Viitorul, octombrie 1926 (Anul 19, nr. 5577-5603)
1926-10-08 / nr. 5583
. Sub titlul „Apropierea între România și Germania, necesitatea unei apropieri economice", ziarul „Dresdner Nachrichten“ de la 20 Septembrie publică următoarea corespondentă din Berlin. Din cercurile autorizate române se comunică serviciului pentru Asia și Europa orientală, că se atribue o mare importantă convorbire care a avut loc între Averescu şi Stresseman. Însărcinaţi de Averescu, OAMENII LUI DE ÎNCREDERE, au şi fost nu de mult la Berlin spre a sonda cercurile financiare în vederea posibilităţei unei înţelegeri strânse economice între România şi Germania. „Au fost Sa aerSis? d@pu° istian şi petrolistul Jaroslawitz, precum şi sense©ral şa directorul general Stoian de la »Banca Danubiană“ al cărui preşedinte al Consiliului de administraţie e însăşi d-l General Averescu. „La Geneva s’a vorbit de un împrumut şi anume: Din partea Ecmi.Mei s’a manifestat dorinţa de a contracta un împrumut de Stat, pe piaţa financiară germană, sau în America dar «y ajutorul Germaniei . In scfui'nb Siemânia ar 5» gata să n U MAS RED1CE KICS O iWTENfiE ASUPRA UWES 8NIDIEMNI2AR8 PENTRU EMISIUNEA BANCES GENERALE si ar renunţa in mod solemn la ARY. 14 dIN TRATATUL DE LA VERSAILLES, care conferă României dreptul de a confisca oricând bunurile germane pentru acoperirea creanţelor ei. Pentru obţinerea acestui împrumut nu se consideră ca, imposibilă, modificarea tratatului Romăno- Polon, respectiv o variafiune a acestui acord. „In cercurile diplomatice din Berlin se consideră că această solutiune sugerată de România nu este coaptă pentru realizare. „Fără îndoială că ar fi îmbucurător dacă cu ocazia încheierii ţinui împrumut, s’ar înlătura toate chestiunile cari apasă din punct de vedere românesc asuma relaţiilor româno-germane şi dacă în acelaş timp s’ar găsi o bază pentru o colaborare economică cum am existat înainte de răsboi, mai cu seamă în industria petroliferă. „Dar nu trebue scăpat din vedere că incarena tratatului secret Polonii-Român, al cărui text a fost divulgat de curând, a indispus mult Germania căci după părerea Germaniei, asemenea convenţiuni secrete nu cadrează cu obligaţiunile care şi le-au asumat România şi Polonia în calitatea lor de membri în consiliul Ligei. „Din, alt punct de vedere s’ar considera în Germania ca foarte bina venită o apropiere de România şi anume: în interesul celor 100.000 de germani cari locuesc în România. Tratamentul acestei minorităţi s’a ameliorat în ultimele săptămâni. Germanii aceştia au declarat că misiunea lor cea mai frumoasă şi înaltă este de a lega strâns patria lor România Mare, cu muma lor Germania. „Din partea Germaniei, România poate deci aştepta prietenia sa dacă o doreşte în mod sincer”. Am reprodus cuvânt cu cuvânt scrisele ziarului german. Aflăm, deci, că d-l general Averescu, «lupa ce a fost la Geneva în tovărăşia lui Kirschen, — fapt pe care desmintirile „Indreptarei“ nu-l pot desfiina, — a trimis la Berlin pe d-nii Iaroslavici şi I. G. Stoian, cari să trateze „apropierea economică“ ca Germania. După cum se vede, se cere României mai nimic şi anume : renunţarea la indemnizarea pentru biletele Băncii Generale, şi la garanţiile tratatului de la Versailles precum şi... modificarea tratatului de alianţă cu Polonia! Dacă nu am avea esemplul tratatului cu Susia nu ne-ar îngrigora scrisele ziarului german. Aşa însă, ne întrebăm:— ce surprize ne rezervă vtisiuirea d-lor Isroslavisi și Stoian,— oamenii de încredere ai generalului Averescu, la Berlin RELUAREA ..AFACERILOR“ in GERMANIA Deaîimulrîie senzalieifiare ale unui ziar german: rostul viziSei d-lui laroslavici $i 1. G. stolen la Berlin Politica de aventuri ■» Ultime informaţiuni Acţiunea d-lui C. Argetoianu, care a găsit dealtminteri adesiunea uneia din partidul naţional, a produs in Ardeal o deosebită impresie şi va avea consecinţe. Numeroşi fruntaşi ardeleni, cari au înţeles cu argumentale ridicaţii de a-nii N. Iorga şi C. Argetoianu nu pot fi trecute cu vederea şi că lipsite de grupările din jurul celor doi oameni politici, partidul naţional se reduce la fracţiunea ardeleana, au pregătit un memoriu care va fi înaintat Vineri d-lui. Iuliu Maniu. In acest memoriu se arată insistent că redus la gruparea ardeleană, partidul naţional nu va servi decât ca pretext ţărăniştilor pentru a trece in Ardeal şi a-şi face, cu ajutorul naţionalilor, rădăcini în această parte a ţărei. Odată acesta legături stabilite, partidul ţărănist, a cărui bună credinţă (? ! ?) a fost în atâtea rânduri apreciată de naţionali, va căuta să se scape apoi repede de d-l Iuliu Mania şi ai săi Memoriul mai insistă asupra D-L dr. N. Lupu nu va lua carte la congresul de Duminică Guvernul şi petrolul EKTITHPfMMm WifffilffiVff’ VIV r PKHIALMB Intr’un articol intitulat „Petrolul românesc şi politica petroliferă italiană“ marea revistă franceză „Le Courrier des pétroles“ face următoarele afirmaţiuni: „Italia, care nu este în măsură să consimtă cu uşurinţă la exportul de capitaluri, Italia a cărei situaţie financiară nu este deloc faptului că partidul ce se va naşte din fuziune nu va inspira, tocmai din cauza tendinţelor internaţionale şi demagogice ţărăniste, încredere nici Ţărei nici Coroanei şi deci nu va fi socotit ca partid de guvernământ. în consecinţă, pentru toate aceste motive, se cer d-lui Iuliu Maniu să nu facă un pas pripit, ci să admită Duminică, la congres votarea unei rezoluţii de amânare a fuziunei. Această amânare e necesară 1. Să se poată alcătui un program amănunţit de guvernământ care să nu cuprindă nimic echivoc ; 2. Să oprească dezagregarea partidului naţional, înlesnind reunirea tuturor forţelor în noul partid, şi acestea într’o atmosferă de încredere şi nu de ură şi suspiciune ca cea de azi. ------------------------------------- Cartelul metalurgic $1 vndSusfața noastră D-1 Filmescu si fuziunea Pentru al patrulea loc de vicepreşedinte în noul partid fuzionat, care ar fi revenit d-lui C. Argetoianu dacă n’ar fi demisionat în condiţiunile ştiute, se dă o luptă acerbă între d-nii Mironescu şi Gr. Filipescu. Primul este susţinut de d. Iuliu Maniu. D. Gr. Filipescu, care se consideră azi şeful naţionalilor din Vechiul Regat, a anunţat demisia sa din partid în cazul când vice-preşedinţia nu i-ar fi acordată d-sale. Bnare «I. Sorga $8 partidii poporului Reluare de raporturi amicale dar nu colaborare In ultimul timp s’a precizat de către Unele ziare că înţelegerea rtc colaborare hitre d. lorga si partidul■_ poporului ar fi fost desăvârşită. S’au dat chiar şi amănunte cu privire la repartizarea demnităţilor ce se vor atribui grupului iorghist. De fapt realitatea este alta. Suntem informaţi din izvor care nu suferă desminţire că până în present nu s’a ajuns decât la reluarea — în parte — a raporturilor normale ce au existat între d-nii Iorga şi general Averescu. Ni se afirmă că cele scrise cu privire la o colaborare, nu sunt decât dorinţele grăbite de putere ale unora iorghişti, dorinţi care au avut însă darul să enerveze pe d. Iorga. Pe de altă parte, unii guvernamentali cred că prin intrarea grupului iorghist în guvern s’ar rezolvi criza ce bântue partidul poporului, din cauza nemulțumirilor unor ministeriabili. D. Averescu însă, e în așteptarea desfășurăreî evenimentelor, deocamdată. D. I. Mitilineu, ministru de externe a primit azi la ora 9 într’o lungă audienţă pe d. I. Alexinski fruntaş al emigranţilor ruşi. D. I. Alexinski a arătat care e punctul de vedere al emigranţilor în chestiunea Basarabiei. Cum se organizează munca la „ministerul muncea“ — O direcţiune-fantoma... — Zia reto şi „Monitorul Oficial“ au publicat ştirea următoare: „D. A. V. Gădei, fost director general în ministerul muncii, cooperaţiei şi asigurărilor sociale a fost angajat ca diurnist pentru conducerea şi coordonarea tuturor lucrărilor pregătitoare în legătură cu întocmiea proectului de lege privitor la încurajarea construirii de locuinţe prin toate mijloacele: societăţi, cooperative, etc. „Personalul din fosta direcţie a construcţiilor, care, în urma modificărei legei construcţiilor, a fost împărţit la alte direcţiuni din minister, va executa lucrările ce i se vor da de d. A. Gădei în scopul mai sus arătat. Am reprodus înadins, textual, deciziunea privitoare la numirea d-lui Gâdei, pentru ca să se vadă ferii cum se „organizează“ manca la ministerul, condus de d-l Trancu-Iaşi . Funcţionarii unei direcţiuni desfiinţate, înpărţiţi la alte direcţiuni din minister, sunt totuşi însărcinaţi să execute lucrări într’o direcţiune-fantomă condusă de un fost funcţionar diurnist... Să se mai spună că la ministerul mance! nu se munceşte în ordine şi cu spor! la Sttraul Fuzlimel ARDELENII împotriva giţei FUZIUNI PRIPITE Un «rus» Important va «ere d-lui Manîu — M—» ——mmummamm«u——mmmm amânarea ratificares fuziune! — O problemă ce trebue studiată de urgență — 7i-sa va expune punctul său de vedere printr'o scrisoare — D. dr. Lupu s’a înapoiat azi de la Iași, unde a fost achitat într’un proces de presă. Prietenii d-sale cari l-au văzut atât la Iaşi cât şi la Bucureşti, afirmă că d. dr. Lupu a rămas neschimbat în părerea sa, că o fuziune cu naţionalii nu-i în avantajul partidului ţărănist. Se afirmă, deci, că d-sa nu va participa la congresul de Duminica, ci se va mărgini să adreseze o scrisoare Congresului, în care îşi va expune punctul său de vedere, contrariu fuziunei. In încheere, d-sa va arăta, însă, că se supune votului congresului, rămânând ca viitorul, să dovedească dacă a avut dreptate sau nu. Se ştie că Franţa, Germania, Belgia şi Luxemburgul au ajuns la o înţelegere în ceea ce priveşte stabilirea unui cartel pentru vânzarea pretinselor lor metalurgice. Această organizaţie de vânzare interesează de aproape ţările de pe continent cari au industrii de fier mai importante şi cari trebue să trăiască şi prin exportul acestor produse. Fără îndoială că această chestiune interesează și România, care posedă o industrie metalurgică, nu însă de export, și care nu satisface decât o parte din nevoile ei Interne. De aceea la noi problema e mai complexă. Prin urmare, in momentul când industria noastră metalurgică începătoare este atrasă ca să intre în acest cartel, este nevoie să se afirme o politică de Stat a fierului şi pentru ca nu cumva printr’o măsură pripită, mâine economia noastră naţională, — atât în ceea ce priveşte interesul industriei cât şi actelea ale consumaţiunei, — să nu se găsească într’o situations dificilă. Cel în drept sunt datori să studieze de urgenţă problema ce se pune, şi să fixeze politica de Stat care să concorde cu interesele noastre generale economice. S’au mai solidarizat la acţiunea d-lui C. Argetoianu, următorii „ _ J u vij. li V \J • ul/ tj IU O'-V )I/U, tvl nu e mai buna ca a noastră, Italia a membri ai partidului nationalsemnat cu Romania un tratat, in virtutea căruia, în schimbul unui împrumut relativ minim, obţine o parte din petrolul brut, din redevenţele de care dispune statul român, cum şi anumite concesiuni prelevate asupra terenurilor petrolifere româneşti". Afirmaţiile revistei franceze ne dovedeşte ceiace întreaga opinie publică românească ştie că guvernul român s’a angajat, într’o politică, de concesiuni periculoase. Şi totuşi acesti guvern mai crede că poate ţine ascunsă o astfel de chestiune. Alexandru Periețeanu, inginer inspector general, fost director general C. F. R. P. Noica, fost deputat. General M. Aslan, fost senator. Nicolae Lahovary, fost deputat, fost senator. 1. Mitache fost prefect Husi, G. Berea, fost prefect, vicepreședinte al organizaţiei Constanţa, inginer V. Toroceanu şi S. Bayer, avocat. Lordul D’Abernon, ambasadorul englez din Berlin a dat aseară un banchet de adio, la care a participat şi preşedintele Hindenburg. WP. ...... i**.*>•: *.?• -V. ’*' u;ţj /.». ;• VlTTOKl'K Ultima őrá tele ■mmk snruflŢm «M-.ERreRŢiffyşaAA BULETINUL« AZI: Joi 7 Octombrie 19Z6 Primul congres al Uniunei pan-europene a luat sfârşit, hotărind lansarea unui manifest către Europa prin care se va declara că Uniunea aceasta va lupta să pună capăt certurilor dintre popoarele Europei, să desfiinţeze frontierele europene cari sunt prilej de războae, să înlăture războiul prin justiţia arbitrală, să desfiinţeze vămile prin o comunitate economică europeană şi să înlăture oprimarea naţionalităţilor prin acordare de drepturi naţionaleegale. Pornită din cercuri vieneze ideea aceasta a pan-Europei face şi ca parte din seria încercărilor cari nu îndrăznesc să apară sub firma ţărei de la care pornesc, tocmai fiindcă sub firma de modernizare a vieţei internaţionale urmăresc scopuri nemărturisite. De fapt iniţiativa de la Viena ascunde o mişcare pan-germanistă care sub firma pan-Europei e soră bună cu Mittel-Europa de eri. De aceia în ceia ce ne priveşte este prudent să fim băgători de seamă ca să nu servim larg să voim cu ajutorul nostru scopuri şi interese împotriva propriului nostru interes. Agenţia „Ştefani“ transmite o notă foarte călduroasă pentru primirea pe care d-nul Mussolini a făcut-o la Roma d-lui Burolf, ministrul de externe al Bulgariei. Bin, asemenea note ale agenţiei aficioase italiene apar tot mai lămurit intenţinile d-lui Mussolini în vederea viitoarei d-sale acţiuni police î». Balcani, pe care amimn costuri recente o desemnează de mai înainte. Guvernul englez se arată hotărît să termine de data aceasta cu tărăgănările interminabile ale conducătorilor minieri. In acest scop guvernul de la Londra a dat un ultimatum Conferinţei delegaţilor minieri să răspundă până la 7 octombrie, adică până azi, dacă acceptă sau nu condiţiunile guvernului, deoarece nu mai poate fi vorba de o amânare. In caz contrar, guvernul va considera oferta sa ca anulată. In acelaşi timp o altă telegramă din Londra anunţă că încă 5.000 de lucrători au reintrat în mina. Se pare, deci, că guvernul vrea să profite de curentul favorabil reluarea lucrului ca să constrângă la pace pe conducătorii grevei. 3a trans-Jorlani* j$fa#sî»! congresului Se cere desfiinţarea frontierelor... Viena. 7 (Rador). — Primul congres pan-european şi-a terminat ori sesiunea printr’o şedinţa festivă, înainte de a se despărţi, delegaţii au luat cunoştinţă de manifestul ce va fi adresat întregei Europe cu prilejul primului congres. Manifestul declară că Uniunea pan-europeană a fost întemeiată pentru a pune capăt certurilor dintre europeni, pentru a înmormânta urile politice, economice şi naţionale dintre popoatele Europei, pentru a desfiinţa frontierele europene, care împiedecă desvoltarea economică şi periclitează pacea. Uniunea com-europeană voeşte să înlăture războiul prin justiţia arbitrală, vămile printr-o comunitate economică europeană, oprimarea naţionalităţilor prin drepturi naţionale egale. Acest program singur, declară manifestat poate salva Europa de proirea politică și economică. eu năvălit mii d de bandiţi Lortara 7* (Rador). — Ziarul „Dany Express" primeşte ştirea din Erusalim după care cinc: 6i de bandiţi ar fi cotropit Mudavvara în Transiordaniamasacrând peste 100 au locui, ton Spre o înţelegere economică germano-englegă Berlin, 7 (Rador). — Ziarele anunţă că marea industrie germană a primit o invitaţie din partea cercurilor industriale britanice pentru a lua parte la o convorbire le Londra privitoare la o înțelegere economică germanoengleză. Ultima oră politică Abia câteva zile ne desparte de congresele partidelor naţional şi ţărănesc, fără ca până acum să se manifeste din vre-o parte tendinţa unei apropieri reale. Hotărârile luate în şedinţele de la 211 Sept. ale comitetelor respective, sub presiunea d-lor Mihalache şi Maniu au rămas numai pe hârtie. Ele n’au produs nici un „entuziasm“ şi nimeni nu s’a grăbit să le dea curs. Dimpotrvă, micile şi marile înşelătorii întrebuinţate atât de d. Maniu cât şi de d. Mihalache pentru a ajunge la „fuziune“, au eşit in acest timp la iveală, indispunând pe mulţi din acei cari se resemnaseră la acest act, pe care-l considerau drept un rău necesar. Astfel chestiunea celei de-a doua exproprieri, în care s-a evidenţiat deosebirea fundamentală de concepţii între naţionalişti şi ţărănişti, a ridicat legitime suspiciuni în ambele tabere. Formula d-lui Maniu, de a considera acest punct de program ca un mijloc de agitare a maselor, fără însă a se urmări serios realizarea lui, nu mulţumeşte nici pe naţionalişti nici pe ţărănişti. Căci ar fi straniu de văzut în jud. Ialomiţa de pildă, pe d. Mişu Cantacuzino, viitorul şef, „agitând“ massele cu a doua expropriere, în timp ce la Bucureşti ar lupta cu d. Mihalache ca ea să nu se realizeze. Dealtfel ridiculul acestei situaţiuni a fost sezisat atât de d. Argetoianu cât şi de d. N. Iorga şi d. dr. Lupu, iar în congres partizanii Domniilor lor vor pune în mod lămurit chestiunea, — d. Mihalache ca şi d. Maniu neputându-se sustrage dela un răspuns precis. Chestiunea d-lui Stere continuă de asemenea să agite pe acei cari n’au fost păcăliţi de momentana d-sale dispariţie. Se cunoaşte îndeajuns ambiţiunea pe care o nutreşte mentorul d-lui Mihalache pentru ca cei mai mulţi dintre fuzionaţii mai puţin încrezători ca d. Maniu, să nu-şi dea seama încotro va îndrepta primii paşi ai partidului această piazărea a vieţei noastre publice. # In uitiiile zilei mai ales după plecarea d-lui Argetoianu, atât d. Maniu cât şi d. Mihalache au dublat eforturile pentru liniştirea partizanilor dela centru şi împăcarea celor din provincie. Primul a trebuit să dea explicating asupra jignirei ce s’a adus delegaţiunei permanente, prezentându-i-se statutul partidului rănesc spre votare, ca şi cum ar fi fost unul original. — „Mă întreb, spunea un fruntaş naţionalist membru al delegaţiunei permanente, — daca întreaga fuziune nu e o înşelătorie de acelaş gen. In toate direcţia» nile noi am adoptat concepţiile ţărăniste, sau mai exact ale d-lui Stere, schimbând doar cuvintele cu care erau exprimate. Şi dacă în titulatura noului partid numele nostru este în frunte, apoi ţărăniştii s’au răzbunat îndeajuns lăsându-ne în toate părţile la coadă“. Retragerea d-ui Argetoianu şi destăinuirile la cari a dat naştere a provocat o adevărată revoluţie. Atât în Ardeal cât şi în vechiul Regat ochii naţionaliştilor s’au deschis. Partizanii D-lui Maniu văd astăzi prăpastia către care se îndreaptă. Dealtfel şi înainte de acest eveniment, incidentul penibil din faţa cafenelei Capşa unde deputatul ţărănist Mirto a fost lovit de fruntaşul naţionalist Slăvescu, ne arăta pe deplin starea de spirit ce domneşte în organizaţiunile judeţene. De asemenea grave neînţelegeri au izbucnit la Iaşi şi în alte numeroase centre astfel că alegerea delegaţilor pentru congresele respective se face într’o atmosferă foarte grea. Unul din fruntaşii ţărănişti ne-a declarat în această privinţă: „In fiecare din cluburile noastre, ca şi în acele naţionaliste s’au format două curente. Unul pentru fuziune, altul contra. Pentru aceasta alegerea delegaţilor pentru congres merge greu. Toate vechile neînţelegeri şi animozităţi au apărut cu acest prilej şi mă tem că în loc să ne întărim, vom înregistra o fărimitare a *• « multora deţene“, din organizaţiunile lui D. Mihalache, a căutat să influenţeze cât a putut în special pe amicii d-lui dr. Lupu. D-sa prezintă fuziunea cu partidul naţional ca o izbândă a concepţiilor ţărăniste şi a organizaţiunilor acestui partid. Dar d. dr. Lupu, intratabil, rămâne la punctul său de vedere. In această privinţă o manifestaţie caracteristică s’a De altfel alţi fruntaşi naţionalişti ca şi ţărănişti, au o situaţie tot atât de tragică. Astfel d. Pavlică Brătăşanu se trezeşte deodată în tabăra d-lui Stere, trădătorul pe care-l înfiera până ori Apoi amicii D-lui Argetoianu, în perspectivă de-a fi păcăliţi în noile organizaţiuni judeţene, se asociază în totul cu şeful lor respingând fuziunea. O consfătuire a acestora a adus produs cu ocazia conferinţei în discuţie o întreagă serie de d-lui Charles Mecir, fruntaşpuncte obscure, a căror lămuri ţărănist cehoslovac. Conferenţiarul, recomandat călduros auditorului de către d. dr. Lupu a susţinut, viu aprobat de acesta, internaţionalismul mişcărei ţărăniste şi a arătat necesitatea internaţionalei verzi, care luptă nu pentru confiscarea pământurilor, ci pentru exproprierea totală. D. Mişu Cantacuzino trebue să fie încântat de această perspectivă cu atât mai mult cu cât ţărăniştii au pus condiţie expresă ca D-sa să nu fie între cei doi vicepreşedinţi la cari au drept naţionaliştii în noul partid deoarece compromite cauza „demo ra‘e. mp. Pin culisele Fuziunei !NAJUNUL CONGRESULUI partidului naţional şi al celui ţărănesc —Neînţelegerile continuă.— Sforţările d-lor Maniu şi Mihalache— oraţiei“!!! re duce fatal la ruperea fuziunei. In asemenea condifii sus conctrssele tie Duminică vor îi un prilej deosebit de binevenit ambelor partide pentru a afirma „solidaritatea“ l or şi a maniesta entuziast în favoarea fuziunei, spulberând „calomniile oligarhiei". Cam s’arunti însă lucrurile se pare că înVsala „Amiciţia'' ca şi la „Transilvania“, vor avea loc şedinţe furtunoase ce vor face ca fuziunea să apară în adevărata ei vaioare mo r Xisostok uMi Consilii!! Ministrul de firaaiile pentru stricte e«©m©mli bugetare Membrii guvernului s’au întrunit în consiliu dela 11 la orele 2 fără un sfert. La ordinea zilei chestiuni în legătură cu budgetul pentru anul viitor. D-l ministru de finanţe a insistat, în deosebi, asupra nevoei de a se limita cheltuelile, printr’o politică strictă d a economii, cari neexcluzând executarea la ora 2 a a. Miniştri de azi crărilor de interes urgent să nu permită cheltueli inutile. O exagerată creştere a chelue- lilor ar constitui o primejdie pentru ţară. Declaraţiile d-lui I. Lapedate au suscitat disecații aprinsa în consiliu. S’au rezolvat apoi chestiile curente. 3 PARIS, 7 (Rador). — In legătură cu înştiinţarea trimisă de d. Poincare preşedintelui, Comisiunei financiare a Camerei, arătând că guvernul va cere parlamentului încă în cursul acestui an ratificarea acordului de la Washington, ziarele află că acordul va fi votat fără nici o modificare. Rezervele relative la clauza transferului şi a salvgardării, vor fi formulate ca un preambul al ratificării acordului, pentru a permite parlamentului să-şi exprime dorinţele sale. In virtutea acestui preambul va avea loc apoi un schimb de scrisori între guvernul francez şi guvernul american. Se anunţă că Statele Unite ar fi dispuse să accepte o asemenea procedură. In general, ziarele aprobă hotărîrea guvernului de a ratifica acordurile de la Londra şi Washington. „Figaro” declară că ratificarea este conformă unei necesităţi politice. „Ere Nouvelle” se raliază punctului de vedere al guvernului declarând că rezervele în legătură cu ratificarea corespund dorinţei unanime a opiniei publice franceze. „LOeuvre” află că în sânul comisiunei financiare s’a manifestat o opoziţie categorică împotriva ratificării textului integral al acordului Mellon Berenger.te de Krasin, referitor la relaţia nile comerciale dintre Anglia şi soviete reprezentantul rus a ţinut să afirme că ele nu sunt aşa cum ar fi trebuit să fie. D. Richard Tweed, preşedintele asociaţiei creditorilor britanici ai Rusiei, — într’un recent discurs a relevat declaraţiile lui Krassin amiţând că sovietele sunt responsabile de această situaţie. Ele au distrus încredera poporului britanic nevoind să recunoască datoriile comerciale, împrumuturile luate precum şi prin confiscarea tuturor proprietăţilor engleze din Rusia. D. Tweed a încheiat spunând că în misiunea ce are la Londra, Krassin îşi va da seamă că toate eforturile sale vor fi zădărnicite atât timp cât sovietele nu-şi vor recunoaşte obligaţiunile contractate. Guvernul britanic este pe deplin lămurit în această MAȚILE COMERCIALE dintre ftsmijTsî ausiA — la farul cgedaralligor Bui_Krasin — Presa franceiă șl RATITICăREA ACCEBU1ILOR — ■—Mtim—rai I peUSai Londra. — In declarațiile făcu pilv*nta‘