Viitorul, iunie 1915 (Anul 8, nr. 2622-2651)

1915-06-01 / nr. 2622

J JACQUES PAVCKER ! — BUCUREŞTI — Str. Smârdac 51 şi 27 L. Telefon 3/63 91 30/41 Ml de băi EBlBplECtE Băi de fontă emailate lavabouri şi Cuvette ?n toate mărimile de faianţă sau fonii Peuri Closete complecte Tuluri de ionii şi accesorii Teşi te fii? şi accesorii cobineterie De la consiliul tehnic superior Vineri la orele 4 după amine» s’a întrunit la minis terul lu­crări- Ur publice consiliul, tehnic supe­ri­o. Consiliuî a discutat imnătoarele chestiuni: Planul alinierei str. Po­­­­lizu-prelungit și Fundătura Grivi­­i tei din Bucureşti.­­ Reelamatinneji, privitoare la ba­­­­terea piloţilor de beton armat la , podurile de peste rîul Vede».­­ Planul clădirei ce doreşte a cons­trui d. Petre Postelnicu­, în staţiu­nea balneară Techirghiol. Planul clădirii d-lui F. Livadă, din staţiunea balneară Techir­­ghiol. Planul alinierei (Bulevardului Principesa Ileatra din orașul Cons­tanta. Planul alinierei partei centrale a orașului Constanta. Proeetul în valoare de 11.000 lei pentru construirea unui pod pe seama serviciului Cerneți. Procetul în valoare de circa 47.000 lei, pentru consolidarea po­dului de beton şi fier de peste rîul Tîrgului din orașul Cîmpulung. BARD GHERMANI, Răcoreşti BIROU TECHNIC-PALATUL,, GENERALA“ FURNIZEAZĂ PROMPT DIN DEPOZIT: Secerători­i simple şi ci© legat Sfoară de l­arailla Treerători manuale şi cu maiser Presse şi sdrobitoar© de struguri Autotractoare „PIONIKER­“ Pluguri cu disciuri Caasen© şi Maşini cu Aburi MOTOARE DE BENZINA UIoiuH Mineral© American© I OMPU-RESERVOARE Cure*© — Furtuni d© Cauciuc A PAHUT , lîn­ TransMel il Bucovinei ,;ia fioraimiFssu], Clipa şi Banatul de W. GSiEORGHîy profesor Execuţie splistlcă în 7 culori. — Mărimea 1 : 800.080 80 E5cm-După cele mai noi isvore, coprinzînd toate localităţile, căile de comu­nicaţie ete., scrise toate în LIMBA ROMANA. Cine doreşte să cunoască şi să-şi dea seama de importanţa înfăptuirei idealului nostru naţional din punct de vedere cultural, industrial, comercial şi militar, cumpărînd această hartă îi va servi ca cea mai bună călăuză. PREŢUL 1,50, pentru provincie franco recomandat 1,80. Editura Librăriei Stănciulescu, Bulevardul Elisabeta No. 5, Bucureşti. 3751 CAHIMUL PROPRIU SITUAT in CARTIERUL „APELE MINERALE“ — PE CIHESUL DAMBOVITEI — Linia de tramvay Sam­ul On­sorghe — Calea Văcăreşti Străzi pavata si asfaltate, prevăzute cu APA, CANAL şi GAZ AERIAN l­ocuinţe moderne, igie­nice şi solid construite precum şi F­TPS? B Baros? Se vîndpap-I­­L«a»a£&B“iii»a ctt|e g­ a |g. cure ds ori­ce mărime Plata si in Rate Administrai)* „CĂMINULUI PROPRIU“ Bucureşti Splaiul Maior Giurescu 2,­Telefon 3­71 Se aduce la cunoştinţa publică că cu începere de la 1 iunie a. c. se deschid Băila „NASTASACHI ŞI VALCICA“ propria­tatea comunei Tg. Deaa. Se găsesc camere şi apartamente mobilate,­eftine şi higienice, cu preţuri moderate, precum şi un restaurant econmic. Pentru ca d-nii Amatori de a vizita aceste băi să poată avea la dispoziţie camere ori apartamente vor face din timp cerere Primăriei T. Ocna. No. 1548. p. primar, C. Roşianu St AMIG 99MOLDOVA" CEA MAI FRUMOASA SI PITOREASCA LOCALITATE DIN TARA ■ÎOTELUBÎ CONFORTABILE ---------- APE MIRCULOASE ~ " RESTAURANT Sub direcţiunea D lor ŞTEFAN şi RENEI Directori de la Café de Pui­­s din Bucureşti | | CASINO II | JOCURI şi DISTRACŢII | | Ca şi în cele ma mari oraşe Bal­neare d­in străinătate | Rivalisânzi mai renumitea Localităţi similare din Străinătate în toate pun­ssuţele ____ PNEUMATICE A sosit un mare stock de cauciucuri proaspete In absolut toate dimensiunile la A T » W Kr1 » » » București, Calea Victoriei, 186 JLj ■ If liaOfa JC1 Telefon 44 I 53 Mm nirmiistiT On smites ne mai pomenit obţine zilnic DE PROFUHDIS Puternica (tram­a în 8 mari părți luată după teoriile marelui criminalog ;: :: :: :: CESAR­E LOMBROSO:: :: :: :: :: La BRENII „AMICII ORBILOR“ din strada Brudenti.­­ Preţurile populare •mm examenele tie declamntie - Clasele d-nei Lucia Sturdza Sulandra şi a d-lui C. Nottara - Eri după amiază s’au ţinut la Conservatorul tie declamaţie exa­menele de absolvire. Intr’un cadru mai mult didactic de cit teatral tu însăşi sala de clasă şi nu intr o sală de spectacol, examenele aces­tea au avut loc în fata unui pu­­blic foarte rest­rins: com­isi­unea de examen, prezdata de d. G. Diaman­­dy, directorul general al teatrelor, și compusă din profesorii respec­tivi, împreună cu d. Popoviei, di­­rectorul conservatorului, — cîte­­va persoane străine si naprezentan­­t­ii presei. In această atmosferă... şcolară, elevii au apărut aşa cum sunt­ mult mai mult elevi de­cit artişti. Dacă mai adăugam şi examenul oral de literatură dramaică, la ca­re fiecare candidat era ţinut să răspundă după ce-şi spunea buca­ta, asemănarea cu un examen de elevi şi eleve de liceu, era desăvîr­­şită. In general, în cele două clase cari ne-au înfăţişat eră pe absolven­ţii lor, nu prea găsim elemente ex­­epţionaile. Asta nu înseammiă că d. Petre Bulandra, n’are un fizic avanta­gîos, un debit de o putere şi o sono­rifcare puţin obişnuită, şi într’o scenă din Necinstiţii de Rovetta, n’a dat dovadă de frumoase cali­­tăţi. Mai multă concentrare însă, o mimică mai expresivă şi un joc ceva mai conţinut, ar fi slujit şi mai bine scena, vremea, desi­gur că preţioasele calităţi de curt dispune acest absolvent se vor resvolta prin studiu şi experienţă. Nu e riscat să i se prezică un vii­tor frumos. Un remarcabil temperament de comedie este d. Miron Popovici ca­re într’o scenă din Revanşa scări­­or a arătat că are din belşug ver­vă comică, volubilitate, joc de fi­zionomie, tot atîtea calităţi pentru un viitor comedian. Păcat că, fiind indispus, n’a putut da tot ce poate. Totuşi, a făcut o excelentă impresie. Restul clasei d-lui Nottara sunt elevi cari se vede că s’au străduit, dar n’au putut trece peste o meri­tuoasă mediocritate. D-niții Chiriş Nicolae, Georgescu T. George şi G. Munteanu, ca şi d-şoa­ra Popes­cu Sofia au dovedit că nu şi-au pierdut vremea la conservator, dar că nu e nici vina lor şi nici mai ales a profesorilor dacă n’au pu­tut face mai mult. D. Ghiriş M. Nicolae în scena din Despot Vodă n’a putut puine mij­loace suficiente; d. Georgescu T. George a avut în Buy Bias accen­te dramatică, intonaţii juste, dar i-a lipsit ţinuta. Bine ar­ fi fost d. G. Munteanu în scena din "Prostul dacă ar fi izbutit să nu imite aşa de mult, — poate fără voie — pe d. Soreanu. O menţiune pentru d-şoara Popescu Sofia desgheţată şi expresivă într’o scenă din „A­­varul“. Să trecem la clasa d-nei Lucia Sturdza-Bulandra. D-şoara Almaján Aurora, în scena din Dama cu Camelii ne-a emoţionat, fiindcă era însă­şi miş­cată, a plîns cu lacrimi adevărate. Pentru o absolventă, e frumos. D-şoara Outava, — care de altfel nu mai e elevă, de vreme ce a ju­cat toată stagiunea în compania Voiculescu-Bulandra, a alpărut in­­tr’o scenă din „Poliphéme“, a lui Albert Santain. Experienţa scenicâ i-a fost de folos. A lăsat o bună impresie. Intr’o scenă din Romeo şi Julie­tta, d-şoara Ep. Vasilescu-Elvas, a pus mult lirism şi duioşie, iar în­tr’o replică în Spiridon din Noap­tea furtunoasă, humor şi vervă co­mică. D-şoara Ionescu Zoe a interpre­tat o scenă din Noaptea Furturoa­să, cu o notă de trivialitate ceva mai marcată de cit o cerea rolul Multă căldură şi lirism a arătat d-şoara Jeana Moisiu într’o scenă din Chemarea Codrului, iar d-ra Pirat Ecaterina a spus inteligent versurile din Cometa. In sfîrşit d-na Bulandra-Boru­­zescu într-o scenă din Tartuffe ne-a arătat că nu are destul tem­perament, ca şi­­d-şoara Tricup. In ceea ce priveşte cunoştinţele asupra literaturei dramatice, a­­proape toţi elevii şi elevele au în­vederat nu numai o pregătire insu­ficiientă, dar chiar o surprinzătoare lipsă de cultură generală, absolut indispensabilă un­or viitori artişti. Spectator Ts*@(n&is*i mmm între Pite^L-de-ArgEŞ Se aduce la cunoştinţa generală, că cu începere de Vineri 5 (18) Iu­nie a. c. se înfiinţează pe linia Pi­teşti—C. de Argeş trenurile de per­soane No. 295 şi 296 care vor cir­cula după mersul următor : Trenul No. 295 , Piteşti pl. 1.16 P. m., Bascov pl. 1.30, Merişani pl. l. 46 p. m., Radu Negru pl. 2.04 p. m. C. de Argeş sos. 2.20 p. m. Trenul 295 are legătură în Pi­teşti cu trenul No. 182 de la Craio­va, Slatina, etc. Trenul No. 296 : C. de Argeş pl 4.05 p. m., Radu Negru pL 4.18 p. m, Merişani pl. 4.33 p. m., Bascov pl. 4.46 p. m, Piteşti sos. 4.55 p. m. Trenul 296 are legătură în Pi­tești cu trenul No. 126 spre Bucu­rești și cu trenul No. 181 spre Sla­tina, Craiova, etc. Un bust pentru St. C. Iosif Suma din urmă lei 8868.70 C. Coleerar din Alexandria Florea Gh. Dan, idem Anghel N. Vasilescu, idem IN VEDEREA manifestaţiilor anunţate Prefectura poliţiei Capitalei a­duce la cunoştinţa generală că, po­trivit ordonanţei speciale date de către această autoritate nu se va îngădui astăzi nici o manifestaţie în oraş. D D. George Corbescu, prefectul po­liţiei, a comunicat lucrul acesta tu­turor organelor poliţieneşti pre­cum şi organizatorilor manifesta­ţiilor Const. MIŞCAREA ARTISTICA­ LITERARA ! — La noi si in streinitate — Sculptors la Salonul oficial !Artiştii noştri, cu toată frămîn­tarea ce împiedică avîntul şi en­tuziasmul în lucru, nu s’au dat înapoi dela frumoasa manifestare ce „Salonul oficial“ din anul aces­ta, o dovedeşte. Grupaţi sub alt comitet, artiştii acestei expoziţii, s’au străduit un zadarnic iată că Salonul oficial de acum, poate rivaliza cu fosta „Tinerimea Ar­tistică“ mai ales în sculptură, un­de pe lingă alte elemente serioase sculptorul Severin, domină trium­­fînd, cu lucrările sale, ca un Im­perator imbatabil. Artist exuberant de viaţă, dezor­donat dar totuşi, sclav al muncei cotidieie, s’a gîndit în­totdeauna că nu lîncezelile şi discuţiile lite­­rare­ politice de prin cafenelele cu nume, pot consacra opera artistu­lui. Retras de aceste penocluri des­­preţuitoare, unde „pierde vară" şi intemperanţii ştiu doar să persi­fleze, să plagieze opera altora. — Severin, aduce în sculptura noas­tră de azi, o evoluţie şi odată cu ea, un progres de realitate şi in­tensitate, o viaţă nxmă, un fluid să­nătos şi durabil. In opera lui gestul este un sen­timent­ profund,, puţin inteligibil, căci expresia dată printr’un zîm­­bet de ironie fină, sau printr’o pri­vire de jale stăpînită, este, com­plexul care face din această ex­presie, o problemă grea de înţeles. Cercetător serios al sufletelor pli­ne de credinţă­, cercetătorul inimi­lor în care durerea şi-a strecurat făgaşu-a­lunecos, înţelegător pri­­virei furişe sau a unei sărutări care poate fi pecetea ultimelor nopţi de iubire şi făgăduinţi, Se­verin cu sufletul lui adevărat, sen­sibil, profund în durere, este fa­rul împrăştietor de lumină şi în­drumare. Priviţi : „Vers l’infM (321)“ , femeia setoasă de iubire şi linişte, dornică de voluptate şi senzualism care, în ochii ei închişi ca un ser­tar ce cuprinde două vieţi trăite la un loc, a pus toată durerea, tot avîntul în nemărginirea infinită, unde viaţa este mai plină de cre­dinţi şi unde zilnicul stupid al vieţei nu îţi sapă gindurile şi nu îţi istoveşte sufleteştile puteri. Este utita profunzime de con­cepţie în acest cap, în faţa brăz­dată de durere, căci zâmbetul in­conştient nu vine în fiece gură să lumineze sufletele străpunse de spada înfricoşătoare a desnădej­­dei. M. S. Regina a înţeles de minu­ne această sculptură plină de e­­fecte picturale, cînd a spus la ver­nisajul ,Salonului oficial“, că: „Vers l’infini” este un capo d'o­­peră. „General Culcer” (No. 322), ma­rele învingător de la Silistra, este admirabil reuşit, ca asemănare şi ca expresie. Prin (322) priveşti pe omul perzistent în ideile lui, şi in­tegru. Tratarea este foarte sim­plă, iar urmele degetelor vădit ies la lumină, mantia de pe spate, este o execuţie serioasă şi demnă de un mare artist. „Proiect de monument lui Cer­na” (323) îl remarc ca simplitate, dar nudul, care este subiectul prin­cipal din execuţie, nu are propor­ţie, şi mă miră că sculptorul a turnat această bucată; dacă nu ar fi o schiţă, am fi apoi puţin „pretenţioşi”. „Grimm” (322), este cîinele A. S. Regale Principele Nicolae, care l-am văzut în atelierul artistului în original, are lucruri de anato­mie bine tratate şi reuşite. „Macedonski” (324), este o buca­tă serioasă, tratată cu multă sim­plitate şi îndemînare. Spatele cam disproporţionat, cu capul, totuşi, nu trebue să remarc cu multă ho­­tărîre această neatenţie din par­tea artistului, căci el a stifdiat mai mult expresia modelului, care nu­ este obicinuită şi în orice caz, dez­vălui o personalitate. Mîinile, ca mişcare este de o îndrăzneală ex­traordinară ; palma şi degetele, sînt redate de sculptor cu un ta­lent desăvîrşit. Aşteptăm lucruri nouă, de-ale sculpt­oru’ Severin, pentru ca să trăim şi n**, adevă­raţii lui admiratori de linişte şi de serioasă artă, nespeculată. JALEA ION gîndeşte şi creia* ză mereu lucrări cari vor rămîne după urma sa. Fără să vie cu sculp­turi cu titluri pompoase, cari să înspâmnînte, tinărul Jalea, aduce anul acesta cîteva busturi cari do­vedesc un real talant, pentru care meseria de sculptor, este o înde­letnicire înnăscută în acest suflet de artist. No. 293, portretul d-lui M. Ferekyde, lăsînd la o parte ba­nala „asemănare”, are ceva gîndit serios, multă originalitate în exe­cuţie şi o tratare neşlefuită cu glastpapir, cum am­ observat la lu­crările unor pretinşi maeştri. BOAMBA HORIA dă frumoase dovezi de muncă prin cele 3 lu­crări expuse. In special în portretul d-lui S a lucrat cu multă exactitate şi cu o fineţe de nunnă, în care talentul a­­cestui artist, apare luminos, ca o dimineaţă senină. Moliciunea bustului 272, atît de naturală şi atît de caldă, technica serioasă şi atît de cercetată de tî­­nărul expozant, ne face să gindim că d. Horia, va fi o pîrghie de sus­ţinere în arta noastră a sculptu­­rei, la care mulţi dau năvală, dar puţini se ridic. D. LEONIDA GEORGE este re­marcabil. D. MAŢAOANU mm ne dă ceea ce am aşteptat pentru anul acesta. Ceilalţi... la mica publicitate, e­­nergii pierdute zadarnic mai ales acum, cînd for­ţele îmi trebuiesc conservate, pentru lupta de mihi, pentru sporirea entuziasmului. Al. Agnese. aMHaUii ii 1 Tw II I» liniemb 7 wmmmăma—— Marele scandal din pasagiu! Imobiliara Un enor’m scandal s‘a petrecut ori la orele 6 p. m., în pasagiu! Imo­biliar din Capitală. Proprietarul unui magazin de coloniale de lingă grădina Icoanei a întîlnit pe soţia sa d-na S. G. în societatea unui d. avocat St. Fără a pierde vremea, soţul care-i pândea de mult timp s’a repezit la ei şi a început să-i lovească cu bas­tonul. Doamna a început să ţipe şi s’a refugiat în pivniţa magazinului de coloniale Giovanidis, din str. A­­cademiei 19, unde a stat timp de o oră. Cei doi bărbaţi s’au dus la comi­sariat unde au­­dat declarţiile d-lui comisar Rudolf Mavrichi. In timpul acesta peste o mie de oameni aşteptau eşirea eroinei. Abia la orele 8 seara, cînd cea mai mare parte a publicului ple­case, d-na G. a reuşit să plece cu o trăsură. ----------------o o o o----------------­ In jnrnl atitudine! RomlniejJ o Bulgii’ie! CE SPUME PRESA ITALIANA Roma, 30 Mai. — Foile din locali­tate comentează declaraţiunile făcu­te de d. Filipescu într’un interviev publicat de ziarul bucureştean ,JEpo­­ca’. „Idea Nazionale” scrie: Ora supre­mă a sunat pentru Romînia. Ori ce zăbavă d’aci înainte poate să alcă­tuiască o primejdie gravă pentru in­teresele sale nationale. Ori ce iluzie în această privinţă, poate fi vătă­mătoare. Pe de altă parte, trebue ca guver­nul rusesc să aibă în vedere contra lovitura pe care această întîrziere în ora Romîniei ar putea s’o produ­că asupra hotărîrei unui alt stat bal­canic. Comunitatea năzuinţelor şi obiec­telor politice şi naţionale ce ne leagă de aceste două State balcanice, ne face să le urăm ca acest popas ce cu mare dibăcie s-a făcut în cursul tratativelor­ lor diplomatice să nu se prelungească peste măsură. „Tribuna” zice: declaraţiunile d-lui Filipescu sunt menite să aducă o lumină neîntîrziată în mersul po­liticei Romîniei. D-sa socoteşte că prelungirea situaţiunei actuale ame­ninţă să izoleze tot mai mult Romî­nia şi de aceia este nevoe să se ia o hotărîre grabnică. D-sa reproduce convingerea exprimată de noi încă de mult, fără a avea pretentiunea să dam un sfat Rominiei dar numai în urma unei cercetări senine şi o­­biective a situatiunei sale fată de criza ein­ore­ană. D. Filipescu este tocmai de aceiaşi părere cu noi, nu­mai ră d-sa se arată mult mai pesi­mist, explicînd acest pesimism al şuii prin rezultatele obţinute de tra­dasivele diplomatice urmate vină a­­cum de Romînia, care nu corespund perfect cu toate aspiraţiunile naţio­nale şi teritoriale formulate de gu­vernul din Bucureşti. D. Filipescu mai afirmă că diplo­maţia romînâ a izbutit să-şi asigure îndeplinirea a 95 la sută din cererile romîniior şi pare că ar voi să adao­ge că ar fi deplorabil şi periculos ca să nu se în­chee acordul numai pen­tru 5 la sută ce ar rămîne, în timp ce chiar pentru această parte s’au obţinut alte concesiuni. In această vorbă a opiului politic si nationalist de frunte al romîniior — zice ziarul ,,T­ribuna” — este dezlegarea crizei­­ prin care trece azi Romînia şi «o» a­vem toată încrederea atît în buna dispoziţiune şi în tactul diplomaţiei înpătritei înţelegeri, cit şi în simţă­mintele fine ale fraţilor noştri ro­­mîni care vor contribui a face să dispară micul punct de neînţelegere în folosul Romîniei. „Giornale­­TItalia” scrie că este de prisos ori­ce argumentaţiune pentru a dovedi că Romînia nu poate să la­se să­­ sc­ape ocaziunea de acum, pen­tru a-şi realiza aspiraţiunile sale na­ţionale. Argumentele care se pun în­nainte pentru a tărăgăni intrarea în acţiune şi anume că Statele mici n­ pot susţine mult timp un război, au numai o valoare tranzitorie, dar sunt încă şi periculoase căci durata războiului depinde în bună parte şi de ele. Statele neutrale dacă au re­vendicări de făcut trebue să se miş­te, căci cîştiguri fără sacrificii nu se pot obţine, şi nu este destul să in fermit intr’un războiu numai pentru a împărţi foloasele, ci e nevoe ca interveriţiunea să fie făcută nu nu­mai în vederea foloaselor sale pro­prii ei, cu folos şi pentru aliaţi. A intra în războiu cînd pericolul este mai puţin grav, este un pro­gram comod, dar cînd Rusia şi Ser­bia vor fi asigurat victorie su­sacii firii enorme nu vor mai fi dispuse a renunţa la acea parte a teritorii­lor lor, pe care acum le garantează în favoarea Statelor balcanice neu­tre, dacă ele vor intra în luptă­­ timpul cînd se simte nevoe. (A. T.I.) -----------------o o o o----------------­Şezătoarea revistei „Şcolarii" In ziua de 7 Iunie 1915, orele 3, p. m., are loc la redacţia revistei, calea Şerban-Vodă 70, Bucureşti o frumoasă şezătoare a revistei „Şcolarii“ dată cu concursul cola­boratorilor şi cititorilor. La ordinea zilei dare de seamă anuală şi alegerea noului comitet. Toţi cititorii şi colaboratorii, pe­cum şi persoanele, care vor să dea concursul acestei tinere reviste, sunt rugaţi a participa la şeză­toare. . 0X0. ...... Information * Citiţi în „Românul” de astăzi: Iarăşi strada... Dela şedinţa solemnă a Acade­miei. — Cele din urmă ştiri tele­grafice de pe cîmpurile de luptă. * Direcţiunea generală a poşte­lor, aduce la cunoştinţa publicului că, spre a nu se strecura mărfuri prohibite de export în colete po­­lare externe, direcţiuna vămilor a dispus ca expeditorii coletelor să prezinte oficiilor poştale odată cu coletul şi un certificat sau o notă dela bi­roul vamal local sau dela direcţiunea vămilor că marfa este liberă a se exporta. Fără această permisiune nu se va primi nici un colet sau pachet prezentat pentru străinătate. Această dispoziţ­une se va apli­ca pentru toate localităţile din ţară, indiferent dacă au sau nu în localitate biurou vamal. * Luni 1 iunie, la orele 9 seara va avea loc Adunarea Generală a societăţii „Tinerimea Romînă“. Adunarea se va ţine în s­ala de jos a Universităţii, iar la ordinea zilei vor fi următoarele chestiuni: a) Cereri de membri corespondenţi; b) Admiteri de membri activi; c) Darea de seamă a comitetului asu­pra activităţii pe anul expirat; d) raportul comitetului cenzorilor; e) votarea bugetului pe anul curent; f) diferite chestiuni. Mîine la cinema VENUS Premiera Nordish ȘTRENGARII VESELI *­ D. Al. Stănică, a fost numit perceptor fiscal rural cl. 3-a în ju­dețul Dolj. * Monitorul Oficial de ori pu­blică regulamentul asupra legei inhiziţiunilor­* D. Berbeciu Ion a fost înain­tat impiegat de biurou principal cl. IV în administraţia călor fe­rate. D-nii Bălăpeanu Grigore Gheor­­ghiu Gh. şi Const. Pavelescu au fost înaintaţi impiegaţi de biurou cl. I. D-nii Gr­oză Ioan Al. Nicules­­cu Apostol şi Nicolae Robescu a fost înaintat impiegat de biurou cl. II Azi ultima zi la VENUS SAMSON și DALILA * D. Petre Popescu a fost numit impiegat definitiv în direcția case­lor centrale a băncilor populare. * Sublocotenentul în rezervă Ioan Popescu, din reg. Dragoș, a fost șters din controalele armatei fiind hirotonisit preot. * Monitorul Oficial de ori publi­că regulamentul pentru despăgu­birea măcelarilor de cărnurile con­fiscate în abatorul comunal. Regu­lamentul cuprinde dispozitiuni ge­nerale şi penalităţi. * In comunele Feteşti şi Maltezi­­s’a declarat epidemia de d­if­te vie. * In comuna Ha­vira­a (Dorohoi) s’a declarat febra tifoidă. La Poiana (Dolj) s’a declarat e­­pidermia de difterie. Mîine la cinema VENUS Premiera Nordish ȘTRENGARII VESELI *D. Căpitan în rezervă Eugeniu Botez, căpitanul de port principal la portul Constanţa, a fost detaşat ■provizoriu în postul de co­mi­sar ma­ritim la portul Sulina în locul d-lui căpitan de rezervă Mihuţă Triarianfil, ca­re trece la portul Constanța. * D. inginer ordinar cl. II Ma­­covei Ioan subşef de sectie cl. III la căile ferate a fost înaintat sub­­şef de secţia *4. LT * D. Dumitru Donescu a fost nu­mit impiegat cl. II la ministerul de­­finanţe. * Cu începere de la 20 Iunie se vor pune în circulaţie trenurile de plăcere pentru Cîmpina, Doftana, Predeal, Slănic, C.­Lung, Pucioa­sa, Curtea-de-Argeş, Constanta, Comana. Azi ultima zi la VENUS SAMSON şi DALILA * Pe ziua de Vineri 5 Iunie se în­fiinţează două noui trenuri de per­soane, între Piteşti-Curtea de Ar­geş. * In ziua de 12 iunie, orele 11 di­­mieaţa, se va tine la direcţiunea poştelor, licitaţie cu oferte sigila­te pentru furnitura a 300.000 kgr. ovăz; 150.000 kgr. fin; 150 mii kgr. mei păsăresc şi 150 mii kgr. pae de grîu. * D-nii N. Juga şi Ioan Iacoves­­cu au fost numiţi controlori fiscali. *­D. C. Constantin­escu a fost nu­mit maestru armurier cl. III la re­gimentul II de grăniceri. Mîine la cinema VENUS' Premiera Nordish ȘTRENGARII VESELI * „Revista Industrială”, organ pentru vulgarizarea științelor pr­ac­tice industriale, de sub con­duce­rea d-lui inginer Ion P. Comb­escu cuprinde un­ bogat sumar din care menţionăm: Şcoalele de meserii cum ar trebui organizate; utili­zarea căderilor de apă; îmbunătă­ţiri­­le aparate la C. F. R.; unsurile în industrie; diferite ştiri tehnice, statistice și despre războiu­­nui trebue udate sculele pentru tăiat metalul, impermeabilitatea im­provizată a îmbrăcămintei milita­re, trenul cu petrol şi electricita­te al Khe­divului Egiptului, etc. Ştiri ari­slice * Duminecă 31 Mai, ora 10 a­m, va avea loc în sala Liedertafel, aud­it urnea de fine de an a elevelor cunoscutei şi valoroasei pianiste d-ra Elisa Schwartz. O artistă romînă sărbătorită.— Eri a sosit în ţară venind din stre­­inătate d-ra Florica Cristoforeamui, după un strălucit turneu între­prins pe scenele marilor teatre din Milano, Geneva, Florenţa Monte­video şi Buenos­ Aires. In ultimul timip simpatica ar­­tistă a fost angajată impresară la marele teatru „Constazi” din Ro­ma, unde la ultima reprezentaţie, purtînd tricolorul ronînesc, a fost aclamată cu frenezie de un public numeros în frunte cu poetul D A­­nunzio. L­a întoarcerea îa noi în țară, va ” pentru scurt timp, urmînd apoi a pleca d­in nou în America unde a­­contractat un angajament * Mîine 1 Iunie apare DEMOCRAŢIA No. 5 din anul III avînd cuprin­sul următor: BISMARCK! DESPRE ÎNDRU­MAREA POLITICEI EXTERNE A GERMANIEI de I. C. Cătunea­nu. CANALUL DE LA DUNĂRE LA MAREA NEAGRA, de C. G. Pietrari­. RĂZBOIUL ŞI AGRICULTURA de Ion Scurtanu. Note şi însemnări zilnice. Fapte, documente și Recenzii. — 39 bani exemplarul.

Next