Viitorul, iunie 1921 (Anul 15, nr. 3961-3985)
1921-06-01 / nr. 3961
âlui ai trei-sprezecelea No. 3961 in ABONAMENTE IN ȚARA : IN STREMATA.TRe'n tu. . . . Lei 120| Cnna . . . . Lei 210 8sse luni ... » 6011 Șase luni ...» 120 trei » ... » 301 Trei » ...» fin REDACȚIA STRADA EDGÁRÉ QUINET No. 2 (Via-â-vis de Hotel Capsa) Telefoanele: Direcția 61/23 ( P P Mercur! 1i lm§!e 1921 O SUTA DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI ION G. BRISTIANU MANIFESTAȚIA NATIONALA DE ERI Capitala României întregite a sărbătorit era centenarul naștere lui Ion C. Brătianu. In însuflețirea adâncă și pioasă a acestei aniversări, in unitatea de gânduri și de simtimitate a miilor de cetățeni veniți din toate unghiurile țării, din toate straturile sociale și din toate taberele politice, vibra conștiința care in numele unui neam întregit și al dreptăței istorice biruitoare, aducea testimoniul de recunoștință datorit unei figuri strălucite a istoriei noastre politice. Cine a văzut cortegiul ce a străbătut eri drumul până la statuia lui Ion Crătianu, in legănarea calmă și impunătoare a valurilor mulțimei imense, în pitorescul portului țărănesc alături de haina orășenească, îr. decorul vioi al pancartelor purtătoare de omagii și al carelor alegorice purtătoare de simboluri, în faptele evocate și în cuvintele rostite, în toată atmosfera de caldă înfrățire și de admirație obștească, a Înțeles ce comori neprețuite de idealism și de puteri creatoare sunt in sufletul unui neam care știe să pomenească și să cinstească astfel memoria marilor lui înaintași. Căci într’o asemenea manifestație este mai mult decât ceea ce un popor știe că datorește trecutului, este o dovadă de ceea ce un neam e capabil să realizeze în viitor, pentru că din conștiința și elanul de slăvire a trecutului, din înțelegerea și din urmarea poruncilor acestui trecut, pornește izvorul regenerator al avânturilor spre înfăpturile viitoare. Manifestația națională de ieri, prin proporțiile și caracterul ei, a dovedit că dincolo de vâltoarea grijilor, a frământărilor și a pasiunilor de toată ziua, trăește și veghează o conștiință superioară, pură și adânc înțelegătoare a tot ce este vital și etern in existența unui neam. Omagiul adus memoriei lui Ion C. Brătianu se răsfrânge și asupra conștiinței poporului român. România întregită de astăzi s’a ridicat astfel la înălțimea morală vrednică de România visurilor și a năzuințelor lui Ion Brătianu LA BISERICA SF. GHEORGHE NOU încă de la orele 8 dimineața încep a se înșira în jurul biserică Sf. Gheorghe-Nou, delegațiile venite din toate colțurile țării, școlile, societățile și corporațiile muncitorești. Îistingă bisericei stau delegațiile țărănești și orășenești; în față societățile, în dreapta membră culorilor din Capitală, iar pe străzile din împrejurimi: calea Moșilor, Sf. Gheorghe-Nou, Piața Sf. Gheorghe, str. Decebal și str. Lipscani, staționa un imens public împreună cu o parte din școlile din Capitală căci celelalte nemai avînd unde ocupa loc s’au îndreptat direct spre statuia lui Ion C. Brătianu. La orele 10 fără 10 minute sosește d. Ionel I. C. Brătianu care este întâmpinat de uralele mulțimei!_ Itsiste'íff^ fpagș un» ' In numeroasa asistență din biserică remarcăm în afară de membrii familiei Brătianu pe d-nii : Cudalbu, reprezentantul guvernului, general Coandă, președintele Senatului, prof. Onciul, președintele Academiei Române, Mișu, ministrul Palatului, dr. Gheorghian primarul Capitalei, Buzdugan fost ministru, M. Pherekyde, fost președinție Camerei, I. G. Duca, fost ministru, C. G. Dissescu, fost ministru, I. G. Bibicescu, guvernatorul Băncii Naționale, Toma Stelian, fost ministru, Al. Constantinescu, fost ministru, general Iancovescu, general Cantea, general Cristescu, șeful Marelui Stat Major, dr. Mina Minovici, Efemia, Petre Poni, Em. Antonescu, profesor universitar, Em.Culoglu, dr. Creangă, prof. Nistor, fost ministru, Brătescu-Voinești, prof. dr.I. Atanasiu, Gociaș, general Vicol, Pangrati, Bianu, Gh. Dragu, Ilariu, Ionescu-Brăila, dr. Duduianu, dr. Danielopol, I. Th. Florescu, Em. Crețulescu, Gr. Zaharia, Șt. Sihleanu, ing. Bușilă, intreaga comisie interimara, general Nicoleanu, prefectul Poliției, D. Zanne, președintele Cămi rei de comerț, Eleuterie Ionesco, vice-președintele Camerei de comerț, Gr. Staicovici, Simion Mîndrescu, dr. Olteanu, Costică lonescu, consilier silvic, Const. Brătianu, Mișu Vișinescu, director la Banca Națională, dr. Poenaru Căplescu, Gheorghe Biefteriu, A. Bolintineanu, C. Garanfil, C. Teodorescu, C. A. Rosetti, Petrica Griboviceanu, I. Suiceschi, El. Economu, consilier la Curtea de Casație, Novaci, D Dragomir Dumitrescu, Cimpeanu, Timotei Marinescu, G. Chiru, Ilariu Isvoranu, etc. etc. Ateneul Român a fost reprezentat printr-o delegație a comitetului compusă din președintele său d 1 Emanoil Porumbaru și din d-nii membri ai Comitetului: Ștefan Sihleanu, Prof. dr. Obrejs, Dr. Poenaru-Cuplescu, G. Dragu și G. Adamescu. «Delegațiunea a depus la statue o coroană cu inscripțiunea: Marelui român I. C. Brătianu membru fondator al Ateneului». Serviciul religios La orele 10 a avut loc oficierea serviciului religios de către I. P. S. S. Mitropolitul Primat dr. Miron Cristea, I. P. S. S. Mitropolitul Ardealului dr. Nicolae Bălan și P. S. S. Arhiereul Evghenie Piteșteanu asistați de preoții Petrescu Vissaron, Georgescă Silivestru, toți protoereii Capitalei și Arhiediaconii mitropoliei Antonie și Nicodim. Răspunsurile au fost date de corul bisericei condus de d. prof. M. Tânăsescu. Serviciul religios s-a terminat la orele 10.45. PROCESIUNEA 'După tatonarea serviciului divin s’a format un imposant cortegiu, pornind spre statuia lui Ion C. Brătianu, parcurgând stradele Lipscani, valea Victoriei’, bulevardul Academiei. Cortegiul a urmat în ordinea următoare: protoereii și preoții Mitropoliei, după cari d. Ionel I. C. Brătianu având în dreapta și stânga pe I. P. S. S. Mitropolitul Suciu al Blajului și P. S. S. Episcopul Hossu, d. general Coandă, președintele Senatului, d. Cudalbu, ministrul de domenii, după cari Banca Națională în corpore și înaltele personalități politice și sociale. Apoi liceul Sf. Sava, școlile primare din Capitală, liceul Matei Bastyab, Seminarul Nifon, numeroasele delegații de țărani ai jud. Ilfov, Loc. „Apărătorii Patriei“, Loc. „Mecanica“,cele 6 corporații muncitorești din Capitală, liceul Lazăr, liceul Mihai Viteazu; membrii culoarei de negru în frunte cu d-nii general Sarabru, Donescu și Niță Berechet, școala Normală, Seminarul Ciandrai, membrii culoarei de albastru în fruntea cărora se aflau pancarte cu diferite inscripții, între cari unele aminteau anii :,1843, 1857, 1866, 1877 și 1881“ ani, strâns legați de amintirea ilustrului dispărut,apoi pe altele giti’m: „recunoștință veșnică celui ce a dat poporului român încredere în puterile lui“, „Prin noi înșine“, „Glorie aceluia ce a rupt lanțurile robiei“, „In aminirea marelui Ion C. Bratianu“, independența“ „Regatul“, „Recunoștință veșnică“. Urmează mai departe cortegiul cu liceul Cantemir, membrii culoarei de verde, un automobil îmbrăcat in tricolorul român și’11 care se aflau fete din toate ținuturile românești îmbrăcate fiecare în portul ei și înfășurate cu o eșarfă pe care sta scris numele provinciei ce reprezenta, vin apoi următoarele societăți toate cu drapelele lor: „învierea“, „Deatul Spirei“, „Macedo-Rotoană“, „Sf. Ion Cucuzel“, „Cântăreților bisericești“, „Gloria“, „Sf. Ion Botezătorul“, „Mitropolitul Filaret“, „Tudor Vladimirescu“, „Apărătorii Patriei“, „Isvorul“ și altele ale căror nume ne scapă din cauza mulțimei lor. După ce mai urmează câteva școli, cortegiul se încheie cu un car plin de țigani cari purtau, o pancartă cu următoarea inscripție: „Recunoștință dezrobitorului nostru Ion C. Brătianul“. ADMINISTRAȚIA a ------STRADA ACADEMIEI No 17 Redacția și Administrației £ 9/23 si 3/11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administrații» ziarului, strata Academiei No. 17 ?i la toata Agențila de publictiita Bell La statuia marelui român La statuia pe care i-a ridicat-o poporul românesc in Capitala țării, pe bulevardul ce-i poartă neuitatul nume, încep să se adune, încă de la orele 9 și jumătate cetățenii din toate Părțile Bucureștilor ca să depună acolo prinosul recunoștinței lor cele mai curate. Pe trotuarele de jur împrejurul monumentului se strâng școlile în ordinea următoare : școlile primare de băcți și de fete, liceele, școlile secundare de fete, școala de meserii, de silvicultură și de agricultură, seminariile etc. Statuia marelui bărbat de stat se înalță impunătoare și măreață scăldată în jurul vaselor solare. Coroanele și florile abundă. Românii din Banat depun o superbă coroană de flori naturale cu inscripțiunea „Nemuritorului Ion C. Brătianu“. Tot atât de superbe sunt coroanele depuse de Ateneul Român, Marina Militară, Monitorul „I. C. Brătianu", Partidul național-liberal, Creditul funciar rural, Corpul inginerilor silvici și ale altor instituțiuni ale căror nume nu se pot dinstinge de panglicele tremurătoare. * Im orele 10 circulațiunea vehiculelor începe să devie tot mai anevoiasă pentru ca să se întrerupă cu desăvârșire peste un sfert de oră din pricina mulțimei ce staționează pe piață și pe străzile laterale. Se anunță sosirea cortegiului de la biserica Sf. Gheorghe Nou unde s’a oficiat slujba de pomenire. Dinspre calea Victoriei, pe bulevardul Universității încep să sosească delegațiunile din țară și din Capitală într-un ordonat și impunător cortegiu. Pe pancarte mari se citește numele bărbatului de stat sărbătorit și evenimentele istorice de care acest nume stă strâns legat. Drapelele diferitelor societăți sclipesc în soare și se pleacă în fața statuei. Corurile școalelor secundare intonează imnuri patriotice. Nenumăratele delegațiuni din vechiul regat și din ținuturile alipite pentru a căror libertate Ion Brătianu făcuse scop și ideal al vieții sale, se descoperă în față statuii.In fruntea cortegiului sunt membrii familiei Brătianu, amiii personali și foștii colaboratori aflați în piață ai ilustrului dispărut, representantul guvernului și representanții diferitelor autorități și instituțiuni. Cortegiul sosește încet și pare că nu mai are sfârșit. Delegațiunile ocupă fiecare locurile ce le sunt indicate de comitetul organizator. * La orele 11 piața statuei, bulevardele și străzile laterale sunt o mare de lume. O tăcere cucernică mărește solemnitatea momentului. Miile de oameni stau cu capetele descoperite. Sunt față oameni din toate straturile societății. Uniformele militarilor se amestecă, într’un admirabil pitoresc, cu sumbrul costumelor preoțești și cu fireturile și aruidul costumelor naționale pe care le poartă delegații săteni. I1r fața tribunei ridicată pentru cei ce vor lua cuvântul ca să preamărească memoria marelui sărbătorit, Ocupă locuri membrii familiei Brătianu, 1. P. S. S. Miron Cristea, Mitropolit Primat, clerul, d. Cudalbu, ministrul agriculturei și domeniilor, representând guvernul, d. dr. Gheorghian, primarul Capitalei, representanții ținuturilor desrobite și numeroase personalități politice din vechiul regat, Ardeal, Banat, Basarabia și Bucovina I. P. S. S. Mitropolitul greco-catolic Suciu din Ardeal, rostește următoarea cuvântare : In fața stătutei marelui bărbat, Ion C. Brătianuu, aci, în fața monumentului ridicat, în semn de pietate, de țara recunoscătoare; în aceste zile de grele încercări, îmi vine în minte „religiunea națională“ a Ior Ion C. Brătianu. „Crez“-ul lui politic acest „crez" îl propovăduia el în fața divanului ad-hoc, și consista în: Așezarea patriei pe temele solide și apoi refacerea ei lăuntrică, cu dragoste și înțelepciune. Vântul libertăților și al noilor înlocuiri socride, pornit de pe claseile tărâmuri ale Apusului, ajunsese, în 1848, cu puterea regeneratoare, la cele două coaste ale bătrânilor Carpați, martorii nedespărțiți ai atâtor suferințe și apăsări meșteșugite ale coloniștilor . Tratair. Tineri entuziaști, croiați de acele vremuri de mari prefaceri sociale șiaționale erau puși în față nenumăatelor nevoi, cari trebuiau înlăturate, și înaintea tot atâtor rane, cari nu trebuiau vindecate. Unii ar fi preferit sonarea rastelor interne, alții țineau mai mult la înlăturarea nevoilor externe. Ion C. Brătianu era de partea celor din urmă. Mintea lui luminată vedea limpede, că nu se poate zidi cu temeiu România viitoare, dacă nu i se pune la temelie o solidă bază. Și tocmai de aceea, în mijlocul frământărilor divanului ad-hoc, Ion C. Brătianu, enunță ca im „orte“ al poporului român, ca o „religiune națională“, că acele adunări aveau singura menire, și unica datorință să afirme și să dobândească în fața Europei cele patru pietrii unghiulare,pe cari avea să se zidească România de atunci și prin ea România de astăzi. Chestiile interne aveau să le rezolve mai apoi, ca între frații de la aceiaș mamă. Acele 4 pietrii erau: Unirea, Autonomia Principatelor, Dinastia streină și Regimul constituțional. Știa bine, Ion C. Brătanu, că unirea Principatelor va fi obragul unirii tuturor Românilor. Era deplin convins, acest mare fiu al neamului, că autonomia acestor Principate va fi puterea de atracțiune și centrul de gravitate al vieții naționale a Românilor de pretutindeni. ‘ își da bine seama, că o dinastie streină, prin legăturile ei de sânge, va fi o caldă și puternică apărătoare a aspirat toriror poporului românesc înaintea tuturor acelora, cari se împotriveau acestor năzuințe. Prevedea el în urmă, că regimul constituțional va suna cu timpul relete, de tămăduit. Așa că, dacă Ion C. Brătianu, a fost unuul din cei mai de frunte părinți ai României de ieri, cu acelaș drept este el și unul din părinții României de azi El era de credința, că câștigându-se aceste 4 pietre fundamentale ale României de atunci, se va împlini cu vremea și visul, cei care ne adormiră și moșii și strămoșii. O nu împărtășea părerea principelui Munteniei, de pe acele timpuri, care, după cum ne spune Barițiu în Istoria sa, în vara anului 1848, era de credință, că unirea tuturor Românilor într'o singură țară, după cum era ea contemplată în memoriul de la Craiova, era mai mult un vis nerealizabil, o utopia adevărată. Onorată Adunare! Sunt reprezentantul bisericii românești unite. .Sunt reprezentantul acelei biserici, care totdeauna cu sfințenie a împlinit porunca înțeleptului din Scriptură: „Aduceți-vă aminte de marii voștri... și, să le urmați credința“. Aducându-ne aminte de mai marii noștri, de originea noastră datină, ne-am trezit la conștiința noastră națională, aducându-ne aminte de mai marii noștri am eliminat din biserică limba slavonă ori grecească, aduându-ne aminte de mirii marii noștri am desbrăcat și haina streină a scrisului nostru, înlocuind literele slavone, cu literele străbune. Cedincioși acestor tradiții, de a noi aduce aminte, de mai marii noștri, ne închinăm și măreței umbre a lui Ion C. Brătianu, unuia dintre cei mai de seamă întemeietori ai României de ieri și de astăzi. Cunoscători, cum suntem, ai cerințelor inimii, care pretinde recunoștință, în proporție, cu mărimea binefacerilor primite, și dascăli ai bunelor moravuri,pentru cari nu sunt de ajuns simplele cuvinte, ci se reclamă .pilde grăitoare, depune-vom omingiile noastre de mulțumită și recunoștință nu numai memoriei lui I. C. Brătianu, ci memoriei tuturor bărbaților altruiști, binemeritați pentru neam și țară, și ca pildă de urmat îi vom propune totdeauna, și mai ales atunci, cum ei și acum, când e atâta lipsă de bunele lor exemple. Și așa deodată cu veșnica pomenire a lui Ion C. Brătianu, preamărim pe aceia, dari în întărirea și înflorirea patriei îi urmează pilda „Aduceți-vă aminte de mai marii voștri... și să le urmați credința“. CUVÂNTĂRILE IN NUMELE ARDEALULUI -Cuvântarea 1. P. 5. S. 8*Sŭtropent«!Mi Suciu Citim I. P. S. î. KIMM BALAN AL ARDEALULUI Cel dintâi vorbește I. P. S. S. Mitropolitul Bălan al Ardealului care rostește cuvântarea de mai jos : Jn dosul scenei istorice, cui toate frâmântăriee, luptele ei sunt active puteri și legi mai presus de ale oamenilor pe care Dumnezeu le-a așezat să conducă destinele popoarelor. Voința lui, cuprinsă în cea, mai curând ori ma’ târziu, duce la izbânda dreptății și arată meritul celor ce au stat în slujba ei. Sa se cutremure păcătoșii, salte și sa se bucure drepții de această rândaială ,a lucrurilor lui DiKimezeu. Grație dreptății dirrimezice și, coborâte peste noi cu chipiul frumoasei minuni a unității noastre naționale face să vibreze inimile noastre de Cele mai sfinte sîmi ființirate și gândul nostru recunoscător aleargă la munca și jertfa acelora ce i-ați pregătit sosirea. Aduceți-vă aminte de mai marii voștri care vau vestit cuvântul adevărat și la a căror săvârșire a vieței gândindu-vă, să le urmați credința. Cu aceste cuvinte Sf. Scriptură ne îndeamnă să însuflețim pe toți acei bărbați mari ai neamului cari din vitatea, și mâna lor au știut să răspândească căldura și lumina peste un neam întreg. Unul din bărbații mat,, ai neamului a fost acela al cărui centenar îl prăznuuim azi. Viața lui stă ca o carte deschisă înaintea noastră, și faptele lui sunt împlânte cu toate evenimentele mari ale neamului nostru din timpuril, care el le-a trăit. Om dintr o bucată, rupt din sufletul neamului nostru, ale cărui virtuți el le reprezintă, el a săvârșit adevarate mintali. Mărimea lui stă în credința neșovăitoare care a rămas, neclintită. Din această credință ea a sorbit puteri nebiruite pentru opera ce a săvârșit în viața sa. In Sf. Evanghale ce am citit azi în biserică ni s’a vorbit de credința care mută rr’iunți". Această credință, a avut-o marele român Brătianu și prin ea a pregătit în adevăr, radiunea mutării munților a cărui martori am fost noi astăzi. Azi viu în numele Ardealului ca cu ocazia acestei frumoase și meritate sârbătorii să depun omagiul recunoștinței noastre și să faci făgăduința sărbătorească că-i vom păzi credința și prin această credință vom contribui din toate puterile noaste» și la consolidarea țarei noastre unită, așa unită cum: a văzut-o el în gândurile, în planurile, în visurile și în munca lui.. Ne vom cuprinsca inimile din entuziasmul lui, ne vom întări simțămintele cu dragostea lui și nu vomjuta niciodată prictpiile lui că muncă prinîncredere în Dumnezeu și’n tine însuți, în forțele neamului, poate duce la biruința cauzei mari a neamului. Și astfel ne vom străduia păștea comparația prin aceleași virtuți prin care a fost făurită de el: Dumnezeu să binecuvinteze din neam în seara amintirea lui și să facă izvor de putere, de entuziasm nesecat pentru* neamul! pentru care inima lui a bätet în fiece clipă. Gloria numelui lui să rămân din veac în veac. IN NUMELE GUVERNULUI C«%'âîțfa7ea tí-lssl Tf?, CyâacS$« î5â?aș*trăi3 In numele guvernului d-l Th. Cudalbu ministrul domeniilor a rostit următoarea cuvântare : In numele guvernului iau parte la sărbătorirea centenarului ilustrului român, Ion Brătianu. Activitatea sa politică l-a ridicat la cea mai înaltă treaptă socială, iar virtuțile și rodnicia mur,cei depuse de el, au făcut din acest fin al neamului românesc, oglinda, în care se citesc ,și se văd însușirile, mari ,și frumoase ale rasei noastre ,punsă de viață și viitor. Ion Brătianu, instruit în Franța, patria sentimentelor generoase, în epoca revoluționară, umanitară, și-a apropiat tot cultul pentru libertate și egalitate, — iar ca om de acțiune ce era — neîntrecut până azi, și ajutat de iluștrii săi amici Costache Rosetti și Mihalache Kogălniceanu, ei cei dintâi au semănat laici pe pământul României, — atunci mică și robită, ■— sămânța democrației. Cu voința-i oțelită prin muncă și mai ales prin suferință pentru neamul și țara sa, Ion Brătianu in lunga sa guvernare, cu sufletul, său generos și cu mâna sa de fer, a dat putință, ca virtuțile strămoșești să reapară, înfăptuindu-se sub guvernarea sa și cu înțeleptul său sfat. Independența țarei, iar prin vitejia neamului pusă la încercare, după secole de îngenimnchhiare, prin vitregia Hemurilor, — războiul strălucit din 1877, a făcut să se adeverească lumea, că urmașii Romei, la Dunăre așezați de Divinul Traian vor fi curând neamul puternic și mândria latinităței în Orient. Ion Brătianu, cu spiritul său pătrunzător și clar văzător, a fost călăuza la îndrumarea destinului neamului românesc. Înlăuntrul țârei a pus temelia trainică, democrației și primelor începuturi de organizare economică și de stat modern. In afară, peste hotare, legăturile internaționale ale României îe-a stabilit astfel, că năzuințele neamului la întregirea sa , cu nimic n’au fost oprite, cu toată primejdia ce amenința, în fiecare clipă, însăși existența , țarei, samavolnicia seculară a puternicilor noștri vecini de er. Opera lui Ion Brătianu ca om politic este din acelea care fac, nu numai gloria pentru el ca om, dar această operă este o mândrie a neamului întreg, — ți de aceia el, nu mai aparține unui partid politic, ci aparține țarei și neamului românesc. Generația de la 1848, în fruntea căreia strălucește Ion Brătianu, a dat libertățile și ființă vechiului regat, și a urzit în taină cu caldele-i nădejdi, întregirea neamului, și ființa României Mari. Generația de azi, urmașa credincioasă sp.celei dela 1848, — statornică in năzuința împlinirei visului secular a unui popor întreg, a se vedea unit, «de acelaș rege și ,sub aceiași cârmuire, azî trăește aevea, visul visat de ’martirii neamului din tot cuprinsul ținuturilor românești. Nici odată nu s’a adeverit mai mult la noi ca astăzi, că o generație moștenind pe aceia care a precedat-o, a moștenit suflet și voință, îndrăzneală și abnegație, — dar mai ales suferința, care de veacuri a, caracterizat pe români, și care este și astăzi sublimul acestui admirabil popor: începuturile brăzdate de generația de la 1848, cu Ion Brătianu în frunte nu au rămas ogoare sterpe, întreg poporul românesc pe deplin stăpân pe destinele sale, va cinsti și în viitor pe toți fiii săi vrednici, după cum, preamărește astăzi memoria marelui luptător dela 1848, ilustrului om de stat, ce a fost Ion Brătianu, — căruia aici, îi aducem prinosul nostru de recunoștință și admirație, omagiu, la care prin mine, guvernul se asociază din toată inima. Constarea în p cina 2-a IN NUELE LUPTĂTORILOR pe etni Moîii Mozill € aO c ântare a d^iesS @e^ eu sBC e an da D-l general Coandă președintele Senatului și fost prim-ministru rostește următoarea cuvântare în numele veteranilor războiului pentru Independenta Țarei dela 1877 78: Ca soldat, veteran al războiului din 1877, vin cu emoțiune să exprim adânca noastră venerație și recunoștință memoriei lui Ion Brătianu, care a fost cu adevărat părintele oștirei noastre, marelui bărbat de stat, marelui patriot a cărui viață plină de acte mărețe a fost închinată numai patriei sale. Născut în epoca de deșteptare a Neamului, atunci cînd suflarea libertății trezea toate inimele românești, Ion Brătianu a primit din leagăn, inspirația acelor vremuri mari, și de tânăr s’a pus în fruntea tuturor mișcărilor de desrobire a Țării Sale. Anii 1848, 57, 59, 66, 77 și 78 sunt date memorabile în istoria contimporană a Neamului nostru, date cari însemnează lupte, suferințe și triumfuri, și la care Ion Brătianu a avut rolul de seamă, robii covârșitor atât la sacrificii cât și la izbândă. Ion Brătianu, care cunoștea bine istoria neamului nostru și era convins de drepturile imprescriptibile ale poporului român la o viață liberă și neatârnată, a susținut aceste drepturi, prin numeroasele sale scrieri și cuvântări, cu o hotărâre nesdruncinată în tot cursul existenței sale, punând o credință absolută în puterile vii ale națiunei." Din această credință , a isvorât frumoasa sa deviză politică : „Prin mintea, prin inima și prin brațele noastră deviză pe care a urmat-o în tot timpul lungei sale cariere de om de stat, închinându-și munca de toate ceasurile mai întâi pentru libertatea și apoi pentru mărirea țării sale. Ion Brătianu era omul acțiunei neobosite. Primul său gând când a intrat in viața publică a fost dezrobirea Țării ca orice chip. De aceea a prins cele dintâi mijloace cari i-au căzut sub mână ca să atingă acest scop . Revoluțiunea. Mișcarea din 1848 a fost o revoluțiune de în-