Viitorul, august 1915 (Anul 8, nr. 2683-2713)

1915-08-01 / nr. 2683

ADMINISTRItT»A PIVNIȚELOR tortoise NI, lóra & Cs BUCUREȘTI,­­strada Covaci No. 3.—TELEFON 4/50 i se amandă sxcelentele sals oailtăți ds PENIURI nou­ și vechi și VINURI de masă și desert !®” VANZARE EN GROS și EN DETAIL, în BUTELII și BUTOAIE — SERVICIU LA DOMICILIU­­ — RESTAURANT DE PASH3A © RDSNS — wCKuriE EErs'BEiisa ECROUGEFea bEfíuosbidi Elpionist Nicolae Bulcă SVA DESCHIS Desfacerea produselor de pe domeniaia Nicolae G. Cantacuzino CHLEA SCOLILOR 50, coif cu Sf. Vineri 1 DIN VIILE DE LA DEA­LU­ MARE jud. prahova SRS- Prețuri foarte ridt&st ;SB8 Comenzile se primesc și prin telefon No. 7­­­51 și se execută prompt la domiciliu c­u­m/SlIRIX mm sinala Trupa franceza si comedii: VINERI 31 IULIE DUMINICA 2 AUGUST L'iițfreux Homr Comedie în 2 acte de d-un­ Vaucaire și­ Mirande LUNI 3 AUGUST La Recommandation Comedie într’un act de M. Mauray TRUPA DE VARIETE c« ci în maî aîsso numere nare orchestră simfonică sub direcțiunea d-lui Pompilio In fie­care zi Concerte pe Terasă pusirioGHAPH::. cu filme nevăzute In țară CU D NELE Jelly DaBSsmonr de la Teatrul Vaudeville Joauă gauthier de la Teatrul Gymnase RENÉE CÄRENNE de la Teatrul Porte St. Martin ESTELLE DU CL OS dela Bouffes Parisiens \!m$m tel qti’on la paria Iutr’un act de Tristan Bernard SAMRATA I AUGUST cu d-nii MUME dela Teatrul Variétés B Bl^âED dela TeatrulGrand Guignol DUVELLEROY de la Teatrul Palais Royal Director artistic Yves Măriei PREMIERA Un mtimz sil Comedie îutr’un act de Galipaux VA JOCÂ •»sees sosea ies cu Zinca, inspirîndu-se din pil­dele altora face apoi la sufletele caritabile, cerîndu-le să subscrie la formarea u­nei societăți de bine-fa­cere pentru crearea unui stabili­ment de băi și a unui spital pen­tru săraci la Techirghiol. Scopul înal­t umanitar și filan­tropic al acestei instituțiuni este suficient pentru a g­ăsi inimi calde pentru care ori­ce sacrificiu nu este prea mare cînd e vorba de ajuto­rarea altor. Constatarea dela început nie în­credințează că apelul călduros al d-lui dr. Niculesc­u Zinca nu va fi­ un strigăt în pustiu. L­a Cinema „Zefirul 11 Astă-seară pentru a 5-a oară TALNEȘ- BULGES cu d-na Brezeanu, Ghimpețeanu, Rizescu etc. Notre Dame de Paris după scrierea lui VICTOR HUGO Cel mai senzațional și dureros JOURNAL DE RĂZBOI Al. Sand. Vins de Champagne eil 8T03 et detail toutes Ies marques franțaîses P. Stoenoseu, Fond. Univ. Carol I Bursa tarái din lași Kona formațiisi a Bur­sei.­Camera Arbitraii.­­Ufl memoria către sindi­­caisi agricol. — Avantagii pentru agri­coltori.—Tran­­zacțiils de cereale. Noua formațiune a Bursei.—Ca­mera Arbitrală.— Un memoriu că­tre sindicatul Agricol.— Avantagii pentru agricultori.— Transacțsile de cereale.— înființată de câțiva ani, Bursa din Iași n’ar fi avut importanța pe care o are acum, dacă actualul președinte al Came­rei de comerț din Iași nu s’ar fi gîndit să obție o nouă formațiune a ei. Intr’adevăr d. Th. Jelea a inter­venit anul acesta pe lîngă onor. mi­nister de comerț ca să se disolve vechea formațiune a­­ Bursei, alcă­­tuind-o din nou din elemente care reprezintă partea într’adevăr co­mercială și financiară ,a Iașului. In prezent Bursa din Iași are ur­mătoarea alcătuire: Delegații corporațiilor, din par­tea Camerei de Comerț din Iași, d-nii Th. Jelien, președintele cor­porației și d-nii dr. I. Manolescu- Strunga și M. Klepper. Membrii cari alcătuesc Camera arbitrară pe lîngă Bursa din Iași, d-nii: C. D. Papană, G. Ulrich, I. Blechman, M. Wachtel, I. Stamo­­tiu, dr. I. Stroici, R. Tufli, C. Ru­so­vîcî, I. Botez și Al. Velciu — secretarul acestei Camere fiind d. G. Mereuță, iar în lipsa d-sale d Era. T. Jellea-Polyzu. In primul loc­­ Bursa, în nouia ei alcătuire s’a gîndit să deie o deo­sebită atențiune comerțului de ce­reale pentru întreaga Moldova. In acest scop d. Th. Jellea a înaintat Sindicatelor Agricole din Iași un amănunțit memoriu prin care arată avantagiile ce pot de­curge pentru agricultori pe urma transacțiilor de cereale făcută prin Bursă, conform legei burselor de comerț. Bursa de Iași este astfel singura intermediară legală în ceea ce pri­vește transacțiunile de cereale. Orice afacere făcută prin mij­locirea Bursei, capătă siguranța liquidărei ei, căci ambele părți contractante, vânzătorul și cumpă­rătorul, sunt ținuți să se achite de obligațiunile lor reciproce. Orice diferend eventual se tran­șează tot prin intermediul Bursei, prin „Camera Arbitrară de jude­cată și conciliatome“ alcătuită cum am văzut din reprezentanții finan­ței, comerțului și industriei din Iași. înaintea acestei Camere procedu­ra e cu totul sumară și scutită de timbre, iar judecata se face în cel mult 12 zile de la introducerea acțiunei. Hotăririle acestei Came­re se pot ataca numai prin recurs la Curtea de Casație. Acestea sunt esențialele avanta­­gii ce le pot avea agricultorii prin Bursa de la Iași, care a luat toate măsurile ca să urmărească și să desființeze pe intermediarii clan­destini. Camera Bursei Comerciale a ju­decat pînă acum mai multe pro­cese de această natură, publicîn­­du-se sentințele în Buletinul Ca­merei de Comerț care apare sub direcțiunea d-lui Th. Jelea. Coresp. Iași 30 iulie 1915. siaesraa Falimentul!!! STIîADA LIPSGJfcMS No. 2 Mare reducere de preturi ~M Mătăsuri, Stofe, lingerie, pînzărie, confecțiuni de dame și copii etc. S’a deschis PfIMQT­A­UT i Casinul municipal din bUrld ! An ! A Teatru - OlimMM — ATRAGȚIUNI — Suntri concepte simfonics sub direcțiunea d-lui OCTAVE HODEIGE Ft Inast­ersterra italiana LOPEZ Restaurantul Hotelului „Constanta Palace" Restaurantul Gazinului și Barul American sub direcțiunea HUSSER proprietara hotelului «Reyne^T II» CONSTANTA - PALACE HLanffL 29/E HLSE2 ZSO camere KS^KSMm Direcțiunea HUSSER JCelera in Ungaria /are mari ravagii Direcția generală a serviciului sanitar a fost încunoștiințată că în intervalul de la 12—18 iulie c. s’au ivit în Ungaria 368 cazuri de ho­leră cu 178 decese. Printre acestea 53 cazuri sunt printre soldați, și 35 printre prizo­nierii de război. In Croația, Slavonia s’au ivit — în Intervalul de la 5—12 iulie — 120 cazuri cu 59 decese. ---------------c­o o­o-------- ■ ■ ■ — Cazuri de ciumă In insula Zante MASURILE LUATE LA NOI Legațiunea română de la Atena a­­nunță că în insula Zante s’au ivit numeroase cazuri de ciumă. Față de aceasta la noi s’au luat următoarele măsuri : 1) Cu începe­re dela 31 iulie c. intrarea în Româ­nia a călătorilor și mărfurilor din insula Zante (Grecia) nu se va mai face de­cît prin punctele T.­Severin, Calafat, Giurgiu, Constanța, Sulina și Galati. 2) Vasele îndemne, suspecte și in­fectate, călătorii și echipagiul cît și proveniențele din această locali­tate vor fi supuse măsurilor prevă­zute în convenția sanitară interna­țională de la Paris (anul 1903). 3) Călătorii sosiți din insula Zan­te vor fi supuși unei­­ supravegheri medicale timp de 10 zile la locul de destinație. 1) Intrarea în țară — prin suszasa localitate — a cetelor de­ lucrători, emigranți — este cu desăvîrșire o­prită. ---------------o o o o-----------—* I CHESTIUNEA si au&itat lui I. Marcu In legătura cu știrea apărută în mai multe ziare cu privire la sinu­ciderea de zilele trecute a lui loam Marcu, la Constanța, primim din partea celor c­e l’au cunoscut pe ne­norocitul sinucis, următoarele: „loan Marcu nu era, cum s’a scris, un mîsit, ci având licența în drept din București, și bucurîndu­­se de întinse simpatii în careurile din București, se ocupa cu agri­cul­tura, administrând moșiile d-lor Tassian, Bădulescu și Fiilitti, la u­nele moșii fiind cn arendaș. In ce privește motivul actului disperat, ni se spune că el trebue găsit în situația financiară rea, pricinuită de o serie de ani răi e­­­xmomîcî. . Restrângerea creditului public și lipsa de capital a făcut pe ne­norocitul Marcu să intre­ în încur­cături mari financiare, din care cu toate sforțările lui supra­omenești nu a putut scăpa altfel decit prin curmarea zilelor. Cunoscuții și prietenii săi afir­mă că Ioan Marcu a căzut victi­ma bunătăței și cinstei lui. ---------------o poo--------------­ HRAMUL mănăstire! Sinaia In ziua de 15 August se va săr­bători cu obicinuita solemnitate hramul mănăstirei Sinaia. Servi­ciul divin va fi oficiat de prea cu­­vioșia sa Arhimandritul mitrofor Dionisie, starețul acestei sfinte mănăstiri. Unele ziare au publicat o notiță relativ la serbarea acestui hram, afirmînd că nu se va mai dila masa obișnuită la țărani ca pînă acum. Adevărul este că din pricina eve­nimentelor nu s’a făcut anul tre­cut iașa zisa „masă la țărani“. To­tuși, ca și anul trecut, și anul aces­ta se va da masă la săraci, ori cîți vor veni la hramul mănăstire­. De altfel, adevăraților săraci li s’a dau­ și li se dă tot deauna masă, căci așa este obiceiul la mănăsti­rea Sinaia, ca și la toaite celelalte mănăstiri din țară — dar mai ales la serbarea hramuliui—obiiceiu du­pă cum se știe, păstrat de ori­ce bun creștin cînd îi vine la ușă un sărac. In deosebi Eforia spitalelor civi­le din București, de care depinde mănăstirea Sinaia, n­icî odată nu a făcut vre-o obiecțiune pentru a­­semenea cheltueli, ci a fost și este foarte darnică atunci cînd e vor­ba de alinarea celor suferinzi. Măsura de a nu mai da „masă la țărani“, ca în alți ani, a fost lua­tă provizoriu, din cauza evenimen­telor. Cînd lucrurile vor reveni la starea lor normală, se va­ uirma ca și mai înainte. Știri artistice Cu­no­scutul mandolinist d. Al­fredo, fiind numit profesor de man­dolină la Academia de Muzică și Artă Dramatică, începe cu­­sul său pentru prepar­ație în vacanță, la 1 August a. o. La Academia de Muzeă și Artă Dramatică s-a îl înființat clasa de artă decorativă, pictură, desemn și pirogravură. In afară de elevii sec­țtei dramatice cari vor voi a se ini­ția mai ales în pictura decorativă, la clasele mai sus menționate se pot înscrie elevi și eleve cari voesc­­ă urmeze ca diletanți. Profesor 1: această secție a fost numit de ingi­ner I. A. Popescu, fost elev al șco­lii de Bele-Arte și absolvent al școalel oe Grafologie din Paris. Cursul pentru amatori începe la 1 August a. c. -------—«—exo---------­ ASTA­ZI LA „VOLTA“ ȘI „BRISTOL“ IBIIE­M ii EUROPA IN FLĂCĂRI GERM­A­NIA sub arme PRANȚA și ANG­LIA sub arme ITALIA contra AuStRiei 1BBI Vizita |. S. Reginei în județul Gorj M. S. Regina Maria însoțită de d-nele Victor Antonescu, loan Du­ca, Procopiu și Chrisoveloni și ad­jutantul regal d. Colonel Balif, au sosit Duminică 26 Iulie curent în județul Gorj în pentru a vizita schi­turile Polovragi, Crasna și Lai­nici. Majestattea Sa a fost înitîmpina­­tă de către d. Numa Frumușanu, prefectul județului însoțit de d. căpitan Ciulley comandantul com­paniei de jandarmi, la marginea județului din­spre Vîlcea, de unde în urmă a însoțit pe Majesltatea Sa și Suita în escursiunea, ce au fă­cut în județ. In trecerea prin Polovragi Majes­tatea Sa a împărțit ajutoare bă­nești unei femei cu trei gemeni și alteia bolnavă, care tocmai fusese adusă la bserică pentru marin. De la Polovragi Majes­tatea Sa s’a oprit la Baia de Fer, unde era adunat tot satul și unde a vizitat biserica vech­e și cimitirul, rămî­­nînd mult impresionată de origina­­­lele cruci de morminte ale căror­ forme și picturi, cu cari sunt îm­podobite, constit­uesc tradiționala factură moștenită din Zugrav în zugrav de mai bine de 200 ani. La schitul Crasna apoi primirea înaltei vizite s’a făcut în sunetul clopotelor Schitului, unde părin­tele Lîanu a oficiat slujba reli­gioasă, după care a ținut o caldă cuvîntare, care a făcut o bună im­presie. Dejunul a fost oferit de Casa Majestăței Sale la schitul Lainici, într’un pavilion foarte cu gust a­­menaja­t de d. Damian Ștefanescu de la Serviciul tehnic local. Majestatea Sa a binevoit a reți­ne la dejun pe d. Numa Frumu­șanu, d. căpitan CiuUey și pe cer­­cetașul Dinu Frumușanu, căruia Majestatea Sa a binevoit a­ i cere lămuriri asupra legiunei din care face parte. După dejun a vizitat vicea din­sur pînă la Murga Mare și de aci, pentru a se înapoia la Măldărești în Vîlcea, traversând orașul Tg.­­Jiu frumos pavoazat, a bîne-voit să se oprească cîteva momente la locuința d-nei șî d-lul Numa Fru­­mușanu, unde i s’a oferit ceaiul, iar în urmă a părăsit orașul pe șoseaua județiană Tg.­Jîu—R.­Vîl­­cea. Pe tot parcursul, fiind Dumini­că, și sătenii­­ adunați la hore, Ma­­­iestatea Sa a fost călduros aclamată. — o — O scrisoare a d-lui Tassianu D. Ș­er­ban Tassianu ne-a trimis următoarea scrisoare: Domnule Director. In „Viitorul“ de azi dimineața, în polemica dintre ziarul d-tră și Adevărul, găsesc următoarea fra­ză: „Indivizi vîntțî pînă în gît în tot felul de turpitudini afirmă... etc. Intru­cît în articolul Adevăru­lui din 26 Iulie figurez și eu cu o scrisoare vă rog să-mi lămuriți dacă această frază, mai sus cita­tă mă privește și pe mine. Veți bine-voi deci a-mi răspun­de cît de neîntârziat, și cu aceasta a primi salutările mele. Șerban Gr. Tassianu No. 3, Str. Grig. Alexandrescu 30 iulie 1915. Este evident că fraza mențio­nată în scrisoarea de mai sus nu privește pe d. Tassiemo. Ea privește redacția „Adevăru­lui“| ---------------0X0--------------­ Dem­ Cercul de­­ recrutare București Cu toate publicațiile prin jurna­le, ca cei născuți în anii 1869—1874 inclusiv și au locuința în Capita­lă, să se prezinte la C. R. B. pentru a-și aranja poziția militară și pri­mi ordine pentru caz de mobiliza­re, numeroși milițieni nu au răs­puns la chemare. Intre aceștia sunt și următorii cari sunt nesu­puși la viză șî gărzi. Din in­formațiuni stau în Capita­lă la adrese necunoscute cercului și ar avea meseriile arătate în drep­tul fiecăruia: Contingentul 1891: Arion Scar­­lat (cunoscut în Capitală); Ulpiu Hodoș la Primăria Capitalei: Mi­hail V .D. Cordescu Profesor se­cundar; Schina Gheorghe Magis­trat; Benzal D. Isaic Bancher Șei­­neanu Marin Profesor Secondar provincie; David Isac Adania A­­gent de Publicitate. Contingentul 1892: Stork Ion Ar­hitect. Contingentul 1893: Isac B. Levy Bancher; Caton Teodor­ian Scrii­tor Capitală; Zvelter Iosef Negus­tor în Capitală. Toți aceștia precum șî cei ce lo­cu­esc în Capitală născuți între 1869—1874 inclusiv și­rm și-au dat domieticii la cercul de Recrutare București sunt invitați a se pre­sen­ta personal în fiecare zi între ore­le 11—12 pentru a li se aranja po­ziția militară. Conform legei ori­ce om ce face parte din vre-un element al ar­ma­tai pînă la vîrsta de 46 ani împli­­niți este obligat ca în timp de 39 oile de la stabilirea într’o localita­­e să se prezinte cercului respectiv pre a’l înscrie in controalele sale. ---------------o­o­o­o--------------­ MIȘCAREA ARTISTICĂ-LITERARA FLORIAH Cm. Pisica, Gisca ț Șoarecele — FASOLE — Doi liceeni odinioară prinzînd o sumbră cucuvea In curtea școalei o crescură Și drept tovarăș îi dădură o grasă gîscă și-o pisică, cu cari ’ncet și făr’ să vrea, Uitînd fireasca dușmănie. Legă o strînsă amicie. La rîndul lor pe cîte trele școlari dascăli le iubeau­, I Se acordară privilegiul de-a se plimba pe unde vreau, Și-avînd accesu ’ntregei case, Și colindînd mereu prin clase, Au izbutit să ’nvețe tot Ce povestește Titu­ Liviu și ne ’ntrecutul Herodot. 1 ■ Dar iată că, ’ntr’o bună seară, se duse pacea­ trinității­. Vrînd să compare între ele popoarele antichității, (Discuțiunea e aprinsă între savanți de-atîtea ori) O foarte vie controversă aduse vrajba ’ntre surori. — „Pe legea mea, zicea pisica,dintre popoarele antice „Pe Egipteni întotdeauna o să-î prefer, ori ce veți zice: „Poporu-acela plin de vlagă și instruit și înțelept, „Era discret, era cucernic și mai presus de toate drept. „El are clar întîietate, „Prin calități nenumărate. — „Ba nici de cum, răspunse buhna, pe­ Atenieni eu îi prefer, „Căci faima lor e și mai mare prim Herodot și prin Homer. „Și cîți la rînd, sculptori celebri! Dar marea lor filosofie ! „Cine-a creat eroi ca dînșii și i-a ’ntrecut în vitejie ! „Un pumn de oameni, dar titani „Ce strălucesc de mii de ani! — „Părerea voastră e glumeață, strigă și gîsca ’nmîniată. „Voi credeți oare dă Romanii erau o gloată ne’nsemnată „Ca dînșii fost-a vr'un popor, „Mai strașnic, mai pilduitor ? „Au strălucitele lui fapte și gloria-i și mereția. „Fie ’n războaie, fie ’n arte, nu vă arată nerozia „De-a încerca să-i comparați „Cu cei pe cari îi preferați ? cum pisica, se ’nțelege, își pregătea miorlăitura, Și pedantismul fiecărui sta gata-a’și arăta măsura. Un șoricel savant, ce ’n umbră rodea la teme ne’ncetat) Și le-ascultase convorbirea, fără să fie observat, Le chițăi: — „Vă cer crime, „Dar eu pricep de unde vine savanta voastră desbinare: „Egiptul de odinioară avea un cult pentru pisici; „Atena pentru cucuvele , pe cînd la Roma cei antici „Hrăneau c’obștească cheltuială „Un cîrd de gîște ’n Capitol. „Și astfel preferința voastră a fiecărei e fatală: „Mai totdeauna interesul e călăuza generală, „Și pururi el ne dă de gol! I. Gr. Periețeanu. litornal Stil * Comisiunea examinatoare pen­tru admiterea elevilor în gimna­ziul militar „Dimitrie A. Sturdza“ din Craiova și liceul militar Iași s’a întocmit astfel: D. locot.-colonel Broșteanu Er­nest comandantul liceului militar Iași ca președinte­­ maior Gorno­­veanu Diam. de la școala de arti­lerie, geniu și marină ; Pandelea N. cans, învățător delegatul minis­terului de războiu ; Orghidan N., profesor la gimnaziul militar Cra­iova și Romanes­cu C. profesor la liceul militar Iași, membrii. Comisiunea medicală : d-nul me­dic maior Veissa Era., de la infir­meria de ochi Frumoasa , medicul căpitan Constantinescu A. Sla­­via, de la gimnaziul militar Craiova și secretar căpitan Demetrescu , de la gimnaziul militar Craiova. Examenul se va ține în ziua de 1 Au­gust. * D. Eugen Călinescu, inspector de poliți­e, a fost detașat, pe timpul sezonului, ca șef al poliției din Călim­ănești. * Pivnițele „DELAUL ZORI­LOR“ Vinuri superioare calitatea garantată servește la domiciliu și face prompt expedițiuni în toată țara. * D-nii Tr. I. Popp, impiegat cl II-a, la biuroul cheltuelilor din mi­nisterul de finanțe și N. Niculescu impiegat auxiliar cl. II-a, (biuroul veniturilor), au fost înaintate pe ziua de August c., la cl. I-a. * Școala normală pentru învăță­tura poporului român anunță că a­­nul acesta sunt 35 locuri vacante de bursieri pentru cl. I-a. Examenele vor începe la 1 Sep­tembrie. MAI SUNT DOUA ZILE ! In care timp publicul bucureș­­tean trebue să vadă grandiosul film DRAGOSTEA HAIDUCULUI Succes colosal! La Cinema VF>NUS * S’a aprobat modificarea buge­tului administrației generale a ora­șului Constanța, pe exercițiul cor. * Ministerul de domenii a tipă­rit o interesantă lucrare a d-lui N. Iorga: „Situația agrară economică a Olteniei în epoca lui Tudor Vla­­d­im­ires­cu“. * Ministerul de războiu a numit următoarea comisiune, la liceul militar de la Mînăstirea Dealului: d. locot.-colonel Olteanu Marcel, comandantul liceului militar Mî­­năstirea Dealului, ca președinte ; Mișu­ Alimănescu Aurel, delegatul ministerului de războiu ; Paveles­­cu Ion, directorul de studiu, la li­ceul militar de la Mînăsti­rea Dea­lului ; Spineatnu Cezar profesor și Giuglea Gh„ ambii profesori la Mînăstirea Dealului. Comisiunea medicală se compune din d n­l medic maior Eliad Petru de la școlile militare de artilerie, geniu și marină , căpitan Lascăr T. loan, de la liceul, militar de la Mînăstirea Dealului și secretar d. Săulescu Ed., maestru de desemn, la acea școală. Examenul se va ține în ziua de 1 August 1915­. La minsterul de interne s’au primit următoarele rapoarte, cu privire la starea semănăturilor : OLT. — Timpul a fost variabil In prezent se continuă cu treera­­tul păioaselor. Porumburile și vii­le, pe alocuri s’au mănat. Islazurile au iarbă destulă. VLAȘCA. — Timpul a fost va­riabil. Porumburile au legat și pro­mit o recoltă bună. Locuitorii se ocupă cu treeratul griului, cu cositul finețelor și o­­goarele de toamnă. Viile sunt mediocre. * Ministerul de războiu, a hotă­rît ca în ziua de 13 August curent orele 12 a. m. să dea în antepriză construct­iunea unei magazii da seîndurî, pentru efecte la reg. 78 inf. din garnizoana Brăila, în va­loare de lei 11.000 după deviz. * Medicul Botez L, este rugat a-șî comunica de urgență adresa la reg. Războoni ‘15, la Piatra-Neamțu și ministerului de războiu ((direcția­­ sanitară). * Societatea „Sf. Dumitru“ va da Duminică 2 August 1915, o serba­re la bordeiul vechi. * M. S. Regele a semnat decretul prin care d. Constantin Romano, inspector silvic, șef al regiunei Bîrlad, a fost pus în disponibili­tate. * D. Gherghe Theodorescu silvi­cultor cl. I-a, șeful ocolului silvic Tisău, județul Buzău, a fost desti­tuit din funcțiune. Ce­ i de recomandat varai — O umbrelă de soare, o pălărie de i>tc, haine ușoare... și SIROPURILE fa­­bricei BRESSON cari te răcoresc admirabil. * D-niî Gh. I. Popescu și Teodor , Demetrescu, au fost numiți pe ziua ide 1 August cor., impiegați auxi­liari cl. 11-a, repartizîndu-se pri­­mul la biroul veniturilor în locul lui 1. Munteanu demisionat­ și cel­e din urmă la biuroul cheltuelilor. * Cassa, de citire „Regele Carol“ din Capitală va da Duminecă 2 Au­gust un festival artistic urmat de dans, in sala Eintracht, str. Dioni­­sie. 64. -p­o­o­o— Căi­ți și reviste A apărut „Curierul Judiciar“ 50, cu data de Joi 30 iulie 1915, vînd în sumar: Despre rangul și gradul pre rorile în ordinea ierarhiei jud. torești, scrisoare deschisă adres­a-lui G. Nedelcu, secretar-gene la Ministerul Justiției, de d. Ște Stătescu, procuror la înalta Cu­­i,e casație, Jurisprudențe, etc. Pulberăria armatei „TSuvEstP AVANII NKVOE i" “ * 500 kilograme valvolink 860 „ „ vasilina albă «0 „ „ plăci asbeet 200 „ „ sfoară asbest 200 „ ”, placă Telippise Burgoiiui 100 „ „ placă cau­ciuc 500 ,, ,, Wasser glas loao „ ,, praf asbest. Primește oferte însoțite de garanții U la sută pînfe la data de 5. August’», e. ora 9 a­m. Condițiunile se pot vedea la ori­ ce zi la Pulberărie. DIRECȚIUNEA

Next