Viitorul, martie 1915 (Anul 8, nr. 2533-2560)
1915-03-01 / nr. 2533
iZi, SflCCSS BBOriB ! Mafia C ■ t*\ nfflj 999 @«3 »*««»Glovsflfii Wrasse PMft ft .lliirl 6 acte 3500 ^etri Giss@ma ! fenus». Banca Rumăne^tianu Dm drAgAşani « Vinde viţe americane altoite viguroase, bine selecţionate, bune şî pentru cârpit, din Pepiniera d-lui C. I. C. Brătianu din DrfgissnS. Tr*a nr Tin alb vechi litru S0 , bani. Pin®, grasa, desert 2 lei PARTICULAR VI» Vit« de Rin litru 120. VI» Pino Nuar litru 1.20. Vin Vită Bordo litru 1J®. Vin Drăgășani litru U0. Salnie Unt proaspăt, ghiveciu Iulian de post. IULIAN. Calea Victoriei. 36. »set LUCERMsiUFOI . ProBECt garantat precum şi orice alte sentin|e proaspete de Farags, Leguma, Fieri dela Semînfer la Prod! Bucureşti, Telefon 20 I prompte. , str. Bursei 245. — Expediţiuni Catalog la cerere 349siHiCistern! de uzM DIRECŢIA SERV. SUBSISt’ENTELOR PUBLICATIUNE ' Se aduce la cunoştinţa publică «Sexneterul primeşte zilnic oferte pentru griul necesar armatei. Ofertele se vor prezenta la biuroul de informaţii al ministerului, însoţite de probe, şi vor cuprinde: «entitatea oferită, greutatea pe hectolitru, preţul, locul şi termenul cel mai apropiat de predare, «ssi Lemne de Foc CER . . Lei 40 PAG.. . 36 LIGMIT 33 ft* *9*9 hg- franca dus la domicil-Antracit etigles; furnizează prompt I. THEODOR Strada KAR4GE0RREVKT Mo. 5| Telefon tO | 26 Si, cînd te gândeşti că, după le-] ALfAn li articolul intitulat JVleşioşugan Konslaţia noastră, un asemenea eîibe-f h «v rat ~ și sunt atitia ! nici odată nu ! mini • ÎD 03re?• «Del.aeord., își axiui — suhl anvia i mei uhuiul uu , .1^ ' ^ mai poate ridica ochii în lume, e» SJî+sJZ&iTM nici odată nu mai poate reveni între prietini și rude fără a suporta cu durere și în fiece moment cruzimea cuvântului — spus în şoaptă de unii, rostit în gura mare de alţii: — ei e „puşcăriaş“ că e „condamnată — un sentiment de milă te cuprinde la gîndul că şi acela e om şi că e nedrept, e neuman, e prea umilitor ca el să fie mereu oropsit, mereu acoperit cu ruşine şi dispreţ pentru o greşeală pe care, nenorocitul, a ispăşit’o îndeajuns prin pedeapsa dată de lege Se euvine, cred, a se căuta mîjlopriîejtdl unor anchete întreprinse de d-s» în fabrici şi printre lucrători Intenţiunea autorului a fost, de sigur, să scoată inrelief una din pricinile care fac să sufere pe meseriaşii romini, lips® şi mizeria» pe ciad meseriaşii străini duc o viaţă mult mai bună» Din expunerea acestei pricini, însă, se desprinde cîteva rinduri, cari iau forma unor acuzaţiuni pe cari marea majoritate a meseriaşilor rodini nu le pot primi decit cu amărăciune şi cu stringer® de inimă. A- ceste acuzatiuni s’ar traduce, din cui de a reda sorietStei si pe aceşti «**• *"lso â&. fl ”D°la®orşi desmoşteniţi ai soirtei şi a le şter j ^naşul român e leneş şi nsipitor, ge de pe frunte pata ruşinoasă pn-!**’ c,nf «*ire«iii» «*,£ să prin o faptă ţie care au săvîrşit’o °°nonn, ceea ce face ca aceștia de intr’un moment de rătăcire, dar pej"rra?,8.ă d,i:fl ?.n trai. “nU raai bun care an expiat.’o prin pedeapsă. ! dewC1^ l^^ătorn rom im. ,, sperăm, deci, că în eurîr.d se? Nu voesc să bAnuesc blin® credin* Să oxo-Conferinţa digiH.lorp tă Pe care a tinut-o Vineri 27 Fe- muncitorii cu bruarie 1915 la orele 9 seara d. N. »icf^ pregătire,'"-Arija g£d“ ,*®tra ax5eastĂ munci tori me. Iorga în localul Ligei (str. Fintî-nării, cărămidării, si fabricele de Gh. N. C. nei 1) despre: Partea Iui Napotemi al IlI-lea In Unirea Principatelor“. Conferinţa a fost făcută cu prilejul aşezărei în sala de şedinţă a ligei a frumoaselor tablouri oficiale de la 1853 ale lui Napoleon, al III şi împărătesei Eugenia, do- l nate Ligei de d. I. Stănescu. I ~oro~Zătreni-Vîîcea Spectacole Azi Sîmbătă 28 Februarie 1915 TEATRUL NATIONAL: JRuy-POPESCU: TEATRUL LEON CTEATRUL MODERN: .Invi^area ne, reabilitat, în baza legei reabilitărei condamnaţilor existentă în Franţa. întradevăr, un alt mijloc — poate cel mai bun — pentru ocnabaterea recidivei este: reabilitarea condamnaţilor. î) H. Joly: J'robUmes de science criminelle“, Paris 191Ş. Ik Această măsură aplicată în Franţa a dat rezultate bune, fapt care ne indeajmnă să sperăm că această reformă salutară va fi în curînd introdusă şi în legislaţia noastră. Intr’adevăr, la noi, după codul nostm penal, pedeapsa are încă acel caracter neuman din trecut: perpetui''alea.... Pentru cea mai mică pedeapsă suferită de un condamnat pentru o greşeală oarecare — şi cui nu grecesc ? — un asemene®' nenorocit, eliberat din închisoare, o viată Întreagă este apoi încontinuu stigmatizat, încontinuu acoperit cu dispreţul hunei, fiind 7 în fiece moment — bănuit si incriminat, EL cel dittiifl, că ar fi autorul oricărei infracțiuni comise prin împrejurimi., Judecător pRODUSÉLL fABRlC£I^T£]LA' . SÁPŰN / DE VAN2ARE PRETUTINDENI Voi ccadântraţi a ei figură Jfl splendida-i arhitectură Dar mai ales frumosu-i ten. Strălucitor, nu de şaten, țfltîţi poi care e taina, marş Ce-o face albă ca pe-o floare ! Ea dă pe /o(â_. staţi că spun! Cu cremă ISIS, şi săpun Ce se găsesc cu toate pe la orice cucoană* (Marca Stella) unt ce/e m&i htj/entee $/ neîntrecute pentru unfrumy&eforesf renu/ui . n. AI*Bai silico-calcară şi ROŞIE presată PRODUSE DE CIMENT, BLOCURI pentru soclu, ŢIGLA diferite culori BORDURI pentru curţi, DALE pentru pavat, TUBURI pentru canalizări şi pentru puţuri, TREPTE DE SCĂRI şi ORICE ALTE LUCRĂRI DE CIMENT, CARIERA DE NISIP ŞI PIETRIŞ FABRICELE VIRGIL ALIMA BESTIANU & C* BIUROB: FABRICA; (pĂta*aĂL) »PUREST Steaua Panimon fW Tsiefoa 723 Telefon 101 88 mammmmmmm msmmmmmmmmmsmmamsam!. If **.m DEOSEBIREA DINTRE MESERIAŞ DINTRE CEI ROMANI ŞI CEI Am publicat intr'un număr trecut, citeva constatări făcute de un membru al învătămîntului, care semnează cu pseudonimul „Delapord“, rezultate din anchetele pe care d-sa le-a întreprins atit prin fabrici cit și prin rindurile lucrătorilor. In legătură cu cele publicate am primit o mulţime de scrisori, din partea meseriaşilor şi din partea acelor ce se interesează de soarta lor. Publicăm mai jos una din aceste scrisori trimisă de un lucrător tipograf, prin care răspunde la cele constatate în fabrici, va prezintă si ^rîamentului nostru * d-lui „Delapord“ și admit chiar o lene pentru reabilitarea condom- j comunlitatea constatânlor d-saje neţilor eliberaţi din închisori, lege Cee.a «•.»«-» **** admite, insă, este care va reda societătei - suntem si-j exclusivismul care reese din induguri — numeroase demente vign- n^e ®®Tîse do d-sa, exclusivism care roase si folositoare, aruncă asupra intregei pătrn de mo OS- BALLAN 8®rmsJ si natinciton romim o acuza ca o notiune, pe care nici intr’nu merită. Altfel d. „Detesord” afirmă că toti cei cari umplu circiumele și cafenelele de pe Calea Moşilor, ex. arfi numai meseriaşi romini, leneşi şi îvlţioşi, cari în loc să muncească, preferă mai bine sa joace cârti şi biliard, trăgind dintfugare şi sorbind din pahar. Nu ştim prin ce concurs, de mrprejurări a ajuns d-sa la această concluzie ; constat insă că n’a observat matiune şi că ideea de „muncă" nu e bine lămurită în concepţia dosare. In primul rind numeseriaşii romîni“, formează majoritatea populatiei acestor localuri de trindăvie şi corupţie. Sunt indivizi din alte ocupa liga Culturală patimi sau chiar fără nici o ocupa,iar intru cit priveşte nationa---li tatea lor, nu romînii sunt în majo * Comitetul central al Y igeî ritate. Culturale a organizat o con fer inspirt“, sunt în mar® parte străini,pentru ca să constate apoi că deşi sunt 10.000 de oameni fără lucru nu sunt angajaţi sîcăeri „pentru că lucrătorul român nu are patru zile de muncă sigure pe săptămină“. Deşi aceste acuzaţiuni d. „Delacord“ le atribue patronilor, mă fac forte să-i dovedesc contrariul: marea majoritate a patronilor sunt unanimi a recunoaşte că lucrătorii români sunt sirguincioşi şi conştienţi la muncă, dacă nu mai mult, cel puţin la fel ca şi meseriaşii streini. Cit priveşte „traiul, bun“ al muncitorilor străini» sunt sigur că dacă d. „Colacord” ar fi observat mai de aproape viaţa coloniilor de muncitori bulgari, sîrbi şi turci, de pe iară- Şuvoiul merge încet, făclinamuî cărămidării, şi ar fi văzut ... este de trudită şi de mizerabilă, şi cit, de exploataţi siint aceşti nenorociţi, n’ar dori niciodată muncitorilor romîni, de aceeaşi naţionalitate cu d-sa, un asemenea „trai bun“. Iar întru cit priveşte priceperea meseriaşilor străini şi nepriceperea . Abia găsesc un loc la o masă, unde trei preoţi transilvăneni, discută înfocaţi naţionalism. Deodată, apare în pervazul uşei, un mototol mic, cu o figură bronzată. Altminteri, constatările d-sale ar fi purtind drept ochi, două crestă pe cit de nemiloase pe atit de nedrepte, şi ar deservi şi ar pune in trio tristă lumină o parte destoinică si muncitoare a poporului nostru. M. P-După cum se vede diniele expuse mai sus, observaţiile d-lui M. Pop«»i eu dovedesc că d-sa cunoaşte bine starea muncitorime! noastre. Este drept că această muncitorime boleşte de multe rele morale şi materiale, provenite din diferite împrejurări. Incontestabil însă că uneie din aceste rele se datoresc şi lipsei de chibzuială şi educaţie a unei părţi din muncitorimea noastră. In ceea ce priveşte confuzia pe care a făcut-o d. Del acord între meseriaşi şi muncitorii cu palmele, d. Popescu, are dreptate. Nu trebue să MUNCITOR Şl NI uităm insă că d. Delacord, in consta nuntă un spectacol numai pentru! Audienţa a durat mai mult de t.in ţările sale, n’a făcut alt ceva de citm în 15ţ dme le opresc reprezenta- STertun de oră, să reproducă părerile unor fabri- » intervenţia patronului răs- î * Aflăm cu părere de rău ince-Ziu’.TA UL-reA Al doilea d. „Delacord“ numeşte «j^îna De aîtTel d^â^este'insrî că rai e îl opresc tocmai pentru nemţi, fost deputat, senator, şi prein mod greşit, meşteşugari pe toţi fietît de cele mai bune simţinte că imed! induceţi lumea în e- al Judeţului Ialomiţa. Arh Harsa imsncitorimsi Discuții contradictorii) SELECT CINIEIUA CENTRAL PuUliciil $1 Pallflsfl do Roimiîw® 1P. Vo!ne««m D. Romulus P. Voinescu, inspector general al poliţiilor din ţară, publică In ultimul număr din „Curierul Administrativ“, «« articol din care ar putea să tragă multe învăţăminte folositoare, unii dintre poliţiştii noştri. Dat fiind interesul pe care îl prezintă acest articol, o reproducem în întregime. Mai întotdeauna se aude în public nemulţumiri împotriva purtărei personalului poliţienesc şi am convingerea că o bună parte din aceste nemulţumiri sunt întemeiate, deoarece mulţi din ofiţerii de poliţie pornesc de la ideea că cetăţenii sunt în serviciul lor, iar nu ei la serviciul cetăţenilor. Din această greşită idee ese cele mai multe conflicte între ofiţerii de poliţie şi public, şi de aci nemulţumiri cari apasă asupra poliţii Pentru a înceta această stare de lucruri, dăunătoare reputaţiunei de urbanitate, de care politia protectoare, prin naibura ei trebue în totdeauna să se bucure* cată sâ ne dăm silinţa a evita plingerile asupra modului de a primi publicul şi veni în contact cu ei Mi s’a întîmplat să mai se spună că, persoane cari e’au dus să reclame la politie, au fost bruscate şi date afară dinbinion, neavînd nici cel puţin mulţumirea, nu să li se dea satisfacţie, dar doi măcar de a fi fost ascultaţi în plingerea lor. Cl mai mare abuz ce se poate comite este aceştia, şi purtarea unor astfel d® ofiţeri de poliţie înjoseşte frumoasa şi nobila însărcinare ce II s’au dat, căci nu trebue să se uite că ofiţerul de poliţie are ginizatorii lui, au prezentat d-lui menire,i Ministru Anghelescu în ziua de Mercuri 25 Februarie un memoriu aî cărui rezumat e următorul: 1) Să se dea pe un sfert spor celor cuprinşi în amendament şi avansacea mai grea şi delicată aceia de a apăra viaţa- averea şi cinstea cetăţenilor. Dar să presupunem că o person ________________ nă vine la un ofiţer de poliţie şi rea celor cu vechime de 2 ani, formulează cea mai idioată pre- 2) Din economice rezultate din tenţiune, aceasta nu îndritueşte capitolele bugetare cum şi din sum® pe acest ofiţer de poliţie, nici a o,de peste 500.000 lei provenită din vada .fara dia. Maramei a-i anm-1 iSTÂiîISIXT.Z ca epitete insultătoare. Mepiroavansare la an vechime celor pe calm este să o asculte cu calm și je legea i-a omis dela sexor. bună voinţă şi să o indrumeze. j 8) Să se fixeze prin decizie Milliscăutind să o convingă când face tertalfi slagul de 2 ani Dunctionari- 0 reclamatiune din rea pornire, I lor de cl. I pentru a fi trecuţi la de nedreptatea sau nelegalitatea principal, avkidu se in vedere si veei şi aceasta fără a întrebuinţa !?bi^Jl„r e^u’ w nctmmdu-^ vorbe aspre şi umilitoare «ori nu fac decit slăbesc consideraţiunea şi încrederea pe care politia trebue să o inspire. A abuza de fort* şi autoritatea seama de un sfert. Toate aceste cereri d. Ministru le^a primit cu buna-voinţa caracteristica d-sale $5 ta promi« că-şi va pune toată silinţa ca legea să fie aplicată. mie Ca să ne dovedească interesul ce inerentă functiunei de ofite» de;ne notarii! a invitat pe delegaţi să politie, fntă de un om care vine săvi»4 peste citeva zile după închieeară ajutor şi protecţie, nu este derea Camerei, pentru a le da un râ»pun* hotă rit re peer.. Astfel st led lucrurile funcţionarii un imjloe de a impună . t w 1»Iti niei de a eîștîga simpatia publicu-1 q‘y. r. di® întreaga teri cari ar X lui de ear« er® foart® multă »3; «iorit m ia part® 1» oonerätuiv®» de voie, mai aî©» «si 41» ipoliti«- Dnminoet. «lut InstHatati spr® « *u Ofiţerul de poliţie, numai păs- se miss deplee* date «tminure« l»v trindetei demnitate* Sn conduit.» | eă această consfătuire reim» ntr*l ei fiind de o potrivă politicos fată I1®*1 *Te retinae. d* im»* «M» mâth t» n* 1 — ............. respectat şi nu trebue să piardă nici odată din vedere ca numai prin vigilenţă şi forme convena-, bilă” va ajunge cu multă uşurinţă ca ordinele lui să fie respectate. ţ Mi s'a întâmplat să văd, in lunga mea carieră, funcţionari de o platitudine revoltătoare faţă de cei mari şi aşa zişii puternici, şi de o obrăznicie mai mult decit revoltătoare faţă de cei mici, cari netâgăduit formează contingentul celor 15 zile mare al muncei, a! cinstei şi mai ales al contribuţii către stat, contribuţii torsate după o muncă istovitoare şi cari formează bugetul, de unde se plătesc lefurile acelora in credinţa cărora este că fac o gratie acestora de a-i asculta în, nevoile lor. Este o mare nedreptate o asemenea procedare şi aceasta nu tre i nevwii provovare ţi iru ncîmregijţ)ne pornească dela ofiterul dej politie. Numai arătîndu-se îndatoritor şi egal faţă de toţi, ofiţerul de poliţie va ajunge să impună respectul autorităţii sale, respect care trebue întotdeauna, să fie înconjurat de bună voinţă şi să nu facă am simţit, decit atunci cînd circumstanţele o va cere neapărat. Romnnus P. Voinescu -xx- Cererile cheferiştilor către funcţionarii C. F. R. de funcţionari atem în frunte cu 4 delegaţi in Congresul Vdrte-Ini de la Ateneu, cari au fost stor-! . ~n ^ Cu începere de astăzi se reprezintă marea dramă a Cassei NORDISK ::: F. BERTINI:: proclamată prim referendum artistic din ca cea mai MARE AUTISTA de Cinematograf in ultima sa creatiune ----- AMAZONA Mas ATA — ORCHESTRA MĂRITA :: FARA PATRIE (SECTA SIDI-BEN-SAID) cu ilustra artistă italiană R.ZTTA 3 MIŞCIREA ARTISTICÂ-LITERAM — la noi $1' la strela&iaie MICUL EXOTIC E zi de sărbătoare. Pe străzi i»i- sună mulţimea in haine curate $i ră ţintă hotărî tu, cu mintea goală de gîndire, cu gluma si fisul uşor. Lucrătorii parcă au braţele obosite şi lâsîndu-le greoaie din umeri, le vîntură în aer, fredmnînd a libertate. Intelectualii, vorbesc puţin, lăcelor romini, să-roi permită cL „De- gtnd mintea să vagabondeze uşoa kicor” să-i mărturisesc eu, oare sînt rg fără să’i dea de lucru, mesenaş, că m chestie de aptitudini mruţi eu fa 0 ferărie, căutînd Z 'TîIiZ A«« loc liber, Ut vre una din mese-D ftT6 OlCl QX) âTD6ttftC»' CI niHIlfll PTC* « •• s* « * *ijrf s nini, inteligenta şi uşurinţa de priţf. de lume, care se agită şi ceperea individului, poate fi de va discuta aprins, in preajma habeloarelor cu bere. Figurile roşii şi buci în ce priveşte geniul şi iuţeli- Mite, cu ochii injectaţi, sunt desinenţe, avem dovezi satisfăcătoare. gUr, obicinuiţii clienţi ai acestor şi dătătoare de speranţe, din care se localuri, cu. miros de alcool, tmpes vede dar că rasa rominS ms^ mai tri at ^ fvrmil lunecător de tutun, puţin dotată pu alte rase. îmi place să cred însă că d. „Delacord” n‘a voit să se refere la întreaga pătură de meseriaşi şi muncitori romi nu, ci numai să înfăţişeze o lăture vitrată care trebue combătută, fum, prin cari strălucesc două lame înguste ca de jenul soartei, venit de peste mări. Nasu-i turtit şi gura-i buzată, peste ţări, de acolo departe, dinţadefinesc în figura ceia schimomisită şi caraghioasă, chipul unui chinez, pur singe. Micul exotic ,roti ochii şireţi printre mese, şi începu să arunce în aer, trei baghete cu clopoţei, prinzîndu-le pe rind cu dibăcie şi nformăind din gură cuvinte ce numai el înţelegea. Apoi, se opri brusc şi începu să cerceteze atent, cu ochii şireţi, clienţii beăriei, aşteptînd un bănuţ drept răsplată muncei lui. Dar nimeni nu-l bagă In seamă; cine avea vreme de el ! Clincănitul tadmurilor, ciocnetul halbelor cu bere, strigătele chelărilor, copleşeau vocea micului exotic, care-şi începu din nou meşteşugul, de data aceasta, tot fără dubîndit. Disperat de nesucces, micul chinez îndrăzni să se apropie de o masă, ca să tragă pe un domn de mînecă, rostind cuvinte neînţelese ; acesta îl goni rostit, continuind să bea berea, pe care o sorbi lacom pînă ’n fund. înduioşat de acest oropsit al ra lui ciudată, intr’un loc cu chipuri şi obiceiuri nouă, îl chemai lingă mine şi dîndu-i sece bani, il întrebai dacă ştie româneşte. 31 icul exotic, dete din umeri, şi schiţînd tin rîs prostesc, mă fac să ’nţeleg că nu ştie domineşte. II ţinui mai mult lingă mine, îl făcui semn să mai repete jocul baghetelor, şi cu chipul acesta, atrăsei atenţia citorva mese din preajmă-mi, dela care micuţul căpătă ctfiva gologani, pe mmn îi ţintui cu grije în cuiele baghetelor lui. Apoi, le puse sub haina-i largă, de stofă chinezească şi plecă c’un surîs de-o expresivă mulţumire. L’am petrecut cu ochii până a ieşit pe uşe, am păstrat în suflet o tristeţe profundă şi mai multă răbdare de a înfrunta nevoileşefei. Cttragîul acestui mic exotic, care de la o vtrstă de 5—6 ani, începe să cutreere berăriile şi cafenelele, ca să-şi cîştige pîinea, mi-a fost o pildă bună, ce-mi va fi prielnică in viaţă. • Alexandru Agnes« ■■■ ■ na 'de CHESTIUNEA speiticolslor imorala ~ CONVORBIRE CU PREFECTUL DE GALATI — Intilnind clipe dL Vasîle Andreescu, simpaticul prefect de Galaţi — care după cum se ştie este -OXO- Conferinţele Cercului de studii PIL Miercuri 11 Martie ora 5 şi jum. seara d. Tb. Aslan va desvolta conferinţa d-sale: „Pregătirea economică, financiară şi socială a Romaâniei, faţă de evenimentele actuale". -------------------000----------------— Siiri artistice Reţinerile sunt în curs. Ttepectir een. do P-H««sub c„mi„0,rea D. Dimien. De orchestră se vor m«i execnsat de defunctul la Simfonia in mi bemol major , f (Paulien,werbe]) de Haydn (Prima audiţie : Bach P. F.m.: Concert în Re major și Uvertura Leonore No. 3 de Beethoven. * Biletele și programele Sa Maga-Un eveniment muzical va fi desigur anui acesta concertul de muzică de Cameră (Avatie de sonate) dat de d-ncii George Enescu (pian) și Dimitrie Dimen (violoncel), care va avea loc în sala Liedertafel la 13 Martie orele 9 seara. Un afiş special va anunţa programa. Biletele alei 10, 7 şi 5, s-au pus în vânzare la magazinul Conservatorului, calea Victoriei 72. -------------pro------------ Situaţia liniilor tnzepszfte Vineri 27 Fuhrera 1a dimineaţa, închise pentru toate traficurile: Costeştii- Roşiori, T.Măgurele. Bucureşt-Olteniţa. Giurgiu-Vdele. Ploeşti-Sloboaia-Ţăndărei. Mărăşeşti-Panciu, închise pentru mărfuri: Bucureşti-Constanta. Staţia Ploeşti Tiraj Tecuci-Birlad-Galiţi. Galaţi-Tecuci Măreşeşti-Adjud. Toate liniile din cuprinsul inspecţiei I-a. Linile M. A. V. în legătură c punctul Predeal. Situaţii neeuţrogente din caut» Uniilor fetegrafi«*, M.-Vodă Botorijie. Medgidva-Istec. Ciulnița-Călărat. Citânița-Slobozia. lils PE la Sisil • Vice guvernatorul Băncei Naţionale. d. I. G. Bibicescu a avut onoarea de a fi primit în audienţă de M. S. Regele, Joi la orele 5 jum. d. a. D. Bibicescu, a supus M. S. Iavoar unul dl. pomm no,Mitran SÎ2S&PS cu multa experienta, declarat. iere, expunerea vice-guvemnatoru• următoarele cu privire la protes-1 lui, bine-voind a se întreţine cu dintul cinematografiştilor : sul nu numai asupra afacerilor Băii — La mine, la Galaţi, nu fugă- * cei, ci si asupra strafei economice ■ tini nici un film imoral Când a-i si financiare a cărei eroare. î Stoianescu a fost un membru mari —le pîeetite ordonanţa wel-caB* partidului libeml și lasă fectului Capitalei? [în urma sa nemărgenite regrete, cu E diu toate punctele de ve-' dtU mai vii cu dt chiar în timpul dere legală. De altfel un singur din urmă liberalii mlomtteni sMn delegat dintr’una, acela al Tea, ^serâ mtdo perfectă unitate, de verului Nation*!, poate opri în vir- den acţiunea lor politică, in judetatea art. 15 din legea, teatrelor ori ce spectacol imoral. Coast. tul Ialomiţa. Fie-i ţărîna uşoară. In curînd: DANSUL SATANIC? cu Lya Momeai */ Inspectoratul poliţiei comunale, constatînd că societatea, cooperativă de brutărie „Viaţa“ a vîndut public...... cului pîinea cu o lipsă de 40 arm. la Conferinţele Cerbului de studii kilogramul de pine peste toleranţa P. N. L. vor continua în ordinea admisă, iar brutarii Florescu şi Bălăşeanu din calea Văcăreşti au vin- T,rîv. • - , . dat pîinea cu 50 de grm. la kar. pes-Miercuri 41 Martie1 ora o si mm. re toleranţă, l-a dat in judecată, iar seara d. M. D. BERLESCL va ia- pe atra parte le-a confiscat pîinea pe o Expunere critică a situatiunii găsită lipsă şi a impărţit-o pe la dictorate prin evenimentele ultime ferite instituţiuni de binefacere. * „Ordinul Bunilor Templieri“ (L. G. T.), va time mime. Duminică 1 Martie,, ora 9 seara, o şezătoare culturală, în localul „Ordinului“, din str. Bucovina, 18. D. Nic. Popovici va vorbi despre Alcoolismul şi combaterea lui“, conferinţa fiind urmată de proecţiuni luminoase. Va fi şi o parte _______ (artistică literară, Intrarea liberă. Premiera de Luni a Companiei) în comuna Bucegea (Boto- Urice Grigoriu e „Frantzi" de GUs a deschis o infirmerie de bort, autorul „Suzane“, difterie. De asemenea în comunele „Frantzi“ întrupează rinul me- Coşula (Botoşani) şi Stâlpeni rodia si dansul. I 'Jluscels a deschis câte o infir-s a merte de scări aţină. La Iaşi au rămas în ultimele ULTIMUL CONCERT DE VI- fill 23, de difterie, 7 scarla„OARA în, sezonul acest* aî maes- jsi 4 febră tifoidă TM tv* fi Cu-’ Uu Craiova au rămas 13 cazuri trului George Enescu, va fi, Du-, , ,.. u n .... . . . . , mMca 1 Martie orele 3 d. a. exe- ffTJ diftcne, 4 pojar 51 1 cutînd concertul de Bra,hms fiind tifoidă, acompaniat de Orchestra ministe- * tul prin care Ateneul român a fost autorizat să primească legatulă Horem .Constant. S. Regele a semnat deem- zîndu-se cu 5 bani numărul î Pentru preoti învățători. Inctrrina: DANSUL SATANIC? cu Lya Manesi * D. căpitan Gheorghiu Mi-hail, de In corpul III, a fost trecut în poziţie de retragere. * Comitetul central al Casei de sprijin .Familia luptătorilor“ a delegat os inspector pcrnl.ru constatarea cPTitrrarentmnilor In neaplicarea timbrelor de ajutor pe d-riîi: Gh. Horeanu, D. Gheorghiu, V. M. Toachiro Nicolae S. Ponovici, Toma Teodorescu, G. Damslidi, C. Niculescu, L. Dumitrescu-Budești, M. Costescu, Gr. I. Georgescu, Victor Pîrvulescu si M. Dutescu. * D. locotenent in retragere C. Stroja a fost trecut în cadrele ofiterilor de rezervă, repartizînduse la regimentele de artalere călăreată. * Societatea albano-romînă din Capitală a organizat pentru seara de 8 Martie, în palatul coloniei aistro-fungare, un frumos bal deschis, al cărui beneficiu va fi destinat pentru restaurarea bisericei. * D. Lupu Gh. Th. a fost numit în serviciul de poduri şi şosele şi totdeodată admis în cadrele corpului technic din gradul d® inginer ordinar ®l IlI-a® D. dr. Munn«t®M* ▼« ttm* 1» A4«*««l ® feriteDuari-1 Ji&rfie, orx 9 soare» despre „Ştiinţă şi Conştiinţă“. Intrarea libera iar în tei se nîătfflfite un leu d«i»*rsoa»B. * Miercuri 4 Martie ora 5 si jum. seara aL M. D. BERLESCU va face la Cârcel de studii P. N. L. o Expunere critică a situatiunii ere» late prin evenimentele ultimelor 15 zile. * ,^adevârul“ a vorbit despre la lovitură" pe care societatea Go®»era-Călimănești ar fi pregătind-o, în preziua adunărei generale, footului ei desenator Emil C. A. Sachelarie. Probabil că .Jidevărul se referă din greșală la un mandat recent de arestare, emis de parchetatul Suceava cu No. 507 din 11 Februarie 1915, in baza deciziei Curtei de apel Iasi s. II No. 347 dir 13 Mai 1914, prin care numitul domn este condamnat, la 15 zile închisoare pentru faptul de denunțare calomnioasă, independent de acţiunea societăţei Govora-Călimăneşti * Vineri 27 Februarie d. Horii C. Slobozianu a trecut cu un deosebit succes teza de doctor In Medicină tratînd despre „Cortina piruriteile scisurale“. * Astă seară Sîmbătă, in amfiteatrul liceului „Lazar“, d. dr. Botescu, va continua cursul de higienă, vorbind despre: „Mortalitatea copiilor“ în special de la 2 la 5 ani D. Itelu Palladi, continuă cursul de Matematică, de la 9—10, cursul se ține în clasa TI la liceul „Lazăr". _____ | * E incontestabil că una mai gustoasă brinză de masă e vabil franţuzesc. Cereţi numai eticheta CHARLES GERVI PARIS. * Conferinţa d-lui Virg.ceanu, conservatorul colecţiilor misiunea monumentelor istorice, subiectul „Art® in timpul lui Brâncoveanul“ are loc Sîmbătă 28 cot ora 8 jum. seara, în sala de confrînte a Casei Şcoalelor (str. Lues 26). Conferinţa va fi însoţită de piecţiuni. Intrarea liberă). • Cu Începere de la 1 Martie, va apare în oraşul Constanta ziarul ILIBERALUL“ organ al partidului naţional liberal din jud Constanta, pus sub direcţiunea unui comitet de redacţie. , Ziarul va susţine interesele partidului şi va apare săptăminal vii mari şi notari, abonamentele sunt reduse aproape la minimum Urăm noului confrate, viaţa lungă și izbîndă. prl am TEATRU GENERSA REGAL ** fîUffflS IIIY“ Izi Sâmbăta 28 Fenmarto Ultimi lo 2 Reprezentaţii !»••• IMN ••• • •9 Dramă sentimentală tn 3 act« Grandios înscenată, cu un lux şi o bogăție uimitoare Saloane bogate.Vederi splen-]dide după natură, JuraoÎBl LUX TM vederi origit din război şi tranşee şi :::0 COMEDIE::: fină de mult humor Seara de la' 8—12 orchestră specială sub conducerea d-lui Brașcu. Lun! 2 Marti® pantru prima oară: frumoasa Indiana. Visiuie dramatică indiană ____în 4 acte. ■ minim MUMM Bl lim