Viitorul, decembrie 1926 (Anul 19, nr. 5629-5654)
1926-12-01 / nr. 5629
iSSOSRsSfifi^k...«- »-i Aţî căutat fara să găsiţi Câte cataloage n’aţi studiat, câte vizite nu aţi făcut, fără să vă fi putut decide, pentru cutare sau cutare maşină ! Una avea cutare calităţi, cealaltă altele. Dar totdeauna aţi ezitat din cauza preţului şi a rămas să mai reflectaţi Acum vă invităm şi la vibitarea maşinei moderne Ford. Aceasta este maşina pe care o căutaţi! Pe aceasta trebue să o vedeţi. Este creată pentru Dv. graţie liniei sale joase şi suple, a comodităţei sale, a numărului locurilor, şi un sfârşit graţie preţului său. Cumpărarea unei maşini nu mai este pe urmi O problemă Diferit«!« tipuri Torpedo S locuri Torpedo 1 locuri Cu conducera ia interior, fi locuri 4 uri Cu conducere ia Interior, fi locuri 5 uri Cupeu, £ locuri Ford Motor Company Vizitaţi ?»*că astăzi vr »«al dia numeroşii noştri prezentau# \ din tort, v 11 AVOCAT 58 str. Cunindizino. Telefon 51/19-1 r. I. BLOH GESTGURIN'RE, SIFILIS BOL! de NUTRITIE S-a um&T în str. Fein* Corre (Academiei 94. Teuton 32 / 66. Cabinet medical fondat in 1906 de mediei’specialisti pentru boale VENERICE ss SIFILIS SOHLE tie PIELE Tratamentul BLENORAGIEI CRONICE prin metoade electroterapeutice F.tectrotermie petru prostatite Operaţiuni de specialitate URETROSCOPIE Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI şi,al lichidului cefalorachidian Miscroscopie şi Ultramicroscopie Pasacglul Român 9 Lângă Teatrul Naţional Bucureşti Consult. 11—1 şi 6—9. Telef 33/81 Iuir Plat?arate, Perie,Smaralde fitur Platsrsa, Birgitt^rle. Bijuterii uzate, * nftichităp PLAT!SC PREŢURI MAtvl — 1 Ţintesc si în consegndție — „LA 83L5&L K4i Călea VIctoriei 63 fost 77. u G. S âV© CAT Str. General Iernai 15 bis Telefon 19 I 22 mm Direcţiunea afacerilor [«dictare MINISTERUL de aprîcuHurăvaniDinţa în munţii moţilorjB^scoa^ unde să se facă jucării D. Ernest Grinţescu, directorul învăţământului agricol a inspectat săptămâna trecută şcoala de agricultură, de horticultură şi cea de economie casnică din Turda, şcoala de meserii din Câmpeni, cea de economie casnică din Baia Arieş, instalaţiile de sere de la şcoala horticolă şi crescătoriile de epuri şi cobai de la Turda. La Câmpeni, unde ministerul de agricultură are splendide instalaţii de lemnărie, ferărie, moară sistematică, moară ţărănească, gater o mare uzină electrică etc., d. Grinţescu a luat " măsura să se organizeze un mare atelier de jucării. In acest scop ministerul va angaja special, un maestru de la una din marile fabrici din Nuremberg, oraşul jucăriilor. Se ştie că ţara noastră importă pentru sume destul de mari, în fiecare an jucării. Măsura de a se înfinţa o asemenea fabrică ,pe lângă faptul că va putea reţine în ţară sume însemnate de bani, dar va veni şi în ajutorul populaţiei moţilor care în acea parte nu se poate îndeletnici cu altceva decât cu lucru lemnului care creşte din abundenţă. Măsura de a se înfiinţa o mare fabrică de jucării este bine venită-VlYCmtJi este singurul ziar poSitîc, care are preţul cel mai rela abonamente: Lei 560 L e un an „ 250 „ 6 luni „ 125 „ 3 luni Abonamentele înţep la 1 şi 15 a fiecărei luni. D-l Dumitru P. Barabulea, domiciliat în Iaşi, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Barabulea în acela de Pavelescu, spre a se numi Dumitru Pavelescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de alineatul XI al zisului articol. ioan Trib. Ilfov Secţia IV-a c. c. G2CTÎSACT D-na Maria Anton Stancu din comuna Principele Carol Cătunul Cranca şi strada Stoian Popescu No. 11 judeţul Ilfov prin petiţia înreg. la No. 30997/926 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Anton Stancu. Soţii nu posedă avere. Din căsătorie a rezultat nouă copii şi anume Neofita de 28 ani, Florica de 24 ani, Aureliu de 19 ani, Vasile de 23 ani, Niculae de 21 ani şi Safta de 16 ani, Gheorghe de 14 ani, Maria de 12 ani și Safta de Slani. S'a dat termen pentru a doua conciliere în ziua de 26 Noembrie 1926. Acest extract se va publica in ziarul viitorul conf. art. 215 c. civ. modificat. Grefier, Nediscifrabil. No. 57515, 1926 Noembrie 18. O PlotSft comemorare Sâmbătă, 27 Noembrie, la orele 5 p. m., a avut loc la institutul dr. Victor Babeş, sub preşedinţia d-lui conferenţiar dr. A. Babeş, o pioasă comemorare a profesorului V. Babeş, fondatorul societăţei anatomice, la care au asistat un mare număr de medici şi studenţi. D. conferenţiar dr. A. Babeş, vice-preşedintele societăţii anatomice, a relevat marea pierdere pe care a suferit-o această societate prin moartea profesorului Babeş. D. dr. D. Marinescu-Slatina, secretarul general al societăţii, a expus activitatea pe care a desfăşurat-o prof. Babeş la societatea anatomică şi a insistat cu deosebire asupra concepţiilor şi spiritului introdus de profesorul Babeş în această societate. C conferenţiar dr. I. Jiaau, luând cuvântul, a spus că medicii români datoresc o mare recunoştinţă profesorului V. Babeş, care a fost întemeetori anatomiei patologice şi bacteriologiei în România. După propunerea d-sale, cei aflaţi la şedinţă au păstrat tăcere absolută timp de câteva minute ca un suprem omagiu adus profesorului V. Babeş. In urmă au avut loc comunicările ştiinţifice ale d-lor dr. Dumitrescu-Mante și dr. Focșa. SE ARENDEAZA Conform, art. 73 din Regulamentul Legei Agrare moşia Berza din comuna Sata Maria judeţul Botoşani, proprietatea dnei Corina Missir. Informaţiuni la Consilieratul Agricol Botoşani vimraun MIŞCARE în MAGISTRATURA S-a făcut următoarea mişcare în magistratură : D. Alexandru Alessiu, consilier la înalta curte de casaţie şi justiţie, se pune în retragere din oficiu pentru limită de vârstă, pe ziua de 15 Februarie 1927. D. Ioan Coanda, consilier la Curtea de apel din Bucureşti, se pune în retragere din oficiu pentru limită de vârstă, pe ziua de 29 ianuarie 1927. D. Gheorghe Pop II, procuror de secţiune la tribunalul Satu-Mare, numit judecător la Siliştea judeţul Vlaşca. D. Ioan Valter, judecător la Vaslui, numit judecător de şedinţă la tribunalul Fălciu. D. Scarlat Constantinescu, procuror la tribunalul Ilfov, numit judecător de şedinţă la acelaş tribunal. D. Dumitru B- Alevra, ajutor la judecătoria II urbană Bucureşti, înaintat procuror de secţiune la tribunalul Ilfov. D. Aureliu V. Sava, procuror la tribunalul Râmnicu-Sărat, se transferă la tribunalul Odorhei. D. Traian N. Pârvulescu, judecător la tribunalul Fălciu, numit judecător la judecătoria rurală Vaslui. D- N. Pantelimon judecător la judecătoria mixtă Petroşani, județul Hunedoara, transferat la judecătoria rural Roşiori-de-Vede. D. Di°nisie Draczynski, srpleant la tribunalul Suceava, transferat la tribunalul Cernăuţi, în locul d-lui E. Jescu, trecut la Suceava, D- T. Grigoriu, substitut la tribunalul Neamţ, transferat în aceeaş calitate la tribunalul Hotin. D. Boris V- Munteanu substitut la tribunalul Hotin, transferat la tribunalul Neamţ. D. C. I. Niculescu, ajutor la judecătoria Boşoteni judeţul Romanaţi, transferat în aceeaş calitate la judecătora mixtă Balş. D. C. N. Cogălniceanu, supleant la tribunalul Orhei, numit ajutor la judecătoria Cerna judeţul Tulcea. D. Ştefan Gregorovici, supleant la tribunalul Arad, numit ajutor la judecătoria Câlnicu jud. Gorj. D. Dumitru D. Gerota, doctor în drept din Paris numit supleant la tribunalul Prahova. D. Virgiliu V. Economu, licenţiat în drept, fost magistrat, numit ajutor la judecătoria II urbană Bucureşti. B. Iosif Brodker, judecător la Siret, jud. Rădăuţi, a fst pus în disponibilitate pentru acte săvârşite în calitatea sa de fost preşd. al comisiei de expropriere şi împroprietărire a ocol. Siret. D. Victor Hegyessy, ajutor la judecătoria Lăpuş, jud. Someş, a fost pus în disponiblitate pentru purtare rea. D. Gheorghe V. Suceveanu, licențiat în drept numit ajutor la judecătoria Panciu mixtă județul Putna. TEAIM-MUZICA Opera Română. «înviiţinea la valse şi Cavaleria rusticană». Un spectacol cât se poate de plăcut îl constitue programul spectacolului de Sâmbătă, care se va repeta în cursul acestei săptămâni joi seara. In „Cavaleria Rusticană“ d-nii Georgevski şi d-na Constanta Dobrescu au bine meritat aplauzele publicului, punând la contribuţie şi frumuseţea glasului lor şi jocul de scenă inteligent. „Invitaţiunea la vals“ o simfonie în alb e un divertisment graţios şi agreabil. Pe muzica de Weber, orchestrată de Berlioz, şi auzita des la concertele simfonice, maestrul Romanowski a aranjat un tablou coreografic, in care se relevă graţia dansului d-nei Dobiezka şi a dansatorilor Morawski şi Koziarsky. A urmat un divertisment coreografic, cu diferite numere. Mult aplaudaţi au fost: balerina Dobiezka în dansul „Fetwa“, d. Romanowski în dansul ucranian şi amândoi în „înfrăţirea româno-polonă“. La ansamblu au fost reuşite tablourile : „Aubade Printaniere“ şi dansul persan. ATENEUL ROMAN.— Concert simfonic popular_ Acesta e al şaselea din actuala stagiune, şi nu am văzut înscris nici în acest program, o compoziţie românească. Acum doi ani, in schimb, dirigentul Henri Morin a ţinut cu orice preţ să înscrie în programele sale, com- poziţii româneşti. Maestrul George Georgescu, conducea la fiecare concert a compoziţiei românească. In actuala stagiune, in afară de compoziţia lui Mihalovici, nici una. In schimb bucăţi, cari au fost auzite şi reauzite. O simfonie de Mozart, Siegfried-ul de Wagner- Invitation a la vaise, de Weber Berlioz şi Preludes de Liszt. D. Morin a dirijat acest concert cu multă pricepere. F. * Cronica judiciară Procesul d-lui Liscar Davidoglu Se ştie că cu prilejul anchetei orânduite de ministerul justiţiei împotriva unor magistraţi de la Trib. Ilfov, a avut loc un schimb de cuvinte între d. Davidoglu şi d. Pisău, inspector judecătoresc, de faţă fiind şi d. Camil Demetrescu, procuror general. Urmarea a fost că procurorul general a dresat proces-verbal prin care constata că d. Davidoglu a ultragiat pe inspectorul judecătoresc. D. Davidoglu a fost trimis în judecarea Curții de Apel pentru ultragu și suspendat până la rezol- Virea definitivă a procesului. Afacerea s’a înfăţişat spre judecare ori înaintea Curţii de Apel, S. III, formată din d. preşedinte Cogălniceanu, d-nii consilieri Coandă şi Stănescu-Buzău, fotoliul ministerului public fiind ocupat de d. Camil Demetrescu. Cum s’a petrecut incidentul Preşedintele a luat interogatorul d-lui Davidoglu, care a declarat că în momentul când d. Pisău s’a prezentat cu delegaţia de a-l ancheta, i-a contestat calitatea pe baza legii de organizare judecătorească ce prevede că anchetatorul trebuie să aibă un grad superior celui anchetat. D. Pisău l-a întrebat atunci pe d. Davidoglu ce avere are, iar când d-sa se adresa procurorului general spre a-i demonstra de ce inspectorul nu poate să-l ancheteze, d. Pisău i-a adresat între altele vorbe cu ton ridicat şi pe acelea de „d-le prim-preşedinte te rog să nu fii necuviincios“. La care d. Davidoglu a răspuns „necuviincios eşti d-ta“. „ . . . înainte de a se intra in fondul procesului, apărătorii d-lui Davidoglu au ridicat două incidente. Primul, se referea la nulitatea sau nevalabilitatea procesului-verbal de ultragiu cum şi acţiunea publică deschisă de parchetul general Al doilea incident, pe baza art. 3 din decretul care proclamă starea de asediu, delictul de ultragiu, sunt date în competința instanțelor militare. Ambele incidente au fost combătute de d. procuror general Camil Demetrescu. După o chibzuire de aproape trei sferturi de oră, Curtea a admis incidentele, și-a declinat competința și a dispus înaintarea actelor către parchetul general, spre cele legale. umSums Diseara la ora 6, Senatul Universitar se întruneşte împreună cu consiliul profesoral al Facultăţii de medicină veterinară, pentru numirea d-lui Gheorghe Iliescu fost şef de lucrări, ca profesor titular. Studenţesti Cercul studenţesc prahovean, ţine adunare generală, Joi 2 Decembrie a. c. ora 9 seara in localul căminului, din Aleea Sevastopol No. 29, rugând pe toţi membrii să ia parte lt Studenţii romănăţeni sunt rugaţi a lua parte la adunarea generală ce se va ţine Duminică 5 Decembrie a. c. la ora 10 a. m. in palatul Societăţii studenţilor in medicină din Bulevardul Schitu Măgureanu No. 2. Societatea de chimie din România va ţine şedinţă Miercuri 1 Decembrie a. c. orele 8 jumătate seara, in localul Facultăţii de Ştiinţe. ------------•-•■o...................... • Incendiul aia Mnl Mărăşeşîi Paowbele s’ar evalua la 3.660.006 lai Un incendiiu a isbucnit aseară noi a orele 7 luni, în b-dul Mărăşeşti No. 101, la imobilul proprietatea d-lui avocat Stătescu, în care ne afla instalat depozitul de porcelanuri, olărie şi articole de menaj, al d-lui Isac Neuman. Caftis a isbucnit incendiul D-lui Neuman, îi sosise chiar eri un vagon de olinie final, pe care o depozitase sus la etaj, construcţie de altfel în paiantă. Un om de serviciu lucrase până la orele 7 şi un sfert seara la aranjarea nouei mărfi sosite. Când a voit să plece s’a împedecat şi căzând jos a scăpat din mâng lampa de petrol de care se servise spre a avea lumina necesara. Petrolul vărsânidu-se pe jos a luat foc iar de aci s’a aprins imediat stocurile de marfă ambalate în pae. Flăbările s’au întins cu repeziciune, cuprinzând întreaga sală şi apoi construcţia în paiantă. Lucrările de localizare Dânduse de veste pompierilor, la faţa locului au sosit posturile Central şi Radu Vodă, sub comanda d-lor colonel Pohrib, inspectorul general al pompierilor, căpitan Peneş şi lopot. Petaleanu, cari au procedat la localizarea incendiului. Gratie măsurilor luate la timp, focul a fost împedicat de a se întinde la întreaga clădire, unde se aflau depozitate cantităţi însemnate de marfă. Dupa o muncă de mai bine de două ore focul a putut fi stins definitiv pe la orele 10 seara. €e°a ars. — Pagubele A fost în parte distrusă, în parte avariată de foc întreaga cantitate de marfă ce se afla depozitată. De asemeni a fost mistuită în parte de flăcări şi construcţia în paianta. După declaraţia d-lui Neuman, pagubele s’ar urca la suma de 3.000.000 lei. Marfa nu era asigurată. Ancheta autorităţilor Din partea autorităţilor au fost la faţa locului, d-nii : general Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei, inspectorul de poliţie Ion Popa, etc., cari procedând la facerea anchetei, au putut stabili cele de mai sus. Parastas pentru Spirul HarettWHKMKSfaragBMUMKWlBMEWMBEWEBfp —y Duminică 12 Decembrie c. Fundaţia „Principele Carol“ va oficia un parastas pentru pomenirea marelui om al şcoalei Spiru C. Haret în corn. Scrioaştea din judeţul Teleorman. Cu acel prilej d-l G. D. Mugur va rosti o cuvântare arătând meritele acestui mare bărbat de stat al neamului datorită căruia s’a pornit lupta pentru ridicarea ţârănimei pe cale culturală şi economică. Serviciul religios va fi oficiat de Părintele protopop I. Popescu-Seaca şi Pr. Alex. Popescu. Sunt invitaţi toţi învăţătorii, preoţii şi toţi acei cari fac parte din organizaţia partidului liberal din Roşiori de vede şi comunele învecinate. Aradul e în mare fierbere. Toţi cetăţenii, indiferent de crezul lor politic nu discută decât nemaipomenitul act de îndrăzneală comis zilele trecute de d. Vasile Bonen, prefect delegat al judeţului Arad, care a sfârtecat frumosul parc, din centrul oraşului, în loturi de case, pentru d-sa şi alţi oameni ai zilei. Indignarea publică este foarte mare în contra acelora cari nu s’au sfiit a deposeda judeţul de o proprietate a sa, un bun public ce şi l’au însuşit după plac. Dar d. Vasile Bonen, locţiitor de prefect al judeţului Arad şi tovarăşii d-sale, nu se sinchisesc de prejudecăţile societăţii... O decizie cu tâlc Intr’adevăr, acum trei zile, s’au intabulat la Cartea fonduară de pe lângă Tribunalul Arad şease contracte de cumpărare şi vânzare de loturi din parcul ciopârţit în dauna oraşului, judeţului şi statului. Odată hotărâţi: d. Boneu şi companionii de a deveni proprietari în inima oraşului, pe un preţ de nimic* — şi pentru care pământ, statul va trebui să plătească cel puţin 10 milioane lei, — preefctul delegat al judeţului Arad a adus un „decis“... Şi pentru a îmbrăca deciziunea d-sale într’o formă legală, d. prefect delegat, între alte motive spune: „In baza dreptului unic publicat în „Monitorul Oficial“ No. 283, din 22 Decembrie 1925“, etc. etc. ....loturile se vor vinde cu preferinţă persoanelor şi funcţionarilor cari au contribuit la realizarea unirii cu patria-mamă şi au stat în serviciul neamului, această preferinţă (stilul d-lui Boneu !) vor fi d. Vasile Goldiş, d. Vasile Boneu, d. dr. Emil Micloşi, d. dr. Silviu Păşcuţiu, d. dr. Aurel Raicu şi d. Traian Mutiu“. La această enumărare, adăugăm noi, spre completa edificare a cititorilor, următoarele : D. dr. Micloşi, avocat din Arad, este nepotul d-lui Goldiş; d. dr. Păşcuţiu, notar public, în acelaş oraş, este unul dintre puţinii averescani, arădani primit de d. Goldiş a colabora cu organele d-sale politice ; d. dr. Aurel Raicu, avocat, tot din Arad, este naţionalţărănist, cumnatul d-lui dr. Justin Marşeu, avocat, deputat şi şeful organizaţiei arădane naţional-tărămniste, — deci, d. Aurel Raicu este şi puntea de unire între opoziţie şi goldişti, iar d. Traian Muţiu, prefect diurnist al poliţiei Arad, un desăvârşit goldist... Cu alte cuvinte, la Arad, s’a făcut împăcarea între partidele politice, cari vor să clădească România Nouă“ numai pentru câte un tot de pământ! “. In ce constă arbitrar»! Cu toate că, d. Vasile Bonea, pretinde „că a lucrat în cadrul legii“ , tot odată d-sa mai având și curajul a spune că este un „abil cunoscător al legii unificării administrative“, ne vedem siliţi a-i opune următoarele obiecţiuni legale: 1) D. locţiitor de prefect al judeţului Arad nu se mai găsea la data, când a emis „decisul“ în situaţia de a se servi de „articolul unic“ menţionat de d-sa, întrucât avea consiliu judeţean instalat cu mult înainte de data 6 octombrie 1926, când a decis ciuntirea parcului public , deci nu mai putea procede cu dela sine putere. 2) Articolul 215 din legea susmenţionată spune precis, că nici o înstrăinare, vânzare de proprietate judeţeană şi orice bun public, nu se poate face decât prin licitaţie publică. 3) De asemeni, art. 211, al aceleiaşi legi prevede că soluţionarea unor atari vânzări, înstrăinări ş. a., nu se admite în nici un caz a se declara de „urgente“ şi numai cu îndeplinirea anumitor prescriptiuni se pot efectua. Ori d. Bonea a eludat toate aceste prevederi legale. D-sa, punând în practică deviza: „acum ori niciodată“ şi temânduse că ocazia ce i-a hărăzit destinul capricios în anul 1926, de a ajunge şi prefect de judeţ — chiar prin delegaţie! — nu se va mai repeta, a căutat să se aranjeze cu tot pentru un cămin, la fel cu şeful său politic şi pe prietenii devotaţi. Şi atunci, a recurs şi la motivarea de: „recompensare patriotică”... ca şi cum bravii noştri ofiţeri atât de numeroşi şi la Arad şi neîmproprietăriţi încă, n’ar merita şi dânşii o atenţie. Cu cât s’au cumpărat loturile Pământul acaparat de cei şease eroi patrioţi s’a cumpărat pe 80 lei metrul pătrat, când în realitate în acea parte a oraşului un metru pătrat costă minimum 5000 (cinci mii) lei. Iar pe de altă part©. Statul român, care se găseşte în litigiu cu statul maghiar înaintea comisiei ambasadorilor, pentru cele două palate ale judeţului Arad şi a parcului dintre ele, pentru cari, ungurii pretind 82 milioane koroane aur, socotind numai parcul, din care s-au împărtăşit cei şase eroi ai unirii 20 milioane koroane aur. Deci, pentru jumătate din parcul mutilat, cât reprezintă cele şease loturi pentru cari d-nii fericiţi proprietari nu plătesc în bloc decât vreo sută şi ceva de mii lei, statul e în perspectivă a plăti minimum zece milioane lei. Spinarea populţiei Vestea acestei manopere a produs atâta indignare în rândurile întregei populaţii, încât s’au hotărit a se face demersuri, întruniri de protestare şi ducerea luptei până la doborârea monstruosului act comis în dauna proprietăţii publice. a ...............■ . Şi ca încheiere, mai notăm că vânzarea ilicită de loturi de case, din parcul judeţean al Aradului a fost aprobată de d. Muzicescu, secretar general al ministerului de interne cu ordinul No. 13.289/926. Iată cum se înstreinează avutul pablic pentru îmbogăţirea actualior guvernanţi. Ceea ce e şi mai frumos, este că d. Vasile Goldiş este şi împroprietărit tot în oraşul Arad de către comisia judeţeană în timp ce numeroşi ofiţeri şi funcţionari publici din Arad au rămas neîmproprietăriţi pe motivul că nu mai sunt rezerve de pământ... C. Arcade Pentru d. general Averescu O NOUA AFACERE SCANDALOASA a REGIMULUI — Prefferul judeţului Arad a Împărțit un parc public in pluri da Crese pentrus dânsul, ministrul Goldig și alți partizani . SI CECERIN întrevederea Odessa Declaraţii e făcute presei asupra convorbirilor avute cu ministrul de externe al Turciei Moscova.— (Ceps). In convorbirea cu reprezentanţii presei care s’a referit la întrevederea dela Odesa, Cicerin a declarat : Din cauza timpului mărginit nu m’am putut folosi de invitaţia amicală a guvernului din Angola ca să vizitez Turcia în călătoria ce voi întreprinde in Europa occidentală şi de aceia m’am înţeles cu ministrul de externe Tevfik Ruşdi-Bey de a ne întâlni la Odessa, localitate care s’a prezentat ca puncul cel mai nimerit pentru întrevederea noastră, întrevederea de la Odesa a fost pentru noi o necesitate — a zis Cicerin. Ministrul de externe turc şi eu am avut un interes deosebit ca prin acea întrevedere şi consfătuire să analizăm împreună toate chestiunile ce privesc ambele state, ca să adâncim şi să precizăm rezolvarea lor, creând perspective clare pentru o armonioasă colaborare politică în viitro. 7 ani de strânsă prietenie între Uniunea republicilor sovietice şi Turcia şi-au dat roadele lor. întrevederea noastră de la Paris din anul trecut a avut o influenţă extrem de favorabilă asupra raporturilor şi posibilităţilor pentru o coordonare a liniilor politice ale ambelor ţări. Timpul foarte redus de la Paris unde am subscris pactul de neutralitate atât de important pentru ambele părţi, a limitat destul de simţitor convorbirea noastră, iar intervalul de aproape un an ne-a pus în faţa necesităţii de a reînoi această convorbire care trebuia să fie dusă mai departe cu succes. Ne era clar, că noua întrevedere care dădea posibilitatea unei mai lungi consfătuiri, va duce şi mai departe opera de apropiere dintre noi. Prin întrevederea cu eminentul conducător al politicei republicei turceşti, s’a ajuns Intre guvernele noastre la o înţelegere mult mai largă decât in rândul trecut. Am reuşit să cercetăm într’un mod eficace toate chestiunile cari interesează guvernele noastre cu celelalte ţări şi să clarificăm atitudinea noastră în chestiunile actuale. N’am creiat nici un fel de ligă panasiatică şi n’am luat nici o deciziune îndreptată contra vre-unei a treia părţi. Uniunea republicilor socialiste şi Turcia sunt preocupate numai de muncă pacifistă- Nici Rusia sovietică şi nici Turcia n’au intenţii agresive. Din contră, ambele aceste state sunt expuse pericolului imperialismului mondial, care tinde mereu să-şi lăţească graniţele dominaţiunii sale. Raporturile amicale dintre ţările noastre şi înţelegerea în privinţa liniilor politice au un caracter adânc pacinic. In încheere Cicerin a declarat ziariştilor că este foarte mulţumit de rezul- ’ tatele intrevederei de la Odesa, exprimându-şi convingerea că şi ministrul turc Tevfik Ruşdi-Bey constată cu satisfacţie opera realizată la Odesa. INAUGURAREA primului liceu seral din Cap. Duminică dimineaţă la orele 10 avut loc, în sala festivă a Corpul didactic din b-dul Elisabeta, soleritatea inaugurării primului tic din Capitală. Preotul profesor Călin a ofit slujba religioasă şi apoi a uimit inimoasă cuvântare. D- Scarlat Demetrescu, director noului liceu, a arătat importanţa cestei şcoli.. Apoi a vorbit un elev care a aftat împrejurările în care a fi fiinţă liceul seral şi entuziasmi nouilor elevi. Apoi el amulţumit lor cari au dat concursul pentru rilizarea acestei idei. A vorbit apoi d. Ştefan Pop, din torul liceului şi cel din urmă a fi cuvântu.1 d. ministru Petrovici ei a declarat că dacă într’un an idii liceului seral se dovedeşte bună, eratiza această nouă instituție selară. 2 Teatrul Naţional Pe scena Teatrului Naţional se fac cu decor, lumină, costume şi recuzită, sub directa supraveghere a autorului, ultimele repetiţii ale piesei „Grafica“ de d. Victor Eftimiu. Premiera a fost definitiv fixată pentru seara de Vineri 3 Decembrie cor. Interpreţii principali : d-na Agepsina Macri-Eftimiu, Lucia Hotineanu şi d-nii R. Bulfihsky, V. Antonescu, G. Calboreanu, Pop Marţian, Vraca, Brancomir, Grigoriu, etc. Piesa se va reprezenta începând de Vineri, patru seri pe rând. * In afară de „Glafica“ repertoriul săptămânei în curs ii vor forma aproape exclusiv „Soc. Atleţilor Spirituali“, amuzanta şarjă dramatică a lui Georges Duhamel, care continuă să se joace în fiecare seară cu acelaş succes şi casa închisă de la premieră şi „Patima Roşie“ a d-lui Mihail Sorbul, cât îşi continuă seria de reprezentaţii. * Tot cu cassa închisă s’a mai jucat şi Duminică seara „Femeia îndărătnică“, de Shakespeare in care d-na M. Zimniceanu, d. Romald Bulfinsky şi Ion Sârbu, au trei din cele mai desăvârşite creaţiuni. Piesa se mai reprezintă în matineul de Duminică 5 Decembrie col., cu preţuri obişnuite. Opera Română Diseară Marţi, Opera dă „Povestirile lui Hoffman“ cu excelenta distribuţie de la reluare : d-nele Filimon, Babici, Basarab, Babac ; d-nii : G. Niculescu- Basu, M. Lazăr, Steiner, O. Georgescu. Mâine Mercuri, reprezentaţie extraordinară cu tenorul Rakeff : „Faust“ cu d-na Feraru în Margareta şi d. G. Niculescu-Rusu, în Mefistofele şi în „Noaptea Valpurgiei“ d-ra Dobieska, d. Romanowsky şi corpul de Balet. Joi, 2, „Cavalleria Rusticană“ va fi urmată de „Invitaţia la Vals“ poeticul tablou coreografic pe muzica de Weber şi de Noul Divertisment de balet, atât de ingenios montat şi care a obţinut un frumos succes Sâmbăta trecută la premieră. CăFIS şi reviste D-l Vasile Bichigean, directorul liiceului „Gh. Coşbuc“ din Năsăud, a tipărit un interesant anuar în care se cuprinde întreaga activitate a acestui institut de cultură românească. Liceul a fost întemeiat în anul 1863 aşa că azi are o existenţă de 63 ani. Anuarul cuprinde dări de seamă asupra desvelirii bustului lui Coşbuc şi a diferitelor serbări şcolare şi examene din cursul anului. L’Est européen, revue mensuelle des questions politiques, 6-me année, No. 8—9. (Varsovie). V. Radna : Un Caracter. Ţara noastră, anul VII, No. 47. Le commerce et l’indnstrle do la Hongrio en 1925 (Publlé par la Cham bre de commerce et d’industrie de Budapest). Ţăranul poet, piesă In versuri cu cântece în acte şi tablouri de Alexandru Al. Mustea (Roman). Lamura, anul VII, No. 10. cu următorul sumar: I. Simionescu : Mihai Lupescu. Ion Boldur: Ce-a făcut Crucea Roşie Gh. D. Mugur: In jurul manualelor şcoare. Leon Tolstoi: Cea mai grea problemă a învăţătorului. Al. Lasca.ron M.: Clubul copiilor din San Francisco. I. D. Grossu : Compuneri libere. Dr. El. Herman: Săli de lectură pentru copii. Ac. Cronica. Falanga, anul I, No. 4. Clipa, anul IV, No. 146. Luminătorul, anul LIX, No. 22. Anaiete Băncilor, anul IX, No. 5 Buletinul Direcţiune Zootehnice şi sanitare veterinare, anul VII, No. 7—9. Revista sanitară militară, anul XXV, No. 10. Viața agricolă, anul XVII, No. 21. Stetard»|p 753p| Opera Română. — „Povestirile lui Hofmann“. Teatrul Naţional — „Patima Roşie Teatrul Mic. — „Cenuşereaua“. Teatrul Popular. — „Dardamelle“ Teatrul Carol cel Mare. — „Contesa Maxitza“. Teatrul Regina Maria. — „Şarlatanul“. Teatrul Fantasio. — „Un tânăr menaj“ şi „Sânge pe hermină“ Cinema Ateneul Popular Golescu. (Strada Azilul de Noapte). — Păţaniile unui provincial (Ce cochon de Morin), după nuvela lui Guy de Maupassant, şi o comedie americană. Cinema Edison. — „Sora Albă“, operă complectă 12 acte şi trupa Bâcleşeanu. Cinema Capitol. — Tragedia Habsburgilor cu Maria Korda. litere-Arte-$fîinţe