Viitorul, martie 1916 (Anul 10, nr. 2893-2923)
1916-03-01 / nr. 2893
^ ti—aaigM Grai bătrân dar găsită tânăra edie de salon și de mult gust rpretată de cei mai de seamă artiști ai teatrului danez în frunte cu D-na E PSILANDER țpe inaugurează azi la CINEMA BRISTOL ,care, cu siguranță va atrage un public numeros doritor de a petrece admirabil, căci e o comedie aleasă care provoacă un rîs sănătos, prin scenele sale nostime de Sm humor irezistibil. ________ _[aaWKtSgaWIHi (IIIMI iI ||> ROMANIA Prima Loc. Națională de Navigaiune Maritimă ( Se aduce la cunoștința d-lor Acționari că piața dividendului de ST la sută fixat de Adunarea Generală a Acționarilor din 28 Februarie a. c. se va face cu începere Mie la 20 Februarie la Băncile: Agricola, Marmorosch, Blank et Co. de Scont și Romînească la prestaitarea certificatelor provizorii dein care ai va detașa cuponul No. 1, 1 contra căruia se va plăti lei 12.250 de acțiune cu al doilea vărsămint efectuat Direcțiunea Grafie investigațiunilor întinse, făcute de către. Direcția cunoscuta Onema Doamnei s’a putut da de urma autorului furtului plicului sigilat, încredințat după cum se știe imun ofițer de marină. In numărul de mîine și în urma cercetărilor, ce se vor mai face vor putea arăta care este autorul acestui îmrăzneț furt. SOCIETATEA CREDITULUI FUNCIAR URBAN din București — o — PUBLICAȚIUNE ,. Se aduce la cunoștința d-lor detentori, ca tragerea la sorți semestrială a scrisurilor funciare urbane ce urmează a se scoate din circulație al pari va avea loc in zilele de 1/14 și 2/15 Aprilie 1916 și următoarele, la sediul Societății din strada Paris (fostă Doamnei) No. 15, la ora 1 p. iu. Operațiunea tragerii la sorți se va efectua în prezența Consiliului de Administrație, a 1-1ui comisar al guvernului și d-lor detentori, cari sunt rugați a asista. Direcțiunea. B-tr I. GALIMIR Strim FgBț| Ra i x Faiatuî îfisen Tîl?ÎTA MENTUL BO A LELÖK V ENERICE ANALIZA?* ANVELITI Pentru Sifilis • 4744 pus.-mi Miiriii i s ^asaweg^BamBg Buggi S Bgggpințin tea mic că«*® 4a» c5S ClimpTă nâp, fcoaîe d©fg*se, spr-f.ă ©mi»itS. A se ®dB««sa ia d* Tsuașțau?, s4s% Imprime^ ©', SB. REZERVE' DE DEEDING OftmiKNE ?4ilwauree ÍNSTON GOțfiMICK M ASSEY PLANO WOOD Unicii sa Drill RUÜ SACK ' inti<> cu 50 ia suti rabat ia- SUbiTZHR DUPĂ CEREREA GENERALA și în urma GRANDIOSULUI SUCCES obținut de sgnduatoarea dramă sentimentală JE* JS*, ia lupta cu DESFRAIVA.TA extraordinar film In 6 mari acte se va reprezenta Încă 3 zile pentru ca întreaga CAPITALA să poată vedea acest măreț ,apoi'opera cinematografiea. __ Afară din program funeraliile IMC, 2Sî. XF$.să»C3-ASEZZL« S./A.23ESTET/%. Conferinței3 Cercului de studii P. N. L. Seria conferințelor Cercului P. N. L. continuă astfel: Miercuri 2 Martie, ora 5 p. m. conferința d-lui C. I. Băicoianu despre: POLITICA NOASTRA INDUSTRIALA SI PROBLEMA ZAHĂRULUI. Miercuri 9 Martie, ora 5 p. m. conferința d-lui M. D. Borlescu despre: COMERȚUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI DE LA ÎNCEPUTUL RĂZBOIULUI EUROPEAN. ÎNVĂȚĂMINTE PENTRU VIITOR. Conferințele fiind publice pot asista și persoane străine care nu sunt membri ai Clubului sau al Cercului de Studii P. N. L. ------------------no o----------------—o— Sda taslMulte studii sud-est europene Institutul de studii sud-est europene va începe cursurile de limbele orientale: sârba, greacă, bulgară rusă etc. în localul său din strada Banu Mărăcine No. 1, cu începere ele la 1 Martie c. înscrieile la aceste cursuri se primesc cu începere de Luni 29 Februarie în localul institutului între orele 2—4 și imn. Ori ee alte informativuli se vor cere seretariatului între orele indicate aici. ----------------O O O o- ------——— r —o-— Spectacol© — o-- Luni 29 Februarie TEATRUL NAȚIONL: Scrisoarea pierdută. TEATRUL REGINA MARIA: Marșul Nupțial. TEATRUL MODERN: Sylvia. TEATRUL LEON POPESCU : Minerul, (premieră). CINEMA BRISTOL: Oraș bătrîn dar gâscă tînără (comedie). CINEMA DOAMNEI: Fecioara la lupta cu desfrînata. ----------------ooo-—----------- Bibliografii —o.,Albina“ Revistă enciclopedică populară, No. 22 de la 28 Februarie, cuprinde: Carmen Sylva, (Poveste). I. S’mienese», Ce se capătă din cărbunii de pământ (cu 5 ilustrații mî). ............ J. Dragoslav, Povestea caraga- tei sau a coțofenei (sfârșit). Goso, Cum se pregătește o bună brînză cu smiatină. II. Letustiue, (trad. de O. Pop- Tașcă,) Fugarul din Katorga, roman; înmormântarea Reginei Elisabeta; Parlamentul Țării la moartea Reginei; Ședința de doliu a Academiei. Hebel, (traducere), Unul sau altul. Pagina copiilor. Petreceri în familie (cu ilustrație). p» 4 . A apărut Curierul Judiciar“ (Anul XXIV, No. 16). A apăut Romina (Anul XI, No. 375). Industrială A apărut Jurisprudenta Romina (Anil V, No. 8). cinema 1 fi-V” M Ioni 29 Feuriii DOPA CERERE Ipfclip mSMmwMm» Dramă pasională în 4 mari acte IRnovata A ÄÄS Ki&a SacolMftto GRANDIOASA IftSC.EnftRL Muzică,— Pictura,— Călărie,— Peisage Splendide Tablouri vivante representând opurile celebrilor pictori: — Rambronzit, — Boucher— Botticelli. — «F ARA A DfN PROGRAMI : Sis s ofa E^retafei BBBIHB EU JIETa::; insa «rronizarea —Fw»e*,ar>il» <r>[m»Se ©te BUCUREȘTI și CURTEA DE ARGEȘ — Film în luniime de 560 METRII — In programul viitor URA și RAZBURAJIE după celebrul roman „DSTTE DE SIANIE” de GEORGES OHVeT C 2VTF A s&s Rotoare te Gazau Benzini grea de 60-80 P. S. pentru mii Motoarele pot fi noi sau puțin uzate, în orice caz treime să fie «en?IH STARE BUNA DE FUNCȚIONAfIE ««-a Ofertele a se adresa: St T JF* A 3Et O i%S: A 7^ Ä * S. A. Direcțiunea Technica, Grpina 493t CII.IC.K KUZÎCilifi H)* «• PALATUL ATENEULUI. — Festival Wagner cu ELSA BLAND și Archestra ministerului instrucțiunei, Eri la orele 3 p. m., Oricecatra permanentă a ministerului instrucțiunei sub conducerea d-lui D. Dimen și cu concursul cîntăreței Elsa Bland de la opera din Viena, a dat un concert în sala Ateneului, compus aproape în întregime din compozițiuni a lui Richard Wagner. Cu aceiași siguranță și previziune, cari îi sunt caracteristice și sub conducerea sigură a d-lui D. Dinien, orchestra ministerului a executat întregul program în chip magistral și satisfăcînd chiar și pe cei mai pretențioși cunoscători ai muzicei. Și a început concertul prin executarea terțet-ului din simfonia 3-a de Schubert, bucata orchestrată de curind de maestrul G. Enescu. A urmat apoi uvertura din „Tannhauser“ , preludiul, visul Elsei și introducerea la actul III-lea din „Lohengrin“ ; preludiul și moartea Isoldei din „Tristan și Isolda“ ; marșul funebru și scena finală din ,Apusul puilor“, toate de Richard Wagner. Solurile din „Lohengrin“ (visul Elsei) ; „Tristan și Isolda“ (moartea Isoldei) și scena finală din „Apusul zeilor“ au fost cântate de d-na Elsa Bland. Desigur după chipul cum s’a prezentat și a cîntat d-na Bland a făcut deplină dovadă că dacă nu posedă o voce extraordinară, în schimb este o mare muzicantă, prin școala deosebită a evituriii pe care o posedă. D-sa a apărut ca o adevărată stea muzicală, care deși cam spre apus, totuși pare că și-a păstrat o bună parte din strălucirea de odinioară. Extinderea vocei sale, îi permite în toată voia să interpreteze cu multă artă muzica lui Wagner și dacă acuma — ceia ce desigur în trecut nu a fost — n’ar avea notele de jos puțin cam voalate, ar fi poate una dintre cele mai bune soprane dramatice pentru muzica vaqueriaim. In tot căzui, după cum am spus dela început, d-na Elsa Bland, este o mare muzicantă și merită să fie ascultată, chiar numai pentru arta cu care știe să interpreteze și să nuanțeze dificila muzică a marelui Richard Wagner. C. S. Fest. 100 o- rea întâmplare Serbarea Patronului Societăței Ortodoxe ■firi s’a sărbătorit la el. Mitropolie patronul societăței ortodoxe. Un Tedeum s’a oficiat la orele 11 a. m. de către P. S. S. Arhiereul Teofil, vicarul sf. Mitropolit, în prezenta I. P. S. Mitropolit Primat, a doamnelor din comitetul central al societăței și a unui numeros public. După Tedeum a avut loc o recepție la palatul Mitropolitan. P. S. S. Arhiereul Teofil a ținut o cuvântare prin cari a arătat însemnătatea zilei pentru societatea ortodoxă și kleia fericită a societăței de a-șî fi ales această zi miare a Bisericei Ortodoxe ca patron al ei. A răspuns I. P. S. S. Mitropolit Primat, ea 41 a arătat binefacerile societăței ortodoxe și grija pe care trebuie s’o avem pentru noile generațiuni. „Ziua de azi, a spus I. P. S. S. Mitropolit Conon, care este zi de arătare a energiei ortodoxe, va servi tinerelor generațiuni pentru a se ofali. După aceia s’a strivit absenților dulceață, bomboane, iar I. P. H. Mitropolit a făcut cerc vorbind cu fiecare persoană. De față au fost doamnele: Zoe Gr. Rîmniceanu, Esm. general Manu, Bosie, Ana Florescu, d-ra Ritoride, d-na FI. Butculescist, d-ra Manoil, d,r. Becnomu, Vieranu, P. C. S. Arhim, Scriban, etc. -----0000- 3aîra«im absolveați!» a 4 și 5 dass sscuuQarc Ein 28 Februarie a avut loc întrunirea absolvenților a 4 și 5 clase secundare pentru a se lua dispozițiunile necesare relativ la demersurile ce trebuesc făcute spre a obține privilegiul termenului redus în armată și avansarea la gradul din plutonier în rezervă, a celor în compleetare și acelora în rezervă. Au luat parte la această întruinire mai mult de 100 persoane instituindu-se un comitet sub deșidenția d-lui Corneliu Chidu însărcinat a redacta în numele acestor absolveții și un memoriu cuprinzînd doleanțele lor, cu care se va prezenta color în drept. Legea serviciului militar acordă școalelor inferioare de meserii și de comerț avantagiul termenului redus. Absolvenții a 4 și 5 clase de liceu socotesc acest lucru ca o nedreptate, pentru repararea car da, toți sunt convinși că Ministerul de Război va interveni fără întîrziere. Au vorbit în sensul arătat mai sus d-nii C. Chidu, Ramiro Georgescu, Constantinescu N. Vasile Iliescu și alții, stabilindu-se viitoarea întrunire pentru Duminică 6 Martie ora 10 a. m. în sala Berăria Căpitanul. Cei ce nu pot veni și vor sa adereze la această mișcare în folosul d-lor, sunt rugați a anunța din vreme pe d. Cornelia Chidu, președintele comitetului, str. Dr. Felix 51.o oo— Congresul profesaror se stundari din ară — 6 —• Ședința de dimineață dri dimineață profesorii secundari s’au întrunit în congres spre a discuta cu privire la neacordarea gradațiilor. Au asistat, și numeroase profesoara Prezidează d. Toma Dicescu. Secretari simnt aleși d-nii V. Vîrcol și I. Buricescu. După o discuțiune la care participa un mare număr de congresiști, se aprobă trimiterea următoarei telegrame: M. S. REGELUI FERDINAND Congresul corpului didactic secundar, întrunit spre a-si apăra drepturile consacrate,prin lege, voafla pe Maiestatea Voastră să-l înnădite a-I exprima devotamentul său nemărginit și a ura Augustei Dinastii acel splendid și nesfîrșit viitor cu care de midi corpul didactic mîngîie și încălzește inimile generațiilor tinere. Trăiască Majesatea Voastră! Trăiască Maiestatea Sa Regina! Trăiasca Familia Regală! Trăiască Țara! Președintele congresul ai, Toma Dicescu. Au luat cuvântul d-nii: Zaharescu, 11 lohari (Pitești), Anastase Georgescu (Craiova), Ghimbănescu (Iași), Bogdan-Dnică, Georgescu (Craiova), Caracostea și Iacobeanu (Botoșani), Mușstescu (Cîmpulung), Fodor (Constanța), Haneș, Buricescu (Călărași), Staneiu (Călărași), Drăgănescu (Bîrlad), Stroescu (București), Negrescu (R.Vîlcea),Stăinnulescu, Frollo, Atanasiu (Iași), O. Dumitrescu, Duma (București).* Congresul terminândm șî lucrările la orele 7 a fost declarat închis, numind o domisiune care să se prezinte suveranului și miniștrilor compusă din d-nii Bordan-Duică, Ghibănescu, Drăgănescu și Zaharescu. Congresul a mai ales o comisiune pentru alcătuirea statutelor asociatiunei compusă din d-nii Anastasia, Ghibanescu si A. Georgescu -000— Moartea Casierului GENERAL AL MiniSTERULUI DE RAZBOI U ri dimineață în orele 5 a încetat subit din viață la locuința sa din str Poliza 3G, interwtantul căpitan Popescu Ioan, casier general al ministerului de război. Defunctul căpitan suferea de mult timp de boală de cord, care în ultimul timp agravîndu-se i-a grăbit sfîrșitul. Intendantul căpitan Popescu, era un ofițer eminent și se bucura de o deosebită simpatie printre colegii, camarazii săi și în special pintre ofițerii superiori din minister, unde a servit aproape 6 ani ca casier general. Căpitanul Popescu, s-a născut în luna iulie 1874,moare în vîrstă de 42 ani. Vestea morții intendentului căpitan Popescu, a fost adusă imediat la cunoștința d-lui general D. Iliescu, secretar general al acelui departamente ^saszsss. I AMO H... FAMILIAB3 PATH! S3... I Dramă senzațională In ©acte CU F.A23IESBINE ^ MIȘCAREA ARTISTICA-LITERAM — La noi sf.l strela Siate — Sonetul regretelor S* deci, ai părăsit căsuța ’» care Ai legănat o fire sbuciumată Ce-a vrut să nu se afle niciodată Că ești cea mai iubită ’învingătoare. De-atunci o lyră'n tânguire ’nceată Vibrează către sine ’n depărtare Cuvîntul care n’am fost noi în Stare Eu să nu spuni — Tu să-l pricepi vre odată. Dar lyra mea vibrează prea ’n surdină. Și monoton ca geamiătul de moarte Ca tu să-mi prinși secretul de departe... Eu totuși cred în clipa cea senină Cînd iar vei reveni de mineaproape, Să ștergi iubito, umede pleoape. Sunetul serenadelor—o— Sub cerul unei nopți întunecate Cerșeaem o licărire de lumină Cirul nu suspin sbura din mandolină Spre porțile cu lanțuri ferecate. Dar mandolina neputind s alină , Un dor pribeag de vise sfărîmate, O sfărîmai! iar doagele ei toate Vibrau nimicul strunei ce suspină. Motivul vechi și totuși nou, iubirea Ce alinător sau dureros tresaltă Unind plăcerea cu suspinul laolaltă, M’a primi din nou și-mi răscolește firea. Căci s’au deschis ferestrele-amîn- Pe-o două Și... cîntec vechi pe-o mandolină nouă, Sonetul visului își profana un timp de mas ă* Vreme Prim cea mai minunată povestire. Căci n'ași putea să torc atîtea fir» Din farmecul visărilor supreme. Dar de-ași putea să spun-prins da vrăjire Un vis a două suflete boeme, Ar suspina păduri și mări ardem« De-așa un vis și-așa a prăbușitei Cenușa vnimeî peste jarul firei Usca-va lacrimi multe... nesfîrșite. Dar nu va stinge clipele trăite. Căci nedescrisul fir al amintirei Va toarce frămîntările-mi deșarte inimă... Cu multe strună sparte. H. Bonéin. Achil Popescu autor dramatic Puțina lume știe că deliciosul comic Achil Popescu a fost și actor dramatic. Și aceasta din pricină că cea din ul 1 umăro asa s’a jucat la „Comedia“, pe vremea cînd această sală nu începuse să fie atît de cercetată. Totul la piesa lui Achil Popescu a fost multă lume. E vorba de o revistă intitulată „Ruble, darca și coroana“ și scrisă în colaborare cu d. I. Niculescu-Ohic. In această revistă — scrisă, în două zile, într’o casa albă de peste drum de cimitirul Bellu — Rell a jucat mai multe roluri și le-a interpretat pe toate cu o vervă și mai minunată ca de obicei. Scriind revista, privea, peste drum cimitirile cari sunt înșirate in șir prin partea locului — Te impresionează Bellul? la fi întrebat colaboratorul său. — Nu mă lăsa nici rece, a răspuns „Așii“, mai ales că eu trăesc cu medicamente. Și, prommțind aceste cuvinte a scos din buzunar un flacon cu un lichid închis, pe care l-a arătat cu o amărăciune amestecată cu stâmbătură foarte comică a buzelor. Sărmanul „Așii!“ Dacă ar fi știut el că sticluța cu doctoriile cafenii nu-l va folosi mult! Const. CE SPUNEA —O— EL DE MOARTE -------------—o 0o,o---------------- 3ntran:,reajin Zăbriari Erî după amiaza a avut loc în realul „Tăbăcari“ o întrunire de protestare împotriva scumpirei traiului. Au luat parte foarte mulți cetățeni.Vorbitorii au vorbit în contra speculatorilor și și-au exprimat încrederea în con Gh. ducători. Femila modernă și războiul — Conferința pe care a ținut-o aseară la Ateneul Român d. I. Th. Florescu — D. Ioan Th. Florescu, vice-prezidentul Adunării depurtaților, a ținat aseară la Akneul Român, o interesantă, și documentată conferință cu privire la rolul femeei moderne în actualul războiu. Oratorul a început prin a se ocupa de activitatea femeei dinainte de război, de rolul ei la începutul conflagrației. Mulțumită femeilor, cari și-au închinat viața lor armatelor si au luat de la partea sedentară o mulțime de ostași sănătoși, capabili de luptă. Femeia a înlocuit pe bărbat în ateliere și în fabrici, în arsenale și în spitale, obscurele eroine de toate zilele întreținînd gloria bărbaților și fraților lor din front. Vorbitorul a citat câteva pilde de piărenie tragică, ale căror eroine au fost femei din lumea cea mai aleasă, ca și femei din popor. Unele au salvat de la moarte mulțime de soldați, altele au mișcat și au entuziasmat regimente întregi; multe s-au travestit și au luptat bărbătește în haine bărbătești alături de soldați. O principesă rusă a adus prețioase informații. Femeea modernă a făcut să cadă cu prilejul actualului războiu, cele mai de seamă obiecțiuni de slăbiciune ce se aduceau pînă în prezent sexului ei. Nu numai că bărbatul n’a putut s’o întreacă, dar el n’a putut măcar s’o ajungă. Unii dintre bărbați nu s’au sfiit, cu toate acestea, să ucidă pe femei, fără deosebire de vîrstă, rol sau naționalitate. Au fost femei sfinte, după cum au fost și femei supranaturale. Sora Juliie și dipr. MaCberaiî au fost dintre acelea. In mijlocul unui incendiu care cuprindea totul, „Soeur Juliie”, superioara unui spital, a stat bîdist la urmă, apărindu-și bolnavii. Cînd au venit dușmanii, ea le-a strigat : — Nu vă atingeți, sunt bolnavii mei ! Ea a îngrijit peste o mie de răniți, deși avea peste 60 de ani. Madame Macherai, directoarea unnui alt spital, a fost amenințată cu moartea de un ofițer german, care i-a zis : — Unde sunt soldații voștri ? Bicicletele lor sunt aici: — Aici sunt numai răniți, le-a răspuns ea. ■ Și l’a ținut cu vorba pînă s’au scurs toți soldații cari rămăseseră în urmă. întrebată, mai tîrziu, unde e primarul, ea a răspuns : — Primarul sunteu. Din prilejul bătăliei de la Marna dînsa a desfășurat o activitate extraordinară, îngrijind deopotrivă pe „răniții ei“ ca și pe cei dușmani. Ea a fost sărbătorită în urmă și soldații au defilat pe dinaintea ei ea prin fața unui rege. In marele ordin de zi al istoriei nu se va putea să nu se vorbească de eroismul femeei. Procesul femeei moderne a fost cîștigat definitiv. Distinsul conferențiar a povestit, apoi cazul lui Miss Caver, care a plecat la moarte cu vorbele :„Sunt fericită de a muri pentru scumpa mea Anglie“. Prin moartea ei, Miss Caver a adunat armata și a făcut dușmanului mai mult rău decît un corp de armată. Analizînd chestiunea drepturilor femeei, d. Jean Th. Florescu a tras concluzia că ea le merită. In urmă d-sa a vorbit de femeea română, aducîndu-i elogii, dar certînd-o pentru prea multa dragoste pentru modă și pentru petrecerile ușoare. N’am avut gîndul, ținînd această conferință — a zis d. Elorescu — să, în chin un imn de slavă femeea , ar fi fost o răsplată prea neînsemnată pentru ea, am voit numai să tragem cîteva învățâminte din actualele frământări. La conferința distinsului nostur amic a asistat un public foarte numeros — care asaltase pînă și loja ziariștilor, care n’a mai existat ; — iar asistența a fost onorată prin prezența d-lor Em. Porumbaru ministru de externe, C. Dissescu, profesor dr. Obreja, profesor dr. Toma Tömesen, dr. N. Minovici, etc. Const. o OOO-------———— BANCA ROMANEASCA *— Adunarea generală acestei instituțiuni — Acționarii „Băncei Românești“ s’au întrunit erî la orele 10 a. m. în adunare generală anuală, în localul băncei din str. Smîrdan. Adunarea a fost prezidată de către d. profesor GH. I. STOICESCU vicepreședintele consiliului de administrație, asistat de către d-nii I. PROCOPIE DUMITRESCU și ELEFTERIE IONESCU. D. Președinte constatind adunarea legal constituită, a deschis ședința și a procedat la discutarea chestiunilor puse la ordinea zilei. D. D. ARTAREANU acționar, cere să nu se mai dea citire dârei de seamă, întrucît cuprinsul ei este cunoscut de acționari. Propunerea se admite. Credeai însă interesant a arăta părțile mai principale din această dare de seamă. Așa de pildă în ceea ce privește ajutorul dat agricultorilor, darea de seamă spune: „Din recolta acestui an nu a putut fi exportată decit o parte cu totul neînsemnată și aceasta numai prin frontierele de uscat, calea de export pe apă fiind închisă, astfel că la finele anului se găseau în țară aproape în întregime recoltele din anii 1914 și 1915. Exportul fiind cu totul redus, cererile de împrumut se înmulțiră pînă cînd se înființă Casele de împrumut pe gajuri, care, putând acorda credite în conditiuni foarte avantagioase, au adus în special o mare înlesnire agricultorilor și în genere o simțitoare ușurare pieței. Preturile ridicate cu care s’au vîndut în ultimul smestru parte din produsele agricole, au făcut ca să se amelioreze situația financiară, cererile de împrumut s’au micșorat, iar depunerile s’au înmulțit. Nu mai puțin a influențat asupra acestei îmbunătățiri și înființarea Comisiunei de vînzare a arealelor de export, care deși, din cauza timpului scurt, nu a exportat nimic în anul 1915 a făcut însă să disipară deodată starea de îngrijorare a agricultorilor, cari au văzut că prin contractele încheiate s-a făcut posibil exportul cantităților disponibile pentru o valoare de aproape 800.000.000 lei. Intrând această sumă în țară, este de prevăzut că portofoliul Băncilor va diminua și că se vor găsi pe piața noastră sume disponibile importante. Cum aceste disponibilități vor corespunde unei perioade în care situația generală ne va sili și pe term economie să trăim din ce în ce mai mult prin propriile noastre forțe, organizațiile noastre financiare vor trebui să se gândească ca o îndrumare a capitalului disponibil în această direcție". Această politică financiară va fi cu atît mai impusă, cu cît trebue să ne așteptăm la un interval destul de lung înainte ca țările industriale din Occident cu capitaluri disponibile să se mai poată gândi la o activitate economică de export a țării lor. Ele vor fi silite să își absoarbă o mare parte din capitalul Im în consolidarea datoriilor publice impuse de război și să refacă materialul și pererile de tot foilul provenite din război“. Mai departe darea de seamă relevă sprijinul dat comerțului și iui "Vi M d’dV ți "fi. In privința operațiunilor băncei darea de seamă spune: „Starea de război din Europa și situația specială a țărei noastre în împrejurările actuale ne-au impus o mare prudență și prevedere în afacerile noastre. Astfel, pe de oparte am căutat să consolidăm sau să facem a fi real garantate multe din creanțe, iar pe de altă parte am mărginit într’o oarecare limită cifra afacerilor în scop ca să putem face față ori și cînd angajamentelor noastre. Totuși Banca Românească dîndu-șî seana de menirea ei tocmai în momentele grele prin care trecea țara noastră, nu numai că a păstrat toate creditele, dar încă, mai cu seamă pînă la înființarea Caselor de Credit, a căutat să ia a acționarilor tisfacă nevoile pe care criza le sporise. In această privință trebua să recunoaștem că am avut tot sprijinul Băncei Naționale, care astf și de rîndul acesta a ajutat întreaga piață într’un moment de greutate. Tot în vederea situațiunei de astăzi am găsit prudent să facem amortizări însemnate. Bănca Românească intră astfel în al 6-lea an de existență în condițiuni pe cari le putem califica cu duplină încredere ca absolut bune, mai cu seamă că situația economică generală a tărea, în urma vînzărei prin comisiunea de Export a producțiunei agricole, unită cu faptul că însem în țările din toamna 1915 s’au făcut în condițiune bunic, iar timpul le-a fost favorabil, trebuește a fi considerată și ea ca mai bună. Cu toate acestea, vă propunem distribuirea unui dividend de 7 la sută, adică numai cu 1 la sută peste cel din anul trecut și aceasta cu scopul să, putem dota din nou fondurile de rezervă al« Băncei noastre“. Adunarea a aprobat apoi compnul de profit și pierderi, raportul comitetului cenzorilor și a dat descărcare consiliului de gestiune a sa. S’a procedat la alegerea a patru membri din consiliu ca administratori delegați și au fost laaleși d-nii Vintilă I. C. Brătianu, D. D. Bragadiru, profesor N. Coculescu și I. I. Stănculeanu. Ca cenzori au fost aleși d-nii dr. H. Bottescu, Em. Dan, Berente Fulga și I. Mozak, ktt ca cenzori supleanți d-mîi Al. Simionescu, N. Nicorescu, Th. Dumitrescu, C. Niculescu și dr. Diru Iliescu. Votarea s’a făcut prin vot secret. De asemenea s’a votat aprobarea cooptărea d-lui Al. N. Ștefănescu ca membru în consiliul de administrație. Terminindu-șe ordinea de zi, adunarea a luat sfirșit la orele ÎL step. -----------------o o.o o----------------Dasciîidorile (Hui preiset Gurten D. George Corbascu, prefectul poliției Capitalei, a organizat un serviciu pentru dovedirea comercianților abuzivi, serviciu pe care îl conduce personal. In fiecare zi d. prefect Corbescu face mai multe descinderi, însoțit, de d. George Olărașu, inspectorul șef al poliției sociale și de mai mulți agenți de poliție. In mai multe locuri d. Corbescu, s’a prezentat personal și neînsoțit de nimeni spre a face cumpărături. Comerciantul de pildă refuză să-î vîndă marfă. D. prefect se roagă, spunând că are absolută nevoe. Bineînțeles că acest procedeu s’a întrebuințat la comercianții cari nu cunosc pe d. Corbescu. In caz cînd comerciantul refuză și de astă dată să vîndă, atunci d. prefect ese în stradă și face semn conducătorului automobilului, care așeapă la o mare distantă, să se paropie. Din automobil erau inspectorul șef al poliției sociale și agenții, cari răscoleau prăvăliile și, încă găseau marfa despre care negustorul spusea că îi lipsește, o confiscau și o ridicau. Tot așa s’a petrecut și la comercianta Cari vînd cu prețuri exagerate. D prefect s’a convins personal de ridicările de prețuri pe cari băui făcut comercianții abuzivi. Descinderile vor continua. — C. ——----------poo------------------- Știri Teatrale Aflăm că asociația Maximilian și Leonard montează cu mari sacrificii revista Dandana" a d-lor Haralamb G. Lecca, cunoscutul autor dramatic, și C. A. Stoeanovic. Revista e în două acte și un prolog, cu cuplete satirice și două mari baleturi. Prima reprezentație va avea loc la U Martie a. c. la Teatrul Leon Popescu (Lyric). -----———oop < * X