Viitorul, decembrie 1926 (Anul 19, nr. 5629-5654)

1926-12-01 / nr. 5629

iS­SOSRsSfifi^k...«- »-i Aţî căutat fara să găsiţi Câte cataloage n’aţi studiat, câte vizite nu aţi făcut, fără să vă fi putut decide, pentru cutare sau cutare maşină ! Una avea cutare calităţi, cealaltă altele. Dar totdeauna aţi ezitat din cauza preţului şi a rămas să mai reflectaţi Acum vă invităm şi la vibitarea maşinei mo­derne Ford. Aceasta este maşina pe care o căutaţi! Pe aceasta trebue să o vedeţi. Este creată pentru Dv. graţie liniei sale joase şi suple, a comodităţei sale, a numărului locurilor, şi un sfârşit graţie preţului său. Cumpărarea unei maşini nu mai este pe urmi O problemă Diferit«!« tipuri Torpedo S locuri Torpedo 1 locuri Cu conducera ia interior, fi locuri 4 uri Cu conducere ia Interior, fi locuri 5 uri Cupeu, £ locuri Ford Motor Company Vizitaţi ?»*că astăzi vr »«al dia numeroşii noştri prezentau# \ din tort, v 11 AVOCAT 58 str. Cunind­izino. Telefon 51/19-1 r. I. BLOH GES­­TG­URIN'RE, SIFILIS BOL! de NUTRITIE S-a um&T în str. Fein* Corre (Academiei 94. Teuton 32 / 66. Cabinet medical fondat in 1906 de mediei’specialisti pentru boale VENERICE ss SIFILIS SOHLE tie PIELE Tratamentul BLENORAGIEI CRONICE prin metoade electroterapeutice F.tectrotermie petru prostatite Operaţiuni de specialitate URETROSCOPIE Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI şi,al lichidului cefalorachidian Miscroscopie şi Ultramicroscopie Pasacglu­l Român 9 Lângă Teatrul Naţional Bucureşti Consult. 11—1 şi 6—9. Telef 33/81 Iuir Plat?­arate, Perie,Smaralde fitur Platsrsa, Birgitt^rle. Bijuterii uzate, * nftichităp PLAT!SC PREŢURI MAtvl — 1 Ţintesc si în consegndție — „LA 83L5&L K4i Călea VIct­oriei 63 fost 77. u G. S âV© CAT Str. General Iernai 15 bis Telefon 19 I 22 mm Direcţiunea afacerilor [«dictare MINISTERUL de aprîcuHurăvaniDinţa în munţii moţilorjB^scoa^ unde să se facă jucării D. Ernest Grinţescu, directorul învăţământului agricol a inspectat săptămâna trecută şcoala de agricul­tură, de horticultură şi cea de eco­nomie casnică din Turda, şcoala de meserii din Câmpeni, cea de econo­mie casnică din Baia Arieş, instala­ţiile de sere de la şcoala horticolă şi crescătoriile de epuri şi cobai de la Turda. La Câmpeni, unde ministerul de agricultură are splendide instalaţii de lemnărie, ferărie, moară sistema­­tică, moară ţărănească, gater o mare uzină electrică etc., d. Grinţescu a luat " măsura să se organizeze un mare atelier de jucării. In acest scop ministerul va anga­ja special, un maestru de la una din marile fabrici din Nuremberg, ora­şul jucăriilor. Se ştie că ţara noastră importă pentru sume destul de mari, în fie­care an jucării. Măsura de a se înfinţa o aseme­­nea fabrică ,pe lângă faptul că va putea reţine în ţară sume însem­nate de bani, dar va veni şi în aju­torul populaţiei moţilor care în acea parte nu se poate îndeletnici cu alt­ceva decât cu lucru lemnului care creşte din abundenţă. Măsura de a se înfiinţa o mare fa­brică de jucării este bine venită-Vl­YCmtJi este singu­rul ziar poSitîc, care are preţul cel mai re­­la abonamente: Lei 560 L e un an „ 250 „ 6 luni „ 125 „ 3 luni Abonamentele înţep la 1 şi 15 a fie­cărei luni. D-l Dumitru P. Barabulea, do­miciliat în Iaşi, a făcut cerere a­­cestui minister de a fi autorizat să­ sch­imbe numele său patroni­mic de Barabulea în acela de Pa­­velescu, spre a se numi Dumitru Pavelescu. Ministerul publică aceasta, con­­form­ art. 9 din legea asupra nu­melui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în ter­menul prevăzut de alineatul XI al zisului articol. i­oan­ Trib. Ilfov Secţia IV-a c. c. G2CTÎSACT D-na Maria Anton Stancu din co­muna Principele Carol Cătunul Cran­ca şi strada Stoian Popescu No. 11 judeţul Ilfov prin petiţia înreg. la No. 30997/926 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Anton Stancu. Soţii nu posedă avere. Din căsătorie a rezultat nouă co­pii şi anume Neofita de 28 ani, Flo­­rica de 24 ani, Aureliu de 19 ani, Va­­sile de­ 23 ani, Niculae de 21 ani şi Safta­ de­ 16 ani, Gheorghe de 14 ani, Maria­ de 12 ani și Safta de Sl­ani. S'a dat termen pentru a doua con­ciliere în ziua de 26 Noembrie 1926. Acest extract se va publica in zia­rul viitorul conf. art. 215 c. civ. mo­dificat. Grefier, Nediscifrabil. No. 57515, 1926 Noemb­rie 18.­­ O PlotSft comemorare Sâmbătă, 27 Noembrie, la orele 5 p. m., a avu­t loc la institutul dr. Victor Babeş, sub preşedinţia d-lui conferenţiar dr. A. Babeş, o pioasă comemorare a profesoru­lui V. Babeş, fondatorul societăţei anatomice, la care au asistat un mare număr de medici şi studenţi. D. conferenţiar dr. A. Babeş, vi­­ce-preşedintele societăţii anatomi­ce, a relevat marea pierdere pe care a suferit-o această societate prin moartea profesorului Babeş. D. dr. D. Marinescu-Slatina, se­cretarul general al societăţii, a ex­pus activitatea pe care a desfă­şurat-o prof. Babeş la societatea anatomică şi a insistat cu deose­bire asupra concepţiilor şi spiri­tului introdus de profesorul Babeş în această societate. C conferenţiar dr. I. Jiaau, luând cuvântul, a spus că medi­cii români datoresc o mare recu­noştinţă profesorului V. Babeş, care a fost întemeetori anatomi­ei patologice şi bacteriologiei în România. După propunerea d-sale, cei a­flaţi la şedinţă au păstrat tăcere absolută timp de câteva minute ca un suprem omagiu adus profesoru­lui V. Babeş. In urmă au avut loc comunică­rile ştiinţifice ale d-lor dr. Dumi­­trescu-Mante și dr. Focșa. SE ARENDEAZA Conform, art. 73 din Regulamen­tul Legei Agrare moşia Berza din comuna Sata Maria judeţul Boto­şani, proprietatea d­nei Corina Mis­­sir. Informaţiuni la Consilieratul Agr­i­col Botoşani vimraun­ MIŞCARE în MAGISTRATURA S-a făcut următoarea mişcare în magistratură : D. Alexandru Alessiu, consilier la înalta curte de casaţie şi justi­ţie, se pune în retragere din ofi­ciu pentru limită de vârstă, pe ziua de 15 Februarie 1927. D. Ioan Coanda, consilier la Curtea de apel din Bucureşti, se pune în retragere din oficiu pen­tru limită de vârstă, pe ziua de 29 ianuarie 1927. D. Gheorghe Pop II, procuror de secţiune la tribunalul Satu-Mare, numit judecător la Si­liştea judeţul Vlaşca. D. Ioan Val­ter, judecător la Vaslui, numit ju­decător de şedinţă la tribunalul Fălciu. D. Scarlat Constantinescu, procuror la tribunalul Ilfov, nu­mit judecător de şedinţă la acelaş tribunal. D. Dumitru B- Alevra, ajutor la judecătoria II urbană Bucureşti, înaintat procuror de secţiune la tribunalul Ilfov. D. Au­reliu V. Sava, procuror la tribu­nalul Râmnicu-Sărat, se transferă la tribunalul Odorhei. D. Traian N. Pârvulescu, judecător la tribu­nalul Fălciu, numit judecător la judecătoria rurală Vaslui. D- N. Pantel­imon judecător la judecăto­ria mixtă Petroşani, județul Hune­doara, transferat la judecătoria rural Roşiori-de-Vede. D. Di°nisie Draczynski, srpleant la tribunalul Suceava, transferat la tribunalul Cernăuţi, în locul d-lui E. Jescu, trecut la Suceava, D- T. Grigoriu, substitut la tribunalul Neamţ, tran­sferat în aceeaş calitate la tribu­nalul Hotin. D. Boris V- Munteanu substitut la tribunalul Hotin, tran­sferat la tribunalul Neamţ. D. C. I. Niculescu, ajutor la judecătoria Boşoteni judeţul Romanaţi, trans­ferat în aceeaş calitate la judecă­­tora mixtă Balş. D. C. N. Cogăl­­niceanu, supleant la tribunalul Orhei, numit ajutor la judecătoria Cerna judeţul Tulcea. D. Ştefan Gregorovici, supleant la tribunalul Arad, numit ajutor la judecătoria Câlnicu jud. Gorj. D. Dumitru D. Gerota, doctor în drept din Paris numit supleant la tribunalul Pra­hova. D. Virgiliu V. Economu, li­cenţiat în drept, fost magistrat, nu­mit ajutor la judecătoria II urba­nă Bucureşti. B. Iosif Brodk­er, ju­decător la Siret, jud. Rădăuţi, a fst pus în disponibilitate pentru acte săvârşite în calitatea sa de fost preşd. al comisiei de expropri­ere şi împroprietărire a ocol. Siret. D. Victor Hegyessy, ajutor la ju­decătoria Lăpuş, jud. Someş, a fost pus în disponiblitate pentru purtare rea. D. Gheorghe V. Suce­­veanu, licențiat în drept numit a­­jutor la judecătoria Panciu mixtă județul Putna. TEAIM-MUZICA Opera Română.­­ «învii­­ţ­­i­nea la valse şi Cavaleria rus­­ticană». Un spectacol cât se poate de plăcut îl constitue programul spectacolului de Sâmbătă, care se va repeta în cursul acestei săptămâni joi seara. In „Cavaleria Rusticană“ d-nii Geor­­gevski şi d-na Constanta Dobrescu au bine meritat aplauzele publicului, pu­nând la contribuţie şi frumuseţea gla­sului lor şi jocul de scenă inteligent. „Invitaţiunea la vals“ o simfonie în alb e un divertisment graţios şi agrea­bil. Pe muzica de Weber, orchestrată de Berlioz, şi auzita des la concertele simfonice, maestrul Romanowski a a­­ranjat un tablou coreografic, in care se relevă graţia dansului d-nei Dobiezka şi a dansatorilor Morawski şi Koziar­­sky. A urmat un divertisment coreogra­fic, cu diferite numere. Mult aplaudaţi au fost: balerina Dobiezka în dansul „Fetwa“, d. Romanowski în dansul u­­cranian şi amândoi în „înfrăţirea româ­­no-polonă“. La ansamblu au fost reuşite tablourile : „Aubade Printaniere“ şi dansul persan. ATENEUL ROMAN.— Concert sim­fonic popular_­ Acesta e al şaselea din actuala stagiune, şi nu am văzut înscris nici în acest program, o compoziţie ro­mânească. Acum doi ani, in schimb, di­­rigentul Henri Morin a ţinut cu orice preţ să înscrie în programele sale, com-­ poziţii româneşti. Maestrul George Geor­gescu, conducea la fiecare concert a compoziţiei românească. In actuala sta­giune, in afară de compoziţia lui Miha­­lovici, nici una. In schimb bucăţi, cari au fost auzite şi reauzite. O simfonie de Mozart, Siegfried-ul de Wagner- In­vitation a la vaise, de Weber Berlioz şi Preludes de Liszt. D. Morin a dirijat acest concert cu multă pricepere. F. * Cronica judiciară Procesul d-lui Liscar Davidoglu Se ştie că cu prilejul anchetei o­­rânduite de ministerul justiţiei împotriva unor magistraţi de la Trib. Ilfov, a avut loc un schimb de cuvinte între d. Davidoglu şi d. Pisău, inspector judecătoresc, de faţă fiind şi d. Camil Demetrescu, procuror general. Urmarea a fost că procurorul general a dresat pro­­ces-verbal prin care constata că d. Davidoglu a ultragiat pe inspec­torul judecătoresc. D. Davidoglu a fost trimis în ju­decarea Curții de Apel pentru ul­­trag­u­ și suspendat până la rezol- Virea definitivă a procesului. Afacerea­ s’a înfăţişat spre ju­decare ori înaintea Curţii de Apel, S. III, formată din d. preşedinte Cogălniceanu, d-nii consilieri Coan­dă şi Stănescu-Buzău, fotoliul mi­nisterului public fiind ocupat de d. Camil Demetrescu. Cum s’a petrecut in­cidentul Preşedintele a luat interogatorul d-lui Davidoglu, care a declarat că în momentul când d. Pisău s’a pre­zentat cu delegaţia de a-l ancheta, i-a contestat calitatea pe baza le­gii de organizare judecătorească ce prevede că anchetatorul trebuie să aibă un grad superior celui an­chetat. D. Pisău l-a întrebat atunci pe d. Davidoglu ce avere are, iar când d-sa se adresa procurorului general spre a-i demonstra de ce inspectorul nu poate să-l anchete­ze, d. Pisău i-a adresat între alte­le vorbe cu ton ridicat şi pe acelea de „d-le prim-preşedinte te rog să nu fii necuviincios“. La care d. Da­vidoglu a răspuns „necuviincios eşti d-ta“. „ . . . înainte de a se intra in fondul procesului, apărătorii d-lui Davi­doglu au ridicat două incidente. Primul, se referea la nulitatea sau nevalabilitatea procesului-ver­­bal de ultragiu cum şi acţiunea publică deschisă de parchetul ge­neral Al doilea incident, pe baza art. 3 din decretul care proclamă sta­rea de asediu, delictul de ultragiu, sunt date în competința instanțe­lor militare. Ambele incidente au fost combă­tute de d. procuror general Camil Demetrescu. După o chibzuire de aproape trei sferturi de oră, Curtea a admis in­cidentele, și-a declinat competința și a dispus înaintarea actelor că­tre parchetul general, spre cele le­gale. umSums Diseara la ora 6, Senatul Universitar se întruneşte împreună cu consiliul pro­fesoral al Facultăţii de medicină vete­rinară, pentru numirea d-lui Gheorghe Iliescu fost şef de lucrări, ca profesor titular. Studenţesti Cercul studenţesc prahovean, ţine a­­dunare generală, Joi 2 Decembrie a. c. ora 9 seara in localul căminului, din Aleea Sevastopol No. 29, rugând pe toţi membrii să ia parte lt Studenţii romănăţeni sunt rugaţi a lua parte la adunarea generală ce se va ţine Duminică 5 Decembrie a. c. la ora 10 a. m. in palatul Societăţii studenţi­lor in medicină din Bulevardul Schitu Măgureanu No. 2. Societatea de chimie din România va ţine şedinţă Miercuri 1 Decembrie a. c. orele 8 jumătate seara, in localul Facultăţii de Ştiinţe. ------------•-•■o...................... • Incendiul aia Mnl Mărăşeşîi Paowbele s’ar evalua la 3.660.006 lai Un incendiiu a isbucnit aseară noi a orele 7 luni, în b-dul Mără­­şeşti No. 101, la imobilul proprie­tatea d-lui avocat Stătescu, în care ne afla instalat depozitul de porcelanuri, olărie şi articole de menaj, al d-lui Isac Neuman. Caftis a isbucnit incen­diul D-lui Neuman, îi sosise chiar eri un vagon de olin­ie final, pe care o depozitase sus la etaj, cons­trucţie de altfel în paiantă. Un om de serviciu lucrase pâ­nă la orele 7 şi un sfert seara la aranjarea nouei mărfi sosite. Când a voit să plece s’a împe­­decat şi căzând jos a scăpat din m­âng lampa de petrol de care se servise spre a avea lumina nece­sara. Petrolul vărsânidu-se pe jos a luat foc iar de aci s’a aprins ime­diat stocurile de marfă ambalate în pae. Flăbările s’au întins cu repeziciune, cuprinzând întreaga sală şi apoi construcţia în pa­iantă. Lucrările de localizare Dânduse de veste pompierilor, la faţa locului au sosit posturile Central şi Radu Vodă, sub co­manda d-lor colonel Pohrib, ins­pectorul general al pompierilor, căpitan Peneş şi lopot. Petaleanu, cari au procedat la localizarea incendiului. Gratie măsurilor luate la timp, focul a fost împedicat de a se în­tinde la întreaga clădire, unde se aflau depozitate cantităţi în­semnate de marfă. Dupa­ o muncă de mai bine de două ore focul a putut fi stins definitiv pe la orele 10 seara. €e°a ars. — Pagubele A fost în parte distrusă, în parte avariată de foc întreaga canti­ta­te de marfă ce se afla de­pozitată. De asemeni a fost mis­tuită în parte de flăcări şi cons­trucţia în paianta­. După declaraţia d-lui Neuman, pagubele s’ar urca la suma de 3.000.000 lei. Marfa nu era asi­gurată. Ancheta autorităţilor Din partea autorităţilor au fost la faţa locului, d-nii : general Ni­­coleanu, prefectul poliţiei Capi­talei, inspectorul de poliţie Ion Popa, etc., cari procedând la fa­cerea anchetei, au putut stabili cele de mai sus. Parastas pentru Spirul Haret­tWHKMKSfaragBMUMKWlBMEWMBEWEBfp —y Duminică 12 Decembrie c. Funda­ţia „Principele Carol“ va oficia un parastas pentru pomenirea marelui om al şcoalei Spiru C. Haret în corn. Scrioaştea din judeţul Teleorman. Cu acel prilej d-l G. D. Mugur va rosti o cuvântare arătând meri­tele acestui mare bărbat de stat al neamului datorită căruia s’a por­nit lupta pentru ridicarea ţârănimei pe cale culturală şi economică. Serviciul religios­ va fi oficiat de Părintele protopop I. Popescu-Seaca şi Pr. Alex. Popescu. Sunt invitaţi toţi învăţătorii, preo­ţii şi toţi acei cari fac parte din or­ganizaţia partidului liberal din Ro­şiori de vede şi comunele învecinate. Aradul e în mare fierbere. Toţi cetăţenii, indiferent de crezul lor politic nu discută decât nemaipo­menitul act de îndrăzneală comis zilele trecute de d.­ Vasile Bonen, prefect delegat al judeţului Arad, care a sfârtecat frumosul­ parc, din centrul oraşului, în loturi de case, pentru d-sa şi alţi oameni ai zi­lei. Indignarea publică este foarte mare în contra acelora cari nu s’au sfiit a deposeda judeţul de o proprietate a sa, un bun public ce şi l’au însuşit după plac. Dar d. Vasile Bonen­, locţiitor de prefect al judeţului Arad şi tovarăşii d-sale, nu se sinchisesc de preju­decăţile societăţii... O decizie cu tâlc Intr’adevăr, acum trei zile, s’au intabulat la Cartea fonduară de pe lângă Tribunalul Arad şease con­tracte de cumpărare şi vânzare de loturi din parcul ciopârţit în dau­na oraşului, judeţului şi statului. Odată hotărâţi: d. Boneu şi com­panionii de a deveni proprietari în inima oraşului, pe un preţ de ni­mic* — şi pentru care pământ, sta­tul va trebui să plătească cel pu­ţin 10 milioane lei, — preefctul delegat al judeţului Arad a adus un „decis“... Şi pentru a îmbrăca deciziunea d-sale într’o formă le­gală, d. prefect delegat, între alte motive spune: „In baza dreptului unic publicat în „Monitorul Oficial“ No. 283, din 22 Decembrie 1925“, etc. etc. ....lo­turile se vor vinde cu preferinţă persoanelor şi funcţionarilor cari au contribuit la realizarea unirii cu patria-mamă şi au stat în ser­viciul neamului, această preferin­ţă (stilul d-lui Boneu !) vor fi d. Vasile Goldiş, d. Vasile Boneu, d. dr. Emil Micloşi, d. dr. Silviu Păş­­cuţiu, d. dr. Aurel Raicu şi d. Tra­ian Mutiu“. La această enumărare, adăugăm noi, spre completa edificare a ci­titorilor, următoarele : D. dr. Micloşi, avocat din Arad, este nepotul d-lui Goldiş; d. dr. Păşcuţiu, notar public, în acelaş oraş, este unul dintre puţinii ave­­rescani, arădani primit de d. Gol­diş a colabora cu organele d-sale politice ; d. dr. Aurel Raicu, avo­cat, tot din Arad, este naţional­­ţărănist, cumnatul d-lui dr. Justin Marşeu, avocat, deputat şi şeful or­ganizaţiei arădane naţional-tărăm­­niste, — deci, d. Aurel Raicu este şi puntea de unire între opoziţie şi gold­işti, iar d. Traian Muţiu, pre­fect diurnist al poliţiei Arad, un desăvârşit goldist... Cu alte cuvin­te, la Arad, s’a făcut împăcarea între partidele politice, cari vor să clădească România Nouă“ numai pentru câte un tot de pământ! “. In ce constă arbi­trar»! Cu toate că, d. Vasile Bonea, pre­tinde „că a lucrat în cadrul legii“ , tot odată d-sa mai având și curajul a spune că este un „abil cunoscă­tor al legii unificării administra­tive“, ne vedem siliţi a-i opune ur­mătoarele obiecţiuni legale: 1) D. locţiitor de prefect al jude­ţului Arad nu se mai găsea la da­ta, când a emis „decisul“ în situa­ţia de a se servi de „articolul unic“ menţionat de d-sa, întrucât avea consiliu judeţean instalat cu mult înainte de data 6 octombrie 1926, când a decis ciuntirea parcului pu­blic , deci nu mai putea procede cu dela sine putere. 2) Articolul 215 din legea sus­menţionată spune precis, că nici o înstrăinare, vânzare de proprieta­te judeţeană şi orice bun public, nu se poate face decât prin lici­taţie publică. 3) De asemeni, art. 211, al ace­leiaşi legi prevede că soluţionarea unor atari vânzări, înstrăinări ş. a., nu­ se admite în n­i­ci un caz a se declara de „urgente“ şi numai cu îndeplinirea anumitor prescrip­­tiuni se pot efectua. Ori d. Bonea a eludat toate a­­ceste prevederi legale. D-sa, punând în­ practică deviza: „acum ori nici­odată“ şi temându­­se că ocazia ce i-a hărăzit desti­nul capricios în anul 1926, de a ajunge şi prefect de judeţ — chiar prin delegaţie! — nu se va mai repeta, a căutat să se aranjeze cu tot pentru un cămin, la fel cu şe­ful său politic şi pe prietenii de­votaţi. Şi atunci, a recurs şi la motivarea de: „recompensare pa­triotică”... ca şi cum bravii noştri ofiţeri atât de numeroşi şi la A­­rad şi neîmpro­prietăriţi încă, n’ar merita şi dânşii o atenţie. Cu cât s’au cumpă­rat loturile Pământul acaparat de cei şease eroi patrioţi s’a cumpărat pe 80 lei metrul pătrat, când în realitate în acea parte a oraşului un metru pătrat costă minimum 5000 (cinci mii) lei. Iar pe de altă part©. Sta­tul român, care se găseşte în liti­giu cu statul maghiar înaintea co­misiei ambasadorilor, pentru cele două palate ale judeţului Arad şi a parcului dintre ele, pentru cari, ungurii pretind 82 milioane koroa­­ne aur, socotind numai parcul, din care s-au împărtăşit cei şase eroi ai unirii 20 milioane koroane aur. Deci, pentru jumătate din par­cul mutilat, cât reprezintă cele şease loturi pentru cari d-nii fe­riciţi proprietari nu plătesc în bloc decât vreo sută şi ceva de mii lei, statul e în perspectivă a plăti mi­nimum zece milioane lei. Spi­narea popu­lţiei Vestea acestei manopere a pro­dus atâta indignare în rândurile întregei populaţii, încât s’au hotă­­­rit a se face demersuri, întruniri de protestare şi ducerea luptei până la doborârea monstruosului act comis în dauna proprietăţii pu­blice. a ...............■ . Şi ca încheiere, mai notăm că vânzarea ilicită de loturi de case, din parcul judeţean al Aradului a fost aprobată de d. Muzicescu,­ secretar general al mini­st­eru­­lui de interne cu ordinul No. 13.289/926. Iată cum se înstreinează avutul p­ablic pentru îmbogăţirea actuali­­or guvernanţi. Ceea ce e şi mai frumos, este că d. Vasile Goldiş este şi împroprie­tărit tot în oraşul Arad de către comisia judeţeană în timp ce nu­­­meroşi ofiţeri şi funcţionari pu­blici din Arad au rămas neîmpro­­prietăriţi pe motivul că nu mai sunt rezerve de pământ... C. Arcade Pentru d. general Averescu O NOUA AFACERE SCANDALOASA a REGIMULUI — Prefferul judeţului Arad a Împărțit un parc public in pluri da Crese pentrus dânsul, ministrul Goldig și alți partizani . SI CECERIN întrevederea Odessa Declaraţii e făcute presei asupra convor­birilor avute cu ministrul de externe al Turciei Moscova.— (Ceps). In convorbirea cu reprezentanţii presei care s’a referit la întrevederea dela Odesa, Cice­rin a de­clarat : Din cauza timpului mărginit nu m’am putut folosi de invitaţia amicală a gu­vernului din Angola ca să vizitez Tur­cia în călătoria ce voi întreprinde in Europa occidentală şi de aceia m’am în­ţeles cu ministrul de externe Tevfik Ruşdi-Bey de a ne întâlni la Odessa, lo­calitate care s’a prezentat ca puncul cel mai nimerit pentru întrevederea noastră, întrevederea de la Odesa a fost pentru noi o necesitate — a zis Cicerin. Minis­trul de externe turc şi eu am avut un interes deosebit ca prin acea întrevedere şi consfătuire să analizăm împreună toa­te chestiunile ce privesc ambele state, ca să adâncim şi să precizăm rezolvarea lor, creând perspective clare pentru o armonioasă colaborare politică în vii­­tro. 7 ani de strânsă prietenie între U­­niunea republicilor sovietice şi Turcia şi-au dat roadele lor. întrevederea noa­stră de la Paris din anul trecut a avut o influenţă extrem de favorabilă asu­pra raporturilor şi posibilităţilor pentru o coordonare a liniilor politice ale am­belor ţări. Timpul foarte redus de la Pa­ris unde am subscris pactul de neutra­litate atât de important pentru ambele părţi, a limitat destul de simţitor con­vorbirea noastră, iar intervalul de aproa­pe un an ne-a pus în faţa necesităţii de a reînoi această convorbire care trebuia să fie dusă mai departe cu succes. Ne era clar, că noua întrevedere care dădea posibilitatea unei mai lungi cons­fătuiri, va duce şi mai departe opera de apropiere dintre noi. Prin întrevede­rea cu eminentul conducător al politicei republicei turceşti, s’a ajuns Intre guver­nele noastre la o înţelegere mult mai largă decât in rândul trecut. Am reuşit să cercetăm într’un mod eficace toate chestiunile cari interesează guvernele noastre cu celelalte ţări şi să clarificăm atitudinea noastră în chestiunile actuale. N’am creiat nici un fel de ligă pan­­asiatică şi n’am luat nici o deciziune în­dreptată contra vre-unei a treia părţi. Uniunea republicilor socialiste şi Turcia sunt preocupate numai de muncă paci­fistă- Nici Rusia sovietică şi nici Tur­cia n’au intenţii agresive. Din contră, ambele aceste state sunt expuse perico­lului imperialismului mondial, care tin­de mereu să-şi lăţească graniţele dom­i­­naţiunii sale. Raporturile amicale dintre ţările noastre şi înţelegerea în privinţa liniilor politice au un caracter adânc pacinic. In încheere Cicerin a declarat ziariş­tilor că este foarte mulţumit de rezul- ’ tatele intrevederei de la Odesa, expri­­mându-şi convingerea că şi ministrul turc Tevfik Ruşdi-Bey constată cu satis­facţie opera realizată la Odesa. INAUGURAREA primului liceu seral din­ Cap. Duminică dimineaţă la orele 10 avut loc, în sala festivă a Corpul didactic din b-dul Elisabeta, sole­ritatea inaugurării primului tic din Capitală. Preotul profesor Călin a ofit slujba religioasă şi apoi a uimit inimoasă cuvântare. D- Scarlat Demetrescu, director noului liceu, a arătat importanţa cestei şcoli.. Apoi a vorbit un elev care a af­tat împrejurările în care a fi fiinţă liceul seral şi entuziasmi nouilor elevi. Apoi el a­­mulţumit lor cari au dat concursul pentru ri­lizarea acestei idei. A vorbit apoi d. Ştefan Pop, din torul liceului şi cel din urmă a fi cuvântu.1 d. ministru Petrovici ei a declarat că dacă într’un an idii liceului seral se dovedeşte bună, eratiza această nouă instituție se­lară. 2 Teatrul Naţional Pe scena Teatrului Naţional se fac cu decor, lumină, costume şi recuzită, sub directa supraveghere a autorului, ultimele repetiţii ale piesei „Grafica“ de d. Victor Eftimiu. Premiera a fost de­finitiv fixată pentru seara de Vineri 3 Decembrie cor. Interpreţii principali : d-na Agepsina Macri-Eftimiu, Lucia Ho­tineanu şi d-nii R. Bulfihsky, V. Anto­­nescu, G. Calboreanu, Pop Marţian, Vra­ca, Brancomir, Grigoriu, etc. Piesa se va reprezenta începând de Vineri, patru seri pe rând. * In afară de „Glafica“ repertoriul săp­­tămânei în curs ii vor forma aproape ex­clusiv „Soc. Atleţilor Spirituali“, amu­zanta şarjă dramatică a lui Georges Du­hamel, care continuă să se joace în fie­care seară cu acelaş succes şi ca­sa în­chisă de la premieră şi „Patima Roşie“ a d-lui Mihail Sorbul, cât îşi continuă seria de reprezentaţii. * Tot cu cassa închisă s’a mai jucat şi Duminică seara „Femeia îndărătnică“, de Shakespeare in care d-na M. Zimni­­ceanu, d. Romald Bulfinsky şi Ion Sâr­bu­, au trei din cele mai desăvârşite crea­ţiuni. Piesa se mai reprezintă în mati­neul de Duminică 5 Decembrie col., cu preţuri obişnuite. Opera Română Diseară Marţi, Opera dă „Povestirile lui Hoffman“ cu excelenta distribuţie de la reluare : d-nele Filimon, Babici, Basarab, Babac ; d-nii : G. Niculescu- Basu, M. Lazăr, Steiner, O. Georgescu. Mâine Mercuri, reprezentaţie extra­ordinară cu tenorul Rak­eff : „Faust“ cu d-na Feraru în Margareta şi d. G. Niculescu-Rusu, în Mefistofele şi în „Noaptea Valpurgiei“ d-ra Dobieska, d. Romanowsky şi corpul de Balet. Joi, 2, „Cavalleria Rusticană“ va fi urmată de „Invitaţia la Vals“ poeticul tablou coreografic pe muzica de Weber şi de Noul Divertisment de balet, atât de ingenios montat şi care a obţinut un frumos succes Sâmbăta trecută la pre­mieră. CăFIS şi reviste D-l Vasile Bichigean, directorul liiceului „Gh. Coşbuc“ din Năsăud, a tipărit un interesant anuar în care se cuprinde întreaga activitate a a­­cestui institut de cultură românea­scă. Liceul a fost întemeiat în anul 1863 aşa că azi are o existenţă de 63 ani. Anuarul cuprinde dări de seamă asupra desvelirii bustului lui Coş­buc şi a diferitelor serbări şcolare şi examene din cursul anului. L’Est européen, revue mensuelle des questions politiques, 6-me année, No. 8—9. (Varsovie). V. Radna : Un Caracter. Ţara noastră, anul VII, No. 47. Le commerce et l’indnstrle do la Hongrio en 1925 (Publlé par la Cham bre de commerce et d’industrie de Budapest). Ţăranul poet, piesă In versuri cu cântece în­­ acte şi­­ tablouri de Ale­xandru Al. Mustea (Roman). Lamura, anul VII, No. 10. cu ur­mătorul sumar: I. Simionescu : Mihai Lupescu. Ion Boldur: Ce-a făcut Crucea Roşie Gh. D. Mugur: In jurul manualelor şcoare. Leon Tolstoi: Ce­a mai grea problemă a învăţătorului. Al. Lasca.­ron M.: Clubul copiilor din San Francisco. I. D. Grossu : Compuneri libere. Dr. El. Herman: Săli de lec­tură pentru copii. Ac. Cronica. Falanga, anul I, No. 4. Clipa, anul IV, No. 146. Luminătorul, anul LIX, No. 22. Anaiete Băncilor, anul IX, No. 5 Buletinul Direcţiune­ Zootehnice şi sanitare veterinare, anul VII, No. 7—9. Revista sanitară militară, anul XXV, No. 10. Viața agricolă, anul XVII, No. 21. Stet­ard­»|p 753p| Opera Română. —­ „Povestirile lui Hofmann“. Teatrul Naţional — „Patima Ro­şi­e­ Teatrul Mic. —­ „Cenuşereaua“. Teatrul Popular. — „Dardamelle“ Teatrul Carol cel Mare. — „Con­tesa Maxitza“. Teatrul Regina Maria. — „Şarlata­nul“. Teatrul Fantasio. — „Un tânăr menaj“ şi „Sânge pe hermină“ Cinema Ateneul Popular Golescu. (Strada Azilul de Noapte). — Păţa­niile unui provincial (Ce cochon de Morin), după nuvela lui Guy de Mau­passant, şi o comedie americană. Cinema Edison. — „Sora Albă“, operă complectă 12 acte şi trupa Bâcleşeanu. Cinema Capitol. — Tragedia Habs­­burgilor cu Maria Kord­a. litere-Arte-$fîinţe

Next