Viitorul, decembrie 1915 (Anul 9, nr. 2805-2832)
1915-12-01 / nr. 2805
Botă sau KMAZOfIA splendoarea mmm D-ra FUM mm k joacă tu piesa FATALITATEA ce se reprezintă cu începere de azi numai IA Cl IVEM A VEWUS începutul la 2 jumătate precis. N. B. Biletele de favoare suspendate. ia SSESR «SUS Cw iBcefer © de astografie a „Orașului !"Și‘ întocmait o de istoriograful austru d. N. * * . "A. Bogdan a fost cerută de către *«21 S« 'S?« repr&3#22" Cassa Regală, care a cumpărat un număr de 25 de exemplare. Dată fiind valoarea acestei monografii, socotim această înaltă cerrere ca o frumoasă atențiune față de autorul ei, care, cum se ștre, prepară acum un vast studiu intitulat „Iașul sub Domnia Regelui Carol I“. Cînd scriem aceste rînduri, ieșenii au luat parte la o frumoasă solemnitate ce a avut loc la Mitropolie, odată cu Te-Deumul oficial pentru cea de a 38-a aniversare a întrei Plevnei, a avut loc solemnitatea depunerea jurămîntului noilor recruți. In prezența reprezentanților oficiali, recruții, conduși de comandanții lor, au depus jurământul în prezența d-lui general Presav, comandantul corpului 4 de armată. A fost un moment într’adevăr solemn și ieșenii și-au exprimat dragostea pentru armată prin frumoasa cuvîntare rostită de către arhiereul Antim Petrescu vicarul Mitropoliei, ARALD Iași 28 Noembrie. — ---------—oooo—-— -----* Rexian.r*3ELR ClâEMA „ItFOLLO” î Abnegația Sublimă. Senzațională dramă interpretată de celebra artistă S1IB1 isiaH ESPERIA: sa Cinema ZsAsHsAsVHsA«saa KSSfiApașii șl Spiritismul Si IS SIB sasa TEATRUL CINEMA REGAL —6. La ora 5 d. a. precis începe filmul Giovannino o la Moîle cu orchestră de 3 persoane seara apar FREHEL și ATTIC SELECT CINEMA CENTRAL PREMIERĂ sS ef omătul: Mare dramă patriotică VEDERI DIN VENEȚIA IN GONDOLA AMORUL ȘI ȘAHUL (comedie) Cea mai puternică dramă din viața reala a apașilor de la» ro». 8 mari acte . TEATRUL VABOL CEL MAUS — 6 — La 9 și jam. seara !i!fl £ Piriul! Trio Lăzărescu-Elvire-Biby-Les Calber, etc. etc. Transferări de agenți sanitari Agenți I sanitari notați mai jos îe transferă, pe ziua de 1 Decembrie 1915, după cum urmează: D. Trandafir Begu, dela carcul Bucov, județul Prahova, după ce reia la cercul Isaccea, județul Tulcea; D. Orghidan Constantin, dela cercul Isaccea, județul Tulcea, la cercul vacant ALorman din județul Caliacra; D. I. Minculescu, actual subchirurg la spitalul Negoești, județul Dolj și detașat la cercul Turnu Măgurele, 1 ®. cercul Kurtbunar din județul Caliacra, în locul diui Dumitru Radan, demisii anați, ■----------—oooo—----------- Panîru slnrstrațfl sin Pașcani — iisti Se ssteițlg — Petra,clie Rotaru lei 2.— Prin d. Gottesman 29.— Z. A. K. 10.— (Banii se vor trimite la administrația ziarului „Viitorul“, pe adresa d-luî Petroniu). A apărut: Bema cs*ația No. 16 cu data de 15 NOEMBRIE 1915, cu următorul sumar de actualitate: învățăminte trase după 15 luni de războiu de VINTILA I. BRATIANU. Dependenta noastră economică și reorganizarea economiei naționale de dr.I. N. ANGHELESCU. Criza politică în Grecia de TH. C. ASLAN. Cronica Politică. Fapte, Documente și recenzii. PBDrin refugiații Sirii Suma din urmă 1251.50 Elevii Seminarului Nifon lei 43 C. E. gara de Nord lei 4,— Banca populară „Oaza Vodă“, Arțari Ialomița lei 10—c o oor fantafi și gr ©viși ® A apărut „Albina“ (anul XLIV, IT o 9) • A apărut „Bursa“ (anul XIV, No 693). .. T A apărut: „Făclia (anul I No.^). Ü S3 Cinema ,UIX‘ • âaI Lant 80 Maemhri® llliB MARELE SUCCES OM RĂTĂCITĂ! — La Bre-bls Ferdme — 6 mari acte interpretate de fruntașii comediei Franceze După romanul [fleff |1E1» TRARIEUX marelui scriitor---rtamm MaammtmmmaamaBamamam Bumm Povestea veșnicelor deziluzii încercate de un suflet slab de femeie, povestea veșnicei suferință omenești. Car ® m © tr“Sil Bs*a fost@o delicioasă comedie MAXIL*I MI>12ft jucată de neîntrecutul — #BSMESTER SPIGIASsA — «In fgvoare strict suspendat © Vizitați ELEGANTUL HOTEL MODERN Situat în centrul Capitalei, Strada Brutus 14 (lingă Circ) Confort nou, modern, calorifer, lumină electrică, conducte de apă caldă si rece in fiecare cameră, Camere elegant mobilate, deschis în orice timp * . _ PRETURI FOARTE CONVENABILE — isariea lui Mierii Cripi IAȘI, 29 Noemb. (prin fir telefonic).Eri a încetat din viață, fostul rector al Universităței din Iași, Neculai Culianu, care de cîțiva ani era suferind. Neculai Culianu, a fost una din figurile populare ale Iașului și unul dintre aceia care împreună cu d-nii Titu Maiorescu, Vasile Pogor, Iacob Negrutzi, au înființat la Iași cercul Junimei literare. Fost profesor al Universității din Iași, Neculai Culian a fost un junimist fruntaș și a fost pe vremuri vicepreședinte al Senatului. Membru corespondent al Academiei române, el este autorul unor însemnate volume de algebră și cosmografie. Neculai Culianu este decorat cu marea cruce a Coroanei Romîniei, Steaua Romîniei, etc. Niculai Culianu împreună cu d-nii Maiorescu, P. Ponî, cu defuncții d-r. Ciurea-Melec, a înființat la Iași, Institutele Unite, un liceu particular, întemeiat la 1866, care a existat pînă în anii din urmă. Defunctul Culianu, s-a bucurat în tot timpul vieței sale de o mare stimă în toate straturile sociale. Știrea morții sale a produs o profundă impresie. Corpul defunctului a fost depus la Catedrala metropolitană, înmormântarea va avea loc Marți 1 Decembrie, la ora 2 d. a. —------------poo------------------ Medaliați ca „Răsplata Mancel S’a conferit medalia „Răsplata Mancei“ clasa I, următoarelor persoaune, pentru ajutorul dat societăței ortodoxe a fenatelor române, pentru înființarea de grădini de copii, și anume: D-nei Anghelichî, din Dorohoî; d-neî Zamaradi, din Bârlad; d-nei Vblenti, din Vaslui; Anei Andreiescu, din Dorohoi; din&î Ana Cantacuzino. ---------——o o o o———------ ti INF0R1AȚIUNI — o—• *D. I. Pascal a fost numit învățător cu titlul provizoriu la școala din comuna Oglinzi-Rîncești din jud. Neamțu. * D. Ioan Ghenciu a fost numit învățător cu titlul provizoriu la școala din com. Sermino-Srașovo din jud. Caliacra. * Preotul C. Cazangiu a fost numit învățător cu titlul provizoriu la școala din com. Sursele din jud. teleorman. * In învățământul secundar al băieților din orașul Huși, au devenit vacante 6 ore de gimnastică * Ultimele 3 zile se mai poate admira MARIA CARMI în puternica dramă ISTERICĂ care se represintă la Crishna BRISTOL pentru a 3-a săptămână. Pentru a fi văzută de toți se represintă cu PREȚURI REDUSE. * Se aduce la cunoștința generală că, în învățamîntul secundar al băețiior din orașul Bacău, au devenit vacante 14 one de matematici. A apărut ultimul număr din excelenta revistă FLACĂRA. Colaboratorii acestui număr sunt domnii: D. Drăghicescu, Lovinescu, Nemțeanu, N. Pora, G. Rotică, Al. Șerban, Ada Umbră, I. O. Vissarion. A apărut într’o nouă ediție,, „Femei ciudate“, piesă într un ,act, a confratelui nostru Constantin Riuleț și a d-lui AL T. Sta j. matiad. I' „Femei ciudate“ se va juca pe scena Teatrului Național din București, în stagiunea 1915—1916. * Preotul G. Stoica a fost numit învățător cu titlul provizoriu la i> școalei din corn. Sardele din jud. Teleorman. --------—OXO-—------ Hala ccncsFtBlB simfonice Eri după amiază a avut loc la Arteneu, al V-lea Concert simfonic, dat de orchestra ministerului instrucțiunei, sub conducerea maestrului Dinien. S’a cintat: Preludiu la Mesidora de Bruneau; Simfonia în re minor (Reformațiune) — prima audiție — de Mendelsohn; Moartea lui Siegfried, din „Amurgul zeilor“ de "Wagner; Rapsodia norvegiană — de Lalo. Ca de obiceiu, concertul a avut succes frumos. --------------C G O O-------—---- —o— Conferințele cercului de studii P. N. L. Conferințele cercului de studii P. N. L. vor urma astfel: Miercuri 2 Decembrie, ora 5 jum. seara, d. G. I HAMANDY: Cauzele războiului european și interese 1ile Romîniei; Miercuri 9 Decembrie, ora 5 jum. 1 seara, d. ARISTIDE BLANK:Scumpirea traiului: Miercuri 16 Decembrie, ora 5 jum. seara, d. C. D. DIMITRIU. Solidaritatea socială și războiul. ECOURI „Astra“ No. , 5 redactată de Ion Gorun, apare la 1 Decembrie. Se compune din 128 pagini, conțiuînd 16 articole diferite, cum și 4 suplimente artistice, tipărite în culori. Prețul 25 bani. De vînzare la totî librarii și depozitarii de ziare. Editorul Ig. Hertz. ---------------o o o o——--------- T«atrai_N3țional Pentru sărbătorirea a 40 de ani de teatru ai maestrului Notara în curînd se va reprezenta pe scena Teatrului National tragedia clasică „Gedip Rege“ cu maestrul scenei romane în rolul principal. Celelalte roluri vor fi interpretate numai de către artiste societari. „La vie du Sentier“ în care marea noastră artistă d-ra Tina Barbu are o creație strălucită, se va juca Marți, Joi, Vineri și Sîmbătăi „Samson“ în care d. C. Radovici a avut un succes extraordinar de mare, se va juca în cursul săptămînei viitoare. ---------------000----------------- ECONOMICI ȘI FINANCIILE fisiricuintră —comerț Creditul Viticol Bșirea de seamă &&&pra op © s*al.i«ss»al £»** diax sa»sil iSl4—4913 Operațiunile Creditului Viticol în anul 1914—1915, au fost mult mai reduse decît în anii precedenți și aceasta din cauză că în mijlocul anului 1914, s’a deslănțuit războiul european, care a făcut ca situațiunea generală, economică și financiară să nu mai fie favorabilă acordării de împrumuturi. Pentru interesele instituțiunii s’au luat din timp hotărârea ca operațiunile Creditului Viticol să fie restrânse, și ca urmare a acestei măsuri s’au amînat studierea tuturor cererilor de împrumuturi ce au mai sosit. Din detaliile, asupra mersului operațiunilor Creditului Viticol în ■Cursul anului 1914—1915 extragem ainatea fe stte: " Totalul general de 8.286.100 lei reprezintă întreaga valoare nominală a tuturor emisiunilor efectuate de la înființarea Creditului ■Viticol la 31 Martie 1915. StrareN!« -m suitelc retrage «Im Circulistâă» se mai aflau tetia It 1.1, în eirenteție determin v*Â ism* nomislâ de " PiSI.VM dai realizate în cursul anvesi A4-1915, au fost de lei 366.800. La această sumă se adaugă împrumuturile realizate în anii precedenți de 7.919.300 lei. Obținem un total de 8.286.100 lei. In urma scăderilor făcute, suma rămasă la sold la 31 Martie este de 6.815.306 lei și 33 bani. Suprafața totală a terenurilor afectate Creditului Viticol este de 3788 ha. 1826 m. p. Totalul obligațiunilor ieșite la sorți în cursul anului 1914—1915 a fost de 355.500 lei. La 31 Martie 1915 a rămas a se mai plăti obligațiuni pentru 29.100 lei. In cursul anului 1914—1915 au devenit exigibile cupoane în valoare de lei 316.046.25, rămînînd a se mai plăti la 31 Martie 1915, lei 19.296.* Contul de Profite și Pierderi se soldează și anul acesta, cu un sold în defavoarea creditului de 96.257 lei. La stare adăugîndu-se soldul din anii precedenți de lei 671.089.49. Obținem un total de 767.346.49 lei. Această sumă provine din: 1) Lei ^344.242.12 diferența între dobînda încasată de la împrumutații și aceea plătită de Credit la " "cEmie emtes, căci conform H rr. Creditului Viticol, jiuprimu -•'ți: •?■- -r- să plătească ratele îm-7?i-vt.t.urilor după "5 ani de la realizare pe cînd obligațiunile corespunzătoare se emit chiar în momentul realizărei împrumuturilor, așa ca dobînda la aceste obligațiuni se plătește de la emisiune. 2) Lei 423.104.37 rest din diferențe de curs asupra obligațiunilor negociate, întrucît, după cum se arată mai sus, împrumuturile se realizează pe valoarea lor nominală în numerar, negocierea obligațiunilor făcîndu-se de Creditul Viticol, pe seama sa. Suma de lei 767.346.49 nu este propriu zis un dificil, întrucit fiecare din sumele ce o compun se vor lichida și anume: 344.242.12, lei, dobînda, se vor acoperi în întregime din dobînda de 5 la sută asupra împrumuturilor realizate cu plata după 5 ani, iar restul din diferența de curs la obligațiunile negociate în suma de lei 423.104.37, asemenea se va acoperi prin diversele beneficii ale Creditului Viticol, contând în prima linie cupoanele ce se încasează în favoarea Creditului de la Obligațiunile ce rămîn în depozit pînă la negocierea lor cum și din contribuțiunea la cheltuelile de administrație de jumătate la sută. # * Direcțiunea serviciulur de mișcare a decis ca pentru vagoanele cazane, intrate prin Vîrciorova, și care sunt înapoiate încărcate în Austro-Ungaria și Germania, prin Predeal, să se perceapă de la destinatarii lei de cazan. Această sumă va putea fi rambursată de către predator. ■ ........... 0 000------ . - Industrie w CI8ICI MUZICALA TEATRUL tIEON POPESCIU. — X*rreia operă in 4 acte de Donizetti cu d-na Elena Etraguiinescu Rolul titular din frumoasa operă a lui Donizetti, „Lucia de Lamermoor“, s’a bucurat aseară la Teatrul Leon Popescu, de o bună și justă interpretare. D-na Elena Drăgulinescu artista lirică atît de bine cunoscută și apreciată de toți iubitorii de muzică aleasă, a interpretat, pentru prima oară la noi, de cînd s’a reîntors din străinătate, rolul „Lucia“. Partida muzicală a acestui rol, scrisă anume pentru o voce de soprană legeră, se potrivește minunat de bine calităților vocale ale d-nei Drăgulinescu și dă putință acestei bune artiste, să execute o justă interpretare și să reliefeze toată frumusețea stilului muzical, din minunata operă a lui Do ‘nizetti. ‘ Doamna Drăgulinescu a fost aseară complectă în totul, și ca interpretare muzicală și ca joc de scenă. In special în actul al treilea, în „aria nebunei” care represimtă piatra de încercare pentru toate artistele care interpretează acest rol, d-na Drăgulinescu a pus toată muzicalitatea necesară interpretărei, pe care a săvîrșit-o conform textului autorului, iar ca joc , I de scenă, multă siguranță și corectitudine. Alături de d-na Drăgulinescu, baritonul Athanasiu, într’o admirabilă dispoziție vocală a fost un valoros partener. Vocea sa prateljtică a strălucit cu multă vigoare și data aceasta a pus mai multă muzicalitate în interpretare. Din ce în ce mai stăpîn pe acest rol, atît ca muzică cît și ca joc de scenă, d. Athanasiu a înscris într’un cadru frumos, și această interpretare, la bogatul său activ de creații artistice. D. Ștefănescu-Spirea, în „Lordul Arthur“ nu s’a lăsat mai prejos, de valoroșii săi parteneri și a reușit în nenumărate rînduri să dea reușite efecte muzicale cu plăcuta sa voce de tenor liric. D-sa se găsește în plin progres și aceasta ar trebue să i se recunoască fără precupețire. Un cuvînt de laudă, bine meritat ,se cuvine și baritonului Sterian, corect și obținută și ca interpretare muzicală. La pupitru d. Gr. Alexiu a condus cu multă siguranță și preciziune, stăpânind sub bagheta sa întregul ansamblu. C. ST. FEST Spectacole —o*— Pe ziua de Luni 30 Noembrie TEATRUL NAȚIONAL.— Cocuta. TEATRUL REGINA MARIA.— Să divorțăm. TEATRUL MODERN— Florăreasa. TEATRUL LEON POPESCU.— Traviata. CINEMA CLASIC.— Cabiria cu or și orchestră. CINEMA VENUS ȘI BRISTOL.— Noua Stea, D-ra Ferna Andra. —-------—o o o o------------— Festivalaljsoc. Scana Festivalul pe care societatea „Scena“ îl va da în sala Teatrului Național în ziua de 12 Decembrie (ora 2 și vnna.) va fi una din cele ionii grandioase manifestații artistice ce s’a văzut vreodată în țara noastră. Pînă acu an pe lingămarele G. Enescu și-au anunțat concursul următorii membrii ai societăței: d-șoara Marimza Veritijlia, d-na Lucia Sturdin-Bulandra, d-ffja Bonciu Locusteanu, d-na Elena Drăgulinescu, d-na Virginia Miciora, d-nii C. Nottara, N. Soreanuu, Tony Bakuidra, I. Mainolascu, Jean Atanasieu, G. Folescu, G. Niculescu-Basu, Dumitrescu de Sylva, C. Tănase. Societatea corală „Carmen“. Dat fiind programul acestui festival, și mai cu seamă scopul pentcru care se dă (mărirea fondului msect de retragere a artiștilor din România) e neîndoios că sala Teatrului Național va fi nerncăpătoare (în ziua de 12 Decembrie) pentru a <mit«sa cuprinde pe toți aceia care se vor grăbi a da obolul lor acelor ’care nici odată nu s’au dat în lături cînd li s’iau cerut consumat pentru spectacole de binefacere. " —-------------000 .................... se CaUtA depOZitari PENTRU ZIARUL «VIITORUL» IN ORAȘELE BOZEO ȘI PAȘCANI. EDUCAȚIA FIZICI — Conferința d-lui profesor Z. Athanasiu — In amfiteatrul liceului „Lazăr“, asistat de un numeros auditor și în prezența d-lui secretar general al Ministerului de instrucțiune publică, di rector al Universităței Atanasiu, și-a ținut aseară 28 Noembrie cor., conferința d-sale: „Bazele științifice ale educațiunei fizice“. ; D-sa face la început, o paralelă între starea fizică a noastră și a celorlalte popoare din jurul nostru, arătând cu date cit de slab ne prezentăm. Face istoricul educațiunii fizice din cele mai vechi timpuri, arătînd cum ea ca și alte știiți a trebuit să treacă prin mai multe faze. Prima fază a fost empirică, din care s’au scos ereziile, oprindu-se ce* fost folositor. Astăzi datorită fiziologiei, ea se face în mod rațional, trecînd deci de la faza empirică la cea experimentală. Acel ce își propune a face educația fizică a tineretului, trebuie să cunoască funcțiunile organismului omenesc. Pentru a face cit mai perfectă această educațiune, trebuie să fie călăuzit de anumite principii, pe care d-sa le rezumă în patru: „Principiul desvoltărei organelor, din corp în raport cu funcțiunea ce au. 2) Principiul regimului permanent, adică regimul de funcționare, care permite să meargă la infinit, cu timp aparatele îl permit. 3) Principiul de specializarea funcțională din corpul omenesc. 4) Educațiiuea fizică în raport cu vârsta. Ca încheere a interesantei d-sale conferințe, spune că educațiunea fizică fiind, o știință aplicată, se simte mai mult ca oricînd nevoia unei școale în care să se pregătească elementele ce-șî propun a deveni educatori fizici. învățământul trebuie să fie de 3 grade: elementar, mediu și superior. Propune a se interveni pe lingă d. Ministru al Instrucțiinei Publice și d. Secretar general ca chestiunea educațiunei fizice în țara noastră să i se dea atențiunea ce a d...t-o și Celorlalte ramuri de învățămînt, întreaga asistență a aplaudat și felicitat viu pe distinsul conferențiar. -------------00» IntrațiI m LOCUITOiILOR DIN GRIVIȚA-MILITARI ȘI PRINCÎPELE CAROL > CErî dimineață la orele 10 jumătate s’a ținut o întrunire a locuitoriilor din Grivița-Militarî și Principele Carol, deposedați de pământurile și proprietățile cumpărate de la însurățeii împroprietăriți în baza legei dela 1879, pe cari ei le-au plătit cu peste un milion jumătate, iar acum moștenitorii foștilor însurăței îi deposedează pe temeiul acelei legi. A prezidat d. inginer Pleșanu care expunînd motivul întrunirea- irată cauza pentru care se agită locuitorii deposedați după ce au plătit sume enorme, ce nu li s’au restituit de moștenitorii speculatori aî foștilor însurăței împroprietăriți pe temeiul legei din 1879. "Pământurile au fost vîndute finc 1 turnărilor mici dela c. f. r., lucrători din atelierele gării, sergențile stradă, cari și-au întmeiat gospodării temeinice pe locurile cumpărate, După ce moștenitorii foștilor îm 1 proprietăriți au revîndut proprietățile de cîte 10—-15 ori, dînd loc la procese, după ce au încasat pe atai pe cale necinstită 1.800.000 lei. Arată : toată brutalitatea purtării lor față de nenorociții cumpărători, pe cari i-au aruncat în toiul ierbtel pe drumuri, au înșelat fiscul punînd sume iluzorii în actele de cumpărătoare și toată specula exercitată asupra nefericiților cumpărători. In acest scop, pentru apărarea intereselor noastre am găsit de Cuviintă să îngrădim toate mijloacele de luptă. D-sa dă citire următoarei telegrame adresate M. S. Regelui: M. S. REGELUI BUCURESTI " Obșteniî cătunelor Grivita si Principele Carol, nedreptățiți de un sin ateii împroprietăriți în 1879, întruniți fiind în sala Germană azi 20 Noembrie, depun la picioarele Tronului, recunoștința lor de a ține omagiu. M. V. se va îndura și de acești obșteni ostași ai patriei, cărora li se răpește pe nedrept pămîntule cumpărate cu atîta trudă din micile lor economii. Să trăiți Maiestate! Trăiască Augusta Voastră familie Excelenței sale I. I. C. BRĂTIANU Prim ministru și ministru de războiu BUCUREȘTI. Obștenii cătunelor Grivița și principele Carol, nedreptățiți de însuratăți împroprietăriți în ÎS7!), s'au întruinit astăzi în sala Gennava și mulțumindu-vă cu recunoștință pentru proectul de lege depus la Serai, vă aclamă ca patron al obștei lor și vă roagă cu profund respect să binevoiți a acorda înaltul vostru patronagiu acestor ostași ai neamului, cărora li se răpește pămînturile pe nedrept. Să trăiți spre fericirea și înălțarea patriei. Președ. Ing. V. Pleșanu. O telegramă identică, prin care a fost proclamat membru de onoare al obștei, a fost trimisă d-lui Al. Constantinescu, ministru de domenii. Excelenței sale PROF. DOCTOR ANGELESCU Ministrul Lucrărilor Publice BUCUREȘTI. Obștenii cătunului Grivita și Principele Carol, întruniți azi. 2) j Noembrie, în sala Germană, salută, cu adine respect pe bunul lor președinte de onoare fugind cerul să trice süfnntíale și viată lungă întru apararea celor mici și slabi. Președ. Ing. V. Pleșanu. D. SALCIAINU aduce mulțumiri deputaților Tilică Ioanid, Groran; • j cu lași, dr. Păunescu și toți acei 1 cari au luat apărarea dreptei lor ; I cauze. Mulțumește călduros presei care și-a luat apărarea cu căldură ș i Vorbește de călcarea art. 162 din Constitutio, insistând asupra îndoitei înșelăciuni a proprietarilor hrăpăreți, înșelînd statul și pe nefericiții cari au plătit atîta băne. Au fost " asvîrlite pe drumuri ologi, văduve , cu copii, pe vremuri de iarnă, după ■ ce au fost jumuliți vreme de 15 ani ■ (16 zile . D. FLOREA MARINESCU, face o comunicare din partea deputatului Tiannen-Iași că «o va pune la dispoziția locuitorilor năpăstuiti, prozmațiind că va fi pururi alături de noi, că va lua cuvîntul în Cameră să susțină legea. Președintele propune să declare membrii de onoare pe d-niî: Iraneu , Iași, dr. Popescu și Tilică Ioanid, care sunt aclamați- Arată toate mizeriile îndurate de nenorociții de, posedați. Produce un act autentificat de tribunal care totuși nu valora dacă un gologan, fiindcă sau oveste de legea dela 1879. V. HARALAMB CONSTANTINESCU, vorbește despre procesul depus de d. ministru de domenii la Senat, despre intervenția făcută către d-sa și răspunsul ce l-a dat de’ legației. Arată de asemenea că d. dr. Cantacuzino, Pilat, Comăneanu, d J Petrini-Galatî și al« au făgăduit că 1 vor susține cauza dreaptă a obștenilor din aceste cătune. : i Se mai propune ca membru de onoare pe d. Titu Frumușanu, vice - președintele Camerei deputaților. I D. INGINER PLEȘANU face un apel la presa romînă să sprijine cauza dreaptă a nefericiților deposedați. Trecînd la fapte se declară constituită obștea, după care dă citire [ i moțiunel. i » MOȚIUNE Obșteniî cătunelor Grivița și Prin rinele Carol, întruniți In tata GerTrăiască Romînia. Președinte, V. Pleșanu. Este in CAPITALA mană azi 29 Noembrie spre a hm. nni hotărîrî în lupta ce duc prutin pămînturile vîndute lor, de către un sur&teiî împroprietăriți în 1879. In urma cuvântărilor tinute, hotărăsc înființarea cooperativei obștei și alegerea unei delegatiunî, care să na apere interesele pe lînga marui guverm și vrednicii reprezentanți dt tării în parlament. -----*--------po oo ■— ------------* Intnsnim tipografilor Erî de dimineață s’au întrunit în sala Amiciția, patronii și lucrătorii tipografi pentru a se consfătui și a vedea ce e de făcut în fața lipsei de hîrtie ce se simtă tot mai mult la noi. Prezidează du Take Georgescu, președintele soc. „Gutenberg“. Au luat cuvîntul d-nî: Tates Georgescu, Nae Mihăilescu, Iordan Mihăilescu, etc. După dezbateri s’a votat următoarea MOȚIUNE In fața situatiunei anormale pe căre fabricanții de hîrtie cartelați ne-au creiat-o nouă patronilor și lucrătorilor tipografi, prin enorma scumpire a hârtiei și acum in urmă prin aproape complecta ei lipsă. In fața faptului învederat că această scumpire și această lipsă ne lovește direct în existență. a Decidem: I) Să ia cele mai urgente măsuri pentru revenirea la starea normală, anterioară războiului, atît a prețurilor hîrtiei cît și a produs timei strict necesare nevoilor noastre interne; II) In cazuil cînd fabricanții de hîrtie cartelați nu vor garanta această revenire la normal, guvernul să dispozeze la facerea unei percheziciuni pe la toate depozitele de hîrtie cunoscute și necunoscute, să o confiște și să o vînză după trebuința patronilor tipografi, pe prețurile de mai nainte. III) Să declare și hârtia articol de prima necesitate și să-i aplice tariful maximal. IV) Să ridice fabricelor de hârtie avantagiile de încurajare a industriei naționale și să deschisă granițele acestui articol pentru ca să ni 1 putem procura din străinătate, de unde vom putea și în aceleași condiții care se practică astăzi, adică ca compensație pentru articole alimentare de care aceste state au nevoe să le procure de la noi. Pentru toate cele de mai sus* dăm deplină putere Consiliului de Administrație al sort. „Gutenberg* și do’egați unei alese de noi astăzi 29 Noembrie 1915. < * 1 S’a hotărît ținerea mai multor întruniri în aceiaș chestiune. I —— ---------opon ................ ț ISTRCMIREA DE LA CIUCUL SIDOLIMPOTRIVA RĂZBOIULUI Eri, la orele 3 c. a., s’a ținut hi sala circului Sidoli din Capiitala o întrunire împotriva războiului, convocată de partidul noonal-democrat. A prezidat d. I. Frimu. , D. PATRUȚESCU a sî>as ds cînd s’au deschis corpurile legiuitoare partidele politice se ceartă între ele pe motivul că nu se neclară mai repede războiul. Sí *4 deputați și senatori cari ceapă toate căile intrarea în acțiume, fără sâ © a gândească La cscindiția* nile în care s’ar puca, intra și fără să întrebe țara dacă este de aceiași părere cu dânșii. ♦ E lesne să ceri război pe socoteala altora. Credem că sunt cu totul altele chestiunile de bine parlamentarii noștri. Să lase certele și să lase războiul și să se intereseze de nevoile cele multe ala țârei. D. BALINEANU a vorbit în acelașî sens. D-na dr. ECATERINA ARBORE a ținut și d-sa o cuvântară împotriva războiului, susținând că nu este timpul pentru o intrare în acțiune. D. dr. RAKOSKI a vorbit des pre activitatea parlamentară da cînd s’a deschis și pînă azi. A protestat împotriva războiului și, cu deosebire, în contra celor carte îi cer. Au participat vre-o 800 de pesoane. La o rele 5 d. a. intra mraa a luat sfârșit, printr’o moțiun« prin care membrii partiduliui s» ckil democrat declară că mutatpotriva războiului. aoto-Capitala Accident de tramvai Vagonul No. 29 al tramvaiul^ electric, trecînd era p« la orele 1 m a., pe str. Academiei, a călcat M dreptul No. 15,pe vânzătorul de ziare Ștefănescu, în vîrstă de 49 a«L ? Nenorocitul acesta era finere»*« fie cunoscut și accidentul i s’a la* tîmplat — fără îndoială — tot din pricina urâtului obicei care S cuprinsese cu totul în ultimul mall. El a fost ridicat într-o trăsură A» piață și transportat la «pitalul O#*» rea. Acolo a încetat din viață*», seară pe liierele 6. 1, PowL j ''' ” ' i