Viitorul, martie 1915 (Anul 8, nr. 2533-2560)

1915-03-01 / nr. 2533

RSîriTT... ...7^îf^55f^^2 IHHMMl politică din Grecia DECLARAȚIA NOULUI GUVERN IMoua situație psiitisă din Grecia1l care a hsbutit să se întoarcă, la tru­pels Imi. In unele puncte inamicul n aruncat din aeroplane bombe incendiare cari insă n’au provocat nici un incendiu. •Vremea frumoasă creind, crmditi­uni favorabile pentru recunoaşte­rile aeriene şi înlesnind corecţia­Petrograd 27 Febr. —­ Comuni­cat: intre Niemen şi Vistula s’au dat în ziua de 10(3) lupt® de o ex­trema indîrjire în regiunea Sim­on, in văile apelor Oiuulef şi Or­­j»V­ăi în direcţiunea ÎVasnjţ. Pe stinga Vişiniei «iei o schim­bare !n Carpaţi toate atacurile ina­mice au fost respinse, iar lingă Gorlitze contra atacul nostru a ni­micit elementele austriace cari au încercat, după un atac de noapte neizbutit, să se retrah­şeze în faţa frontului nostru. In (ialiţia de est, la Sud de Nij­nieff, am­ respins pe germani. * Petrograd, 27 Februarie. — Vre­mea relativ liniștită si senină din ultimele rite a fost întrebuințată de noi si de inamici la recunoaș­teri aeriene. Numeroase aeroplane. «­ dirijabile au sburat peste pozi­­fiu­ni. Marele dirijabil Ilia Mura­meta a luat si el parte. Aviatorii inamici au aruncat la Ossovbetz nu Mieroase bombe mici cari n’au vă­tămat de loc fortificafiunile cari pot suporta mii de bomba ale obu­sierelor grele. E curios a compara realitatea cu comunicatele austriece cu pri­vire la luptele din Carpaţi. Se., ştie Sofia 27 Febr. — I» urma unei că în regiunea Lopusno-Gorlitze dîspoziţini a ministerului de răz- Pe dreapta Fistulei, lingă Vers pe tot frontul Carpaţilor inamicul boiu, toţi dispensaţi­ armatei hui­­bovo, am capturat, un aeroplan ori a perdut mai multe sute de mii gare, cum şi cei ce tiu îu satisfă­­cutul noii­, în bună stare, cu avia­ de oameni spre a degaja Przemys­­cut legea, rscrutarei, indiferent de terii lui. In regiunea Pilit za­hil şi a contribuit la operaţiunile­ ce motive, pină la etatea de 19 ani, căpitanul Er­a,rose­viei a­ atacat şi de pe frontul Prusiei. E tot­mi ce- i vor f­i concentraţi pentru instruc­­pus pe fugă un aeroplan german mic cum austriecii nu încetează a­c­ţiune 30 de zile, la î Marti© e, relata că au respins uşor atacurile ! Chemarea acestei noui serii de de la Lopino şi că au respins cu­ cetăţeni bulgari sub drapel, se va pierderi enorme atacurile ruşilor face în baza unui proect de lege de­in Carpaţi, ori este uşor a respin- pus d© acum câteva zile pe biuroul de atacuri pe cari ruşii nu le-au Sobraniei şi care va fi votat mJlti© făcut. Austriecii aruncînd asupra­­ cu siguranţă, noastră iniţiativa luptelor, caută La 2 Martie vor fi de asemenea pe o noua cale să explice insucce- concentraţi ş­­iuti ofiţerii supe­nea focului artileriei noastre şi a sele acţiunilor lor. (Vestnik). riori de rezervă bulgari. şi Vistula Osovăîz Ssambar­ftocunoaştsrire aaroplanielor, dat din aaroplan. ~ incá©rári pentru sfăptaîrea un®­ baterii de tunuri. — Luptele In Ssrpafa­ ticS conform ©sa fcrradt­­tiusa'Ie naționale In astfel d© ©ita**ţi®, newtr­iltatoe riel© înce­putul războiului pawîn se impunea guver­nului greci dar Grecia »voa si mai ar© datoria d© a-și tadepNni afoiiga­­ţisarail© sal© d® ©Hanta.$1 sâ urmărească r©»ÎSza­­rs»i» intereselor «col© Sara Sasâ să compromit# in­­tegrita­tea &er*toriuluft­­&K Căuv©r nul c©»«©i»nt de d« torie 23a «Ie « servi c'S'fei interesei© tire’ © Convins câm patriot!®­rrVere »linge* i bt-nu­­mul poporului Va . «si riS© doblmSite cu pro- paar® Întreaga lor saalff­­ttiS Jertfoior făcut© și g»rdare. (Agenţia gra­să se » doptcfc p e*«scâ). Francezii înteszâ 3 tan. pe an front de 7 % Cele două scopuri Atena 27 Februarie. Noul mi meter a depus jurămîntul azi. la­­itesmicului, acestea au desfăşurat fă termenele declaraţiunei minis­­o activitate foarte vie Proiectile- f fmi comunicate de tipuri moderne. 1% bombe cu ga­ze otrăvitoare au căzut pe poziţia presei.: rile noastre fără a face exploziune. Gre-Ss» »vem răz­boaiele j«©i© victori©-' e si nevoie i*r»p®riosiEii (de a p©räo«rte preSursitiid di© pa­r sor« » Si»era 8« In regiunea Prasnys germanii nu­ mai recurg la atacuri de noap-­ te si nu operează ofensiva de­­cit in cursul zilei in rînduri st­rinse. Terenul fiind îngheţat împiedică construirea­­tranşeelor uşoare, iar in mişcarea lor germanii nuP&t pierderi grele din causa fonulu.5 nostru. In regiunea Pil­liza germa­nii bagă în luptă efective noul însă nu pt-mărit a înfunda frontul nos­tru ci pentru a rezista contra-ata­c­urilor noastre. Mai mult® tunuri au fost înaintat© de germani în plin ci­mp în faţa tranşeelor noas-­ tre in scopul de a sprijini trupele lor cari atacă. Am măcelărit pe servanţii acelor tunuri, dar nici noi nici inamicii n'am reuşit a le muta din loc. favoarea pr­osporfie^© rarei,­a org^niz roaser v clilor pufcî’c©, a m­orț«s­­lor «3© »1 --o mare. »a «feartecritarea bogăției publica ; era «i©efi»evoâe de- 6e^arartalncrD*ra Perderil» germanilor sunt foar­te mari. Două regimente ale găr­­zei apmae nimicite. Unele unități, de pildă, a doua şi a cincea com­panie din al 2-lea regiment al găr­zei eu mai există. A şasea şi a şaptea companie a­­le aceluiaş regiment au fost înglo­bate într’una singură. Un coman­­­­damt de companie prizonier a de- 1 el­arat că fiecare năvală, artileria noastră dobora trei­zeci de oameni MII CARI noastra «®o®ra trei-zeci ce «iMvi'ijii de companie în tranşeele germ­a­n411 JUDEL4TKI PEINÎRU ae. Brancardieri şi prizonieri cap 1KAVAHE DE PATRIE , taraţi de noi an mărturisit că în ■ , timp de trei săptâmîni an trans­porat, pe fie­care noapte, pentru divizia lor numai, patru sute ră­niţi grav, fără a mai ţine socotea­lă de cei răniţi uşor. Ori, efectivele duşman® variau între 4 sau 5 şi jumătate corpuri de armată şi noi am găsiţi aproape M.JHMÎ mii cadavre germane. PRIZONIERII ŞI PRADA DE RĂZBOI Am făcut mai mult de două mii de pizonieri aparţinând la 5 corpuri de armată. Am luat tunuri revolver şi multe mitraliere. Moralul prizonierilor este foarte scăzut. Cazuri de nebunie s-au în­­tîmplat printre trupele obligate să se menţină în tranşee construite în grabă pe măsură ce noi înaintam. Mai multe corpuri de armată participă la luptă i Paris, (Turmnd Eiffel) 27 Februa­­­rie). — lata ştiri asupra lup­tel­o­r din Chlampagne. I Operaţiunile din Champagne de­­ mai multe săptămini au atins com­­plec scopul urmărit. Acest scop a­­vea un dublu caracter, local şi gene­ral. Rezultatele locale­ ­ Rezultatele locale ne rezumă prin­tr’un progres, continuu. Nici odată germanii cu toate nenumăratele şi vi­olentele contra atacuri n‘au putut relua nimic din ceea ce i-am smuls. Ostigul nostru reprezintă pe un front de 7 kilometri în lungime, DOI FINA LA TREI KILOME­TRI ADINCIME în raport cu po­­ziţi­uiile noastre dela sîîrşitul lui Decembrie. Acest cîştig ne-au fă- I cui stăpini pe o linie de înălţimi care oferă o bază favorabilă pen- SUCCESUL GERMANI­­LOR DIN RUSIA „CON­TR­A BALANSAT" Scopul esenţial al operaţiunilor începute la 16 Febr. (st. n. N. R.) în Champagne era de a fixa pen­tru acest punct al frontului cel mai maare număr posibil de ferţe ger­mane, de a impune adversarului o mare consumaţiune de muniţiuni şi de­ a opri ori­ce transport duş­man în Rusia. Această ţintă a fost complect a­­tinsâ. FORŢELE GERMANE IN CHAMPAGNE Germanii aveau în Champagne la 15 Februarie 119 batalioane, 51 de es­cadroane, CA baterii de cîmp, 20 de baterii grele. De la 16 Februarie la 10 Martie, ei au adus mai mult de 10 batalioane infanterie (dintre cari 10 ale gărzei) un regiment de artilerie de cîmp și două baterii grele ale gărzei — adi­că valorin­d un corp de armată. Cu toate aceste întăriri, ei n’au pu­tut reuși a căpăta vre-un avantagiu. In schimb s’au văzut in imposibi­litate ăe-o transporta trupe în Ru­sia. Astfel a fost ușurată — conform cu planul armatelor aliate — străin citul succes avut la 25 Februarie la 3 Martie de către ruși (retragerea precipitată a germanilor, captura­rea a 10.000 prizonieri şi numeroase tunuri şi mitraliere). PriP.nuTIREA SUCCESU­LUI ANQLE2 Este interesant de remarcat, că pe de altă parte o mare parte a trupe­lor germane trimse în Champagne, între 10 Februairie şi 10 Martie, ve­neau din regiunea de nord, unde ar­mata engleză a înscris la 10 Martie un prim succes. Este cazul cunoscut al celor şease batalioane şi 6 baterii de cîmp şi 2 baterii grele ale gărzei, trimise de la nord. Prin aceasta se afirmă încă odată l« beneficiul armatelor aliate soli­daritatea operaţiunilor, aşa de bine asigurată pe diverse părţi ale fron­tului occidental ca şi intre acest front şi cel oriental. Im­gini­ ale ofensivei franceze O POLEMICA1 Pe de-asupra, germanii n’au putut evita de-a recunoaşte succesul nos­tru într’un comunicat de la 10 Mar­tie al statului major. Prima mărturisire : Corn,unicatul recunoaşte că acţiunea noastră în Champagne a început în momentul ’succesului german la lacurile Mazu­riene. Dar ei uită să adaoge, ceea­ ce toată lumea ştie că începînd cu 25 Februarie zisul succes german în Ru­sia s’a schimbat într’un eşec carac­terizat. A doua mărturisire: acelaş comu­nicat pretinde că armata germană n’a angajat în Champagne de cît do­uă slabe diviziuni. Dar el menţionea­ză prezenţa a doui comandanţi de corp de armată, din armata lui von Einem, mai multe batalioane ale gărzei (venite de la nord) şi alte u­­nităţi chemate in ajutor. A treia mărturisire: Comusticatul declară că armata germană a perdut mai multă lume în Champagne de­cît în bătălia de la lacurile Mazuri- I­eve. Ori la lacurile mazuriene erau 14 corpuri de armată germane şi trei diviziuni de cavalerie. Ori­cît de mare ar fi fost succe­sul nostru în Champagne nu ne-ar fi fost posibil să facem celor două slabe diviziuni perderi mai grele da­cît cum au fost acelea suferite în Rusia de 14 corpuri de armată ger­mană. Dacă ponderile germanilor In Champagne au fost așa de mari — cum pretinde statul major —­ este că n’au avut nici două diviziuni ci mai mult de sece. Se ştie de­ aîtminteri că am făcut în Champagne prizonieri aparţinînd la 5 corpuri de armată diferite. CONCLUZKM­P In rezumat, acţiunea noastră din Champagne: w 1) a fost un şir neîntrerupt de SUCCCS8 locale şi nu ne*­costat de­cît pierderi relativ slabe şi foarte puţini prizonieri. 2) a produs duşmanului perderi onorate, superioare ecîor suferite, de el în Rusia. In acelaş timp, l’a obligat să concentreze pe acest punct al frontului 5 corpuri de ar­mată şi să cheltuiască o mare can­titate de muniţion?. . 3) A ajutat strălucitelor succese avute de ruşi şi de englezi şi a silit statuil-major german să dea expli­caţi nai mari constitue o mărturî­­sir­e. (Serviciul telegrafiei fără fir. — Comunicat oficial. PERDERILE LOR îl RezultaM genera! GERM­ANI- iDî trupe baigore sil drapel OLÎlift ORA POLITICA DEMISIA d-lm EMIL COSTN­SC1I­­Şedinţa de .Moi a Camerei fiarele ae eri aw anwnpi-i de­­misia am guvern a d-lii Emil Costinescu, ministrul finanţelor. Faptul este perfect, exact. In ce priveşte, însă* împrejurările in cari s’a produs demisia ministru­lui de finanţe, dîndu-se amănunte ţi interpretări alături de adevăr, socotim necesar cu atît mai mult să se precizeze faptele, cu cil­d.­­Emu Costinescu a adus la min­is­­terul, de finanţe eminente servicii ţărm, In slujba, căreia a pus şi marea pricepere a lungei d-salii experienţe vii treburile publice şi patriotismul luminat al unei, aşa de bogate carieri politice. Deci si­tenea, bruscă, a d-lui Em­i Cosim,eseu, — ila care .a centri-' tacit desigur enervarea, firească teuturor oamenilor politici cari au răspunderea, de, fia-ce zi a apără­rei intereselor naţionale, — a fă­cut pe unii, să suspecteze atitudi­nea, guvernul­, în­ determinarea căreia au amestecat influenţe jig­uratoare şi pentru demnitatea noastră naţională şi pentru oagn­c­­şţii politici, cari au răspunderea şitmamnei. Din partea celor cari au venit ?Cu asemenea interpretări,, gestul eiste fără îndoială regretabil*din iaaf,e punctele de­ privires. » Tki aceia., ca sa înlăturam ori­­că îndoială-și ori-ce interpretare I din dif/uițîtinea pe care a provo­­cat-o demisiunea d-lui Emil Cos­­tinescu, vom preciza în adevărul /or împrejurările îs ©ari #e s’a­u produs; — iafft-î®; - I» ««Mint® de ala^-eri * 0» I merei, cea din urmă a sesiune! [ordinara «hynitetiî %n ^ însistență ca, înainte de imehide­­rea sesiunei, să se voteze proectul de lege privitor la prohibirea or­zului, ovăzului și secarei, proect pentru care cu câteva zile în urmă guvernul ceruse şi obţinuse urgen­ţa de la Adunare. D. Emil Costi­­nescu primind dorinţa Camerei, proectul a fost votat cu unanimi­tate. Ihitui de miniştri, raportindu-se la deciziunea consiliului de miniştri cu privire la prohibirea prin de­cret regal a exportului orzului, o­­văzului şi secarei, a rugat pe d. ministru Alex. Const­aintinescu să citească decretul de închidere la Senat, m­ai ales că maturul Corp nici nu mai putea ţine şedinţă, cei mai mulţi dintre senatori fi­ind plecaţi Legea votată de Camera, n’a îs; putut fi deci trecută şi prin Senat, tare v?t de»c«mpleeta®e. Suveranul a fost pus eri in cu­rent cu demisia d-lui Emil Ccwsti­­nescu. Casa d. len I. G. Srătianu «na sufer iad sl M. g. Ka^le­tfcated sa «aafss'-s huMihte m •«tcstliulub F* efluNftt *p­­duwi *­­miază. Cum s’a produs demisiunea EXPLICAŢIUNILE DE ERI Şl DEMISIA MINISTRULUI DE FINANŢE. Ne­fiind in curent cu acest­ă­­mânuită, d. Emil K­ristinescu a considerat inchiderea Senatului drept ui act intenţionat, jignitor pentru­­temnilcarea d-sale, şi în consecinţa şi-a înaintat preşedinte­lui de consiliu demisiunea din s­uvern. Răspunzând scrisoarea, prin ca­re ministrul de finanţe şi-a anun­ţat demisia, d. Ion I. C. Brătianu r®ais), a explicat d-lui Costinescu că nu era la mijloc de­cât o neînţelegere. Alte exîvaţhuni au avut loc eri, în urma cărora e probabil că d. Emil Costinescu va reveni asupra demisiunei, păstrindu-şi portofo- Dar într un consiliu de miniş-­trii, spre mulţumirea şi a partidu­­lui, anterior votului Camerei, se du­­libera­ şi a ţarei, hotar­isc ca prohibire a exportului ! Tu tot cazul, pînă azi un a in­­acestor cereale sa se facă prin terven, încă o hotărire definitivă decret regal, aşa cum se proceda cu privire le demisia ministrului finanţelor, se­ru gm­ul şi cu alte produse ale ţarei, încă cu mult înainte de des­chiderea sesiune! parlamentare. Se întâmplă însă c­ă d. Ion I. C. Brătianu, în ziua cînd Camera a cerut şi a votat proectul de prohi­bită, să fie reţinut la ea să da o fripă uşoară și, fe aeaia*î fim», *ă 8« esBoaaeă m#*% incidentiului de la Cameră. In conferinţă preşedintele cvnoî-om- SSI ismm1L> TT X ÍME A. O EVA. tratative a*stro- *«.«• * *p • « car© pi era o oaza tmm pentru 2*nent tTM atacurile mmi. Petrograd, 36 Febrtua­rie, — Corespondentul berlin©® al statului sHxt Zurich a aflat câ au În­ceput tratative austro­­iUHenein pr­ivințaTron tiuulnS sâ că acest© ne­gocieri ar fă pe o cale buna. (Wostnik). Unismral S­­DO ONCOLONFLI BU1 Rusciuk 27 Februarîe. Comisa­rul regal al consilului de război, după lingă corpul de armată din Rusciuk, a deschis astăzi acțiune publică pentru trădare de patrie, contra generalului Siraco și fostul comandant al brigadei de infante­rie bulgară, ce s’a predat trupelor române la Ferdksandovo, cum şi contra colonelilor Ştefanoff şi Mar­koieff comandanţii ambelor regi­mente din acea brigadă. Procesul acesta ,atentat In ur­ma unui ordin al ministerului de războiu, se va judeca in cursul lu­­ni. Martie aci, de un consiliu de războiu special, foame din 5 ge­nerali comandanţi de diviziuni, din­tre care preşedintele va fi coman­dant de corp de armată. Acuzaţiunea în instanţă va fi de asemenea susţinuta de un general comandant de divizie. Dezbaterile procesului vor avea loc in sala de şedinţă, a curtei de apel de act. Acuzaţii se vor prezenta ares­taţi în faţa consiliului de război. Se spune că ei va­ fi apăraţi de şefii partidelor de opoziţie cari sunt avocaţi, în frunte cu d. Teodor Teodoroff sub­ şeful partidului na­ţionalist şi fost ministru de finan­ţe, cel­ mai strălucit jurisconsult bulgar. pății debarcă LA LEMNOS Berii« 27 Febrissrt*.— «EtOkalaxis; igcsr» atflâ din Alea© că guvernul grec © fost i*sfi-- mai că tru­pele de marină ale alia­ților au d©Sî«rc®fc!s» Lem­ncos. Cruvernul © cerut, iaformatâu 1 spre a pro- Le«t© îsx C87 ciad d@b®r­­e«?r©şi © ath­E» neutrali­tatea greacă. (Woîffbu­ 42.0DOsoldaţi şi engleze. AjVGLCLíTlANÖEZII încear­că SA DEBARCE TRUPE IN GOLFUL SÁROS Barite 27 F»br. Lokalanaßiger află da la Ateaa: Angia-FraaM-sA em te®aaw*4 a éöfea»a® te &d~ m ÎU fm ét s»Ua#. !««: spre Dariaaele LtTPCTU. ORA 4 TELEGRAFICA Trupe anglo-irenceze spre iallpil Atena 27 Febr. Ziarul „Nea Tiera", află că un corp de expe­ditions anglo-francez, având însăr­cinarea să debarce in peninsula Calipoli, se află actualmente la in­trarea Dardanelelor. Acest prim corp de expediţiine, care este comandat de un general francez, numără 6ă,sute de oameni şi e compus din două di­vizii austra­liene cu ofiţeri englezi, două de senegalezi cu ofţeri coloniali fran­cezi, împreună si cu aici ier­ia ne­cesară. Pentru împiedicarea debarcărei acestor trupe — adaugă mera” — turcii afirmă că distumc de 136,900 oameni in peninsula Gs­lipoîi, număr insă care nu cores­punde realităţeî, de­oare­ce după in­formaţiunile guvernului gre­cesc, acolo nu sunt de­cit 3 divizii de infanterie otomană şi o brigadă de cavaleri®, evaluate de 55-—60.000 combatanţi. Ziarul grec­ îşi închee arătările sale, cu adăugarea că perioada propriu zisă a­ fortăreţei Dardanel© tot, va înteppe aida în euraul săptă­minei viitoare, piii cînd aliaţii rea strico­terilor. PterM« iîîţț!a­ f'?mnfiz’lor . in MRDAMELE Roma 27 Febr. — După ştirile­­ morţi, 21 de răniţi şi 3 dispăruţi. (A. T. L). «m A si cît! îi patina a li'-a ST YSÎ.,K®3£&1T?265. Fxpusterea && scpreiaml ______ ___f îmncesi.tifosului îw.|M«iMtBKfeaiick-Sli«Batla pm fmssiwl falltiasM.—Masari espre asu­­* '1lupa prsaonierilor a® »•aubnuMa«. - Oatorlil» italienUor la h­aaawi R» fAtA.- N9utFa)it«t(HEi -V I 'CJ TLaVM MHI.B Principals Sabsh Edis ' CONJURA PE SULTAN SA ÎNCHEIE PUEA CU TRI­PLA ÎNŢELEGERE „Le Temps“ despre guvernul dunării ceză la K­onstantinopol, conside­­rînd-o ca eliberatoare a Spaniei di­sfăşurată de partidul june ture, a cărui politică externă ameninţă existenţa imperiului otoman, Şi de not­at că telegrama atri­buită principelui Subak Edin şi publicată de toate ziarele greceşti, nu a fost desminţită de acesta şi nici de Ioigaţiunea otomană. Petrograd 27 Februarie. Zia­rele berlineze reproduc, o­rlire du­pă care 25 vapoare de transport cu 42.000 de soldați au părăsit Mal j ^ că va sosi un nou corp d® ex- _______ ____ „........ ta mergând spre Daardanele, ase®- pedHvine și de când se va putea i*î-1 dl» Londra, pierderile anglo-fran­­te vapoare sunt însoțite de nume- adevăratul atac combinat | cerilor in operațiunile de la Dar­roase vaptore de războiu frattecase!­4,e apă și pe_uscat., păntru­ eumeri-1 danele au fost pînă acuma: 25 de Paris 17 Febr. Le Temps cons­tată că guvernul Gimaris nu înțe­lege altfel de cît d. Venizel«^ iflci Atena 27 Febr. — Ziarele gre­­ț «ești anunță că principele otoman _ ___ . Sabal? Edin, care după cum se ştie resele superioare elenice, însă ţî­­se află refugiat aci, imediat după ne seama d® influenţele cari au vestirea la putere a regimului tît sporit după plăcere pri­nejdia bul sar turc, a trimes o lungă telegram gară şi au determinat­­şovăelîte mă sultanului, înpîosdndu 1 să ta­­cheie pace» m tripla înţelegere, a­­ceasta fiind sîogura soluţie ev, mai poate scăpa pairi®, d.® dezastrul ireparabil ce o aşteaptă cît de cu­­rind. In această telegramă principele Sabah Ed­in mai imploră pe sul- Nea I-­­ ten, sa primească flota anglo-tran-sobraniei. Altitudinea Bulgariei va revela toate în curind toată păcă­leala acestei ameninţări şi Grecia va putea să regretei că a prelun­git o politică de aşteptare care îi smulge un glorios profit, pe care ceva mai multă îndrăzneală i lar fi asigurat; însă naţiunea elenîcă este stegarul judecător al cazninî­ei. In toate modurile, din punctul de vedere al politicei externe gre­cești, nu est® nici o schimbare în orientarea generală; este numai pentru elenism o ocaziene perdu­­tă pe aaro îiwnsî d. Venîzelos o declară ireparabilă. (Havas). -----o----- 1 TTfriT NAVT­ENGTriFE­SCU-'”' FTTNK­ATF THE SUBMARINE- ‘ LE GERMANE Roma, 27 Februarie. — Subma­rinele germane, au scufundat lingă Cherbourg, Hastings și Liverpool trei pagueboturi engleze CTangis­­tan, (Blackwood) și (Princess Vic­toria) de S mii tone capacitate, e­­chipagiul de pe Tangistan s’a ing­rat - (A. T, 1).

Next