Viitorul, august 1915 (Anul 8, nr. 2683-2713)
1915-08-01 / nr. 2683
ADMINISTRItT»A PIVNIȚELOR tortoise NI, lóra & Cs BUCUREȘTI,strada Covaci No. 3.—TELEFON 4/50 i se amandă sxcelentele sals oailtăți ds PENIURI nou și vechi și VINURI de masă și desert !®” VANZARE EN GROS și EN DETAIL, în BUTELII și BUTOAIE — SERVICIU LA DOMICILIU — RESTAURANT DE PASH3A © RDSNS — wCKuriE EErs'BEiisa ECROUGEFea bEfíuosbidi Elpionist Nicolae Bulcă SVA DESCHIS Desfacerea produselor de pe domeniaia Nicolae G. Cantacuzino CHLEA SCOLILOR 50, coif cu Sf. Vineri 1 DIN VIILE DE LA DEALU MARE jud. prahova SRS- Prețuri foarte ridt&st ;SB8 Comenzile se primesc și prin telefon No. 751 și se execută prompt la domiciliu cum/SlIRIX mm sinala Trupa franceza si comedii: VINERI 31 IULIE DUMINICA 2 AUGUST L'iițfreux Homr Comedie în 2 acte de d-un Vaucaire și Mirande LUNI 3 AUGUST La Recommandation Comedie într’un act de M. Mauray TRUPA DE VARIETE c« ci în maî aîsso numere nare orchestră simfonică sub direcțiunea d-lui Pompilio In fiecare zi Concerte pe Terasă pusirioGHAPH::. cu filme nevăzute In țară CU D NELE Jelly DaBSsmonr de la Teatrul Vaudeville Joauă gauthier de la Teatrul Gymnase RENÉE CÄRENNE de la Teatrul Porte St. Martin ESTELLE DU CL OS dela Bouffes Parisiens \!m$m tel qti’on la paria Iutr’un act de Tristan Bernard SAMRATA I AUGUST cu d-nii MUME dela Teatrul Variétés B Bl^âED dela TeatrulGrand Guignol DUVELLEROY de la Teatrul Palais Royal Director artistic Yves Măriei PREMIERA Un mtimz sil Comedie îutr’un act de Galipaux VA JOCÂ •»sees sosea ies cu Zinca, inspirîndu-se din pildele altora face apoi la sufletele caritabile, cerîndu-le să subscrie la formarea unei societăți de bine-facere pentru crearea unui stabiliment de băi și a unui spital pentru săraci la Techirghiol. Scopul înalt umanitar și filantropic al acestei instituțiuni este suficient pentru a găsi inimi calde pentru care orice sacrificiu nu este prea mare cînd e vorba de ajutorarea altor. Constatarea dela început nie încredințează că apelul călduros al d-lui dr. Niculescu Zinca nu va fi un strigăt în pustiu. La Cinema „Zefirul 11 Astă-seară pentru a 5-a oară TALNEȘ- BULGES cu d-na Brezeanu, Ghimpețeanu, Rizescu etc. Notre Dame de Paris după scrierea lui VICTOR HUGO Cel mai senzațional și dureros JOURNAL DE RĂZBOI Al. Sand. Vins de Champagne eil 8T03 et detail toutes Ies marques franțaîses P. Stoenoseu, Fond. Univ. Carol I Bursa tarái din lași Kona formațiisi a Bursei.Camera Arbitraii.Ufl memoria către sindicaisi agricol. — Avantagii pentru agricoltori.—Tranzacțiils de cereale. Noua formațiune a Bursei.—Camera Arbitrală.— Un memoriu către sindicatul Agricol.— Avantagii pentru agricultori.— Transacțsile de cereale.— înființată de câțiva ani, Bursa din Iași n’ar fi avut importanța pe care o are acum, dacă actualul președinte al Camerei de comerț din Iași nu s’ar fi gîndit să obție o nouă formațiune a ei. Intr’adevăr d. Th. Jelea a intervenit anul acesta pe lîngă onor. minister de comerț ca să se disolve vechea formațiune a Bursei, alcătuind-o din nou din elemente care reprezintă partea într’adevăr comercială și financiară ,a Iașului. In prezent Bursa din Iași are următoarea alcătuire: Delegații corporațiilor, din partea Camerei de Comerț din Iași, d-nii Th. Jelien, președintele corporației și d-nii dr. I. Manolescu- Strunga și M. Klepper. Membrii cari alcătuesc Camera arbitrară pe lîngă Bursa din Iași, d-nii: C. D. Papană, G. Ulrich, I. Blechman, M. Wachtel, I. Stamotiu, dr. I. Stroici, R. Tufli, C. Rusovîcî, I. Botez și Al. Velciu — secretarul acestei Camere fiind d. G. Mereuță, iar în lipsa d-sale d Era. T. Jellea-Polyzu. In primul loc Bursa, în nouia ei alcătuire s’a gîndit să deie o deosebită atențiune comerțului de cereale pentru întreaga Moldova. In acest scop d. Th. Jellea a înaintat Sindicatelor Agricole din Iași un amănunțit memoriu prin care arată avantagiile ce pot decurge pentru agricultori pe urma transacțiilor de cereale făcută prin Bursă, conform legei burselor de comerț. Bursa de Iași este astfel singura intermediară legală în ceea ce privește transacțiunile de cereale. Orice afacere făcută prin mijlocirea Bursei, capătă siguranța liquidărei ei, căci ambele părți contractante, vânzătorul și cumpărătorul, sunt ținuți să se achite de obligațiunile lor reciproce. Orice diferend eventual se tranșează tot prin intermediul Bursei, prin „Camera Arbitrară de judecată și conciliatome“ alcătuită cum am văzut din reprezentanții finanței, comerțului și industriei din Iași. înaintea acestei Camere procedura e cu totul sumară și scutită de timbre, iar judecata se face în cel mult 12 zile de la introducerea acțiunei. Hotăririle acestei Camere se pot ataca numai prin recurs la Curtea de Casație. Acestea sunt esențialele avantagii ce le pot avea agricultorii prin Bursa de la Iași, care a luat toate măsurile ca să urmărească și să desființeze pe intermediarii clandestini. Camera Bursei Comerciale a judecat pînă acum mai multe procese de această natură, publicîndu-se sentințele în Buletinul Camerei de Comerț care apare sub direcțiunea d-lui Th. Jelea. Coresp. Iași 30 iulie 1915. siaesraa Falimentul!!! STIîADA LIPSGJfcMS No. 2 Mare reducere de preturi ~M Mătăsuri, Stofe, lingerie, pînzărie, confecțiuni de dame și copii etc. S’a deschis PfIMQTAUT i Casinul municipal din bUrld ! An ! A Teatru - OlimMM — ATRAGȚIUNI — Suntri concepte simfonics sub direcțiunea d-lui OCTAVE HODEIGE Ft Inastersterra italiana LOPEZ Restaurantul Hotelului „Constanta Palace" Restaurantul Gazinului și Barul American sub direcțiunea HUSSER proprietara hotelului «Reyne^T II» CONSTANTA - PALACE HLanffL 29/E HLSE2 ZSO camere KS^KSMm Direcțiunea HUSSER JCelera in Ungaria /are mari ravagii Direcția generală a serviciului sanitar a fost încunoștiințată că în intervalul de la 12—18 iulie c. s’au ivit în Ungaria 368 cazuri de holeră cu 178 decese. Printre acestea 53 cazuri sunt printre soldați, și 35 printre prizonierii de război. In Croația, Slavonia s’au ivit — în Intervalul de la 5—12 iulie — 120 cazuri cu 59 decese. ---------------co oo-------- ■ ■ ■ — Cazuri de ciumă In insula Zante MASURILE LUATE LA NOI Legațiunea română de la Atena anunță că în insula Zante s’au ivit numeroase cazuri de ciumă. Față de aceasta la noi s’au luat următoarele măsuri : 1) Cu începere dela 31 iulie c. intrarea în România a călătorilor și mărfurilor din insula Zante (Grecia) nu se va mai face decît prin punctele T.Severin, Calafat, Giurgiu, Constanța, Sulina și Galati. 2) Vasele îndemne, suspecte și infectate, călătorii și echipagiul cît și proveniențele din această localitate vor fi supuse măsurilor prevăzute în convenția sanitară internațională de la Paris (anul 1903). 3) Călătorii sosiți din insula Zante vor fi supuși unei supravegheri medicale timp de 10 zile la locul de destinație. 1) Intrarea în țară — prin suszasa localitate — a cetelor de lucrători, emigranți — este cu desăvîrșire oprită. ---------------o o o o-----------—* I CHESTIUNEA si au&itat lui I. Marcu In legătura cu știrea apărută în mai multe ziare cu privire la sinuciderea de zilele trecute a lui loam Marcu, la Constanța, primim din partea celor ce l’au cunoscut pe nenorocitul sinucis, următoarele: „loan Marcu nu era, cum s’a scris, un mîsit, ci având licența în drept din București, și bucurînduse de întinse simpatii în careurile din București, se ocupa cu agricultura, administrând moșiile d-lor Tassian, Bădulescu și Fiilitti, la unele moșii fiind cn arendaș. In ce privește motivul actului disperat, ni se spune că el trebue găsit în situația financiară rea, pricinuită de o serie de ani răi exmomîcî. . Restrângerea creditului public și lipsa de capital a făcut pe nenorocitul Marcu să intre în încurcături mari financiare, din care cu toate sforțările lui supraomenești nu a putut scăpa altfel decit prin curmarea zilelor. Cunoscuții și prietenii săi afirmă că Ioan Marcu a căzut victima bunătăței și cinstei lui. ---------------o poo-------------- HRAMUL mănăstire! Sinaia In ziua de 15 August se va sărbători cu obicinuita solemnitate hramul mănăstirei Sinaia. Serviciul divin va fi oficiat de prea cuvioșia sa Arhimandritul mitrofor Dionisie, starețul acestei sfinte mănăstiri. Unele ziare au publicat o notiță relativ la serbarea acestui hram, afirmînd că nu se va mai dila masa obișnuită la țărani ca pînă acum. Adevărul este că din pricina evenimentelor nu s’a făcut anul trecut iașa zisa „masă la țărani“. Totuși, ca și anul trecut, și anul acesta se va da masă la săraci, ori cîți vor veni la hramul mănăstire. De altfel, adevăraților săraci li s’a dau și li se dă tot deauna masă, căci așa este obiceiul la mănăstirea Sinaia, ca și la toaite celelalte mănăstiri din țară — dar mai ales la serbarea hramuliui—obiiceiu după cum se știe, păstrat de orice bun creștin cînd îi vine la ușă un sărac. In deosebi Eforia spitalelor civile din București, de care depinde mănăstirea Sinaia, nicî odată nu a făcut vre-o obiecțiune pentru asemenea cheltueli, ci a fost și este foarte darnică atunci cînd e vorba de alinarea celor suferinzi. Măsura de a nu mai da „masă la țărani“, ca în alți ani, a fost luată provizoriu, din cauza evenimentelor. Cînd lucrurile vor reveni la starea lor normală, se va uirma ca și mai înainte. Știri artistice Cunoscutul mandolinist d. Alfredo, fiind numit profesor de mandolină la Academia de Muzică și Artă Dramatică, începe cusul său pentru preparație în vacanță, la 1 August a. o. La Academia de Muzeă și Artă Dramatică s-a îl înființat clasa de artă decorativă, pictură, desemn și pirogravură. In afară de elevii secțtei dramatice cari vor voi a se iniția mai ales în pictura decorativă, la clasele mai sus menționate se pot înscrie elevi și eleve cari voescă urmeze ca diletanți. Profesor 1: această secție a fost numit de inginer I. A. Popescu, fost elev al școlii de Bele-Arte și absolvent al școalel oe Grafologie din Paris. Cursul pentru amatori începe la 1 August a. c. -------—«—exo--------- ASTAZI LA „VOLTA“ ȘI „BRISTOL“ IBIIEM ii EUROPA IN FLĂCĂRI GERMANIA sub arme PRANȚA și ANGLIA sub arme ITALIA contra AuStRiei 1BBI Vizita |. S. Reginei în județul Gorj M. S. Regina Maria însoțită de d-nele Victor Antonescu, loan Duca, Procopiu și Chrisoveloni și adjutantul regal d. Colonel Balif, au sosit Duminică 26 Iulie curent în județul Gorj în pentru a vizita schiturile Polovragi, Crasna și Lainici. Majestattea Sa a fost înitîmpinată de către d. Numa Frumușanu, prefectul județului însoțit de d. căpitan Ciulley comandantul companiei de jandarmi, la marginea județului dinspre Vîlcea, de unde în urmă a însoțit pe Majesltatea Sa și Suita în escursiunea, ce au făcut în județ. In trecerea prin Polovragi Majestatea Sa a împărțit ajutoare bănești unei femei cu trei gemeni și alteia bolnavă, care tocmai fusese adusă la bserică pentru marin. De la Polovragi Majestatea Sa s’a oprit la Baia de Fer, unde era adunat tot satul și unde a vizitat biserica veche și cimitirul, rămînînd mult impresionată de originalele cruci de morminte ale căror forme și picturi, cu cari sunt împodobite, constituesc tradiționala factură moștenită din Zugrav în zugrav de mai bine de 200 ani. La schitul Crasna apoi primirea înaltei vizite s’a făcut în sunetul clopotelor Schitului, unde părintele Lîanu a oficiat slujba religioasă, după care a ținut o caldă cuvîntare, care a făcut o bună impresie. Dejunul a fost oferit de Casa Majestăței Sale la schitul Lainici, într’un pavilion foarte cu gust amenajat de d. Damian Ștefanescu de la Serviciul tehnic local. Majestatea Sa a binevoit a reține la dejun pe d. Numa Frumușanu, d. căpitan CiuUey și pe cercetașul Dinu Frumușanu, căruia Majestatea Sa a binevoit a i cere lămuriri asupra legiunei din care face parte. După dejun a vizitat vicea dinsur pînă la Murga Mare și de aci, pentru a se înapoia la Măldărești în Vîlcea, traversând orașul Tg.Jiu frumos pavoazat, a bîne-voit să se oprească cîteva momente la locuința d-nei șî d-lul Numa Frumușanu, unde i s’a oferit ceaiul, iar în urmă a părăsit orașul pe șoseaua județiană Tg.Jîu—R.Vîlcea. Pe tot parcursul, fiind Duminică, și sătenii adunați la hore, Maiestatea Sa a fost călduros aclamată. — o — O scrisoare a d-lui Tassianu D. Șerban Tassianu ne-a trimis următoarea scrisoare: Domnule Director. In „Viitorul“ de azi dimineața, în polemica dintre ziarul d-tră și Adevărul, găsesc următoarea frază: „Indivizi vîntțî pînă în gît în tot felul de turpitudini afirmă... etc. Intrucît în articolul Adevărului din 26 Iulie figurez și eu cu o scrisoare vă rog să-mi lămuriți dacă această frază, mai sus citată mă privește și pe mine. Veți bine-voi deci a-mi răspunde cît de neîntârziat, și cu aceasta a primi salutările mele. Șerban Gr. Tassianu No. 3, Str. Grig. Alexandrescu 30 iulie 1915. Este evident că fraza menționată în scrisoarea de mai sus nu privește pe d. Tassiemo. Ea privește redacția „Adevărului“| ---------------0X0-------------- Dem Cercul de recrutare București Cu toate publicațiile prin jurnale, ca cei născuți în anii 1869—1874 inclusiv și au locuința în Capitală, să se prezinte la C. R. B. pentru a-și aranja poziția militară și primi ordine pentru caz de mobilizare, numeroși milițieni nu au răspuns la chemare. Intre aceștia sunt și următorii cari sunt nesupuși la viză șî gărzi. Din informațiuni stau în Capitală la adrese necunoscute cercului și ar avea meseriile arătate în dreptul fiecăruia: Contingentul 1891: Arion Scarlat (cunoscut în Capitală); Ulpiu Hodoș la Primăria Capitalei: Mihail V .D. Cordescu Profesor secundar; Schina Gheorghe Magistrat; Benzal D. Isaic Bancher Șeineanu Marin Profesor Secondar provincie; David Isac Adania Agent de Publicitate. Contingentul 1892: Stork Ion Arhitect. Contingentul 1893: Isac B. Levy Bancher; Caton Teodorian Scriitor Capitală; Zvelter Iosef Negustor în Capitală. Toți aceștia precum șî cei ce locuesc în Capitală născuți între 1869—1874 inclusiv șirm și-au dat domieticii la cercul de Recrutare București sunt invitați a se presenta personal în fiecare zi între orele 11—12 pentru a li se aranja poziția militară. Conform legei orice om ce face parte din vre-un element al armatai pînă la vîrsta de 46 ani împliniți este obligat ca în timp de 39 oile de la stabilirea într’o localitae să se prezinte cercului respectiv pre a’l înscrie in controalele sale. ---------------oooo-------------- MIȘCAREA ARTISTICĂ-LITERARA FLORIAH Cm. Pisica, Gisca ț Șoarecele — FASOLE — Doi liceeni odinioară prinzînd o sumbră cucuvea In curtea școalei o crescură Și drept tovarăș îi dădură o grasă gîscă și-o pisică, cu cari ’ncet și făr’ să vrea, Uitînd fireasca dușmănie. Legă o strînsă amicie. La rîndul lor pe cîte trele școlari dascăli le iubeau, I Se acordară privilegiul de-a se plimba pe unde vreau, Și-avînd accesu ’ntregei case, Și colindînd mereu prin clase, Au izbutit să ’nvețe tot Ce povestește Titu Liviu și ne ’ntrecutul Herodot. 1 ■ Dar iată că, ’ntr’o bună seară, se duse pacea trinității. Vrînd să compare între ele popoarele antichității, (Discuțiunea e aprinsă între savanți de-atîtea ori) O foarte vie controversă aduse vrajba ’ntre surori. — „Pe legea mea, zicea pisica,dintre popoarele antice „Pe Egipteni întotdeauna o să-î prefer, ori ce veți zice: „Poporu-acela plin de vlagă și instruit și înțelept, „Era discret, era cucernic și mai presus de toate drept. „El are clar întîietate, „Prin calități nenumărate. — „Ba nici de cum, răspunse buhna, pe Atenieni eu îi prefer, „Căci faima lor e și mai mare prim Herodot și prin Homer. „Și cîți la rînd, sculptori celebri! Dar marea lor filosofie ! „Cine-a creat eroi ca dînșii și i-a ’ntrecut în vitejie ! „Un pumn de oameni, dar titani „Ce strălucesc de mii de ani! — „Părerea voastră e glumeață, strigă și gîsca ’nmîniată. „Voi credeți oare dă Romanii erau o gloată ne’nsemnată „Ca dînșii fost-a vr'un popor, „Mai strașnic, mai pilduitor ? „Au strălucitele lui fapte și gloria-i și mereția. „Fie ’n războaie, fie ’n arte, nu vă arată nerozia „De-a încerca să-i comparați „Cu cei pe cari îi preferați ? cum pisica, se ’nțelege, își pregătea miorlăitura, Și pedantismul fiecărui sta gata-a’și arăta măsura. Un șoricel savant, ce ’n umbră rodea la teme ne’ncetat) Și le-ascultase convorbirea, fără să fie observat, Le chițăi: — „Vă cer crime, „Dar eu pricep de unde vine savanta voastră desbinare: „Egiptul de odinioară avea un cult pentru pisici; „Atena pentru cucuvele , pe cînd la Roma cei antici „Hrăneau c’obștească cheltuială „Un cîrd de gîște ’n Capitol. „Și astfel preferința voastră a fiecărei e fatală: „Mai totdeauna interesul e călăuza generală, „Și pururi el ne dă de gol! I. Gr. Periețeanu. litornal Stil * Comisiunea examinatoare pentru admiterea elevilor în gimnaziul militar „Dimitrie A. Sturdza“ din Craiova și liceul militar Iași s’a întocmit astfel: D. locot.-colonel Broșteanu Ernest comandantul liceului militar Iași ca președinte maior Gornoveanu Diam. de la școala de artilerie, geniu și marină ; Pandelea N. cans, învățător delegatul ministerului de războiu ; Orghidan N., profesor la gimnaziul militar Craiova și Romanescu C. profesor la liceul militar Iași, membrii. Comisiunea medicală : d-nul medic maior Veissa Era., de la infirmeria de ochi Frumoasa , medicul căpitan Constantinescu A. Slavia, de la gimnaziul militar Craiova și secretar căpitan Demetrescu , de la gimnaziul militar Craiova. Examenul se va ține în ziua de 1 August. * D. Eugen Călinescu, inspector de poliție, a fost detașat, pe timpul sezonului, ca șef al poliției din Călimănești. * Pivnițele „DELAUL ZORILOR“ Vinuri superioare calitatea garantată servește la domiciliu și face prompt expedițiuni în toată țara. * D-nii Tr. I. Popp, impiegat cl II-a, la biuroul cheltuelilor din ministerul de finanțe și N. Niculescu impiegat auxiliar cl. II-a, (biuroul veniturilor), au fost înaintate pe ziua de August c., la cl. I-a. * Școala normală pentru învățătura poporului român anunță că anul acesta sunt 35 locuri vacante de bursieri pentru cl. I-a. Examenele vor începe la 1 Septembrie. MAI SUNT DOUA ZILE ! In care timp publicul bucureștean trebue să vadă grandiosul film DRAGOSTEA HAIDUCULUI Succes colosal! La Cinema VF>NUS * S’a aprobat modificarea bugetului administrației generale a orașului Constanța, pe exercițiul cor. * Ministerul de domenii a tipărit o interesantă lucrare a d-lui N. Iorga: „Situația agrară economică a Olteniei în epoca lui Tudor Vladimirescu“. * Ministerul de războiu a numit următoarea comisiune, la liceul militar de la Mînăstirea Dealului: d. locot.-colonel Olteanu Marcel, comandantul liceului militar Mînăstirea Dealului, ca președinte ; Mișu Alimănescu Aurel, delegatul ministerului de războiu ; Pavelescu Ion, directorul de studiu, la liceul militar de la Mînăstirea Dealului ; Spineatnu Cezar profesor și Giuglea Gh„ ambii profesori la Mînăstirea Dealului. Comisiunea medicală se compune din d nl medic maior Eliad Petru de la școlile militare de artilerie, geniu și marină , căpitan Lascăr T. loan, de la liceul, militar de la Mînăstirea Dealului și secretar d. Săulescu Ed., maestru de desemn, la acea școală. Examenul se va ține în ziua de 1 August 1915. La minsterul de interne s’au primit următoarele rapoarte, cu privire la starea semănăturilor : OLT. — Timpul a fost variabil In prezent se continuă cu treeratul păioaselor. Porumburile și viile, pe alocuri s’au mănat. Islazurile au iarbă destulă. VLAȘCA. — Timpul a fost variabil. Porumburile au legat și promit o recoltă bună. Locuitorii se ocupă cu treeratul griului, cu cositul finețelor și ogoarele de toamnă. Viile sunt mediocre. * Ministerul de războiu, a hotărît ca în ziua de 13 August curent orele 12 a. m. să dea în antepriză constructiunea unei magazii da seîndurî, pentru efecte la reg. 78 inf. din garnizoana Brăila, în valoare de lei 11.000 după deviz. * Medicul Botez L, este rugat a-șî comunica de urgență adresa la reg. Războoni ‘15, la Piatra-Neamțu și ministerului de războiu ((direcția sanitară). * Societatea „Sf. Dumitru“ va da Duminică 2 August 1915, o serbare la bordeiul vechi. * M. S. Regele a semnat decretul prin care d. Constantin Romano, inspector silvic, șef al regiunei Bîrlad, a fost pus în disponibilitate. * D. Gherghe Theodorescu silvicultor cl. I-a, șeful ocolului silvic Tisău, județul Buzău, a fost destituit din funcțiune. Ce i de recomandat varai — O umbrelă de soare, o pălărie de i>tc, haine ușoare... și SIROPURILE fabricei BRESSON cari te răcoresc admirabil. * D-niî Gh. I. Popescu și Teodor , Demetrescu, au fost numiți pe ziua ide 1 August cor., impiegați auxiliari cl. 11-a, repartizîndu-se primul la biroul veniturilor în locul lui 1. Munteanu demisionat și cele din urmă la biuroul cheltuelilor. * Cassa, de citire „Regele Carol“ din Capitală va da Duminecă 2 August un festival artistic urmat de dans, in sala Eintracht, str. Dionisie. 64. -pooo— Căiți și reviste A apărut „Curierul Judiciar“ 50, cu data de Joi 30 iulie 1915, vînd în sumar: Despre rangul și gradul pre rorile în ordinea ierarhiei jud. torești, scrisoare deschisă adresa-lui G. Nedelcu, secretar-gene la Ministerul Justiției, de d. Ște Stătescu, procuror la înalta Cui,e casație, Jurisprudențe, etc. Pulberăria armatei „TSuvEstP AVANII NKVOE i" “ * 500 kilograme valvolink 860 „ „ vasilina albă «0 „ „ plăci asbeet 200 „ „ sfoară asbest 200 „ ”, placă Telippise Burgoiiui 100 „ „ placă cauciuc 500 ,, ,, Wasser glas loao „ ,, praf asbest. Primește oferte însoțite de garanții U la sută pînfe la data de 5. August’», e. ora 9 am. Condițiunile se pot vedea la ori ce zi la Pulberărie. DIRECȚIUNEA