Viitorul, iunie 1928 (Anul 20, nr. 6083-6108)
1928-06-01 / nr. 6083
TEATRU-MUZICA „Le Temps“ despre concertul GEORGESCU-ENESCU Jan D. TH. Lindenlaub, criticul musical al marelui ziar francez „Le Temps“, scrie în numărul din 27Mai, următoarele rânduri, asuma ultimului concert Georgescu-Enescu: „D. Georgescu, „directorul Filarmonicei" din București, nu ne-a adus muzică românească, totuşi neti cucerit din nou cu aceleaşi calităţi, cari i-au asigurat succesul său aici, acum doi ani, dirijând orchestra Conservatorului. Am regăsit la d-sa aceiaşi acţiune vie, aceiaşi înflăcărare, aplicate la interpretarea simfoniei a şoaptea de Beethoven şi simţul cel mai fin al gradaţiunei sonorităţilor şi al purităţii sunetelor în mica suită, ,,Ma meré Voye", care este poate cea mai variată şi cea mai fericit inspirată din toate bucăţile instrumentale ale lui Maurice Ravel. D. Georgescu a dirijat simfonia a şaptea fără întrerupere, ceea,ce face mai intens efectul acestei gigantice serbări a ritmidui. Beethoven ne antreneazăastfel cu o putere nebănuită şi sîmţim mai bine grandioasa sa libertate. D. G. Enescu ne-a dat în aceiaşi şedinţă o foarte frumoasă execuţie a concertului de Brahms, unde se simte, colaborarea lui Joachim, căruia opera este dedicată. Concertul este foarte muzical, se ştie. D. Enescu face să iasă în valoare pasagiile expresive cu o foarte vie sensibilitate. Pentru ce fiu mai scrie Enescu, un Concert sau un poem pentru vioară, el, care întruneşte în acelaş timp ambele superiorităţi, ale violonistului şi ale compozitorului inventiv . E de necrezut cum nu s’a gândit până acum la aşa ceva“. D-l GEORGE ENESCU IN CAPITALA De la Operă Pentru prima oară „Năpasta“ Numai câteva cuvinte, acum, pentru a însemna valoarea operei d-lui Sabin Drăgoi, directorul Conservatorului din Timişoara, precum şi entuziasta primire făcută operei „Năpasta“ de către marele public. Direcţiunea Operei Române înscrie în stagiunea actuală — către sfârşitul ei — două lucrări originale: „La Şezătoare“ de d. Tiberiu Brediceanu şi „Năpasta“ de d. Sabin Drăgoi“. Tânărul şi valorosul compozitor, care dovedeşte că e stăpân pe arta orhestraţiei şi înzestrat cu o inspiraţie bogată, toată purtând pecetea naţionalităţii sale, are tot dreptul să fie mulţumit şi de interpretarea artiştilor Operei, în frunte cu d. G. Folescu, care înscrie cu rolul lui Ion Nebunul, încă un mare succes, şi de diligentul Alfred Alessandrescu, care a biruit o partitură dificilă. Felicităm, pe fericitul compozitor cu entuziasm chemat după fiecare act, pe interpreţi, pe dirigent, întreg ansamblul muzical — ca şi orchestra — şi pe d. Cocorăscu, directorul Operei. Vom reveni, pe larg, asupra acestei opere româneşti, atât de interesantă, PAN. CRONICA Curtea de apel s. II-a, judecând apelul fraudatorilor de la „Monitorul Oficial“, Fălcoianu şi Petcu, a fost pusă în prezenţa unei neaşteptate cereri de intervenţie din partea soţiei sinucigaşului Traian Tomescu. .. . * ». Intervenienta pretindea să ne admisă îin proces, ca parte civila, alături de ministerul de interne şi finanţe defraudate cu 56 milioane lei, prin fapta inculpaţilor Parchetul a cerut respingerea cererii d-nei Tomescu ca nesatisfăcând condiţiunile legii. Curtea s’a pronunţat ori după două zile de deliberare, respingând înterveniiurea d-nei TöProcesul s’a sorocit a fi judecat în fond la 19 iunie. Unde trebuesc depuse motivele de recurs înalta Curte de casaţie sec. III, în complet de diverginţă a soluţionat ori incidentul de nulitate opus de ministerul finanţelor recursului făcut de principesa Sophie de Albania contra deciziei Curţii de apel din Iaşi, prin care s-a dispus lichidarea averii supusului german principele Günther Schoenburg Waldenburg. Recurenta principesă declarând recurs contra deciziei de lichidare, înainte de a i se comunica această decizie, a depus motivele dea dreptul la înaltaCurte. La ziua judecăţii însă, avocatul ministerului finanţelor, a cerut să se constate, că motivele „nefiind depuse la Curtea de Apel, conform legii, sunt neregulat depuse. Recurenta, a cerut să se restitue dosarul instanței de fond spre a putea depune acolo motive noui de casare, deoarece necomunicându-i-se recurentei nici până azi decizia supusă recursului, este încă în termen să-l motiveze. * înalta Curte s’a pronunţat ori, respingând incidentul de nulitate. A aplicat astfel principiul precizat categoric de curând in secțiuni unite, că termenul mergând dela comunicare, partea este oricând în termen de a depune motivele recursului declarat anterior comunicărei. In consecință, s’a dispus trimiterea dosarului la Curtea de apel, spre a se putea face act depunerea motivelor noui de casare. Arestarea unui contabil Romuald Rakowski, contabilul societății de asigurări „Franco-Română“ a fost arestat ori de d. jude instructor Enescu pentru fals și abuz de încredere. Inculpatul e învinuit, că a falsificat pe de-antregul un cec de lei 710 mii, pe care i-a încasat la banca Marmorosch Blank din București și a fugit apoi cu contravaloarea lui. După câteva săptămâni de escursii, falsificatorul a fost prins printr’o simplă întâmplare tocmai în Gura Humorului, fiind luat drept... asasinul lui Fialca. S’au găsit asupra inculpatului numai 603 mii lei , restul fiind cheltuiţi până la centimă. Acţiune în contencios Curtea de apel s. III a respins ori ca inadmisibilă acţiunea în contencios făcută de d. C. Dumitrescu, president la trib. Drâmboviţa, contra refuzului ministerului justiţiei de a-l reintegra în postul său (următor unei hotărâri anterioare a instanţei de contencios). S-a considerat, că decizia de reintegrare nu e operantă, până ce locuia nu va redeveni vacant şi că acţiunea în sine în repetiţiune nu e admisibilă câtă vreme legea nu prevede decât daune cominatorii, în caz de refuz sau întârzierea hotărârilor de contencios administrativ. # JUDICIARA Fraafiele dela „Monitorai Oficial“ 15 LITERE-ARTE-flNEMA SnxmnHUHM Wbm— %HsnnmHH Bibliografii A apărut: „Organizaţiunea de stat“ (consideratiuni teoretice ; organizaţia statului român in comparaţie cu aceea a altor state) de d. Romul Boilă profesor universitar. J Teatrul Naţional Astăzi Joi 31 Mai a. c. Teatrul Naţional reprezintă pentru ultima oară „Cleopatra“ piesă istorică a d-lui prof. N. Iorga cu d-nele Sorana Topa, Ecat. Nitzulescu, V. Mierlescu, M. Negrea şi d-nii: Bulfinsky, Ciprian, Duţulescu, Polizu, Conabie, Brancomir, etc. * Seara se reprezintă „Omul cu Mârţoaga" de Gh. Ciprian, piesă cu care Teatrul Naţional îşi termină stagiunea. Conferinţe Joi, 31 Mai, orele 9 seara va avea loc la Institutul de ştiinţe administrative, în localul* bibliotecii Facultăţii de drept, conferinţa d-lui I. V. Gruia, doctor în drept, avocat, despre: „Orientări noi în organizarea serviciilor publice“. Intrarea liberă, era Română BSSZ3D HHDBeaQKBBOi SE Iată ordinea ultimelor spectacole la Opera Română: Astăseară Joi 31 crt. „Cavaleria Rusticană“, „Petruşca“ şi „Invitaţia la Vals“. Vineri 1 Iunie, pentru a 2-a oară, „Năpasta“, operă originală în trei acte de Sabin V. Drăgoi. Sâmbătă 2, „Traviata“, Duminică 3, mai De la Societatea de chimie Societatea română de chimie, va ţine şedinţă publică Marţi 5 Iunie 1928, ora 6 p. m. în amfiteatrul din Splaiul* Magheru No. 2 cu următoarea ordine de zi: D-l profesor dr. D. Butescu: „Asupra derivaţilor de antracen“, „Asupra unei metode de analiză organică cantitativă“. D-ra dr. Chaborschi: „Asupra calcului corecţiei de volum ” în ecuaţia lui Wan der Walls. D-l dr. Al. Steoppe: „Betonul poros sau gasbetonul“. neu, „Răpirea din Serai“, seara „Trovatore“; Luni 4 Iunie (a 2-a zi de Rusalii), matineu „Bărbierul* din Sevilla“, seara închiderea stagiunii, „Năpasta“. Toate reprezentaţiile afară de cele ale „Năpastei“ sunt afişate cu preţuri populare. viitorul S*SCTACOIELE ULII JOI 31 MAI TEATRUL NAŢIONAL. — Matineu. Cleopatra, seara. Omul cu mârţoaga. OPERA ROMANA. — Cavaleria rusticană. Petruşca. TEATRUL REGINA MARIA. — Oh, bărbaţii. TEATRUL MIC. — In fiecare seară. Când bărbatul vrea. TEATRUL ALHAMBRA. — Ultimele două reprezentaţii de adio a renumitului ilusionist Dalmed. MAXIM’S D’ETE CAMPINEANU No. 5. — Redeschiderea Sâmbătă 2 Iunie cu un grandios program de variete. CINEMATOGRAFE CINEMA CAPITOL. — „O femeie biruitoare“ cu Irene Rich. CINEMA SELECT. — Tainele carnavalului cu Evi Eva şi George Alexandre. CINEMA FRASCATI. — Sublima dragoste cu Been Bennet și Mary Carr şi o delicioasă comedie americană. CINEMA ODEON. — Orient-Express cu Lil Dagover, Maria Paudler, Angefo Ferarri, Heinrich Georg. TEATRUL CINEMA TRIANON. — „Hoinarul“ după romanul „Le Chemineau“ de Jean Richepin cu Henry Benaliu. Jurnalul zilei. CINEMA SCALA. — Vine Gorila, cu Ch. Chaplin și Original Savoy-Jaz între orele 6, 8 și 10 seara. CINEMA EFORIA. — „Curtezana“ (La Glu) de Jean Richepin cu artiștii comediei franceze. CINEMA LIPSCANI. — Mult îmi plac femeile, cu Elisabeth Pinateff Evi Eva, etc. Seara la 6 jum., 8 jum. şi 10 jum. Mica Baker şi baletul Carrys’ în dansuri clasice şi moderne. CINEMA MARIOARA VOICULESCU Biruinţa dragostei cu Reginald Deny. TEATRUL CINEMA BULEVARDPALACE. — Don Carios şi Elisabeta cu marele tragedian Conrad Veidt şi o comedie în 2 acte. CINEMA RAHOVA. — „Prinţesa Masha“ 10 acte de Henry Kistemaekers cu Claudia Victrix şi Andrée Brabant. Filmul va fi acompaniat de cor , orgă solo şi orchestră specială. CINEMA ATENEUL GOLESCU. — Atlantida după romanul lui Pierre Benoit, operă complectă. CINEMA REX (Dudeşti). — „Jaccuse“ cu Severin Mars şi Romuald Jouvé. Dramă in 12 nete. CINEMA MARNA. — Vasul fantomă Emden operă complectă. CINEMA ROMA. —Prerotul Negru cu Harry Piei şi o comedie. CINEMA MARCONI. — Regina amorului, o comedie şi pupa de reviste. CINEMA ATENEUL ROMAN. — „Pentru numele lui Dumnezeu“, cu Harold Lloyd şi o comedie de mare haz în 2 acte. CINEMA JUPITER MOŞILOR. — Cariera unei Midinete cu Livio Pavanelli şi o comedie. CINEMA FILANTROPIA. — Când femeea nu se vinde, (Katya), dramă în 8 acte după romnul lui Paul Rosenhavn. CINEMA COLUMBIA, Şos. Colentina 34 iBar. Moşilor). — „Parisul Noaptea“, şi revista „Culmea Ridichii“. CINEMA FACLA. — „Ramper“, Omul fiară cu Paul Wegener şi o comedie. CONFERINŢA „Presei polono-române“ A treia conferinţă anuală presă polono-română (prima a avut loc acum doi ani la Galaţi, iar a doua anul trecut la Varşovia) va avea loc în zilele, de 4 şi 5 iunie în Bucureşti. Delegaţia polonă va sosi în Gara de Nord Luni 4 Iunie, la ora 7 dimineaţa. Ea este compusă astfel: d-l Konrad Libicki, directorul Presei din ministerul de externe polon, d-l Tahden Wojtkowski, şeful secţiei politice a Direcţiunei Presei, d-l Casimir Poliak, ziarist, d-l Marjan Grzegorczyk, ziarist şi Casimir Wierzinsky, ziarist. D-nii Pollak şi Grzegorczyk au luat parte şi la conferinţa de la Galaţi. Delegaţia Română se compune din d-nii Eugen Pilotti, directorul Presei şi Frederic Nanu, prim-secretar de legaţie, ca reprezentanţi ai ministerului de externe, d-nii Pamfil Şeicaru, A. A. Bardescu, B. Brănişteanu, B. Cecropide, R. C. Dragomirescu şi Clarneţ, ca reprezentanţi ai presei. Prima şedinţă a conferinţei va avea loc Luni 4 iunie, ora 3 şi p. m. în sala festivă a Sindicatului Ziariştilor. In dimineaţa aceleiaşi zile delegaţia polonă va depune o jerbă de la mormântul „Eroului necunoscut“, iar apoi va vizita oraşul. Comitetul român al „Presei Polono- Române“ va oferi un dejun la restaurantul „Chateaubriand“, iar seara va avea loc un dineu oferit de Direcţia Presei la Athénée Palace. Marţi 5 iunie dimineaţa va avea loc a doua şedinţă. Rapoartele vor fi, făcute de d-nii Pollak şi Grzegorczyk din partea delegaţiei polone şi d-nii Bardescu şi Brănişteanu din partea delegaţiei române. La ora 1 , Societăţile de Presă din Bucureşti vor oferi un dejun la restaurantul „Cina“. După amiază delegaţii poloni vor vizita instalaţiile ziarelor „Universul“ şi „Dimineaţa“, iar după aceia vor fi primiţi în audienţă de d-l ministru Duca. La ora 5 d-l ministru al Poloniei va da un ceai la legaţie. Miercuri delegaţii poloni vor porni în automobil într-o excursie de 4 zile vizitând oraşele • Câmpina, Sinaia, Braşov, Câmpulung, Curtea de Argeş, R.Vâlcea, Sibiu. Sâmbătă 9 iunie, ziariştii poloni vor părăsi. Capitala întorcându-se la Varşovia. A. S. R. Principesa Ileana şi „Asociaţia tinerelor fete din Banat” De mai bine, de doi ani, la Timişoara, după îndemnul A. S. R. Principesa Ileana, d-ra Ligia Bocu, a pus bazele „Asociaţiei tinerelor fete din Banat“. După statute în Asociaţie se primesc ca membre toate fetele până la vârsta de 18 ani, fără deosebire de rang social. Scopul ei e pe cât de frumos pe atât de folositor ţării şi societăţii. Ca prima consfătuire de constituire care a avut loc în sala festivă a primăriei, au luat parte peste 300 de fete din Timişoara şi din oraşele şi comunele principale din judeţul Timiş-Torontal. In aceiaşi adunare după ce s’a citit apelul A. S. R. Principesa Ileana s’a constituit şi comitetul regional alegându-se ca preşedintă, d-ra Criste. Odată ales acest comitet, a şi început activitatea. In prima lună, după constituire, Asociaţia de comun acord cu Reuniunea Femeilor Române, au aranjat o serbare care a şi avut loc, în sala Auto-Clubului Regal român, iar dirr produsul acelei serbări s’au îmbrăcat peste 60 de elevi şi eleve dela şcoalele secundare şi primare. In urmă Asociaţia a, înfiinţat câteva sucursale, la Sânicolaul Mare, Lipova în Comloşul bănăţean şi la Buziaş, unde membrele „Asociaţiei”, după programul stabilit au aranjat diferite serbări şi loiaturi, pentru mărirea fondului de ajutoare. . . . In mai puţin de un an, de la înfiinţarea Asociaţiei a strâns peste 200 de mii lei, bani care au folosit la diferite opere de caritate. Cum asociaţia tinerilor fete din Banat, a dat dovadă că de folositoare Principesa Ileana, întovărăşită de cele 35 de membre din comitetul central, a venit săptămâna trecută la Timişoara, şi a ţinut şi la conferinţă vorbind de „însemnătatea şi rolul Asociaţiei”. Prin acea conferinţă A. K. R. Principesa, neobosită prin «tăruruinţa şi credinţa ce o are, ţine să dovedească mai mult, că numai printr’o muncă perseverentă ,se va ajunge la idealul ce-l urmăreşte Asociaţia de a veni în ajutorul copiilor săraci, din toate clasele sociale, dornici de a învăţa carte românească. Asociaţia a făcut şi apel atât la ajutoru* presei române cât şi minoritare. Şi nu cu puţină satisfacţie s’a făcut imbucurătoarea constatare, că întreaga presă bănăţeană dând sprijinul ei în mod cât se poate de dezinteresat s‘a putut ajunge la un rezultat cât se poate de satisfăcător. Opera înălţătoare a Asociaţiei, merită încurajată, pentru că s‘a dovedit utilă ţării şi societăţii şi de aceea ea poate conta oricând pe sprijinul tuturor acelora ce văd cu ochi buni iniţiativa A. S. R. Principesa Ileana, care merită toată lauda noastră. St. Vlădescu PREMIILE FMFBSgaţiunii „Regele Perlinand“ Consiliul Fundaţiunii „Regele Ferdinand I“ în şedinţa de la 4 Mai a. c. şi în legătură cu serbările pentru împlinirea a zece ani de la Unirea Basarabiei cu patria-mamă, a acordat următoarele premii şi subvenţii : Un premiu de 60.000 lei d-lui Aleandru Boldur pentru studiul său: „La Bessarabie et Ies relations russo-roumaines‘‘ (La Question bessarabienne et le droit International) publicat la Paris în 1927. O subvenţie de 40.000 lei pentru Buletinul muzeului naţional de Istorie Naturală din C.hişinău, care publică lucrări ştiinţifice privitoare la hidrologia, geologia şi arheologia Basarabiei, dar din lipsă de mijloace matinale a trebuit să-şi suspende apariţia din anul 1927. 4 premii şi subvenţii care se vor acorda pentru culegere de material istoric, etnografic, folcloristtic şi muzical în Basarabia. A mai acordat un premiu de 50.000 lei d-rei Mărăcineanu pentru însemnatele sale lucrări ştiinţifice la Paris şi o subvenţie de 200.000 lei muzeului etnografic al Ardealului din Cluj pentru achiziţii de material etnografic. Ministerul Justiţiei Comisiunea de naturalizări Conform art. 23 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lese. Domule Ministru, Subsemnatul Naum Mandel, fost supus rus, născut în oraşul Odessa la 27 Octombrie 1928, domiciliat în oraşul Galaţi, strada Lahovari No. 7, de profesiune funcţionar comercial la firma Kent, dorind a deveni cetăţean român, fac cerere de notinalizare în conformitate cu legea din 24 Februarie 1924. Cu profund respect Naum Mandel, Dos. No 1793/1927 indigenă $3 străină felină, celuloză diferite culori de orice greutate Şerveţele hârtie mătase indigenă ţi străină pentru restaurante Hârtie celuloză pentru ambalaj în suluri şi baluri Pergament Indigen şi străin Hârtie cerată şi farmaceutică, mnctatra indigenă şi străină orice număr Precum şi orice alte specialităţi de hârtie DEVANZARE EN BROS şi ENDETAIL la: Repezitul APOSTOLESCU Str. BRADULUI 3 şi 5. — BUCUREŞTI. — Telefon 340/12 Grefa Trib- Ilfov Secţia III-a c. c. EXTRACT Doamna Elena P. Pârjolescu domiciliată în str. Plevnei No. 232 Bucureşti, prin petiţia înregistrată la No. 20970/928, a intentat acţiune de divorţ contra soţului său pentru cauze determinte de lege. Din căsătorie a rezultat un copil anume Pandale în etate de 5 ani. Termen de judecată s’a fixat la data de 2 Iunie 1928. Prezentul extract se publică de noi grefier prin ziarul „Viitorul conform art. 285 c. c. modificat. Grefier,G. Teofescu No. 38377 29 Mai 1928 —— ..... l"*1 2 SHOPMOBILE 6 cilindri 8 cilindri MASINA MODERNA MARCA LA MODA TOATE MODELELE IN DEPOZIT, LIVRABILE IMEDIAT LA ATLANTA IA Calea Victoriei 8 în Bucurestia !