Viitorul, iunie 1928 (Anul 20, nr. 6083-6108)

1928-06-01 / nr. 6083

TEATRU-MUZICA „Le Temps“ despre concertul GEORGESCU-ENESCU Jan D. TH. Lindenlaub, criticul mu­sical al marelui ziar francez „Le Temps“, scrie în numărul din 27­­Mai, următoarele rânduri, asuma ultimului concert Georgescu-Ene­­scu: „D. Georgescu, „directorul Filar­monicei" din București, nu ne-a adus muzică românească, totuşi ne­ti cucerit din nou cu aceleaşi cali­tăţi, cari i-au asigurat succesul său aici, acum doi ani, dirijând orches­tra Conservatorului. Am regăsit la d-sa aceiaşi acţiune vie, aceiaşi înflăcărare,­ aplicate la interpreta­rea simfoniei a şoaptea de Beetho­ven şi simţul cel mai fin al grada­­ţiunei sonorităţilor şi al purităţii sunetelor în mica suită, ,,Ma meré Voye", care este poate­ c­ea mai variată şi cea mai fericit inspira­tă din toate bucăţile instrumentale ale lui Maurice Ravel. D. Georges­cu a dirijat simfonia a şaptea fără întrerupere, ceea,ce face mai intens efectul acestei gigantice serbări a ritmidui. Beethoven ne antrenează­­astfel cu o putere nebănuită şi sîm­ţim mai bine grandioasa sa liber­tate. D. G. Enescu ne-a dat în aceiaşi şedinţă o foarte frumoasă execuţie a concertului de Brahms, unde se simte, colaborarea lui Joachim, că­ruia opera este dedicată. Concertul este foarte muzical, se ştie. D. Enescu face să iasă în va­loare pasagiile expresive cu o foar­te vie sensibilitate. Pentru ce fiu mai scrie Enescu, un Concert sau un poem pentru vioară, el, care întruneşte în acelaş timp ambele superiorităţi, ale vio­lonistului şi ale compozitorului in­ventiv . E de necrezut cum nu s’a gândit până acum la aşa ceva“. D-l GEORGE ENESCU IN CAPITALA De la Operă Pentru prima oară „Năpasta“ Numai câte­va cuvinte, acum, pentru a însemna valoarea operei d-lui Sabin Drăgoi, directorul Con­servatorului din Timişoara, pre­cum şi entuziasta primire făcută operei „Năpasta“ de către marele public. Direcţiunea Operei Române în­scrie în stagiunea actuală — către sfârşitul ei — două lucrări origi­nale: „La Şezătoare“ de d. Tibe­­riu Brediceanu şi „Năpasta“ de d. Sabin Drăgoi“. Tânărul şi valorosul compozitor, care dovedeşte că e stăpân pe arta orhestraţiei şi înzestrat cu o ins­piraţie bogată, toată purtând pe­cetea naţionalităţii sale, are tot dreptul să fie mulţumit şi de in­terpretarea artiştilor Operei, în frunte cu d. G. Folescu, care îns­crie cu rolul lui Ion Nebunul, încă un mare succes, şi de diligentul Alfred Alessandrescu, care a bi­ruit o partitură dificilă. Felicităm, pe fericitul compozi­tor cu entuziasm chemat după fie­care act, pe interpreţi,­ pe dirigent, întreg ansamblul muzical — ca şi orchestra — şi pe d. Cocorăscu, di­rectorul Operei. Vom reveni, pe larg, asupra a­­cestei opere româneşti, atât de in­teresantă, PAN. CRONICA Curtea de apel s. II-a, judecând apelul fraudatorilor de la „Moni­torul Oficial“, Fălcoianu şi Petcu, a fost pusă în prezenţa unei neaş­teptate cereri de intervenţie din partea soţiei sinucigaşului Traian Tomescu. .. . * ». Intervenienta pretindea să ne admisă îin proces, ca parte civila, alături de ministerul de interne şi finanţe­­ defraudate cu 56 mili­oane lei, prin fapta inculpaţilor Parchetul a cerut respingerea cererii d-nei Tomescu ca nesatis­­făcând condiţiunile legii. Curtea s’a pronunţat ori după două zile de deliberare, respin­gând în­terven­iiur­ea d-nei Tö­Procesul s’a sorocit a fi judecat în fond la 19 iunie. Unde trebuesc depuse motivele de recurs înalta Curte de casaţie sec. III, în complet de diverginţă a soluţi­onat ori incidentul de nulitate opus de ministerul finanţelor re­cursului făcut de principesa So­phie de Albania contra deciziei Curţii de apel din Iaşi, prin care s-a dispus lichidarea averii supu­sului german principele Günther Schoenburg Waldenburg. Recurenta principesă declarând recurs contra deciziei de lichidare, înainte de a i se comunica a­­ceastă decizie, a depus motivele dea dreptul la înalta­­Curte. La ziua judecăţii însă, avoca­tul ministerului finanţelor, a cerut să se constate, că motivele „ne­­fiind depuse la Curtea de Apel, conform legii, sunt neregulat de­puse. Recurenta, a cerut să se resti­­tue dosarul instanței de fond spre a putea depune acolo motive noui de casare, de­oarece ne­comuni­­cându-i-se recurentei nici până azi decizia supusă recursului, este încă în termen să-l motiveze. * înalta Curte s’a pronunţat ori, respingând incidentul de nulitate. A aplicat astfel principiul pre­cizat categoric de curând in sec­țiuni unite, că termenul mergând dela comunicare, partea este ori­când în termen de a depune mo­tivele recursului declarat anterior comunicărei. In consecință, s’a dispus trimi­terea dosarului la Curtea de apel, spre a se putea face act depune­rea motivelor noui de casare. Arestarea unui con­tabil Romuald Rakowski, contabilul so­cietății de asigurări „Franco-Româ­­nă“ a fost arestat ori de d. jude ins­tructor Enescu pentru fals și abuz de încredere. Inculpatul e învinuit, că a falsifi­­cat pe de-antregul un cec de lei 710 mii, pe care i-a încasat la banca Marmorosch Blank din București și a fugit apoi cu contravaloarea lui. După câteva săptămâni de escur­­sii, falsificatorul a fost prins prin­­tr’o simplă întâmplare tocmai în Gura Humorului, fiind luat drept... asasinul lui Fialca. S’au găsit asupra inculpatului nu­mai 603 mii lei , restul fiind chel­tuiţi până la centimă. Acţiune în contencios Curtea de apel s. III a respins ori ca inadmisibilă acţiunea în conten­­cios făcută de d. C. Dumitrescu, president la trib. Drâmboviţa, contra refuzului ministerului justiţiei de a-l reintegra în postul său (următor unei hotărâri anterioare a instanţei de contencios). S-a considerat, că decizia de rein­tegrare nu e operantă, până ce lo­cuia nu va redeveni vacant şi că ac­ţiunea în sine în repetiţiune nu e admisibilă câtă vreme legea nu pre­vede decât daune cominatorii, în caz de refuz sau întârzierea hotărârilor de contencios administrativ. # JUDICI­ARA Fraafiele dela „Monitorai Oficial“ 15 LITERE-ARTE-flNEMA SnxmnHUHM Wbm— %HsnnmHH Bibliografii A apărut: „Organizaţiunea de stat“ (consideratiuni teoretice ; orga­nizaţia statului român in comparaţie cu aceea a altor state) de d. Romul Boilă profesor universitar. J Teatrul Naţional Astăzi Joi 31 Mai a. c. Teatrul Na­ţional reprezintă pentru ultima oară „Cleopatra“ piesă istorică a d-lui prof. N. Iorga cu d-nele Sorana To­pa, Ecat. Nitzule­scu, V. Mierlescu, M. Negrea şi d-nii: Bulfinsky, Ci­­prian, Duţulescu, Polizu, Conabie, Brancomir, etc. * Seara se reprezintă „Omul cu Mârţoaga" de Gh. Ciprian, piesă cu care Teatrul Naţional îşi termină stagiunea. Conferinţe Joi, 31 Mai, orele 9 seara va avea loc la Institutul de ştiinţe adminis­trative, în localul* bibliotecii Facul­­tăţii de drept, conferinţa d-lui I. V. Gruia, doctor în drept, avocat, des­pre: „Orientări noi în organizarea serviciilor publice“. Intrarea liberă, era Română BSSZ3D HHDBeaQKBBOi SE Iată ordinea ultimelor spectacole la Opera Română: Astăseară Joi 31 crt. „Cavaleria Rusticană“, „Pe­truşca“ şi „Invitaţia la Vals“. Vi­neri 1 Iunie, pentru a 2-a oară, „Năpasta“, operă originală în trei acte de Sabin V. Drăgoi. Sâmbătă 2, „Traviata“, Duminică 3, ma­i­ De la Societatea de chimie Societatea română de chimie, va ţine şedinţă publică Marţi 5 Iunie 1928, ora 6 p. m. în amfiteatrul din Splaiul* Magheru No. 2 cu următoa­rea ordine de zi: D-l profesor dr. D. Butescu: „Asu­pra derivaţilor de antracen“, „Asu­pra unei metode de analiză organică cantitativă“. D-ra dr. Chaborschi: „Asupra calcului corecţiei de volum ” în ecuaţia lui Wan der Walls. D-l dr. Al. Steoppe: „Betonul poros sau gasbetonul“. neu, „Răpirea din Serai“, seara „Trovatore“; Luni 4 Iunie (a 2-a zi de Rusalii), matineu „Bărbierul* din Sevilla“, seara închiderea stagiunii, „Năpasta“. Toate reprezentaţiile afară de cele ale „Năpastei“ sunt afişate cu preţuri populare. viitorul S*SCTAC­O­IELE ULII JOI 31 MAI TEATRUL NAŢIONAL. — Matineu. Cleopatra, seara. Omul cu mârţoaga. OPERA ROMANA. — Cavaleria rusticană. Petruşca. TEATRUL REGINA MARIA. — Oh, bărbaţii. TEATRUL MIC. — In fiecare sea­ră. Când bărbatul vrea. TEATRUL ALHAMBRA. — Ulti­mele două reprezentaţii de adio a renumitului ilusionist Dalmed. MAXIM’S D’ETE CAMPINEANU No. 5. — Redeschiderea Sâmbătă 2 Iunie cu un grandios program de variete. CINEMATOGRAFE CINEMA CAPITOL. — „O femeie biruitoare“ cu Irene Rich. CINEMA SELECT. — Tainele carna­valului cu Evi Eva şi George Ale­xandre. CINEMA FRASCATI. — Sublima dragoste cu Been Bennet și Mary Carr şi o delicioasă comedie ame­ricană. CINEMA ODEON. — Orient-Express cu Lil Dagover, Maria Paudler, Angefo Ferarri, Heinrich Georg. TEATRUL CINEMA TRIANON. — „Hoinarul“ după romanul „Le Chemineau“ de Jean Richepin cu Henry Benaliu. Jurnalul zilei. CINEMA SCALA. — Vine Gorila, cu Ch. Chaplin și Original Savoy-Jaz între orele 6, 8 și 10 seara. CINEMA EFORIA. — „Curtezana“ (La Glu) de Jean Richepin cu ar­tiștii comediei franceze. CINEMA LIPSCANI. — Mult îmi plac femeile, cu Elisabeth Pinateff Evi Eva, etc. Seara la 6 jum., 8 jum. şi 10 jum. Mica Baker şi ba­letul Carrys’ î­n dansuri clasice şi moderne. CINEMA MARIOARA VOICULESCU Biruinţa dragostei cu Reginald Deny. TEATRUL CINEMA BULEVARD­­PALACE. — Don Carios şi Elisa­­beta cu marele tragedian Conrad Veidt şi o comedie în 2 acte. CINEMA RAHOVA. — „Prinţesa Masha“ 10 acte de Henry Kiste­­maekers cu Claudia Victrix şi Andrée Brabant. Filmul va fi acompaniat de cor , orgă solo şi orchestră specială. CINEMA ATENEUL GOLESCU. — Atlantida după romanul lui Pierre Benoit, operă complectă. CINEMA REX (Dudeşti). — „Jac­­cuse“ cu Severin Mars şi Romuald Jouvé. Dramă in 12 nete. CINEMA MARNA. — Vasul fanto­mă Emden operă complectă. CINEMA ROMA. —Prerotul Negru cu Harry Piei şi o comedie. CINEMA MARCONI. — Regina a­­morului, o comedie şi pupa de re­viste. CINEMA ATENEUL ROMAN. — „Pentru numele lui Dumnezeu“, cu Harold Lloyd şi o comedie de mare haz în 2 acte. CINEMA JUPITER MOŞILOR. — Cariera unei Midinete cu Livio Pavanelli şi o comedie. CINEMA FILANTROPIA. — Când femeea nu se vinde, (Katya), dra­mă în 8 acte după romnul lui Pa­ul Rosenhavn. CINEMA COLUMBIA, Şos. Colenti­­na 34 iBar. Moşilor). — „Parisul Noaptea“, şi revista „Culmea Ri­dichii“. CINEMA FACLA. — „Ram­per“, O­­mul fiară cu Paul Wegener şi o comedie. CONFERINŢA „Presei polono-române“ A treia conferinţă anuală presă polono-română (prima a avut loc acum doi ani la Galaţi, iar a doua anul trecut la Varşovia) va avea loc în zilele, de 4 şi 5 iunie în Bucureşti. Delegaţia polonă va sosi în Gara de Nord Luni 4 Iunie, la ora 7 dimineaţa. Ea este compusă astfel: d-l Konrad Libicki, directorul Pre­sei din ministerul de externe po­lon, d-l Tahden Wojtkowski, şeful secţiei politice a Direcţiunei Pre­sei, d-l Casimir Poliak, ziarist, d-l Marjan Grzegorczyk, ziarist şi Ca­simir Wierzinsky, ziarist. D-nii Pollak­ şi Grzegorczyk au luat par­te şi la conferinţa de la Galaţi. Delegaţia Română se compune din d-nii Eugen Pilotti, directorul Presei şi Frederic Nanu, prim-se­­cretar de legaţie, ca reprezentanţi ai ministerului de externe, d-nii Pamfil Şeic­aru, A. A. Bardescu, B. Brănişteanu, B. Cecropide, R. C. Drag­omirescu şi Clarneţ, ca repre­zentanţi ai presei. Prima şedinţă a conferinţei va avea loc Luni 4 iunie, ora 3 şi p. m. în sala festivă a Sindicatului Zia­riştilor. In dimineaţa aceleiaşi zile delegaţia polonă va depune o jerbă de la mormântul „Eroului necunos­cut“, iar apoi va vizita oraşul. Co­mitetul român al „Presei Polono- Române“ va oferi un dejun la res­taurantul „Chateaubriand“, iar seara va avea loc un dineu oferit de Direcţia Presei la Athénée Palace. Marţi 5 iunie dimineaţa va avea loc a doua şedinţă. Rapoartele vor fi, făcute de d-nii Pollak şi Grzegorczyk din partea delegaţiei polone şi d-nii Bardescu şi Brănişteanu din partea delega­ţiei române. La ora 1 , Societăţile de Presă din Bucureşti vor oferi un dejun la restaurantul „Cina“. După amiază delegaţii poloni vor vizita instalaţiile ziarelor „Uni­versul“ şi „Dimineaţa“, iar după aceia vor fi primiţi în audienţă de d-l ministru Duca. La ora 5 d-l ministru al Poloniei va da un ceai la legaţie. Miercuri delegaţii poloni vor porni în automobil într-o excursie de 4 zile vizitând oraşele • Câmpi­­na, Sinaia, Braşov, Câmpulung, Curtea de Argeş, R.­Vâlcea, Sibiu. Sâmbătă 9 iunie, ziariştii poloni vor părăsi. Capitala întorcându-se la Varşovia. A. S. R. Principesa Ileana şi „Asociaţia tinerelor fete din Banat” De mai bine, de doi ani, la Timi­şoara, după îndemnul A. S. R. Prin­cipesa Ileana, d-ra Ligia Bocu, a pus bazele „Asociaţiei tinerelor fete din Banat“. După statute în Asociaţie se pri­mesc ca membre toate fetele până la vârsta de 18 ani, fără deosebire de rang social. Scopul ei e pe cât de frumos pe atât de folositor ţării şi societăţii. Ca prima consfătuire de consti­tuire care a avut loc în sala festivă a primăriei, au luat parte peste 300 de fete din Timişoara şi din o­­raşele şi comunele principale din judeţul Timiş-Torontal. In aceiaşi adunare după ce s’a ci­tit apelul A. S. R. Principesa Ileana s’a constituit şi comitetul regional alegându-se ca preşedintă, d-ra Criste. Odată ales acest comitet, a şi început activitatea. In prima lună, după constituire, Asociaţia de comun acord cu Reu­niunea Femeilor Române, au aran­jat o serbare care a şi avut loc, în sala Auto-Clubului Regal român, iar dirr produsul acelei serbări s’au îmbrăcat peste 60 de elevi şi eleve dela şcoalele secundare şi primare. In urmă Asociaţia a, înfiinţat câte­va sucursale, la Sânicolaul­ Mare, Lipova în Comloşul bănă­ţean şi la Buziaş, unde membrele „Asociaţiei”, după programul sta­bilit au aranjat diferite serbări şi loiaturi, pentru mărirea fondului de ajutoare. . . . In mai puţin de un an, de la în­fiinţarea Asociaţiei a strâns peste 200 de mii lei, bani care au folosit la diferite opere de caritate. Cum asociaţia tinerilor fete din Banat, a dat dovadă că de folosi­toare Principesa Ileana, întovără­şită de cele 35 de membre din co­mitetul central, a venit săptămâna trecută la Timişoara, şi a ţinut şi la conferinţă vorbind de „însemnă­tatea şi rolul Asociaţiei”. Prin acea conferinţă A. K. R. Principesa, neobosită prin «tăru­­rui­nţa şi credinţa ce o are, ţine să dovedească mai mult, că numai printr’o muncă perseverentă ,se va ajunge la idealul ce-l urmăreşte Asociaţia de a veni în ajutorul co­piilor săraci, din toate clasele so­ciale, dornici de a învăţa carte ro­mânească. Asociaţia a făcut şi apel atât la ajutoru* presei române cât şi mino­ritare. Şi nu cu puţină satisfacţie s’a făcut imbucurătoarea consta­tare, că întreaga presă bănăţeană dând sprijinul ei în mod cât se poate de dezinteresat s‘a putut a­­junge la un rezultat cât se poate de satisfăcător. Opera înălţătoare a Asociaţiei, merită încurajată, pentru că s‘a do­vedit utilă ţării şi societăţii şi de aceea ea poate conta ori­când pe sprijinul tuturor acelora ce văd cu ochi buni iniţiativa A. S. R. Prin­cipesa Ileana, care merită toată lauda noastră. St. Vlădescu PREMIILE FMFBSgaţiunii „Regele Perlinand“ Consiliul Fundaţiunii „Regele Ferdinand I“ în şedinţa de la 4 Mai a. c. şi în legătură cu serbările pen­tru împlinirea a zece ani de la U­­nirea Basarabiei cu patria-mamă, a acordat următoarele premii şi subvenţii : Un premiu de 60.000 lei d-lui Aleandr­u Boldur pentru studiul său: „La Bessarabie et Ies rela­tions russo-roumaines‘‘ (La Ques­tion bessarabienne et le droit In­ternational) publicat la Paris în 1927. O subvenţie de 40.000 lei pentru Buletinul muzeului naţional de Istorie Naturală din C.hişinău, care publică lucrări ştiinţifice pri­vitoare la hidrologia, geologia şi arheologia Basarabiei, dar din lip­să de mijloace matinale a trebuit să-şi suspende apariţia din anul 1927. 4 premii şi subvenţii care se vor acorda pentru culegere de mate­rial istoric, etnografic, folcloris­ttic şi muzical în Basarabia. A mai acordat un premiu de 50.000 lei d-rei Mărăcineanu pen­tru însemnate­le sale lucrări ştiin­ţifice la Paris şi o subvenţie de 200.000 lei muzeului etnografic al Ardealului din Cluj pentru achizi­ţii de material etnografic. Ministerul Justiţiei Comisiunea de naturalizări Conform art. 23 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa­ acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lese. Domule Ministru, Subsemnatul Naum Mandel, fost supus rus, născut în oraşul Odessa la 27 Octombrie 1928, domiciliat în oraşul Galaţi, strada Lahovari No. 7, de profesiune funcţionar comercial la firma Kent, dorind a deveni cetăţean român, fac cerere de notinalizare în conformitate cu legea din 24 Februarie 1924. Cu profund respect Naum Mandel, Dos. No 1793/1927 indigenă $3 străină felină, celuloză diferite culori de orice greutate Şerveţele hârtie mătase indigenă ţi străină pentru restaurante Hârtie celuloză pentru ambalaj în suluri şi baluri Pergament Indigen şi străin Hârtie cerată şi farmaceutică, mnctatra indigenă şi străină orice număr Precum şi ori­ce alte specialităţi de hârtie DEVANZARE EN BROS şi ENDETAIL la: Repezitul APOSTOLESCU Str. BRADULUI 3 şi 5. — BUCUREŞTI. — Telefon 340/12 Grefa Trib- Ilfov Secţia III-a c. c. EXTRACT Doamna Elena P. Pârjolescu do­miciliată în str. Plevnei No. 232 Bu­cureşti, prin petiţia înregistrată la No. 20970/928, a intentat acţiune de divorţ contra soţului său pentru cauze determinte de lege. Din căsătorie a rezultat un copil anume Pandale în etate de 5 ani. Termen de judecată s’a fixat la data de 2 Iunie 1928. Prezentul extract se publică de noi grefier prin ziarul „Viitorul conform art. 285 c. c. modificat. Grefier,G. Teof­escu No. 38377 29 Mai 1928 —— .....­ l"*1 2 SHOPMOBILE 6 cilindri 8 cilindri MASINA MODERNA MARCA LA MODA TOATE MODELELE IN DEPOZIT, LIVRABILE IMEDIAT LA ATLANTA IA Calea Victoriei 8 în Bucurestia !

Next