Viitorul, martie 1915 (Anul 8, nr. 2533-2560)
1915-03-01 / nr. 2533
RSîriTT... ...7^îf^55f^^2 IHHMMl politică din Grecia DECLARAȚIA NOULUI GUVERN IMoua situație psiitisă din Grecia1l care a hsbutit să se întoarcă, la trupels Imi. In unele puncte inamicul n aruncat din aeroplane bombe incendiare cari insă n’au provocat nici un incendiu. •Vremea frumoasă creind, crmditiuni favorabile pentru recunoaşterile aeriene şi înlesnind corecţiaPetrograd 27 Febr. — Comunicat: intre Niemen şi Vistula s’au dat în ziua de 10(3) lupt® de o extrema indîrjire în regiunea Simon, in văile apelor Oiuulef şi Orj»Văi în direcţiunea ÎVasnjţ. Pe stinga Vişiniei «iei o schimbare !n Carpaţi toate atacurile inamice au fost respinse, iar lingă Gorlitze contra atacul nostru a nimicit elementele austriace cari au încercat, după un atac de noapte neizbutit, să se retrahşeze în faţa frontului nostru. In (ialiţia de est, la Sud de Nijnieff, am respins pe germani. * Petrograd, 27 Februarie. — Vremea relativ liniștită si senină din ultimele rite a fost întrebuințată de noi si de inamici la recunoașteri aeriene. Numeroase aeroplane. « dirijabile au sburat peste pozifiuni. Marele dirijabil Ilia Murameta a luat si el parte. Aviatorii inamici au aruncat la Ossovbetz nu Mieroase bombe mici cari n’au vătămat de loc fortificafiunile cari pot suporta mii de bomba ale obusierelor grele. E curios a compara realitatea cu comunicatele austriece cu privire la luptele din Carpaţi. Se., ştie Sofia 27 Febr. — I» urma unei că în regiunea Lopusno-Gorlitze dîspoziţini a ministerului de răz- Pe dreapta Fistulei, lingă Vers pe tot frontul Carpaţilor inamicul boiu, toţi dispensaţi armatei huibovo, am capturat, un aeroplan ori a perdut mai multe sute de mii gare, cum şi cei ce tiu îu satisfăcutul noii, în bună stare, cu avia de oameni spre a degaja Przemyscut legea, rscrutarei, indiferent de terii lui. In regiunea Pilit zahil şi a contribuit la operaţiunile ce motive, pină la etatea de 19 ani, căpitanul Era,roseviei a atacat şi de pe frontul Prusiei. E totmi ce- i vor fi concentraţi pentru instrucpus pe fugă un aeroplan german mic cum austriecii nu încetează acţiune 30 de zile, la î Marti© e, relata că au respins uşor atacurile ! Chemarea acestei noui serii de de la Lopino şi că au respins cu cetăţeni bulgari sub drapel, se va pierderi enorme atacurile ruşilor face în baza unui proect de lege dein Carpaţi, ori este uşor a respin- pus d© acum câteva zile pe biuroul de atacuri pe cari ruşii nu le-au Sobraniei şi care va fi votat mJlti© făcut. Austriecii aruncînd asupra cu siguranţă, noastră iniţiativa luptelor, caută La 2 Martie vor fi de asemenea pe o noua cale să explice insucce- concentraţi şiuti ofiţerii supenea focului artileriei noastre şi a sele acţiunilor lor. (Vestnik). riori de rezervă bulgari. şi Vistula Osovăîz Ssambarftocunoaştsrire aaroplanielor, dat din aaroplan. ~ incá©rári pentru sfăptaîrea un® baterii de tunuri. — Luptele In Ssrpafa ticS conform ©sa fcrradttiusa'Ie naționale In astfel d© ©ita**ţi®, newtriltatoe riel© începutul războiului pawîn se impunea guvernului greci dar Grecia »voa si mai ar© datoria d© a-și tadepNni afoiigaţisarail© sal© d® ©Hanta.$1 sâ urmărească r©»ÎSzars»i» intereselor «col© Sara Sasâ să compromit# integritatea &er*toriuluft&K Căuv©r nul c©»«©i»nt de d« torie 23a «Ie « servi c'S'fei interesei© tire’ © Convins câm patriot!®rrVere »linge* i bt-numul poporului Va . «si riS© doblmSite cu pro- paar® Întreaga lor saalffttiS Jertfoior făcut© și g»rdare. (Agenţia grasă se » doptcfc p e*«scâ). Francezii înteszâ 3 tan. pe an front de 7 % Cele două scopuri Atena 27 Februarie. Noul mi meter a depus jurămîntul azi. laitesmicului, acestea au desfăşurat fă termenele declaraţiunei miniso activitate foarte vie Proiectile- f fmi comunicate de tipuri moderne. 1% bombe cu gaze otrăvitoare au căzut pe poziţia presei.: rile noastre fără a face exploziune. Gre-Ss» »vem războaiele j«©i© victori©-' e si nevoie i*r»p®riosiEii (de a p©räo«rte preSursitiid di© par sor« » Si»era 8« In regiunea Prasnys germanii nu mai recurg la atacuri de noap- te si nu operează ofensiva decit in cursul zilei in rînduri strinse. Terenul fiind îngheţat împiedică construireatranşeelor uşoare, iar in mişcarea lor germanii nuP&t pierderi grele din causa fonulu.5 nostru. In regiunea Pilliza germanii bagă în luptă efective noul însă nu pt-mărit a înfunda frontul nostru ci pentru a rezista contra-atacurilor noastre. Mai mult® tunuri au fost înaintat© de germani în plin cimp în faţa tranşeelor noas- tre in scopul de a sprijini trupele lor cari atacă. Am măcelărit pe servanţii acelor tunuri, dar nici noi nici inamicii n'am reuşit a le muta din loc. favoarea prosporfie^© rarei,a org^niz roaser v clilor pufcî’c©, a morț«slor «3© »1 --o mare. »a «feartecritarea bogăției publica ; era «i©efi»evoâe de- 6e^arartalncrD*ra Perderil» germanilor sunt foarte mari. Două regimente ale gărzei apmae nimicite. Unele unități, de pildă, a doua şi a cincea companie din al 2-lea regiment al gărzei eu mai există. A şasea şi a şaptea companie ale aceluiaş regiment au fost înglobate într’una singură. Un comandamt de companie prizonier a de- 1 elarat că fiecare năvală, artileria noastră dobora treizeci de oameni MII CARI noastra «®o®ra trei-zeci ce «iMvi'ijii de companie în tranşeele german411 JUDEL4TKI PEINÎRU ae. Brancardieri şi prizonieri cap 1KAVAHE DE PATRIE , taraţi de noi an mărturisit că în ■ , timp de trei săptâmîni an transporat, pe fiecare noapte, pentru divizia lor numai, patru sute răniţi grav, fără a mai ţine socoteală de cei răniţi uşor. Ori, efectivele duşman® variau între 4 sau 5 şi jumătate corpuri de armată şi noi am găsiţi aproape M.JHMÎ mii cadavre germane. PRIZONIERII ŞI PRADA DE RĂZBOI Am făcut mai mult de două mii de pizonieri aparţinând la 5 corpuri de armată. Am luat tunuri revolver şi multe mitraliere. Moralul prizonierilor este foarte scăzut. Cazuri de nebunie s-au întîmplat printre trupele obligate să se menţină în tranşee construite în grabă pe măsură ce noi înaintam. Mai multe corpuri de armată participă la luptă i Paris, (Turmnd Eiffel) 27 Februarie). — lata ştiri asupra luptelor din Chlampagne. I Operaţiunile din Champagne de mai multe săptămini au atins complec scopul urmărit. Acest scop avea un dublu caracter, local şi general. Rezultatele locale Rezultatele locale ne rezumă printr’un progres, continuu. Nici odată germanii cu toate nenumăratele şi violentele contra atacuri n‘au putut relua nimic din ceea ce i-am smuls. Ostigul nostru reprezintă pe un front de 7 kilometri în lungime, DOI FINA LA TREI KILOMETRI ADINCIME în raport cu poziţiuiile noastre dela sîîrşitul lui Decembrie. Acest cîştig ne-au fă- I cui stăpini pe o linie de înălţimi care oferă o bază favorabilă pen- SUCCESUL GERMANILOR DIN RUSIA „CONTRA BALANSAT" Scopul esenţial al operaţiunilor începute la 16 Febr. (st. n. N. R.) în Champagne era de a fixa pentru acest punct al frontului cel mai maare număr posibil de ferţe germane, de a impune adversarului o mare consumaţiune de muniţiuni şi de a opri orice transport duşman în Rusia. Această ţintă a fost complect atinsâ. FORŢELE GERMANE IN CHAMPAGNE Germanii aveau în Champagne la 15 Februarie 119 batalioane, 51 de escadroane, CA baterii de cîmp, 20 de baterii grele. De la 16 Februarie la 10 Martie, ei au adus mai mult de 10 batalioane infanterie (dintre cari 10 ale gărzei) un regiment de artilerie de cîmp și două baterii grele ale gărzei — adică valorind un corp de armată. Cu toate aceste întăriri, ei n’au putut reuși a căpăta vre-un avantagiu. In schimb s’au văzut in imposibilitate ăe-o transporta trupe în Rusia. Astfel a fost ușurată — conform cu planul armatelor aliate — străin citul succes avut la 25 Februarie la 3 Martie de către ruși (retragerea precipitată a germanilor, capturarea a 10.000 prizonieri şi numeroase tunuri şi mitraliere). PriP.nuTIREA SUCCESULUI ANQLE2 Este interesant de remarcat, că pe de altă parte o mare parte a trupelor germane trimse în Champagne, între 10 Februairie şi 10 Martie, veneau din regiunea de nord, unde armata engleză a înscris la 10 Martie un prim succes. Este cazul cunoscut al celor şease batalioane şi 6 baterii de cîmp şi 2 baterii grele ale gărzei, trimise de la nord. Prin aceasta se afirmă încă odată l« beneficiul armatelor aliate solidaritatea operaţiunilor, aşa de bine asigurată pe diverse părţi ale frontului occidental ca şi intre acest front şi cel oriental. Imgini ale ofensivei franceze O POLEMICA1 Pe de-asupra, germanii n’au putut evita de-a recunoaşte succesul nostru într’un comunicat de la 10 Martie al statului major. Prima mărturisire : Corn,unicatul recunoaşte că acţiunea noastră în Champagne a început în momentul ’succesului german la lacurile Mazuriene. Dar ei uită să adaoge, ceea ce toată lumea ştie că începînd cu 25 Februarie zisul succes german în Rusia s’a schimbat într’un eşec caracterizat. A doua mărturisire: acelaş comunicat pretinde că armata germană n’a angajat în Champagne de cît două slabe diviziuni. Dar el menţionează prezenţa a doui comandanţi de corp de armată, din armata lui von Einem, mai multe batalioane ale gărzei (venite de la nord) şi alte unităţi chemate in ajutor. A treia mărturisire: Comusticatul declară că armata germană a perdut mai multă lume în Champagne decît în bătălia de la lacurile Mazuri- Ieve. Ori la lacurile mazuriene erau 14 corpuri de armată germane şi trei diviziuni de cavalerie. Oricît de mare ar fi fost succesul nostru în Champagne nu ne-ar fi fost posibil să facem celor două slabe diviziuni perderi mai grele dacît cum au fost acelea suferite în Rusia de 14 corpuri de armată germană. Dacă ponderile germanilor In Champagne au fost așa de mari — cum pretinde statul major — este că n’au avut nici două diviziuni ci mai mult de sece. Se ştie de aîtminteri că am făcut în Champagne prizonieri aparţinînd la 5 corpuri de armată diferite. CONCLUZKMP In rezumat, acţiunea noastră din Champagne: w 1) a fost un şir neîntrerupt de SUCCCS8 locale şi nu ne*costat decît pierderi relativ slabe şi foarte puţini prizonieri. 2) a produs duşmanului perderi onorate, superioare ecîor suferite, de el în Rusia. In acelaş timp, l’a obligat să concentreze pe acest punct al frontului 5 corpuri de armată şi să cheltuiască o mare cantitate de muniţion?. . 3) A ajutat strălucitelor succese avute de ruşi şi de englezi şi a silit statuil-major german să dea explicaţi nai mari constitue o mărturîsire. (Serviciul telegrafiei fără fir. — Comunicat oficial. PERDERILE LOR îl RezultaM genera! GERMANI- iDî trupe baigore sil drapel OLÎlift ORA POLITICA DEMISIA d-lm EMIL COSTNSC1IŞedinţa de .Moi a Camerei fiarele ae eri aw anwnpi-i demisia am guvern a d-lii Emil Costinescu, ministrul finanţelor. Faptul este perfect, exact. In ce priveşte, însă* împrejurările in cari s’a produs demisia ministrului de finanţe, dîndu-se amănunte ţi interpretări alături de adevăr, socotim necesar cu atît mai mult să se precizeze faptele, cu cild.Emu Costinescu a adus la ministerul, de finanţe eminente servicii ţărm, In slujba, căreia a pus şi marea pricepere a lungei d-salii experienţe vii treburile publice şi patriotismul luminat al unei, aşa de bogate carieri politice. Deci sitenea, bruscă, a d-lui Emi Cosim,eseu, — ila care .a centri-' tacit desigur enervarea, firească teuturor oamenilor politici cari au răspunderea, de, fia-ce zi a apărărei intereselor naţionale, — a făcut pe unii, să suspecteze atitudinea, guvernul, în determinarea căreia au amestecat influenţe jiguratoare şi pentru demnitatea noastră naţională şi pentru oagncşţii politici, cari au răspunderea şitmamnei. Din partea celor cari au venit ?Cu asemenea interpretări,, gestul eiste fără îndoială regretabil*din iaaf,e punctele de privires. » Tki aceia., ca sa înlăturam orică îndoială-și ori-ce interpretare I din dif/uițîtinea pe care a provocat-o demisiunea d-lui Emil Costinescu, vom preciza în adevărul /or împrejurările îs ©ari #e s’au produs; — iafft-î®; - I» ««Mint® de ala^-eri * 0» I merei, cea din urmă a sesiune! [ordinara «hynitetiî %n ^ însistență ca, înainte de imehiderea sesiunei, să se voteze proectul de lege privitor la prohibirea orzului, ovăzului și secarei, proect pentru care cu câteva zile în urmă guvernul ceruse şi obţinuse urgenţa de la Adunare. D. Emil Costinescu primind dorinţa Camerei, proectul a fost votat cu unanimitate. Ihitui de miniştri, raportindu-se la deciziunea consiliului de miniştri cu privire la prohibirea prin decret regal a exportului orzului, ovăzului şi secarei, a rugat pe d. ministru Alex. Constaintinescu să citească decretul de închidere la Senat, mai ales că maturul Corp nici nu mai putea ţine şedinţă, cei mai mulţi dintre senatori fiind plecaţi Legea votată de Camera, n’a îs; putut fi deci trecută şi prin Senat, tare v?t de»c«mpleeta®e. Suveranul a fost pus eri in curent cu demisia d-lui Emil Ccwstinescu. Casa d. len I. G. Srătianu «na sufer iad sl M. g. Ka^letfcated sa «aafss'-s huMihte m •«tcstliulub F* efluNftt *pduwi *miază. Cum s’a produs demisiunea EXPLICAŢIUNILE DE ERI Şl DEMISIA MINISTRULUI DE FINANŢE. Nefiind in curent cu acestămânuită, d. Emil Kristinescu a considerat inchiderea Senatului drept ui act intenţionat, jignitor pentrutemnilcarea d-sale, şi în consecinţa şi-a înaintat preşedintelui de consiliu demisiunea din suvern. Răspunzând scrisoarea, prin care ministrul de finanţe şi-a anunţat demisia, d. Ion I. C. Brătianu r®ais), a explicat d-lui Costinescu că nu era la mijloc decât o neînţelegere. Alte exîvaţhuni au avut loc eri, în urma cărora e probabil că d. Emil Costinescu va reveni asupra demisiunei, păstrindu-şi portofo- Dar într un consiliu de miniş-trii, spre mulţumirea şi a partidului, anterior votului Camerei, se dulibera şi a ţarei, hotarisc ca prohibire a exportului ! Tu tot cazul, pînă azi un a inacestor cereale sa se facă prin terven, încă o hotărire definitivă decret regal, aşa cum se proceda cu privire le demisia ministrului finanţelor, seru gmul şi cu alte produse ale ţarei, încă cu mult înainte de deschiderea sesiune! parlamentare. Se întâmplă însă că d. Ion I. C. Brătianu, în ziua cînd Camera a cerut şi a votat proectul de prohibită, să fie reţinut la ea să da o fripă uşoară și, fe aeaia*î fim», *ă 8« esBoaaeă m#*% incidentiului de la Cameră. In conferinţă preşedintele cvnoî-om- SSI ismm1L> TT X ÍME A. O EVA. tratative a*stro- *«.«• * *p • « car© pi era o oaza tmm pentru 2*nent tTM atacurile mmi. Petrograd, 36 Febrtuarie, — Corespondentul berlin©® al statului sHxt Zurich a aflat câ au Început tratative austroiUHenein privințaTron tiuulnS sâ că acest© negocieri ar fă pe o cale buna. (Wostnik). Unismral SDO ONCOLONFLI BU1 Rusciuk 27 Februarîe. Comisarul regal al consilului de război, după lingă corpul de armată din Rusciuk, a deschis astăzi acțiune publică pentru trădare de patrie, contra generalului Siraco și fostul comandant al brigadei de infanterie bulgară, ce s’a predat trupelor române la Ferdksandovo, cum şi contra colonelilor Ştefanoff şi Markoieff comandanţii ambelor regimente din acea brigadă. Procesul acesta ,atentat In urma unui ordin al ministerului de războiu, se va judeca in cursul luni. Martie aci, de un consiliu de războiu special, foame din 5 generali comandanţi de diviziuni, dintre care preşedintele va fi comandant de corp de armată. Acuzaţiunea în instanţă va fi de asemenea susţinuta de un general comandant de divizie. Dezbaterile procesului vor avea loc in sala de şedinţă, a curtei de apel de act. Acuzaţii se vor prezenta arestaţi în faţa consiliului de război. Se spune că ei va fi apăraţi de şefii partidelor de opoziţie cari sunt avocaţi, în frunte cu d. Teodor Teodoroff sub şeful partidului naţionalist şi fost ministru de finanţe, cel mai strălucit jurisconsult bulgar. pății debarcă LA LEMNOS Berii« 27 Febrissrt*.— «EtOkalaxis; igcsr» atflâ din Alea© că guvernul grec © fost i*sfi-- mai că trupele de marină ale aliaților au d©Sî«rc®fc!s» Lemncos. Cruvernul © cerut, iaformatâu 1 spre a pro- Le«t© îsx C87 ciad d@b®re«?r©şi © athE» neutralitatea greacă. (Woîffbu 42.0DOsoldaţi şi engleze. AjVGLCLíTlANÖEZII încearcă SA DEBARCE TRUPE IN GOLFUL SÁROS Barite 27 F»br. Lokalanaßiger află da la Ateaa: Angia-FraaM-sA em te®aaw*4 a éöfea»a® te &d~ m ÎU fm ét s»Ua#. !««: spre Dariaaele LtTPCTU. ORA 4 TELEGRAFICA Trupe anglo-irenceze spre iallpil Atena 27 Febr. Ziarul „Nea Tiera", află că un corp de expeditions anglo-francez, având însărcinarea să debarce in peninsula Calipoli, se află actualmente la intrarea Dardanelelor. Acest prim corp de expediţiine, care este comandat de un general francez, numără 6ă,sute de oameni şi e compus din două divizii australiene cu ofiţeri englezi, două de senegalezi cu ofţeri coloniali francezi, împreună si cu aici ieria necesară. Pentru împiedicarea debarcărei acestor trupe — adaugă mera” — turcii afirmă că distumc de 136,900 oameni in peninsula Gslipoîi, număr insă care nu corespunde realităţeî, deoarece după informaţiunile guvernului grecesc, acolo nu sunt decit 3 divizii de infanterie otomană şi o brigadă de cavaleri®, evaluate de 55-—60.000 combatanţi. Ziarul grec îşi închee arătările sale, cu adăugarea că perioada propriu zisă a fortăreţei Dardanel© tot, va înteppe aida în euraul săptăminei viitoare, piii cînd aliaţii rea stricoterilor. PterM« iîîţț!a f'?mnfiz’lor . in MRDAMELE Roma 27 Febr. — După ştirile morţi, 21 de răniţi şi 3 dispăruţi. (A. T. L). «m A si cît! îi patina a li'-a ST YSÎ.,K®3£&1T?265. Fxpusterea && scpreiaml ______ ___f îmncesi.tifosului îw.|M«iMtBKfeaiick-Sli«Batla pm fmssiwl falltiasM.—Masari espre asu* '1lupa prsaonierilor a® »•aubnuMa«. - Oatorlil» italienUor la haaawi R» fAtA.- N9utFa)it«t(HEi -V I 'CJ TLaVM MHI.B Principals Sabsh Edis ' CONJURA PE SULTAN SA ÎNCHEIE PUEA CU TRIPLA ÎNŢELEGERE „Le Temps“ despre guvernul dunării ceză la Konstantinopol, considerînd-o ca eliberatoare a Spaniei disfăşurată de partidul june ture, a cărui politică externă ameninţă existenţa imperiului otoman, Şi de notat că telegrama atribuită principelui Subak Edin şi publicată de toate ziarele greceşti, nu a fost desminţită de acesta şi nici de Ioigaţiunea otomană. Petrograd 27 Februarie. Ziarele berlineze reproduc, orlire după care 25 vapoare de transport cu 42.000 de soldați au părăsit Mal j ^ că va sosi un nou corp d® ex- _______ ____ „........ ta mergând spre Daardanele, ase®- pedHvine și de când se va putea i*î-1 dl» Londra, pierderile anglo-frante vapoare sunt însoțite de nume- adevăratul atac combinat | cerilor in operațiunile de la Darroase vaptore de războiu frattecase!4,e apă și pe_uscat., păntru eumeri-1 danele au fost pînă acuma: 25 de Paris 17 Febr. Le Temps constată că guvernul Gimaris nu înțelege altfel de cît d. Venizel«^ iflci Atena 27 Febr. — Ziarele greț «ești anunță că principele otoman _ ___ . Sabal? Edin, care după cum se ştie resele superioare elenice, însă ţîse află refugiat aci, imediat după ne seama d® influenţele cari au vestirea la putere a regimului tît sporit după plăcere prinejdia bul sar turc, a trimes o lungă telegram gară şi au determinatşovăelîte mă sultanului, înpîosdndu 1 să tacheie pace» m tripla înţelegere, aceasta fiind sîogura soluţie ev, mai poate scăpa pairi®, d.® dezastrul ireparabil ce o aşteaptă cît de curind. In această telegramă principele Sabah Edin mai imploră pe sul- Nea I- ten, sa primească flota anglo-tran-sobraniei. Altitudinea Bulgariei va revela toate în curind toată păcăleala acestei ameninţări şi Grecia va putea să regretei că a prelungit o politică de aşteptare care îi smulge un glorios profit, pe care ceva mai multă îndrăzneală i lar fi asigurat; însă naţiunea elenîcă este stegarul judecător al cazninîei. In toate modurile, din punctul de vedere al politicei externe grecești, nu est® nici o schimbare în orientarea generală; este numai pentru elenism o ocaziene perdută pe aaro îiwnsî d. Venîzelos o declară ireparabilă. (Havas). -----o----- 1 TTfriT NAVTENGTriFESCU-'”' FTTNKATF THE SUBMARINE- ‘ LE GERMANE Roma, 27 Februarie. — Submarinele germane, au scufundat lingă Cherbourg, Hastings și Liverpool trei pagueboturi engleze CTangistan, (Blackwood) și (Princess Victoria) de S mii tone capacitate, echipagiul de pe Tangistan s’a ingrat - (A. T, 1).