Viitorul, octombrie 1927 (Anul 20, nr. 5882-5907)
1927-10-01 / nr. 5882
t TEATRU-MUZICA Gát costă o lovitură de pun. La începutul secolului trecut, boxul nu pasiona decât pe Englezi şi cu greu acest sport a putut fi importat în Franţra. Pretutindeni, aiurea, decât la Englezi, boxul nu era decât un joc de marinari puţin stimat de lumea elegantă. Dar Englezii plăteau însă, pe atunci, foarte bine boxeurii profesionişti. In 1811, a avut loc la Londra un match senzaţional între un negru si Tom Crig, şampionul Angliei. Crig a esit învingător si a încasat o bursă de zece mii de fr. Era o sumă importantă pentru vremea aceea Bar ce contează zec^ ce mii de franci de atunci, pe lângă milioanele pe care le încasează azi boxerii Desigur, trebuie să fie ceva foarte puţin agreabil să primeşti pumni în plină figură. Boxeurii afirmă că knock-out-ul nu doare şi că nu are alt efect decât de a adormi adversarul, dându-i impresia că aude sunete de clopote, întocmai ca după o simplă anestezie prin cloroform Admiţând, totuşi, că meseria comportă unele riscuri dureroase, oferă compensaţiuni, cari nu sunt neglijabile, campionul din 1811 primea numali zece mii de franci. O sută, de ani mai târziu, în iulie 1910, la Reno, Jack Johson, învingătorul, a încasat 425.000. In 1920, la Jersey City, Carpentier, a primit 450.000 Astăzi, învingătorii şi învinşii îşi împart milioane de dolari. Preţul tuturor, lucrurilor merge mereu crescând. Bar nimic nu s’a mărit atât de mult, în valoare, ca o lovitură de pumn bine aplicată. CAPITALA Primul concert simfonic Poimâine Duminică, la orele 11 a. m. are loc la Ateneu primul concert simfonic din această stagiune, sub conducerea maestrului George Georgescu. Programul conţine simfonia No. 1 de Brahms, prima audiţie a „Habanerei“ de Aubert şi „TIV Eulenspiegel“ de Rich Strauss. Numeroşi ziarişti străini, cari participă la congresul presei latine, însoţiţi de colegii lor români, vor asista la acest concert, care promite să fie o frumoasă sărbătoare muzicală şi o strălucită reintrare a maestrului Gergescu, care n’a mai dirijat în Capitală. Opera Etomâmă Diseară Vineri, deschiderea stagiunii la Operă. Se reia „Samson și Dalia" de Saint-Saëns, in înscenarea nouă, sub regia d-lui S. Pavel. Costume noi lucrate în atelierele Operii decoruri noi de H. Rohrhofer. In rolurile principale d-na M. Snejina, d-nii V. Rabega, M. Săveanu, Mandy și Lupescu. In balet, d-ra Mîh. Kaminska, noua primă balerină și d. A. Romanowsky. La pupitru d-nul I. Nona Otescu. * O modificare în ordinea spectacolelor la Operă: Duminică 2 Octombrie se vada pentru a doua, oară ,,Samson Și Balilla“. Miercurea viitoare 5 Octombrie în loc de Samson şi Dalila“, se va da „Gianni Schichi“ şi baletele „La Manevre“ şi „Invitaţia la Vals“, iar Joi 5 Octombrie, în loc de ,,Gianni Schichi“ şi cele două balete,, „Samson şi Dalila“. Teatrul Naţional —Luni...........inim Astă seară Vineri 30 Sept. crt. teatrul Naţional reprezintă din nou „Comedia Fericirii“ lucrarea dramatică a lui Nicolai Evreinoff, care prin fondul ei cât şi prin jocul actorilor şi interesanta, punere in scenă, a însemnat un real succes al primei noastre scene. Rolul profesoarei Aglae va fi în astă seară interpretat de d-na Sonia Cluceru, în celelalte roluri distribuţia de la premieră: d-ni Morţun, Mărculescu, Antonescu, Duţuescu, Vraca, Finteşteanu, Calboreanu, etc. şi d-nele Gusty, Toto Ionescu, Nataşa Alexandra, Ecaterina Gheorghiu, etc. Piesa a fost pusă in scenă de d-l Spare h. Soare, decoruri după schiţele pictorului Feodoroff. * La reprezentaţia de gală de la teatrul Naţional în onoarea Congresiştilor Presei Latine, nu sunt valabile decât biletele speciale. Toate locurile oficiale şi de presă rămân suspendate pentru această reprezentaţie. Ţinuta de rigoare şi anume: pentru doamne ţinuta de gală iar pentru domni frac, mănuşi,şi cravată albă, începutul spectacolului va fi la ora 9 seara precis. LITERE-ARTE-KNEMA CRONICA JUDICIARA fallsneisfii! „Uzinelor si@telurileo Excelsior“ Trib. Ilfov, s. I comerț a declarat în stare de faliment, firma „Uzinele metalurgice Excelsior 1. Din tabloul protestelor reese că în pasivul falitei firme sunt polițe de patru miloane lei, protestate pentru neplată. Dosarul afacerii a fost predat spre cercetări d-lui jude instructor al cab. 5, care a ordonat de îndată o expertiză contabilă. Sindic a fost delegat de judecător Brăiloiu. Primus trimis inucisesti Pe când Grigore Dionisie, era primar al comunei Greci (Ilfov), a falsificat tabloul împroprietăririlor trecându-se pe sine în locul unui invalid. Cazul s’a cercetat la instrucţie dovedindu-se vina necorectului primar, s’a dat ori ordonanţă definitivă de urmărire, pentru fals în acte publice şi abuz de putere. Casa centrală a şi luat măsuri ca lotul să fie predat celui îndreptățit. Condamnări Trib. Ilfov s. III a condamnat ori, pentru abuz de încredere, pe următorii infractori : 1) Aurel Sperber, fost achizitor al firmelor „Progresul“ și „Alcalay“ fiindcă și-a însușit însemnate sume provenite din onoarea mărfurilor patronilor săi. 2) Vasile Ionescu, voiajor al casei Goldenberg, osândit la trei luni închisoare, pentru că şi-a însuşit 650 mii lei încasaţi de la clienţii aceei. 3. Bernard Stark, încasator al firmei de pielărie Mărculescu, osândit la trei luni închisoare, fiindcă a sustras şi şi-a însuşit 58 mii de lei. Avocat acuzat de abuz de încredere Moştenitorii defunctului Dobrovici au reclamat parchetului de Ilfov pe avocatul Mişu Negreanu că ar fi sustras din averea lor de un milion juri, ce i se încredinţase ,spre lichidare, considerabile sume, pe cari şi le-a însuşit. Cazul s’a cercetat la cabinetul 2 instrucţie, unde s’a stabilit că desfăcându-se asociaţia intervenită între defunctul Dobrovici şi comerciantul Kuhnberg, pentru exploatarea fabricei de spirt din Clucereasa, cel dintâi a luat asupră-şi activul şi pasivul afacerii. Avocatul Mişu Negreanu a fost însărcinat cu încasarea datornicilor şi plata creditorilor întreprinderii lichidate. D. Mişu Negreanu însă s-a comportat altfel: a încasat sume însemnate şi şi-a însuşit 700 mii lei, după arătările raportului de expertiză şi apoi , când a văzut că păgubaşii au sesizat justiţia , şi-a lichidat repede ce brumă de avere avea în Bucureşti şi a dispărut. Parchetul a deschis contra Im acţiune publică, în conformitate cu art. 322—323 din codul penal, şi a cerut arestarea inculpatului. In consecinţă de jude instructor al cab. HI a lansat eri, mandat de arestare contra dispărutului, sesizând totodată siguranţa generală a statului. GUŢI şi REVISTE £ Cele trei Crişuri*, »9 Cu ocazia actualului congres al Presei Latine, Analele culturale „Cele Trei Crişuri“, cunoscuta revistă de sub direcţia d-lui col. Gh. Bacaloglu, publică un număr extraordinar, ca închinare pentru cultura latină cu următorul cuprins: „Cele Trei Crişuri“: Omagiu ţărilor latine, (în trei limbi). Franţa: Georges Clinchant, Ministrul Franţei: Cuvântul Franţei; I. G. Duca, Ministru de Interne: Cuvânt pentru latinitate; Joseph Agsorges, Adolphe Falgairolle: Fraternity latine; Charles-Adolphe Cantacuzéne: Trois inédits; Robert de Flars: Napoleon şi Romantismul; Prof. Dr. C. Bacaloglu: Sora noastră mai mare: Franţa; General Radu Rosîtli: Relaţii Franco-Române; L. Alioth nee Pécesse Caraida: Trois poésies; Const. Kiritzesco: La Roumanie dans la guerre mondiale (fragments); Ovid O. Densușianu: Maurice Barrés. Italia: Marchizul C. Durazzo, ministrul Italiei; Cuvântul Italiei; Elena Bacaloglu : Benito Mussolini: General I. Pășcanu: Sora noastră mai mare; Italia; Prof. Ramiro Ortiz; Eminescu, il poeta rumeno; Ovid O. Densușianu: Gabriele D’Annunzio; Gabriele D’Annunzio: „Noctorna" (fragment): Spania și Portugalia; Juan Fco. de Cardenas, Ministrul Spaniei: Cuvântul Spaniei; E. Gimcîtez Caballero: Les deux mains de Trajanus- Augusto de Castro: Beauté latine. Elveţia: Paul G. Ritter: Cuvânt înainte; A.: Suisse latine. Belgia: E. Robins de Schneidauer Ministrul Belgiei: Cuvântul Belgiei; Louis Dumont Wilden: Amitié belgo-roumaine ; Prof. C. D. Fortunescu: Pelerinagiu sentimental prin Belgia. America Latină: José Severiano de Rezende: La Roumanie et le Vréme congres de la Presse latine. România- Valjean: Ion I. C. Bratianu; Stelian Popescu, Ministru de Justiţie: Congresul presei latine; Dr. Angelescu, Ministrul Instrucţiunii: Cultura românească şi Latinitatea; O. Tafrali, prof. unividtar; Monumentele noastre; I. Simionescu, prof. universitar; Frumuseţea pământului românesc; V. Drăghiceanu: Câteva monumente istorice; Prof. G. Popa Lisseanu; Exilul lui Ovidiu la Tomis; Col. G. Bacaloglu; Către, colaboratorii acestui număr. Ilustrații de profesor Teodoride (Theo). m STRĂINĂTATE Un cuvânt nou Ţiganii contra jainului La Amsterdam se ţine un interesant congres de antropologie, congres la care s-au adunat un mare număr de specialişti. Se spune că a fost o discuţie vie în jurul faptului de a şti dacă nu ar fi bine ca vorba „rasă“, care e luată în accepţiuni prea diferite, să se aplice caracteristicilor anatomice ale unei rase. Câţiva savanţi au cerut ca vorba rasă să fie rezervat pentru a desemna rasele considerate din punct de vedere pshihologic şi cuvântul „ethnie“ să se aplice unor grupuri unite printr’o comunitate de limbaj. Ţiganii unguri se plâng... Jazzul le-a luat principalul mijloc de trai: muzica. Ei trimit mereu reclamaţii ministrului de interne pentru a-i atrage atenţiunea asupra situaţiei lor muzicale. Ei spus că, fără orchestrele ţiganilor, arii ungureşti ar fi dispărut. Argumentul a prins şi ministrul de interne studiază mijlocul de a da satisfacţie ţiganilor, fără, însă, să aducă la disperare amatorii de charleston, foarte numeroşi în Ungaria. SPECTACOLELE ZILEI Vineri 30 Septembrie OPERA ROMANA ora 8 jum. precis. Deschiderea stegiunei — „Samson şi Dalila“ operă în 4 acte de Saint-Saens, cu d. V. Rabega şi d-na Maria Snejina. La pupitru: d. Nona Otescu. TEATRUL NAŢIONAL ora 8 jum. precis. — „Comedia fericirei“ patru acte de Evreinoff, cu d-nele A. Maori, A. Gusiy, Toto Ionescu, d-nii I. Morţun, G. Vracea, Finteşteanu etc. TEATRUL REGINA MARIA ora 9 seara. — „Cuiburi sfărâmate“ piesă în trei acte de d-nii Sandu Teleajen şi Adrian Pascu, cu d-nii I. Manolescu, G. Storin, d-na Marietta Sadoveanu. TEATRUL MIC ora 9 seara. —. „Ginerele domnului Prefect“ comedie în trei acte, localizată de d. Paul Gusty, cu d-nii R. Bulfinsky, Mișu. Fotino, Ionel Ifăranu, d-neie Renée Annie, Annie Capustin, Silvia Duîniti'oQ/'ii pfp TEATRUL' CARAGIALE ora 9 seara. — „Art. 214“ comedie într’un act de I. L. Caragiale şi Petre Liciu. „Domnişoara Iulia“, dramă în 2 acte de Strindberg, cu d-na Dida Solomon şi d. G. Ciprian. CINEMATOGRAFE CINEMA CAPITOL: „Lia“ (film românesc), cu Lilly Flohr, Mia Theodorescu, Vracca, Costescu Duca, Carassy. CINEMA FRASCATI: „Valencia, tu cea mai frumoasă dintre roze“. CINEMA ODEON... „Piratul Negru“. CINEMA LIPSCANI şi GRADINA VICTORIEI: „Camelia“, cu Norma Talmadge şi Gilbert Roland. CINEMA BOULEVARD-PALACE : „Liebelei“. (Prima dragoste... prima durere). CINEMA VOICULESCU: „Semnul celor patru" (Sherlock Holmes). CINEMA EFORIA: „Viena râde, Viena plânge“ cu cor. CINEMA LUX: „Regele pelicanilor“, cu Pat și Patachon. CINEMA RAHOVA: „Pe drumul pribegiei“ cu Corinne Griffith. Ossi Oswalda. CINEMA MARCONI: „O tragedie în manevrele de toamnă". CINEMA VOLTA: „Martha“ cu Charles Vanei. CINEMA MODEL: Foc (Feu) Cu Charles Vanei, Dolly Daves şi Maxudian. CINEMA ROMA: „Samson la circ“ şi o comedie. CINEMA PARIS: „Singur pe lume“ CINEMA GLORIA: „Atlantida“, cu Stacia Napierkowska. CINEMA AMERICAN: „Lupta navală" cu Bernhard Goetzke şi Contesa Etarhady. GRAD. ROMANA-VIITOR: „Schimb de neveste“ cu Eleonora Boardman Rene Adan 7 acte şi o comedie. CINEMA CENTRAL: „Familia Schimek“ cu Xenia Desny, Livio, Pavaneli, Olga Cehova. CINEMA FACLA: „Nitchevo“, cu Charles Vanel. CINEMA FLACARA: „Liliacul“, cu Harry Liedke. CINEMA FILANTROPIA: „Pat și Patachon“ în „Circul regal“ și Chaplin. CINEMA JUPITER: „Jertfa supremă", cu Lon Charey. Cronica Modei PROGRAM de TOAMNA? — Şi moda cu al ei program ? — Oh, dacă ați ştii dv ce vast şi dificil program ne impune viaţa de oraş ! Tânăra d-nă avu un zâmbet melancolic. S’a terminat cu libertatea costumelor de plajă; trebue să redevenim sclavile modei. Şi după cât se pare nici dv. cci. cari ne găsiţi mereu păcate... — Noi? — Da dv. sportsmanii cari ne priviţi de sus, vă supuneţi modei mai mult decât vă închipuiţi. Tânărul zâmbi privind spre măsuţa încărcată cu ultimile jurnale pariziene . — Dacă a aşa, să caut ceva şi pentru noi, zise el cu ironie. — Aa!... Răutăciosule ! Ştii bine că în aceste pagini dv. bărbaţii nu aveţi partea, dar■ sunt convinsă că acasă ai şi d-ta măcar o duzină din Londra. Râzând s’au despărţit, iar d-na se întoarse destul de grăbită la mesuţa ei de „lucru“. Ce de noutăţi! Faimoasele case de mode din Paris n’au făcut altceva în toiul căldurilor decât să prepare modelele de toamnă călduroase şi uşoare pentru zilele cu ploi şi frig. lată-le aci cu nenumăratele lor aspecte capricioase. Toate arată că pentru noul sezon rochile vor fi ceva mai lungi fără însă a atinge glezna. Siluetele vor rămâne drepte, plate la unele modele, iar altele din potrivă vor avea linii ample, talia mult mai sus decât cele de astă vară. Sunt în expoziţia casei Drecol câteva superbe modele de redingote pentru siluetele svelte. Rochii drepte cu o tunică mai largă până la genunchi. Boierul se menţine încă, se fac şi din mătăsuri groase, din lutru sau piele în diverse nuanţe. Garnitura de franjuri este încă utilizată pentru rochile de serate. Galoane, panglici, pasmanterie vor fi utilizate. Unele modele prezintă originala croială de a avea marcată talia mai înaltă în tină şi mai joasă în spate. — Şi din toate aceste noutăţi trebue să alegem ceva şi frumos şi realizabil. Uf ! Să nu mi se spună că a fi la modă e uşor! A. Ce este in„catastrofa“ pe Dunăre — S5®, intrat ei sc Hat ■— Brăila 30. — Aseară s’a răspândit in orașul nostru svonul, că o companie din reg. 37 infanterie s’ar fi înecat în Dunăre, in urma ruperi unui pod improvizat pe care compania ar fi trecut la punctul Dăeni. Cercetându-se de urgență temeinicia acestui svon, s'a dovedit că e vorba de înecarea numai a unui singur soldat care s’a scăldat in Dunăre cu încă doi camarazi. mmm Regularea datoriilor ipotecare al© comunistor ăia Ardeal Ministerul de interne, în baza acordului încheiat la 17 Martie 1927, între guvernul român şi reprezentantul Asociaţiei băncilor şi casselor de economie din Budapesta, a instituit următoarea comisiune pentru regularea pe cale de învoială a datoriilor ipotecare ale comunelor : D-nii N. Budurescu, secretar general al ministerului de interne, ca preşedinte; Petre C. Modolea, delegatul direcţiunei judeţene; Vasile Al. Constantinescu, delgatul direcţiunei comunale; Inspector general administrativ Victor Hodor; Titus Dragonescu, delegatul direcţiunei despăgubirilor de război şi executării tratatelor din ministerul de finanţe. Această comisiune are însărcinarea de a angaja tratative directe cu reprezentantul asociaţiunei băncilor din Budapesta şi Viena. A preciza cuantumul sumelor datorite şi al celor rămase de plată de către comune şi judeţe; A stabili condiţiunile şi modalităţile de plată; A desemna un comun acord cu băncile creditoare instituţiunile bancare din ţară la cari comunele şi judeţele vor depune vărsămintele destinate stingerii împrumuturilor . Data când comunele şi judeţele vor trebui să înceapă a face plăţile.A studia şi soluţiona orice altă chestiune în legătură cu regularea datoriilor faţa de băncile creditoare din Ungaria şi Austria. FURT titlul Un preo a fost jefuit de 113.000 lei Preotul V. Babincea din Soroca a fost victima unui îndrăzneţ furt, pe când se afla în tren, între staţiile Bucovăţ-Stăşeni. Pungaşi necunoscuţi au furat portmoneul părintelui Babincea, în care se aflau 113.000 lei. Poliţia face cercetări spre a da de urma hoților. căci s’a arătat a fi, nu numai sigur şi economic, dar şi elegant la înfăţişare. 4.207 automobile pe zi! Cifra aceasta uimitoare a fost atinsă de Chevrolet datorită cererii mondiale. Dece? Fiindcă acei cari cumpără automobile au ajuns să se convingă de valoarea superioară pe care o oferă un Chevrolet. Iată o maşină eftină, având un motor puternic cu supape în cap, linii elegante, un email DOCO superb şi durabil, aripi semi-circulare, filtru de ulei, epurator de aer, şi o mulţime de alte perfecţionări şi accesorii moderne, care altădată nu se întâlneau decât la maşinile scumpe. Felul cum se comportă un Chevrolet este de asemenea remarcabil. Materialele de primă calitate şi execuţia făcută de specialişti li dau o viaţă lungă. Duce sub poveri grele la drumurile cele mai rele. Costă puţin de întreţinut şi este recunoscut că reparaţiunile sunt foarte rare. Cine cumpără un Chevrolet ştie că posedă o maşină care 11 va duce repede şi sigur oriunde îl chiamă afacerile. Şi mai ştie că atât cât va dura, aceasta îi va face un serviciu mult mai bun decât oricare altă maşină. Cereţi agentului automobilelor Chevrolet din regiunea Dv. să vă explice modul de plată în rate lunare. Acest mod de plată vă va da şi Dv. posibilitatea de a face parte din milioanele de oameni pe care această maşină elegantă şi solidă îi serveşte şi le procură plăcere. Representant general pentru România L E O N I D A & Co. S.A. CALEA VICTORIEI, 53 BUCUREȘTI • Sucursale & Agenţii in toată România CHEVROLET Un produs al lui General Motors. Chevrolet Touring Lei 160.000 A apărut DEMOCRAŢIA No 9 din Septembrie 1927, cu următorul sumar: Victor Slăvescu, Baraj public. I. C. Barzan, Declinul Occidentului. R. pgttryliufu Spre o nouă reformă electorală. AG®KaniclFM TnspSisaatîM,, Umanitarism sau altceva. V, ml i©a t £t$îm» Reorganizarea corpilui contabililor autorizaţi şi experţi contabili. Preotaa. N. Matasi. Să cercetăm satele. 1. Trusturile streine şi petrolul românesc. 1. Rolul cultural al băncilor. Cronica Teatrală. Cărţi şi reviste. De vânzare la librari şi chioşcuri de ziare. Lei 25 numărul. Abonamentele se primesc la Administrație, Sir. R. Poincare, 17, Bucureşti. D-na şi d-nul dr. Gheorghian, d-l Necffitai Gheorghian, neputând răspunde la numeroşi prieteni şi cunoscuţi, cari au binevoit a lua parte la marea lor durere, pricinuită prin pierderea cumnatului şi fratelui lor. Ilii I ii Ie exprimă pe această cale, viile lor mulţumiri. Mult întristaţii: George şi Eliza lonescu, Ion şi Adela lonescu, Elena şi Dr. Emil Gheorghiu cu fiul, Dumitru şi Elena lonescu cu copii, Margareta, Niculae şi Grigore Ionescu, Ecaterina lonescu, Eugenia Petrovici cu copii, G. D. Ionescu-Clejani cu copii, Maria dr. Ciru Iliescu, Ecaterina lonescu, Zoe şi Virgil Hagi- Pandele, au durerea să anunţe încetarea din viaţă în urna unei scurte suferinţe a prea iubitului lor tată, socru, bunic, cumnat şi unchiu Marin lonescu agricultor Rămăşiţele pământeşti se află depuse la locuinţa defunctului din str. Plantelor No. 15 unde va avea loc şi serviciul divin în ziua de 1 Octombrie 1927 la ora 3 p. m. De aci cortegiul funebru va porni spre cimitirul Şerban-Vodă (Bellu) unde va avea Ioc înhumarea. Rugați-vă pentru dânsul. . C. POSTUPAREMTSST Strada Elena Doamna, 27 "osisuitaliuni 3-12, 3-7 p. m. Societatea comunala a Tramvaielor București Se aduce la cunoştinţă că începând de la 1 Octombrie a. c. traseul liniilor de mai jos se modifică precum urmează: 1. Linia No. 8 Gib-Halele Centrale se va prelungi pe Calea Dudeşti. Secţiunile de taxare: Secţiuni principale: Fabricele Gib-Halele Centrale Halele Centrale-Dudeşti-Raionului. Secţiune intermediară: Calea Văcăreşti-Calea Victoriei. 2. Linia No. 18 va fi dirijată către Deiu în loc de Piaţa Principesa Maria. Secţiunile de taxare vor fi : Secţiunile principale : Cimitirul Belu-Gara Filaret. Gara Filaret-Halele Centrale. Halele Centrale-Hala Traian. Hala Traian-Bariera Moşilor. Secţiuni intermediare: Observatorul Astronomic-Bulevardul Maria. B-dul Maria-Str. Mircea Vodă. Str. Mircea Vodă-Şos. Mihai Brava (Obor). Şos. Mihai Bravu (Cobor)-Strada Viitor. Tariful este de 4, 5, 6 şi 7 lei pentru una, două, trei sau patru secţiuni de taxare. Se percepe un leu în plus pentru CL L DIRECŢIUNEA GENERALA ------------- dhreia Trif». Ilfov Secţia IV c. c. EXTRACT D-l Constantin Teodorescu domiciliat în Bucureşti, Str. Găitănari 12, prin petiţia înreg. la No. 27395/927, din 26 Sept. a cerut acestui tribual să fie divorţat de soţia sa Elena C. Teodorescu, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie au rezultat doi copii şi anume: Constanţa în etate de 6 ani şi un băiat Costică de 3 ani. S-a dat termen pentru a doua conciliere în camera de consiliu pentru ziua de 10 Octombrie 1927. Acest extract se va publica in ziarul „Viitorul“ conf. disp. art. 285 c. civ. modificat. Grefier, Indescifrabil No. 52481. 27 Septembrie 1927 Re pretat Legatorie de Cărţi în funcţiune cu local având: electricitate, apă, tot la canal, curte singură Instalaţie pentru a lucra 30 lucrători. Tot ce trebue pentru a lucra orice. CENTRU. Academiei 16 Ionescu Ministerul Justiţiei Comisiunea de naturalizări Conform art. 23 din legea privitoar la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit, dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Ministru, Subsemnatul Ştefan Bugyinszki maistru de majolică şi teracotă, cetăţea ungar venind în România cu paşaportul eliberat de autorităţile ungare sub No. 011084 în 9 Iulie 1923 m-am stabilit în Lipova judeţul Timiş-Torontal şi voesc să devin cetăţean român. Pentru a putea dobândi naturalizarea anexez extrasul de botez, certificat de bună purtare şi cert, că sunt în stare să mă susţin precum şi declaraţia autentică despre renunţare la cetăţenia ungară şi optarea cetăţeniei române. Pa baza acestor acte vă rog să binevoiţi a admite această cerere de naturalizare. Cu adânc respect Ştefan Bugyinsz, Dos. No. 1084/1927.