Viitorul, februarie 1926 (Anul 19, nr. 5375-5397)
1926-02-02 / nr. 5375
I 1926 TÂRGUL DE RES5SSS2 Primavara %9M% 28 Ferrwarte re'ftsritte Târgul technic p&f1 ksto Martie * Locul de întâlnire pentru 15000 expozanți și 200 000 cumpărători din tot globul. ★ Tărgul oferă un ospcdi general despre situația economica si dă posibilitatea de a încheia afaceri avantagoase. * Cercii Insprîngatele interesante da la Biroul Central al Tirgului de Mostre Lipsea 4S REPREZENTANT ONORIFIC P* Ti^HOF, Bicureşti Strada Speranţei 30 A Atragem atenţiunea vechei noaatre clientele, rugand o să refuze,în propriul ei interes, surogatele şi imitaţiile cucan se caută a &e induce in eroare publicul.intru cât sunt absolut fără nici un folos. Mici una din ele'/" **nu conţine fÂOT-R«!]Bl.care este ^ baza reputatului nostru Origina! Singurul şi ce! mai ’puternic remediu contra, răcelei, junghiurilor, migrenei,nevralgiilor. CEREŢI DECI PRETUTINDENI KUMAI ORIGINALUL Dim mmmmmm DE A CĂRUI EFICACITATE GARANTĂM T.TfTTO .M n.L’h L llr.^ Ştiinţa i iteratorii da Jtrasomiresen au apărut 4 fascicol© a 25 Bei Subscriitorii prkitr’o eară poştală la Jmtalstraţia ziarului „Viitorul“ au un rabat de 25%. extract D-na Ecaterina Gh. Const. Toader Bucur Onea din comuna Muşeteşti judeţul Argeş, cu petiţiunea înreg. la No. 22720/925 a intentat acţiune de divorţ, în contra soţului său Gheorghe Const. Toader Bucur Onea din comuna Muşeteşti judeţul Argeş, pentru cauze determinate de VS£`. Din această căsătorie a rezultat o copilă anume Maria de ani unul. Soţia nu are avere. Termenul înfăţişărei s’a fixat la 4 februarie 1928. Acest, extract s-, format de noi conf. art. 285 c. civ. Grefier, NediscifrabiL No. 11096. Dosar No. 4373/925 Doamna Maria M. Pherekyde, cu copiii, adânc mişcaţi de numeroasele manifestaţii de simpatie o© li s’au arătat cu ocaziunea pierderei a neuitatului lor soţ şi tată Mihail Pheresyd® în neputinţa de a mulţumi fiecăruia în parte, roagă pe membrii guvernului, ai Parlamentului, ai diferitelor Societăţi şi pe toţi prietenii şi cunoscuţii, sa primească expresiimea profundei lor recunoştinţe. mimam Frederica şi A. Romaro, cu fiii, fiicele şi nepoţii, precum şi familia Seculici-Spiro, au durerea să vă anunţe moartea prei iubitei iar Fanny Seculici 30 tau,ure sărbătorirea MINULESCU Nnnchetal «/'Veteratii Autoril or PronatSci Români** Gr©fa Trib. Argeş Secţia I-a care s© găseşte pe teritoriul român şi iugoslav ar trebui să fie internaţionalizat. D. Gh. Popescu răspunde prin memoriu la această afirmaţie, arătând că la conferinţa de la Barcelona s’a statuat clar că a se pune un asemenea principiu, adică a se declara internaţionalizat un râu, comun la 2 sau mai multe ţări, sau care a fost făcut navigabil prin lucrări costisitoare de amenajare, ar însemna să se descurajeze pe viitor statele să mai întreprindă asemenea lucrări. Faptul acesta ar fi întradevăr dăunător intereselor navigaţiei. Intrând în amănunte asupra rezervei cabotajului naţional, între statele danubiene, expertul ar dori ca să se revizuiască statutul Dunărei spre a se permite societăţilor austriace şi ungare să facă asemenea transporturi pe teritoriul naţional între propriile noastre porturi concurând astfel propriile noastre bastimente. O asemenea concepţie a fost larg discutată cu ocazia elaborărei statutului Dunărei la conferinţa din Barcelona. Şi s’a concedat dreptul legitim fiecărui stat riveran de a rezerva propriului pavilion naţional transporturile de călători şi mărfuri de la un port la altul al ţării. Dificultăţile naurate Trecând la examinarea dificultăţilor de ordin natural de la Porţile de fier, expertul ieşind iar cu totul din atribuţiile sale, arată lipsa de confienţă între statele care sunt chemate după statutul Dunărei să îmbunătăţească situaţia. El sugerează schimbarea statutului Dunărei în sensul ca să participe la administraţia acestui sector toate statele riverane. D. Gh. Popescu, delegatul nostru, în răspunsul său îşi exprimă uimirea faţă de astfel de procedure, când ţările cărora statutul Dunărei le-a încredinţat acest drept, au dat probe de perfecta maturitate tehnică, executând la„Societatea Autorilor dramatici români“ a dat Vineri 29 Ianuarie, la 9 seara, un banchet în cinstea poetului Ion Minulescu, pentru marele său succes, cu piesa „Manechinul Sentimental“. asistemţa Au luat parte la această masă sărbătorească d. Al. Lapedatu, ministrul artelor, d. Caton Theodorian, preşedintele societăţii autorilor dramatici români, d. şi d-na Ion Minulescu, d. L. Rebreanu, preşedintele societăţii scriitorilor, doamna Marioara Voiculescu ,şi un mare număr de autori dramatici, literaţi, artişti. La primul pahar de şampanie prezidentul Societatea autorilor dramatici d. Caton Theodorian, aduce cuvântul său sărbătoritului. Cuvântarea d-lui Caton Theodorian „In toiul unei sesiuni teatrale pline de frământări, iată-ne astăseară, gustând o clipă senină, în care prin contrast, se înregistează liniştit, firesc dar luminos, succesul unui confrate dintre cei mai tumultoși. Curios că tocmai Minulescu, luptătorul înverşunat, cel cu borsalina aplecată pe un umăr şi mantilă de revoluţionar, acela care de aproape 20 de ani nu face decât să se fandeze, să pareze, să răstoarne şi să clameze , să ne apară, deodată, deasupra baricadelor, sus cu pletele în vânt, cu arma jos, cu sombrero la picioare, ţânător ca un demon umanizat, pentru ca la această apariţie armele să se depună, şi să pornească un freamăt de înfrăţire, general. Este acesta, corolariul unui îndemânatic fel de a lupta, este simptomul unei reacţiuni nebănuite , este jocul sglabiu al unei gladiator cu ochiul hipnotic . Nu ştim ce, dar ne place ! Autorul „Romanţelor, pentru mai târziu“ al „Tricolorului“ ţesut în rips de cea mai fină mătase al „Măştilor de bronz şi lampioanelor de porţelan“, dintr-o avântare nouă, şi poate fără să-şi dea seama, împlântă stindardul revoluţiei în parapet şi primeşte onorurile unei suveranităţi estetice, ca un Mussolini artist, sau, poate... ca un Pirandello haiduc ! Noi colegii lui, cari n’am făcut decât să-l admirăm în luptă, salutăm succesul lui Minulescu cu camaraderească satisfacţie şi ţinem să-l deosebim la această masă, unde, ne-am adunat spontan, sărbătorindu-l sincer. Suntem fericii de ocazia ce ni se dă să îmbrăţişăm pe Minulescu, fiindcă ea ne permite să facem şi alte sublinieri. Până acum, cu toate succesele recunoscute cu toate că poezia „Im. de ani de zile, înfiorează toate buzele colorate de un sânge mai abundent în globiile roşii, cu toată Proza lui deosebit de originală şi de preţioasă, Minulescu n’a primit, de nicăeri, răsplata cuvenită, iar distincţiile au trecut peste capul lui, ca să se scuture mai departe.. Uneori traiectoria gloriei desenează semicercuri bizare ! Trecând peste întâiele rânduri, unde strălucesc cei mai merituoşi, merge de pică în urma frontului unde au bivuacat rezervele şi cadrele mobilizate de împrejurare, sau, vitiată de atmosferele ce a străbătut, se preface în procetil gt răneşte pe cei mai bravi! Dar după o vijelie absurdă şi ilogică, florile ce se deschid pe urmă sunt mai vii, şi curcubeul e mai strălucitor! Au provocat masa de astă seară când Minulescu nu e decât după a zecea reprezentaţie a piesei sale, — deşi o serie bogată de reprezentaţii îi promite succesul „Manechinului Sentimental”. Fie că această carieră va fi incomodată de ocuparea Teatrului Naţional cu reprezentaţiile d-rei Ventura, fie că în primăvară va înflori încă odată tuberoza de seră, ce ne-a dilatat nările cu parfumul ei specific, pentru noi tot una e şi pentru Minulescu trebue să fie tot aşa. Succesul e succes, bătălia e câştigată ! In aceste sentimente, împogen»^ ctărî hidraulice de o importanţă cu mult mai mare. Afirmaţia expertului când spune că taxele actuale de la Porţile de fier sunt prea mici şi că ele ar putea fi sporite, sprijinindu-se pe o comparaţie absolut greşită când arată că un şlep de 650 tone plătea înainte de răzoi 512 coroane aur, iar azi nu plătesc decât 350 cor. aur. Această profundă eroare stă în faptul că expertul a omis că înainte de război taxele percetpute în raport au valoarea mărfurilor reprezentau unităţi echivalente, pe când azi marfa din şlepuri e vândută cu preţuri cari au contravaloarea lor în aur dinaintea războiului, pe când taxele percepute reprezintă exact această valoare. Lucrările CorpSslueSI dunărene Trecând la examinarea lucrărilor comisiunei europene dela Sulina, expertul se pronunţă asupra unei activităţi prodigioase acestei comisiuni fără să menţioneze circumstanţele cari au făcut ca această comisiune să se decidă a începe lucrările de îmbunătăţire dela gura Sulinei, circumstanţe care se referă la protestul energic al guvernului român si al reclamatiilor armatorilor asupra enormelor pagube cauzate de lipsa de lucrări tehnice apropiate la timpul lor. In concluzie, d. Gh. Popescu cutrage în memoriu atenţia preşedintelui comisiunei de navigaţie interioară că cea mai mare parte din chestiunile aduse de expert nu trebuiau să fie cuprinse în raportul său căci ele es complet din atribuţiile pe care conferinţa de la Genua i le-a acordat. Că din cauza grabei cu care a făcut cercetările si a lipsei unei documentări suficiente, a ajuns la alte concluzii ca cale reale. In consecinţă, comisia nu poate să-şi însuşească acest raport care urmează să fie pur şi simplu, înregistrat şi păstrat ca o documentare nu îndestul de conformă cu realitatea. I. T. cu dumneavoastră, închin pentru Minulescu de la noi, şi de mai departe, de astăzi şi... de mai târziu! Uite cuvântări D. MIRCEA RADULESCU, relevă sinceritatea și colegialitatea sărbătoritului care n’a pierdut nici un prilej ca să încurajeze pe tinerii autori arătându-se entuziast și fericit de izbânda vreunui coleg al lui. D. MIHAIL DRAGOMIRESCU analizează opera lui Minulescu conchizând că în multe privinţi opera unora dintre scriitorii noştri e superioară celei streine. Relevă calităţile operilor unor Sorbul, Victor Eftimiu, Caton Theodorian, Camil Petrescu, A. de Herz, şi pe acelea ale piesei lui Minulescu, sărbătoritul de astazi, căruia îi urează multe alte succese mari ca cel de astăzi, D. I. C. ASLAN, secretarul societăţei, salută din partea celor tineri pe poetul biruitor, şi aduce omagiul colegilor d-lui Caton Theodorian, din al cărui entuziasm s’a înfiinţat Societatea autorilor dramatici români“ şi care o conduce în aşa fel că prestigiul ei sporeşte mereu, închină pentru d-nii I. Minulescu, fericitul autor al „Manechinului Sentimental“ şi Caton Theodoxian, autorul ,,Bujoreştilor“, şi preşedintele S. A. D. R. D. MIH. PAŞCANU, zice că a venit azi după ce în ajun a asistat la reprezentaţia „Mâneciinului Sentimental“ care l-a umplut de admiraţie pentru Minulescu, ridică paharul său pentru soţia şi tovarăşa de ideal artistic a sărbătoritului, distinsa poetă d-na dandia Milian. D. BUNESCU, preşedintele societăţii pictorilor şi d. CIONCA, cu improvizaţii însufleţite, felicită, asemenea pe poetul „Romanţelor de mai târziu“, pentru marea sa izbândă în teatru şi-i urează să trăiască. Cuvântarea ministrului artelor D. AL. LAPEDATU, ministrul artelor şi cultelor, într’o elegantă cuvântare relevă calităţile scriitorului sărbătorit, mărturisimdu-şi admiraţia sa pentru romanul „Roş, Galben şi Albastru“, aduce elogii colaboratorului său directorul general al literelor, teatrelor şi artelor, care îi este un sprijin hotărâtor în conducerea ministerului. Răspunsul d-lui Ion Minulescu D. ION MINULESCU, închee seria toastelor mulţumind tuturor celor ce au vorbit ei participat la sărbătorirea lui. Intr’o spirituală cuvântare îşi arată emoţiunea faţă de sentimentele ce se manifestă şi sfârşeşte prin a multi eroi sprijinitorilor „Manechinului“, interpreţilor şi în special d-nei Marioara Voicu - "■ ^ ‘-------„ . D-I I. MINULESCU lytmosTFt Litere-Arte-Stiinte „Ioana B’A” la Teatral WaHoaal Ilustra societară a Comediei franceze, care a rămas o bună româncă, d-ra Marioara Ventura, va interpreta în curând capo d’opera lui B. Shaw „Ioana d’Arc“ pe scena Naţionalului. Peste câteva zile o altă artistă cu mare reputaţie, Ludmilla Pitoeff va juca acelaş rol. Putem accepta şi admira pe Ioana ca pe o tânără fată de la ţară, cu mintea sănătoasă, pătrunzătoare, cu o putere de spirit şi o vigoare trupească extraordinară. Tot ceea ce făcea, era bine chibzuit. Deşi acţiunile ei erau atât de rapide că abia putea să-şi dea seamă şi le credea poruncite de „vocile sale“. Ioana era o femee prudentă şi nicidecum impulsivă, lipsită de control. La războiu, era tot atât de realistă ca și Napoleon. Din toate armele, artileria o interesa mai mult, ştiind bine ce foloase putea să-i aducă. Ea potrivea metodele de atac condiţiunilor în cari se făcea apărarea. Niciodată, nici un moment, Ioana n’a fost o fată visătoare, aşa precum atâţi romancieri şi autori dramatici au pretins. Era o adevărată fată de la ţară, cu încăpăţânarea şi bunul simţ al ţăranilor. Ca şi ei privea pe marii seniori, fie rege, şi prelaţi fără idolatrie şi fără snobism. Prindea dintr’o privire dacă şi cât îi puteau servi fiecare în parte. Avea în sfârşit ca orice ţărancă simţul valoarei decenţei publice. Ea vorbea tuturor, dela muncitor şi până la rege fără să se tulbure şi fără afecţiune.Pot astfel se purta cu ei şi le impunea să îndeplinească voinţa ei, chiar când nu erau nici fricoşi şi nici conrupţi. Ea mângâia, îmbrâncea, căci vorba ei era şi bună şi hotărîtă. Era foarte capabilă, într’un cuvânt născută pentru a comanda. Un adevărat căpitan. Una din „anormalităţile“ Ioanei era pasiunea ei pentru meseria de soldat şi felul ei de a trăi ca un bărbat. Copil. Ioana a încercat să fugă de acasă ca să se facă, soldat. Această dragoste pentru viața ostăşească n’a părăsit-o niciodată, fiind hotărâtoare pentru alegerea carierei sale. Pentru ce se mândrea de dibăcia cu care mânuia lancea şi de siguranţa ei la călărie 1 Pentru ce primea ca dar arme şi cai de campanie 1 Pentru ce în toate împrejurările, repudia caracterul convenţional al femeii 1... Singurul răspuns la toate aceste întrebări e acela că ea făcea parte din acel soi de femei cari vor să ducă viaţa de bărbat. Dacă Ioana n’ar fi fost una din acele femei lipsite de femitate, beatificarea ei s’ar fi săvârşit cu multe decenii mai înainte. Spectacolele z£fei „Teatrul Naţional". — „Regele Lear“. Opera Română. — „Belache“. Teatrul Regina Maria. — „Romanţa“. Teatral Carol cel Mare. — „Madame Sansafine“ * Palaul Ateneului. — Concert Steoescu-Weingarner. Teatral Alhambra. — „Varieteu“, Cinema „Edison“. — „Un Amic al Poporului“ cu Hary Liedtke, o comediie şi Trupa Niculescu Buzău. — Oaspeţii Capitalei Delegaţia ofiţerilor de rezervă francezi in Bucureşti la fam al© Eteret - Vizitei© şi recepţiile a© port - Conferinţa dm colonel Guerre Sâmbătă seara, la orele 10, „Expresul-Orient“ a sosit în Capitală delegaţia ofiţerilor francezi d rezervă, care se compune din următoarele persoane : Sin cine se compune delegaţia D-nii : Guerre, şef de escadron (cc Ionel), directorul general al minelor din Couvrières, preşedintele delegaţiei; Becroix, şef de escadron , artilerie, comisar al conturilor la Banca de Nord; Couche, căpitan aviator, deputat şi consilier general Pas de Calais, inginer în direcţiunea generală a minelor din Lens Demon, locot de rezervă, ataşat la aeronautică precum şi locotenenţi Serive şi Catoire. Primirea oaspeţilor în gara de ford La descinderea din vagon , peronul gării de Nord, delegaţiunea a fost întâmpinată de d-nii comandant Palass şi căpitan Bergère din misiunea militară franceză precum şi ofiţerii de rezervă români în frunte cu d. general Culcer, preşedintele „Asociaţiei generale a ofiţerilor de rezervă“ împreună cu d general Th. Petrescu, din partea societăţii veteranilor „Virtutea militară“ şi maior Miclescu de la secţii ofiţerilor de rezervă din Ilfov. Mai erau de faţă numeroşi ofiţer superiori printre cari notăm pe d-nii: general Boboc, fostul comandant al pieţii; dr. Popişteanu, Lupaşcu, Livezeanu, Ştefănescu; colonei : Rujinsky, Costescu; locot.co Ionel , Vizanti, Bobeica, Mihail (activ); maior Zamfirescu, inspector general de mine în ministerul de industrie şi comerţ; maior Eftimie Eftimie, invalid de război, etc., etc Cuvântările D. General Culcer a urat „bun venit“, ofiţerilor de rezervă francezi în numele tuturor ofiţerilor de rezervă români. D. Locot-colonel Mihail, din ministerul de război, a situtat pe ofiţerii francezi, în numele d-lui ministru de război. D. Guerre, a răspuns, mulţumind în numele camarazilor săi, pentru călduroasa primire făcută. Apoi, luând loc în automobile, membrii delegaţiunei au fost conduşi la „Athénée Palace-Hotel“ unde vor fi găzduiţi în tot timpul cât vor rămâne în Capitala noastră. A făcute erări, înainte de amiază, ofiţerii de rezervă francezi, au făcut vizite d-lor general Mărdărascu, ministru de război, Tancred Constantinescu ministrul industriei şi comerţului; Billy, ministrul Franţei la Bucureşti; general Lupescu, şeful Marelui Stat Major; general Popescu Ion, comandantul corpului II armată; apoi la d-nii generali Presan şi Culcer. Pretutindeni, oaspeţii francezi au fost conduşi de către d-nii: general Lupaşcu, colonel Rujinsky; locot.coloneli Vizanti şi Bobeica; locot-colonel Mihail (activ) din ministerul de război, ataşat pe lângă persoanele lor ; maior Zamfirescu, inspector general de mine în ministerul de industrie şi comerţ, etc. La msrmassiu? „eroului necunosut“ La orele 12, ofiţerii de rezervă francezi s-au dus în Parcul Carol, unde d. Guerre, a depus pe mormântul „Eroului necunoscut“ o frumoasă ramură de bronz, pe ale cărei panglici tricolore se află inscripţia : „Eroului necunoscut român“; „Omagiu din partea Asociaţiunei ofiţerilor de rezervă francezi“. Cu acest prilej de general Culcer rostit câteva cuvinte de omagiu pentru Franţa şi ostaşii ei, cari au luptat fără preget pentru triumful dreptăţii. D. Guerre a răspuns relevând eroismul ostaşului român, care alături de soldatul francez şi-au sacrificat viaţa împreună pe câmpiile de luptă pentru înfăptuirea idealului acestor două naţiuni de origină latină ale căror legături de înfrăţire s’au cimentat şi mai mult. * Au asistat la această solemnitate, în afară de membrii delegaţiunei franceze, d-nii: Colonel Thierry, ataşata militar al Franţei la Bucureşti; comandant Palass şi căpitan Bergère din misiunea militară, franceză generaţi Lupaşcu, Livezeanu, Rujinsky, locot.colonel Vizanti, Bobeica etc. Apoi d-nii: general Petrescu, preşedintele societăţei veteranilor „Virtutea Militară“; colonel Crist Vasilescu, fost port-drapel în războiul de la 1877; colonel Boian, Costescu, Ionescu, directorul Muzeului militar dr. Gomoiu şi maior Miclescu dela „Uniunea ofiţerilor de rezervă“, etc. La cimiteriul ,miliardei . De aci delegaţiunea franceză şi întreaga asistenţă s’au dus la cimitirul militar Bellu, unde au vizitat mormintele eroilor francezi căzuţi în timpul războiului mondial pe câmpiile noastre de luptă. Delegaţiunea a depus pe soclul monumentul ridicat în memoria acestor eroi, o splendidă coroană de flori naturale. A urmat apoi în tăcere, un minut de reculegere, in onoarea celor morţi. Dejunii de la legaţiunea franceză La ora 1 d. a. a avut loc ori la legaţiunea franceză din str. Lascăr Catargi No. 13, un dejun oferit de către d. de Billy, ministrul Franţei în onoarea oaspeţilor. Au mai participat la acest dejun, în afară de ofiţerii francezi de rezervă, d-nii: Billy ministrul Franţei; Tancred Constantinescu, ministrul industriei şi comerţului, general Mărdărăscu, ministrul de război; general Munteanu, secretarul general al ministerului de război; general Lupescu, şeful Marelui Stat Major al armatei; dr. Leon, secretarul general al ministerului de industrie şi comerţ general Culcer, colonel Thierry, comandant Palass, căpitan Bergère, Sarry, din misiunea militară franceză, etc. Dejunul’ — în timpul’ căruia a domnit cea mai camaraderească atmosferă— a luat sfârşit la orele 3 după amiază. CoFiferiKţ© d-lul «oionel Guerre la „Cercul Militar“* Aseară la orele 6, d. colonel Guerre şeful delegaţiunei franceze, şi-a desvoltat în sala de scrimă a „Cercului Militar“ interesanta d-sale conferinţă, vorbind despre „Rolul social al ofiţerului de rezervă“. D-sa a arătat printre altele, că în ministerul de război francez a fost înfiinţată o secţie care se ocupă cu plasarea ofiţerilor de rezervă în diferite slujbe potrivit competinţei fiecăruia. A vorbit apoi despre modul cum a luat fiinţă „Asociaţia ofiţerilor de rezervă francezi“ şi organizarea ei precum şi despre pregătirea pre-regimentară. Au asistat la această conferinţă numeroşi ofiţeri activi şi de rezervă din garnizoană, printre cari notez pe d-nii: Generali, Culcer; Pupescu, şeful Marelui Stat Major; Popescu Ion, comandantul corpului II armată ; Munteanu, secretarul general al ministerului de război; Stângaciu, comandantul pieţii; Jitianu; Zottu, directorul „Cercului Militar“; Lambru colonel ; Ilasievici, comandantul regimentului de escortă regală; Sturza comandantul flotilei de luptă antiaeriană); Partenie; Cica; colonel Thierry, comandant Palass, căpitan Régére; locot.-colonel Teotforiu de la comenduirea pieții; Mihalache, căpitan Turtureanu, etc., etc. *La sfârşit conferențiarul a fost călduros aplaudat de auditori. D. general Lupescu, rostind câteva cuvinte de felicitare, în franţuzeşte, a încheiat: — „Vive la France“. D. colonel Guerre a răspuns mulţumind şi încheifind cu cuvintele: „Vive la Roumanie !“ Vizitele de astăzi Azi dimineaţă la orele 8 luni, oaspeţii francezi însoţiţi de d-nii general Lupaşcu, colonel Rujinsky, locot.-colonel Vizanti şi Mihail; maiorul Zamfirescu, inspector general de mine din ministerul industrie şi comerţului au plecat cu automobilele de la „Athénée Palace Hotel“, spre a vizita diferite stabilimente militare, instituţiuni ale Statului etc.■ La orele 9, au fost la Aeronautică; la 10 juni. au vizitat cu deamănuntul Regia Monopolurilor Statului iar la orele 12 au fost la Pyrotechnia armatei de la Cotroceni. * La orele 5 după amiază oaspeţii francezi vor participa la ceaiul oferit la „Cercul Militar“ în onoarea lor, de către d. general Mărdărăscu, ministru de război. * Astă seară, la orele 9, d. colonel Guerre, preşedintele delegaţiunei, va ţine o altă conferinţă Insula Fondaţiunei Carol I unde va vorbi despre : „Reconstituirea minelor din nordul Franţei“. I. LIVEDEA . CITKERELE de MUNCA Conferinţa d-lui V. WS. Seschim D. V. M. Ioachim a vorbit la „Cercul de Studii Comerciale despre „Oamenile de Muncă“. D-sa face un istoric al mişcării pentru organizarea acestor instituţii în străinătate şi la noi. Sistemul Camenilor de muncitori a fost adoptat de Austria şi Germania, iar sistemul paritar de Consiliile muncii din Franţa, Belgia, etc. Vechiul proect alcătuit de d. ministru Mârzescu, adoptase sistemul Camerilor paritare. Noul proeet însă îmbracă o formă intermediară, spre a da satisfacţie patronilor, cari se temeau că în Camere exclusive de muncitori se vor lua hotărîri, cari să împiedice bunul mers al comerţului şi industriei. In general organizaţia Camerilor de Muncă este bine primită de patroni şi de salariaţi. Relevă ca o deosebire între vechiul proect şi cel depus în Parlament, extinderea competentei acestor Camere asupra unui cerc mult mai larg de muncitori, îşi exprimă părerea ca prin Comisiuni speciale prezidate de un magistrat, Camerile de Muncă pot să îndeplinească şi oficiu de conciliaţiune şi arbitragiu. Creiarea Camerilor de Muncă este o nouă dovadă de interesul ce se dă și la noi problemelor sociale. AGITAŢIILE Studenţeşti — Conferinţa de la ministerul de interne — Ei! Duminică s’a ţinut la ministerul de Interne o conferinţă in legătură cu agitaţiile studenţeşti din ultime zile. Au participat d-nii: dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiune! publice. O. Tătărescu, subsecretarul de Stat al ministerului de nterne, Erm. Pangrati, rectorul Universitatea, prof. Mironescu etc. S-a examinat situaţia creată prin violenţele regretabile produse de un grup de studenşţi. S-a hotărât ca după ancheta făcută de organele poliţieneşti şi un comisar regal, să se înainteze azi rezultatul anchetei, spre a se proceda de către ministrul instrucţiunei, in conformitate cu dispoziţiile regulamentare, la elinunarea din Univeritate a tuturor vinovaţilor. S’a stabiit deasemenea ca in clul când agitaţiile vor continua să se Închidă Universitatea. rafii Arhiva, anul XXXIII, No. 1. Răzeşul, anul I, No. 1, sub direcţia d-lui Virgil Caraivan, şi cu articole de d-nii: Const. Asiminei, Gh Ghibănescu, I. Laur, Petru T. Gâdei fc Preot Negoiţă, etc.