Viitorul, martie 1915 (Anul 8, nr. 2533-2560)

1915-03-01 / nr. 2533

iZi, SflCCSS BBOriB ! Mafia C ■ t*\ nfflj 999 @«3 »*««»Glovsflfii Wrasse PMft ft .lliirl 6 acte 3500 ^etri Giss@ma ! fenus». Banca Ru­măne^tianu Dm drAgAşani « Vinde viţe americane altoite vi­guroase, bine selecţionate, bune şî pentru cârpit, din Pepiniera d-lui C. I. C. Brătianu din DrfgissnS. Tr*­a nr Tin alb vechi litru S0 , bani. Pin®, grasa, desert 2 lei PARTICULAR VI» Vit« de Rin litru 120. VI» Pino Nuar litru 1.20. Vin Vită Bordo litru 1J®. Vin Drăgășani litru U0. Salnie Unt proaspăt, ghiveciu Iu­lian de post. IULIAN. Calea Victoriei. 36. »set LUCERMsiUFOI . ProBECt garantat precum şi ori­ce alte sentin|e proaspete de Farags, Leguma, Fieri dela Semînfer la Prod­! Bucureşti, Telefon 20 I prompte. , str. Bursei 2­45. — Expediţiuni Catalog la cerere 349s­iHiCistern! de u­zM DIRECŢIA SERV. SUBSISt’ENTE­LOR PUBLICATIUNE ' Se aduce la cunoştinţa publică «S­exneterul primeşte zilnic oferte pentru griul necesar armatei. Ofertele se vor prezenta la biu­­roul de informaţii al ministerului, însoţite de probe, şi vor cuprinde: «entitatea oferită, greutatea pe hec­tolitru, preţul, locul şi termenul cel mai apropiat de predare, «ssi Lemne de Foc CER . . Lei 40 PAG.. . 36 LIGMIT 33 ft* *9*9 hg- franca dus la domicil-Antracit etigles; furnizează prompt I. THEODOR Strada KAR4GE0RREVKT Mo. 5| Telefon tO | 26 Si, cînd te gândeşti că, după le-] ALfAn li articolul intitulat JVleşioşugan Ko­nslaţia noastră, un asemenea eîibe-­f h «v rat ~ și sunt atitia ! nici odată nu ! mini • ÎD 03re­­?• «Del.aeord., își ax­iui — suhl anvia i mei uhuiul uu , .1^ ' ^ mai poate ridica ochii în lume, e» SJî+sJZ&iTM nici odată nu mai poate reveni în­tre prietini și rude fără a suporta cu durere și în fiece moment cruzi­mea cuvântului — spus în şoaptă de unii, rostit în gura mare de alţii: — e­i e „puşcăriaş“ că e „condamnată — un sentiment de milă te cuprinde la gîndul că şi acela e om şi că e ne­drept, e neu­man, e prea umilitor ca el să fie mereu oropsit, mereu aco­perit cu ruşine şi dispreţ pentru o greşeală pe care, nenorocitul, a is­­păşit’o îndeajuns prin pedeapsa da­tă de lege Se euvine, cred, a se căuta mîjlo­priîejtdl unor anchete întreprinse de d-s» în fabrici şi printre lucră­tori Intenţiunea autorului a fost, de sigur, să scoată in­­relief una din pricinile care fac să sufere pe mese­riaşii rom­ini, lips® şi mizeria» pe ciad meseriaşii străini duc o viaţă mult mai bună» Din expunerea acestei pricini, în­să, se desprinde cîteva rinduri, cari iau forma unor acuzaţiuni pe cari marea majoritate a meseriaşilor ro­dini nu le pot primi de­cit cu amă­răciune şi cu stringer® de inimă. A- ceste acuzatiuni s’ar traduce, din cui de a reda sorietStei si pe aceşti «**• *"lso â&. fl ”D°la®orşi desmoşteniţi ai soirtei şi a le şter­ j ^naşul român e leneş şi nsipitor, ge de pe frunte pata ruşinoasă pn-!**’ c,nf «*ire«iii» «*,£ să prin o faptă ţie care au săvîrşit’o °°nonn, ceea ce face ca aceștia d­e intr’un moment de rătăcire, dar pej"rra?,8.ă d,i­:fl ?.n trai. “nU raai bun care an expiat.’o prin pedeapsă. ! dewC1^ l^^ătorn rom im. ,, sperăm, deci, că în eurîr.d se? Nu voesc să bAnuesc blin® credin* Să ­oxo-Conferinţa d­igiH.lorp­ tă Pe care a tinut-o Vineri 27 Fe- muncitorii cu bruarie 1915 la orele 9 seara d. N. »icf^ pregăti­re,'"-Arija g£d“ ,*®tra ax5eastĂ munci tori me. Iorga în localul Ligei (str. Fintî-­nării, cărămidării, si fa­bricele de­ Gh. N. C. nei 1) despre: Partea Iui Napo­temi al IlI-lea In Unirea Princi­patelor“. Conferinţa a fost făcută cu pri­lejul aşezărei în sala de şedinţă a ligei a frumoaselor tablouri ofi­ciale de la 1853 ale lui Napoleon, al III şi împărătesei Eugenia, do- l nate Ligei de d. I. Stănescu. I ~oro~Zătreni-Vîîcea Spectacole Azi Sîmbătă 28 Februarie 1915 TEATRUL NATIONAL: JRuy-POPESCU: TEATRUL LEON CTEATRUL MODERN: .Invi^­a­rea ne, reabilitat, în baza legei reabilită­­rei condamnaţilor existentă în Fran­ţa. în­trade­văr, un alt mijloc — poa­te cel mai bun — pentru ocna­baterea recidivei este: reabilitarea condam­naţilor. î) H. Joly: J'robUmes de science criminelle“, Paris 191Ş. Ik Această măsură aplicată în Fran­ţa a dat rezultate bune, fapt care ne indeajmnă să sperăm că această re­formă salutară va fi în curînd in­trodusă şi în legislaţia noastră. Intr’adevăr, la noi, după codul nos­tm penal, pedeapsa are încă acel ca­racter neuman din trecut: perpetui­­''alea.... Pentru cea mai mică pedeapsă su­ferită de un condamnat pentru o greşeală oare­care — şi cu­i nu gre­cesc ? — un asemene®' nenorocit, e­­liberat din închisoare, o viată În­treagă este apoi încontinuu stigma­tizat, încontinuu acoperit cu dispre­ţul hunei, fiind 7­ în fie­ce moment — bănuit si incriminat, EL cel ditti­­ifl, că ar fi­ autorul ori­cărei infrac­țiuni comise prin împrejurimi., Judecător pRODUSÉLL fABRlC£I^T£]LA' . SÁPŰN / DE VAN2ARE PRETUTINDENI Voi ccadântraţi a ei figură Jfl splendida-i arhitectură Dar mai­ ales frumosu-i ten. Strălucitor, nu de şaten, țfltîţi poi care e taina, marş Ce-o face albă ca pe-o floare ! Ea dă pe /o(â_. staţi că spun! Cu cremă ISIS, şi săpun Ce se găsesc cu toate pe la orice cucoană­* (Marca Stella) unt ce/e m&i htj/entee $/ neîntrecute pentru unfrumy&eforesf renu/ui . n.­ AI*Bai silico-calcară şi ROŞIE presată PRODUSE DE CIMENT, BLOCURI pentru­ soclu, ŢIGLA diferite culori BORDURI pentru curţi, DALE pentru pavat, TUBURI pentru canalizări şi pentru puţuri, TREPTE DE SCĂRI şi ORI­CE ALTE LUCRĂRI DE CIMENT, CARIERA DE NISIP ŞI PIETRIŞ FA­BRICELE VIRGIL ALIMA B­ESTIANU & C* BIUROB: FABRICA; (pĂta*aĂL) »PUREST Steaua Panimon fW Tsiefoa 7­­­23 Telefon 101 88 mammmmm­mm msmmmmmmmmmsmmamsam!. If **.m DEOSEBIREA DINTRE MESERIAŞ DINTRE CEI ROMANI ŞI CEI Am publicat intr'un număr tre­cut, citeva constatări făcute de un membru al învătămîntului, care sem­nează cu pseudonimul „Delapord“, rezultate din anchetele pe care d-sa le-a întreprins atit prin fabrici cit și prin rindurile lucrătorilor. In legătură cu cele publicate am primit o mulţime de scrisori, din partea meseriaşilor şi din partea a­­celor ce se interesează de soarta lor. Publicăm mai jos una din aceste scrisori trimisă de un lucrător tipo­graf, prin care răspunde la cele con­sta­tate în fabrici, va prezintă si ^rîamentului nostru * d-lui „Delapord“ și admit chiar o lene pentru reabilitarea condom- j comunlitatea constatânlor d-saje neţilor eliberaţi din închisori, lege Cee.a «•.»«-» **** admite, insă, este care va reda societătei - suntem si-j exclusivismul care reese din indu­­guri — numeroase demente vign-­­ n^e ®®Tîse do d-sa, exclusivism care roase si folositoare,­­ aruncă asupra intregei pătrn de mo OS- B­ALLAN 8®rmsJ si natinciton romim o acuza ca o n­o­tiune, pe care nici intr’nu merită. Altfel d. „Detesord” afirmă că toti cei cari umplu circiumele și ca­fenelele de pe Calea Moşilor, e­x. ar­­fi numai meseriaşi romini, leneşi şi îvlţioşi, cari în loc să muncească,­­ preferă mai bine sa joace cârti şi­­ biliard, trăgind dintfu­gare şi sor­bind din pahar. Nu ştim prin ce concurs, de mrpre­jurări a ajuns d-sa la această con­cluzie ; constat insă că n’a observat m­atiune şi că ideea de „muncă" nu e bine lămurită în concepţia dosare. In primul rind nu­­meseriaşii ro­­mîni“, formează majoritatea popula­tiei acestor localuri de trindăvie şi corupţie. Sunt indivizi din alte ocu­pa liga Culturală patim­i sau chiar fără nici o ocupa,­iar intru cit priveşte nationa­---­­li ta­tea lor, nu romînii sunt în majo * Comitetul central al Y­ igeî r­itate. Culturale a organizat o con fer in­spirt“, sunt în mar® parte străini,­­­­pentru ca să constate apoi că de­şi sunt 10.000 de oameni fără lucru nu sunt angajaţi sîcăeri „pentru că lu­crătorul român nu are patru zile de muncă sigure pe săptămină“. De­şi aceste acuzaţiuni d. „Dela­­cord“ le atribue patronilor, mă fac forte să-i dovedesc contrariul: ma­rea majoritate a patronilor sunt u­­nanimi a recunoaşte că lucrătorii rom­âni sunt sirguincioşi şi conşti­enţi la muncă, dacă nu mai mult, cel puţin la fel ca şi meseriaşii stre­ini.­­ Cit priveşte „traiul, bun“ al munci­torilor străini» sunt sigur că dacă d.­­ „Colacord” ar fi observat mai de a­proape viaţa coloniilor de muncitori bulgari, sîrbi şi turci, de pe ia­­ră- Şuvoiul merge încet, fă­clinam­uî cărămidării, şi ar fi văzut ... est­e de trudită şi de mizerabilă, şi cit, de exploataţi siint aceşti nenoro­ciţi, n’ar dori nici­odată muncitori­lor romîni, de aceeaşi naţionalitate cu d-sa, un asemenea „trai bun“. Iar întru cit priveşte priceperea meseriaşilor străini şi nepriceperea . Abia găsesc un loc la o masă, unde trei preoţi transilvăneni, dis­cută înfocaţi naţionalism. Deoda­tă, apare în pervazul uşei, un mo­totol mic, cu o figură bronzată. Altminteri, constatările d-sale ar fi purtind drept ochi, două crestă pe cit de nemiloase pe atit de nedrep­te, şi ar deservi şi ar pune in trio tristă lumină o parte destoinică si muncitoare a poporului nostru. M. P-După cum se vede din­­iele expuse mai sus, observaţiile d-lui M. Pop«»­i eu dovedesc că d-sa cunoaşte bine starea muncitorime! noastre. Este drept că această muncitorime boleş­te de multe rele morale şi materiale, provenite din di­ferite împrejurări. Incontestabil însă că uneie din aces­te rele se dat­oresc şi lipsei de chib­zuială şi educaţie a unei părţi din muncitorimea noastră. In ceea ce priveşte confuzia pe ca­re a făcut-o d. Del acord între mese­riaşi şi muncitorii cu palmele, d. Popescu, are dreptate. Nu trebue să MUNCITOR Şl NI uităm insă că d. Delacord, in consta nuntă un spectacol numai pentru! Audienţa a durat mai mult de t.in ţările sale, n’a făcut alt ceva de cit­m î­n 1­5ţ dme le opresc reprezenta- STertun de oră, să reproducă părerile unor fabri- » intervenţia patronului răs- î * Aflăm cu părere de rău ince-Z­iu’.TA UL-reA Al doilea d. „Delacord“ numeşte «j^îna De aîtTel d^â^este'insrî că rai e îl opresc tocmai pentru nemţi, fost deputat, senator, şi pre­­in mod greşit, meşteşugari pe toţi fietît de cele mai bune simţin­te că im­e­d! induceţi lumea în e- al Judeţului Ialomiţa. Arh Harsa imsncitorimsi Discuții contradictorii) SELECT CINIEIUA CENTRAL PuUliciil $1 Pallflsfl do Roimiîw® 1P. Vo!ne««m D. Romulus P. Voinescu, inspec­tor general al poliţiilor din ţară, publică In ultimul număr din „Cu­rierul Administrativ“, «« articol din care ar putea să tragă multe învăţăminte folositoare, unii dintre poliţiştii noştri. Dat fiind interesul pe care îl prezintă acest articol, o reprodu­cem în întregime. Mai în­totdeauna se aude în pu­blic nemulţumiri împotriva purtă­­rei personalului poliţienesc şi am convingerea că o bună parte din aceste nemulţumiri sunt întemeia­te, de­oarece mulţi din ofiţerii de poliţie pornesc de la ideea că cetă­ţenii sunt în serviciul lor, iar nu ei la serviciul cetăţenilor. Din a­­ceastă greşită idee ese cele mai multe conflicte între ofiţerii de pol­­iţie şi public, şi de aci nemulţu­miri cari apasă asupra poliţii Pentru a înceta această stare de lucruri, dăunătoare reputaţiunei de urbanitate, de care politia pro­tectoare, prin naibura ei trebue în totdeauna să se bucure* cată sâ ne dăm silinţa a evita plingerile asupra modului de a primi publi­cul şi veni în contact cu ei Mi s’a întîmplat să mai se spună că, persoane cari e’au dus să recla­me la politie, au fost bruscate şi date afară din­­binion, neavînd nici cel puţin mulţumirea, nu să li se dea satisfacţie, dar d­oi mă­car de a fi fost ascultaţi în plin­­gerea lor. Cl mai mare abuz ce se poate comite este aceştia, şi purtarea u­­nor astfel d® ofiţeri de poliţie în­joseşte frumoasa şi nobila însărci­nare ce II s’au dat, căci nu trebue să se uite că ofiţerul de poliţie are ginizatorii lui, au prezentat d-lui menire,­i Ministru Anghelescu în ziua de Mer­curi 25 Februarie un memoriu aî cărui rezumat e următorul: 1) Să se dea pe un sfert spor celor cuprinşi în amendament şi avansa­cea mai grea şi delicată aceia de a apăra viaţa- averea şi cinstea cetăţenilor. Dar să presupunem că o person­ ________________ nă vine la un ofiţer de poliţie şi­­ rea celor cu vechime de 2 ani, formulează cea mai idioată pre-­ 2) Din economice rezul­tate din tenţiune, aceasta nu îndritueşte­ capitolele bugetare cum şi din sum® pe acest ofiţer de poliţie, nici a o,de peste 500.000 lei provenită din va­da .fara dia. Maramei a-i anm-1 iSTÂiîIS­IXT.Z ca epitete insultătoare. Mepiroa­vansare la­­ an vechime celor pe ca­lm este să o asculte cu calm și j­e legea i-a omis dela sexor. bună voinţă şi să o indrumeze. j 8) Să se fixeze prin decizie Millis­­căutind să o convingă când face tertalfi slag­ul de 2 ani Dunctionari- 0 reclamatiune din rea pornire, I lor de cl. I pentru a fi trecuţi la de nedreptatea sau nelegalitatea­­ principal, avkidu se in vedere si ve­­ei şi aceasta fără a întrebuinţa !?bi^Jl­„r e^u’ w nctmmdu-^ vorbe aspre şi umilitoare «ori nu fac decit slăbesc consideraţiunea şi încrederea pe care politia trebue să o inspire. A abuza de fort* şi autoritatea seama de un sfert. Toate aceste cereri d. Ministru le^a primit cu buna-voinţa caracteristica d-sale $5 ta promi« că-şi va pune toa­tă silinţa ca legea să fie aplicată. m­ie Ca să ne dovedească interesul ce inerentă functiunei de ofite» de;ne notarii! a invitat pe delegaţi să politie, fntă de un om care vine să­­vi»4 peste cite­va zile după închi­­eeară ajutor şi protecţie, nu este derea Camerei, pentru a le da un râ»pun* hotă rit re peer.. Astfel st led lucrurile funcţionarii un imjloe de a impună . t w 1»Iti niei de a eîștîga simpatia publicu-1 q‘y. r. di® întreaga teri cari ar X lui de ear« er® foart® multă »3­; «iorit m ia part® 1» oonerätuiv®» de voie, mai aî©» «si 41» ipoliti«- Dnminoet. «lut InstHatati spr® « *u Ofiţerul de poliţie, numai păs- se miss deplee* date «tminure« l»v trindetei demnitate* Sn conduit.» | eă această consfătuire reim» ntr*l ei fiind­ de o potrivă politicos fată I1®*1 *Te retinae. d* im»* «M» mâth t» n* 1­­ — ............. respectat şi nu trebue să piardă nici odată din vedere ca numai prin vigilenţă şi forme convena-, bilă” va ajunge cu multă uşurinţă­­ ca ordinele lui să fie respectate. ţ­ Mi s'a întâmplat să văd, in lun­­ga mea carieră, funcţionari de o platitudine revoltătoare faţă de cei mari şi aşa zişii puternici, şi de o obrăznicie mai mult de­cit revoltă­toare faţă de cei mici, cari netâgă­duit formează contingentul cel­­or 15 zile mare al muncei, a! cinstei şi mai ales al contribuţii către stat, con­tribuţii t­orsa­te după o muncă is­tovitoare şi cari formează bugetul, de unde se plătesc lefurile acelora in credinţa cărora este că fac o gratie acestora de a-i asculta în, nevoile lor. Este o mare nedreptate o ase­menea procedare şi aceasta nu tre­ i nevwii provovare ţi iru nc­îmreg­ijţ)ne pornească dela ofiterul dej politie. Numai arătîndu-se îndatoritor şi egal faţă de toţi, ofiţerul de po­liţie va ajunge să impună respec­­tu­l autorităţii sale, respect care trebue în­totdeauna, să fie încon­­jurat de bună voinţă şi să nu facă a­m simţit, decit atunci cînd circumstanţele o va c­ere neapă­rat. Romnnus P. Voinescu -xx- Cererile cheferiştilor către funcţionarii C. F. R. de funcţionari a­tem în frunte cu 4 delegaţi in Congresu­l Vdrte-Ini de la Ateneu, cari au fost st­or-! .­­ ~n ^ Cu începere de astăzi se reprezintă marea dramă a Cassei NORDISK ::: F. BERTI­NI:: proclamată prim referendum artistic din­ ca cea mai MARE AUTISTA de Cinematograf in ultima sa creatiune ----- AMAZ­O­NA Mas ATA — ORCHESTRA MĂRITA :: FARA PATRIE (SECTA SIDI-BEN-SAID) cu ilustra artistă italiană R.ZTTA 3 MIŞCIREA ARTISTICÂ-LITERAM — la noi $1' la strela&iaie MICUL EXOTIC E zi de sărbătoare. Pe străzi i»i- sună mulţimea in haine curate $i ră ţintă hotărî tu, cu mintea goală de gîndire, cu gluma si fisul uşor. Lucrătorii parcă au braţele­ o­­bosite şi lâsîndu-le greoaie din u­­meri, le vîntură în aer, fredmnînd a libertate. Intelectualii, vorbesc puţin, lă­celor rom­ini, să-roi permită cL „De- g­tnd mintea să vagabondeze uşoa kicor” să-i mărturisesc eu, oare sînt rg fără să’i dea de lucru, mesenaş, că m chestie de aptitudini m­­ru­ţi eu fa 0 ferărie, căutînd Z 'TîIiZ A«« loc liber, Ut vre una din mese-D ftT6 OlCl QX) âTD6t­tftC»' CI niHIlfll PTC* « •• s* « * *ijrf s nini, inteligenta şi uşurinţa de pri­­ţf. de lume, care se agită şi cepe­re­a individului, poate fi de va­ discuta aprins, in preajma hab­e­­loare­­lor cu bere. Figurile roşii şi bu­ci în ce priveşte geniul şi iuţeli- Mite, cu ochii injectaţi, sunt desi­nenţe, avem dovezi satisfăcătoare. gUr, obicinuiţii clienţi ai acestor şi dătătoare de speranţe, din care se localuri, cu. miros de alcool, tmpes vede dar­ că rasa rominS ms^ mai tri­ at ^ fvrmil lunecător de tutun, puţin dotată pu alte rase. îmi place să cred însă că d. „Dela­­cord” n‘a voit să se refere la întrea­ga pătură de meseriaşi şi muncitori romi nu, ci numai să înfăţişeze o lă­ture vitrată care trebue combătută, fum­, prin cari strălucesc două la­me înguste ca de jenu­l soartei, venit de peste mări. Nasu-i turtit şi gura-i buzată, peste ţări, de acolo departe, din­ţa­definesc în figura ceia schimomi­­sită şi caraghioasă, chipul unui chinez, pur singe. M­icul exotic ,roti ochi­i şireţi printre mese, şi începu să arunce în aer, trei baghete cu clopoţei, prinzîndu-le pe rind cu dibăcie şi nformăind din gură cuvinte ce nu­mai el înţelegea. Apoi, se opri brusc şi începu să cerceteze atent, cu ochii şireţi, clienţii beăriei, aş­­teptînd un bănuţ drept răsplată muncei lui. Dar nimeni nu-l bagă In seamă; cine avea vreme de el ! Clincănitul tadmurilor, ciocne­­tul halbelor cu bere, strigătele chel­ărilor, copleşeau vocea micu­lui exotic, care-şi începu din nou meşteşugul, de data aceasta, tot fără dubîndit. Disperat de nesucces, micul chi­nez îndrăzni să se apropie de o masă, ca să tragă pe un domn de mînecă, rostind cuvinte neînţele­se ; acesta îl goni rostit, continu­­ind să bea berea, pe care o­­ sorbi lacom pînă ’n fund. înduioşat de acest oropsit al ra lui ciudată, intr’un loc cu chi­puri şi obiceiuri nouă, îl chemai lingă mine şi dîndu-i sece bani, il întrebai dacă ştie româneşte. 31 icul exotic, dete din umeri, şi schiţînd tin rîs prostesc, mă fac­­ să ’nţeleg că nu ştie domineşte. II ţinui mai mult lingă mine, îl­ făcui semn să mai repete jocul ba­ghetelor, şi cu chipul acesta, atră­­sei atenţia citorva mese din preaj­­mă-mi­, dela care micuţul căpătă ctfiva gologani, pe mmn îi ţintui cu grije în cuiele baghetelor lui. Apoi, le puse sub haina-i largă, de stofă chinezească şi plecă c’un surîs de-o expresivă mulţumire. L’am petrecut cu ochii până a ie­şit pe uşe, am păstrat în suflet o tristeţe profundă şi mai multă răbdare de a înfrunta nevoile­­şe­fei. Cttragîul acestui mic exotic, ca­re de la o vtrstă de 5—6 ani, începe să cutreere berăriile şi cafenelele, ca să-şi cîştige pîinea, mi-a fost o pildă bună, ce-mi va fi prielnică in viaţă. • Alexandru Agnes« ■■■ ■ na 'de CHESTIUNEA speiticolslor imorala ~ CONVORBIRE CU PRE­FECTUL DE GALATI — Intilnind cli­pe dL Vasîle An­­dreescu, simpaticul prefect de Ga­laţi — care după cum se ştie este -OXO- Conferinţele Cercului de studii PIL Miercuri 11 Martie ora 5 şi jum. seara d. Tb. Aslan va desvolta con­ferinţa d-sale: „Pregătirea econo­mică, financiară şi socială a Ro­­maâniei, faţă de evenimentele ac­tuale". -------------------000----------------— Siiri artistice Reţinerile sunt în curs. Ttepectir een. do P-H««sub c„mi„0,rea D. Dimien. De orchestră se vor m«i execn­­sat de defunctul la Simfonia in mi bemol major , f (Paulien,werbe]) de Haydn (Prima audiţie : Bach P. F.m.: Concert în Re major și Uvertura Leonore No. 3 de Beethoven. * Biletele și programele Sa Maga-Un eveniment muzical va fi de­sigur anui­ acesta concertul de mu­zică de Cameră (Avatie de sonate) dat de d-ncii George Enescu (pian) și Dimitrie Dim­en (violoncel), ca­re va avea loc în sala Liedertafel la 13 Martie orele 9 seara. Un afiş special va anunţa pro­grama. Biletele a­lei 10, 7 şi 5, s-au pus în vânzare la magazinul Conserva­torului, calea Victoriei 72. -------------pro------------­ Situaţia liniilor tnzepszfte Vineri 27 Fuhr­era 1a dimineaţa, închise pentru toate traficurile: Costeştii- Roşiori, T.­Măgurele. Bu­­cureşt-Olteniţa. Giurgiu-Vdele. Plo­­eşti-Sloboaia-Ţ­ăndărei. Mărăşeşti-Panciu, închise pentru mărfuri: Bucu­­reşti-Constanta. Staţia Ploeşti Tiraj Tecuci-Birlad-Galiţi. Galaţi-Tecuci Măreşeşti-Adjud. Toate liniile din cuprinsul inspecţiei I-a. Linile M. A. V. în legătură c punctul Predeal. Situaţii neeuţrogente din caut» U­niilor fete­grafi«*,­ M.-Vodă Botor­ijie. Medgidva-Istec. Ciulnița-Călă­rat. Citânița-Slobozia. lils PE la Sisil • Vice guvernatorul Băncei Naţi­onale. d. I. G. Bibicescu a avut o­­noarea de a fi primit în audienţă de M. S. Regele, Joi la orele 5 jum. d. a. D. Bibicescu, a supus M. S. Iavoar unul dl. pomm no,M­­itran­ SÎ2S&PS cu multa experienta, declarat. iere, expunerea vice-guvemnatoru• următoarele cu privire l­a protes-1 lui, bine-voind a se întreţine cu din­tul cinematografiştilor : sul nu numai asupra afacerilor Băii — La mine, la Galaţi, nu fugă- * cei, ci si asupra strafei economice ■ tini nici un film imoral Când a-i si financiare a cărei e­roare. î Stoianescu a fost un membru mar­i —­­le pîeeti­­te ordonanţa we­l-caB* partidului libeml și lasă fectului Capitalei? [în urma sa nemărgenite regrete, cu E diu toate punctele de ve-' dtU mai vii cu dt chiar în timpul dere legală. De altfel un singur din urmă liberalii mlomtteni sMn delegat dintr’una, acela al Tea, ^serâ mtdo perfectă unitate, de ve­­rului Nation*!, poate opri în vir- den acţiunea lor politică, in jude­­tatea art. 15 din legea, teatrelor ori ce spectacol imoral. Coast. tul Ialomiţa. Fie-i ţărîna uşoară. In curînd: DANSUL SATANIC? cu Lya Momeai */ Inspectoratul poliţiei comunale, constatînd că societatea, cooperativă de brutărie „Viaţa“ a vîndut publi­c­...... cului pîinea cu o lipsă de 40 arm. la Conferinţele Cerbului de studii kilogramul de pine peste toleranţa P. N. L. vor continua în ordinea admisă, iar brutarii Florescu şi Bă­­­lăşeanu din calea Văcăreşti au vin- T,rîv. • - , . dat pîinea cu 50 de grm. la kar. pes-Miercuri 41 Martie1 ora o si m­m. re toleranţă, l-a dat in judecată, iar seara d. M. D. BERLESC­L va ia- pe atra parte le-a confiscat pîinea pe o Expunere critică a situatiunii găsită lipsă şi a impărţit-o pe la di­­ctorate prin evenimentele ultime­ ferite instituţiuni de bine­facere. * „Ordinul Bunilor Templieri“ (L­­. G. T.), va time mime. Du­minică 1 Martie,, ora 9 seara, o şezătoare culturală, în localul „Or­dinului“, din str. Bucovina, 18. D. Nic. Popovici va vorbi despre Alcoolismul şi combaterea lui“, conferinţa fiind urmată de proecţi­uni luminoase. Va fi şi o parte _______ (artistică literară, Intrarea liberă. Premiera de Luni a Companiei)­­ în comuna Bucegea (Boto- Urice Grigoriu e „Frantzi" de GU­­s a deschis o infirmerie de bort, autorul „Suzane“, difterie. De asemenea în comunele „Frantzi“ întrupează rinul me- Coşula (Botoşani) şi Stâlpeni rodia si dansul. I 'Jluscel­­s a deschis câte o infir-s a merte de scări aţină. La Iaşi au rămas în ultimele­­ ULTIMUL CONCERT DE VI- fill 23, de difterie, 7 scarla­„­­­OARA în, sezonul acest* aî maes- jsi 4 febr­ă tifoidă TM tv* fi Cu-’ Uu Craiova au rămas 13 cazuri trului George Enescu, va fi, Du-, , ,.. u n .... . . . . , mMca 1 Martie orele 3 d. a. exe- ffTJ diftcne, 4 pojar 51 1 cutînd concertul d­e Bra,hms fiind tifoidă, acompaniat de Orchestra ministe- * tul prin care Ateneul român a fost autorizat să primească legatul­­ă­ Horem .Constan­t. S. Regele a semnat deem- zîndu-se cu 5 bani numărul î Pentru preoti învățători. In­ctrrina: DANSUL SATANIC? cu Lya Manesi * D. căpitan Gheorghiu Mi-­­hail, de In corpul III, a fost tre­cut în poziţie de retragere. * Comitetul central al Casei de sprijin .Familia luptătorilor“ a de­legat os inspector pcrnl.ru constata­­rea cPTitrrarentmnilor In nea­plicarea timbrelor de ajutor pe d-riîi: Gh. Ho­reanu, D. Gheorghiu, V. M. Toachiro Nicolae S. Ponovici, Toma Teodores­cu, G. Damslidi, C. Niculescu­, L. Dumitrescu-Budești, M. Costescu,­­ Gr. I. Georgescu, Victor Pîrvulescu si M. Dutescu. * D. locotenent in retragere C. Stroja a fost tre­cut în cadrele o­­fiterilor de rezervă, repartizîndu­­se la regimentele de artalere călă­rea­tă. * Societatea albano-romînă din Capitală a organizat pentru seara de 8 Martie, în palatul coloniei a­istro-fungare, un frumos bal des­chis, al cărui beneficiu va fi desti­nat pentru restaurarea bisericei. * D. Lupu Gh. Th. a fost numit în serviciul de poduri şi şosele şi totdeodată admis în cadrele corpu­lui technic din gradul d® inginer ordinar ®l IlI-a­® D. dr. Munn«t®M*­ ▼« ttm* 1» A4«*««l ® feriteDuari-1 Ji&rfie, orx 9 soare» despre „Ştiinţă şi Conştiinţă“. Intrarea li­bera iar în tei se nîătfflfite un leu d«i»*rsoa»B. * Miercuri 4 Martie ora 5 si jum. seara aL M. D. BERLESCU va fa­ce la Cârcel de studii P. N. L. o Expunere critică a situatiunii ere» late prin evenimentele ultimelor 15 zile. * ,^adevârul“ a vorbit despre la lovitură" pe care societatea Go®»e­ra-Călimănești ar fi pregătind-o, în preziua adunărei generale, foo­­tului ei desenator Emil C. A. Sa­­chelarie. Probabil că­ .Jidevărul se refe­­ră din greșală la un mandat re­cent de arestare, emis de parcheta­tul Suceava cu No. 507 din 11 Fe­­bruarie 1915, in baza deciziei Cur­­tei de apel Iasi s. II No. 347 dir­ 13 Mai 1914, prin care numitul domn este condamnat, la 15 zile închi­soare pentru faptul de denunțare calomnioasă, independent de acţi­unea societăţei Govora-Călimă­­neşti * Vineri 27 Februarie d. Horii C. Slobozianu a trecut cu un deo­sebit succes teza de doctor In Me­dicină tratînd despre „Cortina piruriteile scisurale“. * Astă seară Sîmbătă, in amfi­teatrul liceului „Lazar“, d. dr. Bo­tescu, va continua cursul de higi­enă, vorbind despre: „Mortalitatea copiilor“ în special de la 2 la 5 ani D. Itelu Palladi, continuă cursul de Matematică, de la 9—10, cursul se ține în clasa TI la liceul „La­zăr". _____ | * E incontestabil că una mai gustoasă brinză de masă e vabil franţuzesc. Cereţi numai eticheta CHARLES GERVI PARIS. * Conferinţa d-lui Virg.­ceanu, conservatorul colecţiilor misiunea monumentelor istorice, subiectul „Art® in timpul lui Brân­­coveanul“ are loc Sîmbătă 28 cot ora 8 jum. seara, în sala de conf­rînte a Casei Şcoalelor (str. Lues 26). Conferinţa va fi însoţită de pi­ecţiuni. Intrarea liberă). • Cu Începere de la 1 Martie­­, va apare în oraşul Constanta ziarul ILIBERALUL“ organ al partidului naţional liberal din jud Constanta, pus sub direcţiunea u­nui comitet de redacţie. , Ziarul va susţine interesele par­tidului şi va apare săptăminal vii mari şi notari, abonamentele sunt reduse aproape la minimum Urăm noului confrate, viaţa lun­gă și izbîndă. prl am TEATRU GENERSA REGAL ** fîUffflS IIIY“ Izi Sâmbăta 28 Fenmarto Ulti­mi lo 2 Reprezentaţii !»••• IMN ••• • •9 Dramă sentimentală tn 3 act« Grandios înscenată, cu un lux şi o bogăție uimitoare Saloane bogate.­Vederi splen-]­dide după natură, JuraoÎBl LUX TM vederi origit din război şi tranşee şi :::0 COMEDIE::: fină de mult humor Seara de la' 8—12 orchestră­ specială sub conducerea d-lui Brașcu. Lun! 2 Marti® pantru prima oară: frumoasa Indiana. Visiuie dramatică indiană ____în 4 acte. ■ minim MUMM Bl lim

Next