Viitorul, decembrie 1915 (Anul 9, nr. 2805-2832)

1915-12-01 / nr. 2805

Botă sau­ KMAZOfIA splendoarea mmm D-ra FUM mm k joacă tu piesa FATALITATEA ce se reprezintă cu începere de azi numai IA Cl IVEM A VEWUS începutul la 2 jumătate precis. N. B. Biletele de favoare suspendate. ­ia SSESR «SUS Cw iBcefer © de as­tografie a „Orașului !"Și‘ întoc­­mait o de istoriograful austru d. N. * * . "A. Bogdan a fost cerută de către *«­21 S« 'S?« repr&3#22" Cassa Regală, care a cumpărat un număr de 25 de exemplare. Dată fiind valoarea acestei mo­nografii, socotim această înaltă cerrere ca o frumoasă atențiune față de autorul ei, care, cum se ștre, prepară acum un vast studiu intitulat­­ „Iașul sub Domnia Rege­lui Carol I“.­­ Cînd scriem aceste rînduri, ieșe­nii au luat parte la o frumoasă so­lemnitate ce a avut loc la Mitropo­lie, odată cu Te-Deumul oficial pentru cea de a 38-a aniversare a întrei Plevnei, a avut loc solemni­tatea depunerea jurămîntului noi­lor recruți. In prezența reprezentanților­ ofi­­ciali, recruții, conduși de coman­danții lor, au depus jurământul în prezența d-lui general Presav, comandantul corpului 4 de arma­tă. A fost un moment într’adevăr solemn și ieșenii și-au exprimat dragostea pentru armată prin fru­moasa cuvîntare rostită de către arhiereul Antim Petrescu vicarul Mitropoliei, ARALD Iași 28 Noembrie. — ---------—o­o­o­o—-— -----* R­exian.­­r*3E­LR Cl­âEMA „ItFOLLO” î Abnegația Sublimă. Senzațională dramă interpretată de celebra artistă S1IB1 i­siaH ESPERIA:­ sa Cinema ZsAsHsAsVHsA«saa KSSfiApașii șl Spiritismul Si IS SIB sasa TEATRUL CINEMA REGAL —6. La ora 5 d. a. precis începe filmul Giovannino o la Moîle cu orchestră de 3­ persoane seara apar FREHEL și ATTIC SELECT CINEMA CENTRAL PREMIERĂ sS ef omătul: Mare dramă patriotică VEDERI DIN VENEȚIA IN GONDOLA AMORUL ȘI ȘAHUL (comedie) Cea mai puternică dramă din viața re­ala a apașilor de la» ro». 8 mari acte . TEATRUL VABOL CEL MAUS — 6 — La 9 și jam. seara !i!fl £ Piriul! Trio Lăzărescu-Elvire-Biby-Les Calber, etc. etc. Transferări de agenți sanitari A­gen­ți I sanitari notați mai jos îe transferă, pe ziua de 1 Decem­brie 1915, după cum urmează: D. Trandafir Begu, dela carcul Bucov, județul Prahova, după ce reia la cercul Isaccea, județul Tul­­cea; D. Or­ghidan Constantin, dela cercul Isaccea, județul Tulcea, l­a cercul vacant ALorman din jude­țul Caliacra; D. I. Minculescu, actual s­ub­­chirurg la spitalul Negoești, jude­țul Dolj și detașat la cercul Turnu Măgurele, 1 ®. cercul Kurtbunar din județul Caliacra, în locul diui Du­mitru Radan, demisii anați, ■----------—oooo—-----------­ Panîru slnrstrațfl sin Pașcani — iisti Se ssteițlg — Petra,clie Rotaru lei 2.— Prin d. Gottesman 29.— Z. A. K. 10.— (Banii se vor trimite la adminis­trația ziarului „Viitorul“, pe adre­sa d-luî Petroniu). A apărut: Bema cs*ația No. 16 cu data de 15 NOEM­BRIE 1915, cu următorul sumar de actualitate: învățăminte trase după 15 luni de războiu de VINTILA I. BRA­­TIANU. Dependenta noastră economică și­ reorganizarea economiei națio­­­­nale de dr.­­I. N. ANGHELESCU.­­ Criza politică în Grecia de TH. C. ASLAN. Cronica Politică. Fapte, Documente și recenzii. PBDrin refugiații Sirii Suma din urmă 1251.50 Elevii Seminarului Nifon lei 43 C. E. gara de Nord lei 4,— Banca populară „Oaza Vodă“, Arțari Ialomița lei 10—­­c o oo­r fantafi și gr ©viși ® A apărut „Albina“ (anul XLIV, IT o 9) • A apărut „Bursa“ (anul XIV, No 693). .. T A apărut: „Făclia (anul I No.^). Ü S3 Cinema ,UIX‘ • âaI Lant 80 Maemhri® llliB MARELE SUCCES OM RĂTĂCITĂ! — La Bre-bls Ferdme — 6 mari acte interpretate de frun­tașii comediei Franceze După romanul [fleff |1E1» TRARIEUX marelui scriitor---rtamm MaammtmmmaamaBamamam Bumm Povestea veșnicelor deziluzii încer­cate de un suflet slab de femeie, povestea veșnicei suferință omenești. Car ® m © tr“Sil Bs*a f­ost@o delicioasă comedie MAX­IL*I­ MI>12ft jucată de neîntrecutul — #BSMESTER SPIGIASsA — «In fgvoare strict suspendat © Vizitați ELEGANTUL HOTEL MODERN Situat în centrul Capitalei, Strada Brutus 14 (lingă Circ) Confort nou, modern, calorifer, lumină electrică, conducte de apă caldă si rece in fie­care cameră, Camere elegant mobilate, deschis în ori­ce timp * . _ PRETURI FOARTE CONVENABILE — isariea lui Mierii­ Cripi IAȘI, 29 Noemb. (prin fir telefo­nic).­Eri a încetat din viață, fostul rector al Universităței din Iași, Neculai Culianu, care de cîțiva ani era suferind. Neculai Culianu, a fost una din figurile populare ale Iașului și unul dintre aceia care împreună cu d-nii Titu Maio­­rescu, Vasile Pogor, Iacob Ne­­grutzi, au înființat la Iași cercul Ju­nimei literare. Fost profesor al Universității din Iași, Neculai Culian a fost un junimist frun­taș și a fost pe vremuri vice­preșe­dinte al Senatului. Membru cores­pondent al Academiei române, el este autorul unor însemnate volu­me de algebră și cosmografie. Ne­culai Culianu este decorat cu­ ma­rea cruce a Coroanei Romîniei, Steaua Romîniei, etc. Niculai Cu­­lianu împreună cu d-nii Maiores­­cu, P. Ponî, cu defuncții d-r. Ciu­­rea-Melec, a înființat la Iași, In­stitutele Unite, un liceu particu­lar, întemeiat la 1866, care a exis­tat pînă în anii din urmă. Defunc­tul Culianu, s-a bucurat în tot tim­pul vieței sale de o mare stimă în toate straturile sociale. Știrea mor­ții sale a produs o profundă impre­sie. Corpul defunctului a fost de­pus la Catedrala metropolitană, înmormântarea va avea loc Marți 1 Decembrie, la ora 2 d. a. —------------poo------------------­ Medaliați ca „Răsplata Mancel S’a conferit medalia „Răsplata­ Mancei“ clasa I, următoarelor per­soaune, pentru ajutorul dat societă­­ței ortodoxe a fenatelor române, pentru înființarea de grădini de copii, și anume: D-nei Anghelichî, di­n Dorohoî; d-neî Zam­aradi, din Bârlad; d-nei Vblenti, din Vaslui; Anei Andre­­iescu, din Dorohoi; din&î Ana Can­tacuzino. ---------——o o o o———------­ ti INF0R1AȚIUNI — o—• *D. I. Pascal a fost numit învă­țător cu titlul provizoriu la școala din comuna Oglinzi-Rîncești din jud. Neamțu. * D. Ioan Ghenciu a fost numit învățător cu titlul provizoriu la școala din com. Serm­ino-S­rașovo din jud. Caliacra. * Preotul C. Cazangiu a fost nu­mit învățător cu titlul provizoriu la școala din com. Sursele din jud. teleorman. * In învățământul secundar al băieților din orașul Huși, au deve­nit vacante 6 ore de gimnastică * Ultimele 3 zile se mai poate admira MARIA CARMI în pu­ternica dramă ISTERICĂ care se represintă la Crishna BRISTOL pentru a 3-a săptămână. Pentru a fi văzută de toți se represintă cu PREȚURI REDUSE. * Se aduce la cunoștința gene­rală­­ că, în învățamîntul secun­dar al băeți­­ior din orașul Bacău, au devenit vacante 14 one de ma­tematici. A apărut ultimul număr din ex­celenta revistă FLACĂRA. Cola­boratorii acestui număr sunt dom­nii: D. Drăghicescu, Lovinescu, Nemțeanu, N. Pora, G. Roti­că, Al. Șerban, Ada Umbră, I. O. Vis­sarion. A apărut într’o nouă ediție,­, „Femei ciudate“, piesă într un­­ ,act, a confratelui nostru Constan­tin Riuleț și a d-lui AL T. Sta­ j. m­atiad. I' „Femei ciudate“ se va juca pe­­ scena­ Teatrului Național din Bu­­­curești, în stagiune­a 1915—1916. * Preotul G. Stoica a fost numit învățător cu titlul provizoriu la i>­ școalei din corn. Sardele din jud. Teleorman. --------—OXO-—------­ Hala ccncsFtBlB simfonice Eri după amiază a avut loc la A­­rteneu, al V-lea Concert simfonic, dat de orchestra ministerului in­­strucțiunei, sub conducerea maes­trului Dinien. S’a cin­tat: Preludiu la Mesidora de Bruneau; Simfonia în re minor (Reformațiu­­ne) — prima audiție — de Mendel­sohn; Moartea lui Siegfried, din „Amurgul zeilor“ de "Wagner; Rap­sodia norvegiană — de Lalo. Ca de obiceiu, concertul a avut succes frumos. --------------C G O O-------—----­ —o— Conferințele cercului de studii P. N. L. Conferințele cercului de studii P. N. L. vor urma astfel: Miercuri 2 Decembrie, ora 5 jum. seara, d. G. I HAM­AND­Y: Cauze­le războiului european și interese­ 1i­le Romîniei; Miercuri 9 Decembrie, ora 5 jum. 1 seara, d. ARISTIDE BLANK:­­Scumpirea traiului: Miercuri 16 Decembrie, ora 5­­ jum. seara, d. C. D. DIMITRIU. Solidaritatea socială și războiul. E­COURI „Astra“ No. , 5 redactată de Ion Gorun, apare la 1 Decembrie. Se compune din 128 pagini, conți­­­­uînd 16 articole diferite, cum și 4 suplimente artistice, tipărite în cu­­­lori. Prețul 25 bani. De vînzare la totî librarii și depozitarii de ziare. Editorul Ig. Hertz. ---------------o o o o——---------­ T«atrai_N3țional Pentru sărbătorirea a 40 de ani de teatru ai maestrului Notara în curînd se va reprezenta pe scena Teatrului National tragedia clasi­că „Gedip Rege“ cu maestrul sce­nei romane în rolul principal. Ce­lelalte roluri vor fi interpretate numai de către artiste societari. „La vie du Sentier“ în care ma­rea noastră artistă d-ra Tina Bar­bu are o creație strălucită, se va juca Marți, Joi, Vineri și Sîm­­bătă­­i „Samson“ în care d. C. Rado­­­­vici a avut un succes extraordi­nar de mare, se va juca în cursul săptămînei viitoare. ---------------000-----------------­ ECONOMICI ȘI FINANCIIL­E fisiricuintră —comerț Creditul Viticol Bșirea de seamă &&&­­pra op © s*al.i«ss»al £»** diax sa»sil iSl4—4913 Operațiunile Creditului Viticol în anul 1914—1915, au fost mult mai reduse de­cît în anii prece­den­ți și aceasta din cauză că în mijlocul anului 1914, s’a deslăn­­țuit războiul european, care a fă­cut ca situațiunea generală, econo­mică și financiară să nu mai fie fa­vorabilă acordării de împrumu­turi. Pentru interesele instituțiunii s’au luat din timp hotărârea ca operațiunile Creditului Viticol să fie restrânse, și ca urmare a aces­tei măsuri s’au amînat studierea tuturor cererilor de împrumuturi ce au mai sosit. Din detaliile, asupra mersului operațiun­ilor Creditului Viticol în ■Cursul anului 1914—1915 extragem a­inatea­ fe stte: " Totalul general de 8.286.100 lei reprezintă întreaga valoare nomi­nală a tuturor emisiunilor efec­­tuate de la înființarea Creditului ■Viti­col la 31 Martie 1915.­­ StrareN!« -m suitelc retrage «Im Circulistâă» se mai aflau te­­tia It­ 1.1, în eirenteție determ­in v*Â ism* nomislâ de " P­iSI.VM dai realizate în cursul anvesi A4-1915,­ au fost de lei 366.800. La această sumă se adaugă îm­prumuturile realizate în anii pre­cedenți de 7.919.300 lei. Obținem un total de 8.286.100 lei. In urma scăderilor făcute, suma rămasă la sold la 31 Martie este de 6.815.306 lei și 33 bani. Suprafața totală a terenurilor afectate Creditului Viticol este de 3788 ha. 1826 m. p. Totalul obligațiunilor ieșite la sorți în cursul anului 1914—1915 a fost­ de 355.500 lei. La 31 Martie 1915 a rămas a se mai plăti obligațiuni pentru 29.100 lei. In cursul anului 1914—1915 au devenit exigibile cupoane în va­loare de lei 316.046.25, rămînînd a se mai plăti la 31 Martie 1915, lei 19.296.* Contul de Profite și Pierderi se soldează și anul acesta, cu un sold în defavoarea creditului de 96.257 lei. La stare adăugîndu-se soldul din anii precedenți de lei 671.089.49. Obținem un total de 767.346.49 lei. Această sumă provine din: 1) Lei ^344.242.12 diferența între dobînda încasată de la îm­prumu­tații și aceea plătită de Credit la " "cEm­i­e emtes, căci conform H­ rr. Creditului Viticol, jiuprimu -•'ți: •?­■- -r- să plătească ratele îm-7?i-vt.t.urilor după "5 ani de la rea­lizare pe cînd obligațiunile cores­punzătoare se emit chiar în mo­mentul realiză­rei împrumuturi­lor, a­șa ca dobînda la aceste obli­gațiuni se plătește de la emisiune. 2) Lei 423.104.37 rest din diferen­țe de curs asupra obligațiunilor negociate, întru­cît, după cum se arată mai sus, împrumuturile se realizează pe valoarea lor nomi­nală în numerar, negocierea obli­gațiunilor făcîndu-se de Creditul­­ Viticol, pe seama sa. Suma de lei 767.346.49 nu este propriu zis un dificil, întru­cit fie­care din sumele ce o compun se vor lichida și anume: 344.242.12, lei, dobînda, se vor acoperi în în­tregime din dobînda de 5 la sută asupra împrumuturilor realizate cu plata după 5 ani, iar restul din diferența de curs la obligațiunile negociate în suma de lei 423.104.37, asemenea se va acoperi prin di­versele beneficii ale Creditului Vi­ticol, contând în prima linie cu­poanele ce se încasează în favoa­rea Creditului de la Obligațiunile ce rămîn în depozit pînă la ne­gocierea lor cum și din contribu­­țiunea la cheltuelile de adminis­trație de jumătate la sută. # * Direcțiunea serviciulur de miș­care a decis ca pentru vagoanele cazane, intrate prin Vîrciorova, și care sunt înapoiate încărcate în Austro-Ungaria și Germania, prin Predeal, să se perceapă de la desti­natar­ii lei de cazan. Această sumă va putea fi ram­bursată de către predator. ■ ........... 0 00­0------ . - Industrie w CI8ICI MUZICALA TEATRUL tIEON POPE­S­­CIU. — X*rreia operă in 4 acte de Donizetti cu d-na Elena Etraguiinescu Rolul titular din frumoasa o­­peră a lui Donizetti, „Lucia de Lamermoor“, s’a bucurat aseară la Teatrul Leon Popescu, de o bu­nă și justă interpretare. D-na Ele­na Drăgulinescu artista lirică a­­tît de bine cunoscută și apreciată de toți iubitorii de muzică aleasă, a interpretat, pentru prima oară la noi, de cînd s’a reîntors din­­ străinătate, rolul „Lucia“. Partida muzicală a acestui rol, scrisă anume pentru o voce de so­prană legeră, se potrivește minu­nat de bine calităților vocale ale d-nei Drăgulinescu și dă putință acestei bune artiste, să execute o justă interpretare și să reliefeze­­ toată frumusețea stilului muzi­­­­cal, din minunata operă a lui Do­­ ‘­nizetti. ‘ Doamna Drăgulinescu a fost a­­seară complectă în totul, și ca in­terpretare muzicală și ca joc de scenă. In special în actul al trei­­­lea, în „aria nebunei” care repre­­­­simtă piatra de încercare pentru­­ toate artistele care interpretează acest rol, d-na Drăgulinescu a pus toată muzicalitatea necesară inter­pretărei, pe care a săvîrșit-o con­­­­­­form textului autorului, iar ca joc , I de scenă, multă siguranță și corec­titudine. Alături de d-na Drăgulinescu, baritonul Athanasiu, într’o admi­rabilă dispoziție vocală a fost un­­ valoros partener. Vocea s­a pratel­­j­tică a strălucit cu multă vigoare ș­i data aceasta a pus mai multă muzicalitate în interpretare. Din ce în ce mai stăpîn pe acest rol, a­tît ca muzică cît și ca joc de sce­nă, d. Athanasiu a înscris într’un cadru frumos, și această interpre­tare, la bogatul său activ de crea­ții artistice. D. Ștefănescu-Spirea, în „Lor­dul Arthur“ nu s’a lăsat mai pre­jos, de valoroșii săi parteneri și a reușit în nenumărate rînduri să dea reușite efecte muzicale cu plă­­­cuta sa voce de tenor liric. D-sa se­­ găsește în plin progres și aceasta ar trebue să i se recunoască fără pre­­­cupețire.­­ Un cuvînt de laudă, bine m­eri­­­­tat ,se cuvine și baritonului Ste­­­­rian, corect și ob­ținută și ca inter­pretare muzicală. La pupitru d. Gr. Alexiu a con­dus cu multă siguranță și precizi­une, stăpânind sub bagheta sa în­tregul ansamblu. C. ST. FEST Spectacole —o*— Pe ziua de Luni 30 Noembrie TEATRUL NAȚIONAL.— Co­­cuta. TEATRUL REGINA MARIA.— Să divorțăm. TEATRUL MODERN— Floră­reasa. TEATRUL LEON POPESCU.— Traviata. CINEMA CLASIC.— Cabiria cu or și orchestră. CINEMA VENUS ȘI BRIS­TOL.— Noua Stea­, D-ra Ferna Andra. —-------—o o o o------------— Festivalaljsoc. Scana Festivalul pe care societatea „Scena“ îl va da în sala Teatru­lui Național în ziua de 12 Decem­­­­brie (ora 2 și vnna.) va fi una din cele ionii grandioase manifestații artistice ce s’a văzut vreodată în țara noastră. Pînă acu an pe lingă­­marele G. En­escu și-au anunțat concursul urm­ătorii membrii ai societăței: d-șoara Marimza Veri­­tijlia, d-na Lucia Sturdin-Bulan­­dra, d-ffja Bonciu Locusteanu, d-na Elena Drăgulinescu, d-na Virginia Miciora, d-nii C. Notta­­ra, N. Soreanuu, Tony Bakuidra, I. Mainolascu, Jean Atanasieu, G. Fo­­lescu, G. Niculescu-Basu, Dumi­­trescu de Sylva, C. Tănase. Socie­­­­tatea corală „Carmen“.­­ Dat fiind programul acestui fes­­­tival, și mai cu seamă scopul pen­­t­­cru care se dă (mărirea fondului msect de retragere a artiștilor din România) e neîndoios că sala Tea­trului Național va fi nerncăpă­­toare (în ziua de 12 Decembrie) pentru a <mit«sa cuprinde pe toți aceia care se vor grăbi a da obo­lul lor acelor ’care nici odată nu s’au dat în lături cînd li s’iau cerut consumat pentru spectacole de bine­facere. " —-------------000 .................... se CaUtA depOZit­ari PENTRU ZIARUL «VIITORUL» IN ORAȘELE BOZEO ȘI PAȘ­­CANI. EDUCAȚIA FIZICI — Conferința d-lu­i pro­fesor Z. Athanasiu — In amfiteatrul liceului „Lazăr“, asistat de un numeros auditor și în prezența d-lui secretar general al Ministerului de instrucțiune pu­blică, di rector al Universităței A­tan­asiu, și-a ținut aseară 28 No­embrie cor., conferința d-sale: „Ba­zele științifice ale educațiunei fi­zice“. ; D-sa face la început, o paralelă între starea fizică a noastră și a celorlalte popoare din jurul nos­tru, arătând cu date cit de slab ne prezentăm. Face istoricul educațiunii fizice din cele mai vechi timpuri, arătînd cum ea ca și alte ști­i­­ți a trebuit să treacă prin mai multe faze. Prima fază a fost empirică, din car­e s’au scos ereziile, oprind­u-se ce­*­ fost folositor. Astăzi datorită fiziologiei, ea se face în mod ra­țional, trecînd deci de la faza em­pirică la cea experimentală. Acel ce își propune a face educația fi­zică a tineretului, trebuie să cu­noască funcțiunile organismului omenesc. Pentru a face cit mai perfectă această educațiune, tre­buie să fie călăuzit de anu­mite principii, pe care d-sa le rezumă în patru: „Principiul desvoltărei organe­lor, din­ corp în raport cu funcțiu­nea ce au. 2) Principiul regimu­lui permanent, adică regimul de funcționare, care permite să mear­gă la infinit, cu­ timp aparatele îl permit. 3) Principiul de speciali­zarea funcțională din corpul ome­nesc. 4) Educațiiuea fizică în ra­port cu vârsta. Ca încheere a interesantei d-sa­le conferințe, spune că educațiu­nea fizică fiind, o știință aplicată, se simte mai mult ca ori­cînd ne­voia unei școale în care să se pre­gătească elementele ce-șî propun a deveni educatori fizici. învăță­mântul trebuie să fie de 3 grade: elementar, mediu și superior. Pro­pune a se interveni pe lingă d. Mi­nistru al Instrucțiinei Publice și d. Secretar general ca chestiunea educațiunei fizice în țara noastră să i se dea atențiunea ce a d...t-o și Celorlalte ramuri de învățămînt, întreaga asistență­ a aplaudat și felicitat viu pe distinsul conferen­țiar. -------------00» IntrațiI m LOCUITOi­ILOR DIN GRI­­­­VIȚA-MILITARI ȘI PRIN­­­­CÎPELE CAROL > C­Erî dimineață la orele 10 jumăta­­­­­te s’a ținut o întrunire a locuitori­­i­lor din Grivița-Militarî și Principe­le Carol, deposedați de pământurile și proprietățile cumpărate de la în­surățeii împroprietăriți în baza le­gei dela 1879, pe cari ei le-au plătit cu peste un milion jumătate, iar a­­cum moștenitorii foștilor însurăței­­ îi deposedează pe temeiul acelei legi.­­ A prezidat d. inginer Pleșanu ca­­­­re expunînd motivul întrunire­­­a- i­rată cauza pentru care se agită lo­­­­cuitorii deposedați după ce au plătit sume enorme, ce nu li s’au restituit­­ de moștenitorii speculatori aî foști­lor însurăței împroprietăriți pe te­­­­meiul legei din 1879. "Pământurile au fost vîndute finc 1 turnărilor mici dela c. f. r., lucrători din atelierele gării, sergenți­­le stra­­­dă, cari și-au întmeiat gospodării­­ temeinice pe locurile cumpărate,­­ După­­ ce moștenitorii foștilor îm­ 1 proprietăriți au revîndut­ proprietă­­­­țile de cîte 10—-15 ori, dînd loc la procese, după ce au încasat pe ata­­i pe cale necinstită 1.800.000 lei. Arată :­­ toată brutalitatea purtării lor fa­­­­­­ță de nenorociții cumpărători, pe­­ cari i-au aruncat în toiul ierbtel pe drumuri, au înșelat fiscul punînd sume iluzorii în actele de cumpără­toare și toată specula exercitată a­­­supra nefericiților cumpărători. In acest scop, pentru apărarea in­tereselor noastre am găsit de Cuviin­tă să îngrădim toate mijloacele de­­ luptă. D-sa dă citire următoarei te­legrame adresate M. S. Regelui: M. S. REGELUI BUCURESTI " Obșteniî cătunelor Grivita si Principele Carol, nedreptățiți de un sin ateii împroprietăriți în 1879, în­truniți fiind în sala Germană azi 20 Noembrie, depun la picioarele Tronului, recunoștința lor de a ține omagiu. M. V. se va îndura și de acești obșteni ostași ai patriei, cărora li se răpește pe nedrept pămîntul­e cumpărate cu atîta trudă din micile lor economii. Să trăiți Maiestate! Trăiască Augusta Voastră fami­lie Excelenței sale I. I. C. BRĂTIANU Prim ministru și ministru de războiu BUCUREȘTI. Obștenii cătunelor Grivița și principele Carol, nedreptățiți de­ însuratăți împroprietăriți în ÎS7!), s'au întruinit astăzi în sala Genna­va și mulțumindu-vă cu recunoști­n­ță pentru proectul de lege depus la Serai, vă aclamă ca patron al ob­­ștei lor și vă roagă cu profund res­­­­pect să bine­voiți a acorda înaltul vostru patronagiu acestor ostași ai neamului, cărora li se răpește pă­­mînturile pe nedrept. Să trăiți spre fericirea și înălța­rea patriei. Președ. Ing. V. Pleșanu. O telegramă identică, prin care a fost proclamat membru de onoa­re al obștei, a fost trimisă d-lui Al. Constantinescu, ministru de dome­nii.­­ Excelenței sale PROF. DOCTOR ANGELESCU Ministrul Lucrărilor Publice BUCUREȘTI. Obștenii cătunului Grivita și Principele Carol, întruniți azi. 2­) j Noembrie, în sala Germană, salută, cu adine respect pe bunul lor pre­­­­ședinte de onoare fugind cerul să t­­rice süfnntíale și viată lungă întru a­­­­pararea celor mici și slabi. Președ. Ing. V. Pleșanu. D. SALCIAINU aduce mulțum­iri deputaților Tilică Ioanid, Gr­oran­; • j cu lași, dr. Păunescu și toți acei 1 cari au luat apărarea dreptei lor ; I cauze. Mulțumește călduros presei­­­­ care și-a luat apărarea cu căldură ș i Vorbește de călcarea art. 162 din Con­­­­sti­tu­tio, insistând asupra îndoitei­­ înșelăciuni a proprietarilor hrăpă­reți, înșelînd statul și pe nefericiții cari au plătit atîta băne. Au fost " asvîrlite pe drumuri ologi, văduve , cu copii, pe vremuri de iarnă, după ■ ce au fost jumuliți vreme de 15 ani ■ (16 zil­e . D. FLOREA MARINESCU, face­­ o comunicare din partea deputatu­lui Tiannen-Iași că «o va pune la dis­­­poziția locuitorilor năpăstuiti, pro­­z­mațiind că va fi pururi alături de­­ noi, că va lua cuvîntul în Cameră să susțină legea. Președintele propune să declare­­ membrii de onoare pe d-niî: Iraneu , Iași, dr. Popescu și Tilică Ioanid,­­ care sunt aclamați- Arată toate mi­­­­zeriile îndurate de nenorociții de­­, posedați. Produce un act autentifi­­­­cat de tribunal care totuși nu va­­­­lora d­acă un gologan, fiindcă sa­u o­­­veste de legea dela 1879.­­ V. HARALAMB CONST­ANTI­­NESCU, vorbește despre procesul­­ depus de d. ministru de domenii la Senat, despre intervenția făcută că­tre d-sa și răspunsul ce l-a dat de­­’ legației. Arată de asemenea că d. dr. Cantacuzino, Pilat, Comăneanu, d J Petrini-Galatî și al« au făgăduit că­­ 1 vor susține cauza dreaptă a obște­­­­­nilor din aceste cătune. : i Se mai propune ca membru de o­­­noare pe d. Titu Frumușanu, vice­­­ - președintele Camerei deputaților.­­ I D. INGINER PLEȘANU face un­­ apel la presa romînă să sprijine­­ cauza dreaptă a nefericiților depose­­­dați. Trecînd la fapte se declară con­­­stituită obștea, după care dă citire [ i moțiunel. i » MOȚIUNE Obșteniî cătunelor Grivița și Prin rinele Carol, întruniți In­ tata Ger­Trăiască Romînia. Președinte, V. Pleșanu. Este in CAPITALA mană azi 29 Noembrie spre a hm. nni hotărîrî în­ lupta ce duc prutin pămînturile vîndute lor, de către un sur&teiî împroprietăriți în 1879. In urma cuvântărilor tinute, hotărăsc înființarea cooperativei obștei și a­­legerea unei delegatiunî, care să na apere interesele pe lînga m­arui gu­verm și vrednicii reprezentanți dt tării în parlament. -----*--------p­o o­o ■— ------------* Intnsnim tipografilor Erî de dimineață s’au întrunit în sala Amiciția, patronii și lu­crătorii tipografi pentru a se con­­sfătui și a vedea ce e de făcut în fața lipsei de hîrtie ce se simtă tot mai mult la noi. Prezidează du Take Georgescu, președintele soc. „Gutenberg“. Au luat cuvîntul d-n­î: Tates Georgescu, Nae Mihăilescu, Ior­dan Mihăilescu, etc. După dezbateri s’a votat urmă­toarea MOȚIUNE In fața situatiunei anormale pe căre fabricanții de hîrtie cartelați ne-au creiat-o nouă patronilor și lucrătorilor tipografi, prin enor­­ma scumpire a hârtiei și acum in urmă prin aproape complecta ei lipsă. In fața faptului învederat că a­­ceastă scumpire și această lipsă ne lovește direct în existență. a Decidem: I) Să ia cele mai urgente mă­suri pentru revenirea la starea nor­mală, anterioară războiului, atît a prețurilor hîrtiei cît și a produs tim­ei strict necesare nevoilor noa­stre interne; II) In cazuil cînd fabricanții de­­ hîrtie cartelați nu vor garanta a­­ceastă revenire la normal, guver­nul să dispozeze la facerea unei per­chezi­ciu­ni pe la toate depozite­le de hîrtie cunoscute și necunos­cute, să o confiște și să o vînză după trebuința patronilor tipo­grafi, pe prețurile de mai nainte. III) Să declare și hârtia articol de prima necesitate și să-i aplice tariful maximal. IV) Să ridice fabricelor de hâr­tie avantagiile de încurajare a in­d­ustriei naționale și să deschisă granițele acestui articol pentru ca să ni­ 1 putem procura din străină­tate, de unde vom putea și în ace­leași condiții care se practică as­tăzi, adică ca compensație pentru articole alimentare de care aceste state au nevoe să le procure de la noi. Pentru toate cele de mai sus* dăm deplină putere Consiliului de Administrație al sort. „Gutenberg* și do’ega­ți un­ei alese de noi astăzi 29 Noembrie 1915. < * 1 S’a hotărît ținerea mai multor întruniri­ în aceiaș chestiune. I —— ---------o­p­o­n ................ ț IS­TRCM­IREA DE LA CIUCUL SIDOLI­­M­­­POTRIVA RĂZBOIULUI Eri, la orele 3 c. a., s’a ținut hi sala circului Sidoli din­ C­apiitala o întrunire împotriva războiului, convocată de partidul noon­al-d­emo­crat. A prezidat d. I. Frimu. , D. PATRUȚESCU a sî>as ds cînd s’au deschis corpurile legiui­toare partidele politice se ceartă între ele pe moti­vul că nu se ne­clară mai repede războiul. Sí *4 deputați și senatori cari cea­­pă toate căile intrarea în acțiume, fără sâ © a gândească La cscindiția* nile în care s’ar puca, intra și fără să întrebe țara dacă este de ace­iași părere cu dânșii. ♦ E lesne să ceri război pe socoteala altora. Credem că sunt cu totul altele chestiunile de bine parlamentarii noștri. Să lase certele și să lase războiul și să se intereseze de nevoile cele multe ala țârei. D. BALINEANU a vorbit în a­celașî sens. D-na dr. ECATERINA ARBO­RE a ținut și d-sa o cuvântară împotriva războiului, susținând că nu este timpul pentru o intra­­re în acțiune. D. dr. RAKOSKI a vorbit des­ pre activitatea parlamentară da cînd s’a deschis și pînă azi. A pro­­testat împotriva războiului și, cu­ deosebire, în contra celor carte îi cer. Au participat vre-o 800 de pe­soane. La o rele 5 d. a. intra mraa a luat sfârșit, printr’o moțiun« prin care membrii partiduliui s» ckil democrat declară că mut­­at­potriva războiului. a­­oto-Capitala Accident de tramvai Vagonul No. 29 al tramvaiul^ electric, trecînd era p« la orele 1 m a., pe str. Academiei, a călcat M dreptul No. 15,­­pe vânzătorul de zia­­re Ștefănescu, în vîrstă de 49 a«L ? Nenorocitul acesta era fin­ere»*« fie cunoscut și accidentul i s’a la* tîmplat — fără îndoială — tot din pricina urâtului obicei care S cu­prinsese cu totul în ultimul m­all. El a fost ridicat într-o trăsură A» piață și transportat la «pitalul O#*» rea. Acolo a încetat din viață*», seară pe lii­erele 6. 1, PowL j ''' ” ' i

Next