Viitorul, noiembrie 1915 (Anul 8, nr. 2775-2804)

1915-11-01 / nr. 2775

)pe ea vezi exact, vezi dublu, sau. afaro cum se prezintă cazul de fa­ji, bi loc să-fci vezi de treabă, te­m­ei să semnezi „scrisori fără răspuns“. Is A cincea a fost deja publicată. 0 aşteptăm acum pe a şeasea. De jdt-fel pofta îţi totdeauna imînoînd sau chiar... bind. & ----­M * -oooo-Pentru conducătorii de autotractoare­ ­­iMinisterul de război­ face cu­noscut următoarele:­­ Mecanicii conductori de autotrac­toare ca Hart, Parr, Big, cose, Etad I. etc. sunt invitaţi să comuni­ce de urgenţă în scris ministeru­lui de război, direcţia III artilerie C. A. V. numele şi pronumele din livretul lor militar, domiciliu, po­ziţia militară complectă (gradul matricolului, contingentul, regi­mentul şi cercul de recrutare, pre­cu­m şi ridicarea automotoarelor ce au condus (marea, putere şi nume­le proprietarilor), durata conduce­rei, înaintând actele şi certificatele ce posedă prin care justifică cunoş­­tiinţe atât în conducere, cît mai a­­les întreţinerea unor astfel de ve­chi ca I". m­i^c^msagpiiiiiiiiiiiiiiiriii'tfrwr. CINEMAS ü¥ ..âsa'Sraâ JsS^Qk. Azi sisîMtâ 31 octBb­Drle ultimele 2 Reprezentațiuni O adevărată mi­na arc artis­­tică în 4 acte, cu fruntașii Comediei Franceze DOMNIȘOARA iROBîfmE: DOMNUL SIGNORET DOMNUL : A, LEI ANDRE: AKTA-rn D M y SET E­ ISQG ATI E — O attisIităf! dia război — 0 eopEDIE FINA ORCHESTRA speciala S­unt Să ÎWoambrio pentru prima oară Sacrificiul Inimei.... cu frumoasa MUSS DORA si in ar d­ o JAaUIWET vast .» LABORATORUL „PASIBOI - AUTORIZAT PRIN CONCURS — I ANALIZE MEDICALE« IVAGTEHIOLO-1 LICE, UROLOGICE .si MO-CHIMICE urine, spute, secret­iuni, gingo, puroiii exu­date, serosități, membrane, lapte, suc «»•actili, ireale, pa­­sile, etc. ANALIZA SINGELUI (Sifilis)| Wass Hssm­an Director: Dr. T. BERNARD S’A MUTAT B-dul Cere! 22! (In dreptul statuiei Rosetti) Telefon 42­­­7 .uis­s Man reduceri i preferi SE VAMD TOATE MĂRFURILE MAGAZINULUI de MOBILE Witter & G“­proprietar MAX IGHER Dl^ CĂLEA FI A KOVEI 35-37 care soia MUTA B-dul Eilsabeta No. 6 vis-a-vis de F.forie deasupra Maga­zinului de tapete 4111­2 La 26 Octombrie s’a inaugurat în comuna. Putineih din jud. Vlaş­­ca, noul local de Primărie, con­struit, de către d. G. Petraru, pro­prietarul moşiei Putineiu. Fru­moasa faptă a distinsului membru al partidului liberal e vrednică de toată lauda. Ea arata de cât folos pot fi pen­tru situaţia generală, a ţărănimei bunii proprietari, care îşi înţeleg chemarea şi datoria. In noul local se află instalată primăria, percepţia comunală şi banca populară din comuna Puti­­neiu. Cinema „Vlaicu“ Bulevard. Elisabetha 12 PROGRAM DE DESCHIDERE Astă­zi Sâmbăta şi în zilele următoare debutul celebrilor artişti — MARIO HOWARD şi Î2DISE SEVIEY 'm ______ IWKA­m Cea mai desăvârşită operă Orchestra compusă din 10 persoane şi sub conducerea unui cunoscut Capel-Maister, proecţiunile. — AVIS ELITEI CAPITALEI ESI va acompania Teatrul GIN­MA REGAL Mais n’te promene done pas tonte mne si La Pour des coups ca BETTY DAUSSMOND, OUVRAD, BRIZARD ŞI COMP. ROCEMBOLE Partea a 5-a IN ŞASE MARI ACTE numai azi şi mâine se mai poate vedea La Marele Cinema „Zan­aria“ Numai astăzi şi mâine mai reprezintă senzaţionala şi mişcătoarea drama Se •• 98ExiiQta Io SuiirfQ ii Him Vijeliei: Subiect din viaţa sbuc­uraată a studenţilor ruşi Cel mai puternic dreh*Piron, acompaniază erdpptîţinea 0 FAPTA FRUMOASA Primăria din Putinei, judeţul­­Vlaşca. ROCHI PĂLĂRII BLUZEETC. DE LA CERCUL titraţilor „Unirea“ In faţa unui public select şi nu­meros a avut loc joi 29 Oct., o şe­zătoare literară. D. I­onciu de lu­ Moară, prin crea­ţi­unile sale originale, a fost un nu­măr de atracţie. Baritonul Tămăşescu­ de la opera Pomină, D-şoara Bilig in canto şi declamaţii* Ioni Pribeagul în reci­tări, precum şi d-şoara Piri Kauf­mann la pian, au dat concursul lor. -o o o o- Primăria oraş, Bucureşti Direcţiunea Contabilitate! PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa d-lor Deten­tori, cani au subscris la împrumu­tul Comunal 4 la sută de lei 30.000.000 din anul 1912 şi nu au făcut com­plet vărsămintele pînă în present, că, li se mai acordă un termen pină la­ l Iulie 1916, plătind dobînzile de­ja fixate de 5 și 8 la sută, asupra nominalului vărsămintelor întârzia­te. După expirarea termenului acor­dat, Primăria va proceda potrivit art. 13 din prospectul sus citatului împrumut, care prevede: dacă sub­­scriitorii nu vor fa­ce vărsămintele la termenele fixate, titlurile aferen­te vor rămâne Comunei, care va pu­tea fără nici o somaţiune sau pune­re în întârziere,­să le vînză pe risi­­cul şi pericolul subscr­ii­torului, iar diferenţă de va resulta, se va acope­ri din scontul vărsat. D-nii subscrii­tori din Capitală, se vor prezenta spre a face vărsămin­tele cu dobînzile cuvenite, la Cassie­­ria Comunală, iar cei din ţară, la Sucursalele şi Agenţiile Băncei Na­ţionale a Romîniei. p. Primar, P. Mihăiescu, director, P. Petrescu. No. 57728—25736 F., 1915 Oct 29. ---------------ooo-----------------­ BIBLIOGRAFII A apărut: ECONOMIA DE CA­SĂ (ediția II), întocmită conform programului de Judita Secula N. Truță, fosta directoare a școalei române de fete din Arad. Cartea e aprobată pentru cinci ani, prin a­­dresa onor. ministerului N. 388 din 12 Iunie 1915, pentru școalele de menaj, secundare și profesionale de fete. GiPjfSll Nenorocirea din strada Honzic — OM MUNCITOR A FOST GRAV RĂNIT — Hamalul Gheorgh­e Buicos, de 25 de ani, die fel din corn. Buzoenî, jud. Vîlcea, pe cînd muncea în a­­telierul de lăcătușerie al fabrice! „Vulcan“ din str. Honzic, și fost lovit peste umărul sting de o roa­tă grea de 2000 kgr. care era­ aşe­zată în picioare. Nenorocitul a fost strivit. In stare gravă a fost transportat, de către ambulanţa de serviciu de la societatea de sal­vare, la spitalul Brîncovenesc. Comisarul Negrescu, şeful circ. 1 de periferie, a constatat acest accident al muncei. C.■-----0X0-----­ îndoita sinucidere din str. Popa Nan — In jurul unui mis­ter de nepătruns — O dramă a mizeriei, care pare a fi cu totul altceva. Un mister de nepătruns planea­ză asupra îndoitei sinucideri a ce­lor două domnișoare din str. Popa Nan, despre care ziarele au spus că se numesc Maria și Ecaterina Rădulescu. Acum, după ce neferi­citele copile au fost înmormântate nu este rău să încercăm să ridi­căm măcar un colţ al vălului opac care acoperă afacerea cu o piatră de veci. De la început trebue să fa­cem o rectificare la cele scrise de absolut toate ziarele din Capitală. D-rele Maria şi Ecaterina Ră­dulescu se numeau în realitate, Teodora şi Ecaterina Niculescu. Nici Maria, prin urmare, şi nici Rădulescu. S’a spus, apoi că ele n’au familie, ceea ce nu e adevă­rat. Cea de a treia şi cea mai mare neexactitate este că ele n’au nici o sursă de trai„. Suntem în măsu­ră să afirmăm că familia lor stă binişor şi, în ori­ce caz, foarte de­parte de sinucidere din pricina... inaniţiei. Atunci de ce s’au sinucis cele două nenorocite înmormîntate mai­ ori fără preot, cu căinţa Mor­gai. Intru cit priveşte cinstea lor, medicul spitalului Filantropia a constatat virginitatea uneia, iar d. dr. legist M. Minovici a celei­lalte. ram Lumea PREFERA CIOCOLATA cea mai delicioasa Specialităţi:iCN­Eli tOiocolati (Ciocolata £DI&ce&!ata (Diocolata Ciocolata cu lapte PELEŞ cu gust de PORTOCALA cu alune ALUN­ETTA AVIATORBTLOR DESERT De vinsare la toate magazinele de Co­loniale, delicatese şi cofetării din tară ultimele modele din Paris la„Regine" CALEA VICTORIEI 60 POŞTA REDACŢIEI UN CĂPITAN— Cererea d-voas­­tră a fost supusă celor în drept. C. NECU­LCEA.—­ Se va publica. C. ---------------ooo­o---------------­ ---------------ooo-----------------­Pentru ajutorarea refugiaţilor sârbi Suma din urmă 1251.50 Elevii Seminarului Nifon lei 43 ---------------ooo----------------­ Depunerile de aur la Banca Naţionala In această chestiune primim ur­mătoarea scrisoare : Domnule Director, D. I. G. Bibicescu, Vice-Gu­­vernatorul Băncei Naţionale, în scrisoarea de mulţumire publica­tă în „Viitorul“, adresată d-lui C. Costescu-Comăneanu, declară că Banca va restitui la timp Doam­nei Costescu-Comăneanu manetele jubilare pe care d-sa a bine­voit să le depună la Bancă. Cred că ar fi binie ca Banca Na­ţională să dea un comunicat,pe ca­re să-l publice prin mai multe zia­re, pentru ca toată lumea să vază că Banca îşi ia obligaţiunea să restiue, după încetarea războiu­lui, mone­ele jubilare care s’ar de­pune la Bancă, şi sunt sigur că o mare parte din posesorii de mo­nede jubilare se vor grăbi să le de­pună. Astăzi monedele jubilare,­­ mai cu seamă cele de 100 lei, avînd o primă destul de mare, fiind cău­tate de cei cari fac colecţiuni, mulţi din cei ce le posedă ezită de a le depune la Bancă, pe cînd da­că vor fi asiguraţi că mai tîrziu are să li se restitue, le-ar depune cu siguranţă; căci pe lingă mul­ţumirea ce ar avea de a fi făcut o faptă folositoare, pot avea şi un mic beneficiu, luând cu banii ce vor obţine pe monetele jubilare un libret al Cassei de economie dela care au o dobîndă de 4 jum. la sută pe an. Profit tot deodată de această o­­caziune pentru a face o mică rec­tificare. In articolul meu „Nevoia de aur în timp de războiu“, publicat în „Democraţia“ din 15 Octombrie, vorbind de depunerile în aur fă­cute în Franţa de către particu­lari, spuneam că în mai puţin de 5 luni s-a depus 600 milioane la Banca Franţei. Aşa erau atunci ştirile publicate în ziarele fran­ceze. Astăzi intri o depeşă din Paris se zice că depunerile în aur făcute în Franţa au depăşit suma de un miliard. Fac cu plăcere această rectifi­care, căci nu m’am îndoit un sin­gur minut de spiritul de sacri­ficiu al poporului francez şi de vi­talitatea de care dă continue do­vezi nobila naţiune franceză. Primiţi, etc. Th. C. Aslan --------—0X0----------­TeatrulJiaţional Astă seară Sâmbătă se reprezintă la Teatrul Naţional BUJOREŞUL frumoasa comedie a d-luî Caton Theodorian, în care umorul şi du­ioşia se împletesc într’o măsură egală. VA FI O REPREZENTAŢIE DE GALĂ, ONORATĂ DE PREZENŢA M. S. REGINA MARIA. AZILUL DE NOAPTE, pe care trupa Teatrului Naţional trebuia să-l reprezinte în mod oficial la Focşani în seara de 24 Octombrie, din cauza îmbolnăvirea unui artist, se va juca în seara de Vineri 6 Noem­brie. ---------------—o­ooo —------------­Inmormintarea comisarului Pestreanu Ofiţerii de poliţie din Capitală, au dus­eri la ultima locuinţă pe fostul lor tovarăş de muncă Pestrea­nu, comisarul şi traducătorul bine cunoscut în toate cercurile. Constantin Pestreanu a murit în vîrsrt­ă numai de 57 de ani, boala şi necazurile îl arătau însă mult mai bătrîn în timpul din urmă. El a fost şeful mai multor comisariate de poliţie din oraş, pe care le-a con­dus în atr’u­a mod mai civilizat. Pestreanu era decorat cu „Virtun­tea Militară“, „Trecerea Dunării etc. ( Cortegiul funebru a pornit de la locuinţa defunctului, din str. Pro­gresului No. 7, la cimitirul Sf. Vi­neri. 0 Const. ---------------o to o o—-----------­Conferinţele cercului de studii P. N. L. Comitetul cercului de studii P. N. L. întrunîndu-se a fixat o serie de conferinţe cari se vor desvolta în cursul lunilo­r Noembrie şi De­cembrie. Ciclul de conferinţe îl va începe: D. VINTILA­L BRÅTIANU cu un cuvânt de deschidere la confe­rinţele cercului de studii. Voi­ urma apoi următoarele con­­ferinţe: D. G. G. DANIELOPOL: Situa­­ţiunea financiară şi nevoile agri­cultorilor;­­ D. PROFESOR DR. V. SION: Problemele sanitare faţă de răz­boiul actual; D. G. DIAMANDY: Războiul european şi interesele Romîniei; D. ARISTIDE BLANK: Scum­pirea Traiului;­­ D. C. D. DIMITRIU: Asistenţa socială în timp de mobilizare. Ziua începere­i conferinţelor şi ordinea în care­ se vor succede se va anunța în curînd. ---------- “•*»■.6 o ———— r Serbarea de la regim. roşiori Regimentul 4 roşiori a sărbăto­rit cu o deosebită solemnitate a 20-a aniversare de la numirea M. S. Reginei Maria ca şef al acestui­­ regiment de elită. Cu acest prilej a avut loc o pa­radă militară pe platoul de la Bă­nea­sa, in prezenţa MM. II. Re­gele şi Reginei şi a familiei re­gale. M. S. Regele Ferdinand a ţinut în faţa trupei o entuziastă şi pa­triotica alocuţiune, la care a răs­puns d. colonel Portocală, coman­dantul reg­imen­tului. M. S. Regina a binevoit a re­mite regimentului insigna Sa. Majestaţ­ile Lor au trecut aici în revistă trupa şi au mers călări în fruntea acestui regiment pînă în piaţa Victoriei, Im ora 5 d. a. M. S. Regina Ma­ria a duat parte la un ceai, oferit în onoarea Sa la popota ofiţerilor. MM. LI. Regele şi Regina au o­­ferit seara un dineu la palatul Co­­troceni la care­­au fost invitaţi o­­fiţerii regimentului 4 roşiori. Teatrul CAROL Gel ^[AR£ Tivila lela Hotel Ghidate cu M. Ginski și Tănase ■ ~ • *'& O DESMINŢIRE Din partea d-lui Luca Oancea, fost prefect de Constanţa, primim următoarea desminţire: Intr’un manifest anonim, apă­rut ori în Capitală, mi se atribue atât mie cît şi d-lui M. Orleanu că la consfătuirea ce a avut loc la d. I. I. C. Brătianu aleasă, acum cîte­­va zile, am fi declarat că nu apro­băm de loc agitaţiunile condam­nabile pe care le fac rătăciţii Ar­dealului. Pentru restabilirea adevărului, afirm că­ nu am făcut nici eu, nici d. Orleanu, vre­o aluziune la atitu­dinea ardelenilor refugiaţi la noi în timpul războiului mondial. In ce mă priveşte pe mine am declarat că, elementele transilvă­nene stabilite în Dobrogea, au de­plină încredere în acţiunea­ politi­că externă, condusă de d. Brătia­nu, şeful Guvernului, care este în măsură să ştie cînd va sosi mo­mentul oportun pentru realizarea idealului naţional. Luca Oancea Pentru proprietarii de automobile D-nii proprietari de automobile, Autocamioane şi Autotractoare, cari nu au prezintat maşinele co­­misiunilor ce au funcţionat în lu­nile Main şi Iunie a. c. şi nici nu au înaintat Ministerului pînă la prezent foiţe descriptive ale aces­tor maşini, sunt invitaţi să facă cunoscut­e scris Ministerului de războiu, direcţia şI artilerie C. A. V. manca, felul vehiculului ce posedă şi numele şoferului, pre­cum şi locul­ unde comisiunea de e­­valuare, ce se va constitui, ar pu­tea să vadă aceste maşini. Proprietarii ce nu se vor con­­forma acestei publicatului, pe lin­gă penalităţile ce vor avea de su­ferit potrivit legei rechiziţiunilor militare, nu vor putea formula pretenţiunea de a­ se fixa preţul maşinelor în momentul rechiziţio­­năreî şi vor trebui să se mulţu­mească cu evaluarea ulterioară, ce se va face după terminarea o­­peraţiunilor de mobilizare, cînd ae­ceiaşî comisiune va trece la co­mandamente pentru a face eva­luarea acestor maşini. Pe adeverinţa de primirea re­­chiziţiunilor nu se va indica des­păgubirea la care are drept pro­prietarul, astfel că nu va putea b­e­neficia nici de înlesnirile, ce acor­dă legea rechizițiunilor, de a lua avans, a seompla, etc. aceste ade­verințe. Ultime informaţiuni * După ce d. Nicolae Filipescu, şe­ful „Fuziunei­ Unioniste“, a atacat Coroana la banchetul ce a urmat întrunirea de la Brăila, se pare a -şi fi dat seama — cel puţin pentru moment — de efectul cuvintelor sale nesocotite. „Epoca“ de ieri, după ce recu­noaşte că „glasuri neautorizate“ au atacat în adevăr cu trivialitate Coroana, adaugă însă că au fost întotdeuna şi „glasuri autorisate“, cum de pildă al d-lui Delavrancea dar al D-lui Filipescu, cum o fi? — „cam­ să exprime şi un alt mod de a vedea“. Pe cînd, însă, d. Filipescu este silit să recunoască nesocotinţa a­­tacurilor îndreptate în potriva Co­roanei şi să încerce — scuzîndu-se — de a desolidariza de conducăto­rii acestei campanii nenorocite pe ceî... cu „glasuri autorizate“... IN ACEAŞI SEARĂ apărea în „La Romnanie“, organul oficios al şe­fului partidului conservator-demo­crat, un articol intitulat: „DEUX DYNASTIES PERDUES“, articol cu alusiuni prea străvezii, pentru a nu fi relevat. Să fie oare și glasul d-lui Take Ionescu„.. „un glas neautorisat“? In tot cazul, d. Filipescu în cali­tate de președinte al „Fuziunea­ U­­nilniste“ ar fi putut să avizeze din vreme pe dL Take Ionescu noul său locotenent despre hotărîrea ce lu­ase de a-şi schimba atitudinea de pînă aci, faţă de Coroană. „.Altfel se întâmplă ce s’a întâm­plat: „Epoca“* îşi cere scuze, „La Roumanie”... atacă. îar „Epoca“ de eri vorbind de con­sfătuirile cari au avut loc între membrii guvernului şi majorită­ţile parlamentare, găseşte nemerit să insulte — la limbajul său obiş­nuit — şi pe d. C. Iarca, deputat de Buzău. Este evident că insultele Epo­­cei nu pot atinge pe acest distins fruntaş al partidului nostru, întreaga activitate politică a d-lui C. Iarca şi înălţimea caracte­rului său, de toţi apreciată, îl pun, desigur la adăpost de insultele nesocotite ale unor adversari poli­tică pătimaşi. —­­o — * Celebrii artişti MARIO BO­­NARD, şi ELISE SEVERY, anun­ţă debutul lor astăzi Sîmbătă la cinema „VLAICU“, în drama FAR­MECUL AMANTEI. „ Intr’unul din ultimele nume­re ,„Letowiect‘ organ conservator­­democrat, a publicat ştirea cum că la un banchet dat de ofiţerii batalionului II vînători, la care a luat parte şi A. N. R. Principele Carol, unii dintre ofiţerii prezenţi au dat ordin muzicei militare să cinte imnul german „Wacht am Rhein“. Faptul afirmat de ziarul con­servator-democrat, ne­fiind exact, o delegaţiune a ofiţerilor din ba­talionul II vînători, s’au prezen­tat la redacţiunea „Acţiune““ şi i-au cerut să publice următoarea desminţire: „In numărul de alaltăeri No. 3691 am publicat o informaţie prin care spuneam că la batalionul 2 vînători Regina Elisabeta s’a cîn­­tat imnul Die Wacht am Rhein. Suntem informaţi, — şi revenim cu plăcere asupra acelei ştiri, —că nu s’a cîntat nici un imn nemţesc, că am fost rău informaţi şi că re­­gretăm că am publicat-o“. * Zilnic la Café-Royal „Plat du Jour“ copios cu Lei Í.25. * A apărut Democrația No 14 cu data de 15 Octombrie 1915, cu ur­mătorul sumar de actualitate: Măsuri cu caracter economic în caz de mobilizare și război de C. G. Pietraru. Nevoia de aur în timp de războiu de Th. C. Aslan. Reforma societăţilor anonime de Lascăr L. Catargiu. Cronica politică, fapte, documen­te şi recenzii. 30 bani număruL * Săptămîna viitoare, Direcţiu­nea Serviciului mişcăreî va comu­nica staţiunilor să reînceapă încăr­cările pentru export. * Comisiunea Centrală pentru export s’a întrunit ori după amia­ză la Camera de Comerţ sub pre­zidenţia d-lui ministru Al. Constan­tinescu. S’a discutat chestiunea contrac­tului şi a declaraţiunilor de vîn­­zare. S’au expediat apoi diferite lu­crări curente.— V ----------------BBBBjBEEgg»--------------­Celebrul duo FORŢA şi FRUMUSEŢE Maciste şi D-ra F. Bertini Luni la VENUS — p — * Legaţiunea engleză ne face cunoscut că va continua a libera comercianţilor ce vor prezenta cererea de export, certificatele de garanţie de pînă acum, cu condi­­ţiunea ca să se indice odată cu ce­rerea şi drumul pe unde se expe­diază acele mărfuri. * Astăzi 31 Oct la ora 5 şi jun seara are loc adunarea generală a Cercului de studii economice şi fi­nanciare la sediul său din Palatul Camerei de Comerţ. La ordinea zilei fiind între alte­le şi înscrieri de noui membrii, pot participa şi persoane în afară de Cerc, cari se interesează de ches­tiunile economice şi financiare şi cari doresc să se înscrie în Cerc. * Azî 31 Octombrie, va avea loc la ora 10 a. m. la biserica Radu- Vodă, parastasul de 40 de zile pen­tru pomenirea sufletului regreta­tului major N. Ianculescu, soţul cunoscutei scriitoare Eugenia de Reuss Janculescu. Eri au avut loc la Universitat­­ea din Bucureşti alegerea vecht ridul. Iată rezultatul: Votanţi 92. D. dr. Toma Ionescu 4­ D. D. dr. I. Cantacuzino 57-D. I. Atanasiu 44. D. dr. C. Istrate 42. D. D. Onciul 40. D. D. Marin­escu 35. D-niî: E. Pangrali, M. Vlădes­­cu, Al. Obre­ja şi V. Babeş cita un vot. Prin urmare figurează pe lista care va fi supusă d-lui ministru al instrucţiunea d-niî : dr. Toma Ionescu, dr. I. Cantacuzino şi L Atanasiu din care va fi confirmat * Adevărul de ald­tă erî pubUcă în pagina III, sub titlul „A­titu­­­dinea Romînieî“ nişte declara­­ţiunî, atribuite d-lui P. P. Carp şi transmise de corespondentul său din­ Iaşi. Ori­cît am şti pe d. Carp de ma­re amator de profeţii, nici o dată ra­lizabile, totuşi suntem, siguri că declaraţiunile ce­ i le atribui Adevărul constituesc din partea ziarului din Sărindar, o simplă mistifacie. Un om politic cu trecutul şi cu­ situaţia d-lui P. P. Carp nu poate ţine un asemenea limbagiu, insul­tător pentru ţară şi deci de neîn­­gâduit „Asociaţiunea Generală a Comer­cianţilor şi Exportatorilor de ce­reale din Romînia“ ne roagă să pu­blicăm următorul comunicat: „Agrarul“ de aseară publică mo­dificările regulamentului comisiu­­nei centrale pentru vînzarea şi ex­portul cerealelor, cerute de către adunarea preşedinţilor Sindicate­se desconsideră interesele asociaţia neî noastre, într’un mod foarte ire­verenţios. De­sigur că aceşti domni au fost foarte rău informaţi asu­pra scopului asociaţiuneî noastre în prezent şi în viitor, asupra rolu­lui comerţului în economia naţio­nală; au fost rău informaţi astupra menirea lui în viitor ca creator al bogăţiei naţionale, pe aceiaşi treap­tă ca agricultura şi industria. De altfel nu ne îndoim că Dom­nul Ministru al Comerţului, după avizul Camerilor de Comerţ, va lu­mina pe agricultor­ asupra protec­­ţiei ce trebue acordată comerţuli, care este în lumea întreagă instru­mentul de expansiune al forţelor economice naţionale, fără de con­cursul căruia agricultura şi indus­tria sunt condamnate la petro. Deschiderea cursurilor Insti­tutului de studii Sud-Est Europe­ne se va face azi Sîmbătă 30 Oc­tombrie orele 5—6 p. m. în localul Institutului, strada Valter Mărib­cineanu 2 (fostă strada Israelite, lingă piaţa de flori). D. profesor- N. Ior­ga va vorbi despre „Dreptu­­rile reciproce ale naţiunilor bel­­­canice în luptele şi concurenţa lor actuală”. * A apărut ultimul număr din excelenta revistă FLACĂRA cu­­prinzând un bogat şi variat mate­rial literar şi artistic. Proza şi versurile sunt semnate de o pleiadă din cei mai distinşi publicişti ai noştri­. Numărul acesta este închinat marelui entomologist Fahre, care a murit de curînd. Un număr în 12 pagini, 15 bas. ----------------900—--------------­ Slegerea rectorului * Stepurile încărcate cu cereale cu destinaţia pentru Austro-unga­ria şi Germania vor începe în cu­­rind să părăsească porturile noas­tre pentru a transporta cerealele cu cari sunt încărcate. Comisiunea Centrală pentru fin­zarea şi exportul cerealelor a dis­pus ca şlepurile şi vapoarele deja încărcate cu cereale şi cari vor fa­ce dovada vînzărei, vor putea pă­răsi aceste porturi în proporţia numai de o treime. Cînd această treime se va întoarce, o altă trei­me va putea pleca, etc. Pentru şlepurile deja încărcate, dar ale căror cereale n’au fost în­că vândute, vânzarea na trebui să se facă cu formalităţile stabilite de comisiune. Plecarea lor nu va fi permisă de­cit în aceleaşi condiţiunî ca şi ce­lelalte. * Din lipsă de spaţiu, suntem si­liţi a amina pentru rntîine conti-____________ nuarea articolelor noastre în ches- * ca rector. tia „Campaniilor contra comisiei centrale pentru vînzarea şi expor­tul cerealelor“. Telegramă din Roma SERBIA A CHEMAT în ajutorul său pe GIGANTUL MACISTE Ca s’o scape din ghiarele celor care vor s’o sugrume, întocmai ca şi pungaşii din piesa Maciste ce se reprezintă la „Venus“ şi „Bristol“ cu cel mai mare succes ! !* Agitaţiunea industriaşilor tă­­băcarî împotriva preţurilor maxi­me fixate de ministerul Industriei ti comerțul pentru talpă Itto­val, nu-şî găseşte nici o justific­­are. Aceste preţuri nu sunt arbitra­­re cum susţin industriaşii tăbă­­cari ci la fixarea lor s’a calculat :materialul întrebuinţat la fabri­caţie, munca lucrătorilor, dobinda la capitalul învestit, costul pie­ţei, amortizarea instalaţiunilor, adăogîndu-se şi un cîştig de 10—15 la sută pentru fabricant, cîştig prea suficient în împrejurările ac­tuale. ____ Universității din București 0X0-—_—

Next