detașament austriac din regimen­tul 4 de husari și regimentul 95 in­fanterie (infanteria fiind pe că­ruțe) au trecut rîul Schrents, între Satanow și Gusialin, îndreptîndu­­se spre est; dar ajunși în valea rîului Smotine, aceste trupe au fost risipite de trupele rusești și au bă­tut în retragere, lăsînd mulți pri­zonieri. In ziua de 2 August două con­­tratorpiloare germane au bombar­dat dar fără rezultat vama din Polangen. Cavaleria germană se concen­trează între Pilkal­en și Khomen­­taro, iar infanteria germană lingă Stalluponnen. Detașamentele ger­mane de landwehr se indreptează spre sudul localitătii Sehmalen­­ninken. (Westnik). TRUPELE DIN AFRICA AU DEBARCAT IN FRANTA Marsilia. 3 August.­­ Trupele din Africa și mai ales tiraliorii indigeni au terminat debarcarea și se îndreaptă spre Belfort. CREDITE PENTRU APARA­­REA NAȚIONALA ACORDA­TE IN FRANȚA Petersburg. 3­­ Angust. — S’a a­­cord­at, de Franța un credit de 754 milioane pentru apărarea națio­­nală. Cum sunt înșirate forțele germane Londra, 3 August. — Bi­roul presei comunică la 6 Jun. seara cu privire la concentrarea arma­tei germane că se știe acum p­o­zi­țiu­nea majo­­ritătea celor 26 corpuri de armată. Este evident că masa trupelor este concentrată intre Liege și Luxemburg. Dat fiind numărul trupelor ce se știe că se află In­spre vest se conchide ca la estul teatrului de răs­­boiu granița, cu privire la Germania, este puțin păzit­ă: acolo sunt trupe de rezerve. (Reuter). Ciocniri între ruși și austriac­ lângă Sieb­s Petersburg, 3 August.­­ La 13 August cavaleria rusă a împrăștiat lângă Kielce 800 sokoli susținuți de detașamente din regimentul 10 dra­­goni austriaci. După această luptă inamicul a evacuat Kielce și Chen­­tsin. In aceiași zi detașamente din prima divizie de infanterie germa­nă au încercat un atac dar au fost respinse după o luptă de arti­lerie. La 14 August o divizie de ca­valerie germană cu artilerie a ata­cat liniile noastre. Cavaleria rusă a silit pe germani la o repede re­tragere. La 15, inamicul a venit din nou la atacul orașului Eydtkuk­­nen dar a fost respins iarăși. In a­­ceiași zi au avut loc mici încăe­­rări lângă Kreitingen Alexandro­­w­sk. Trupele rusești au gonit pe dușmani din mai multe sate căro­ra Germanii le-au dat foc la ple­care. Cavaleria rusă, după ce a res­pins detașamente din regimentele 40, 41 47 infanterie șî cavalerie au ocupat Markgrabovo. SITUAȚIA ARMATEI BEL­GIENE E FOARTE BUNA Bruxelles, 3 August.­­ Situația armatei belgiene continuă a fi foarte bună. Luptele victorioase ce s'au dat au ridicat moralul tru­pelor, situația strategică este foar­te avantagioasă. Forturile din Liege continuă să reziste.. Un decret regal fixează prețul maxim al alimentelor. Ministrul de războiu nu știe ni­mic de moartea generalului von E­min­ich­ UN AEROPLAN GERMAN ÎM­PUȘCAT Roma. 3 August. — Ministerul de războiu francez anunță, că re­giunea Woëvre în apropierea flu­viului Meuse câțiva solda­ți fran­cezi au împușcat un aeroplan ger­man, care după ce a fost lovit a că­zut în aceiași regiune, și că, un ba­talion de vânători (francezi) a pus pe fugă un batalion de Land­­wer german făcînd 40 de prizo­nieri. (A. T. I). FORȚE FRANCEZE ÎNAIN­TEAZĂ SPRE GEMBLOUX Roma, 3 August..­­­ Se telegra­­fază din Bruxelles că­ Importante forțe franceze înaintează în direc­ția orașului Gembloux. (A. T. I.) J f T S' -A A SI v

Next