Viitorul, iulie 1928 (Anul 20, nr. 6109-6134)

1928-07-01 / nr. 6109

Serbarea dela sindicatul cărăuşilor «la Capitală Eri s’a făcut la biserica Sf. Ni­­colae din Capitală, sfinţirea stea­gului sindicatului cărăuşilor din Capitală. Serviciul religios a fost oficiat de preoţii Marin Popescu şi Ştefan Popescu şi diaconul Stup­ean, iar răspunsurile au fost date de corul bisericei. Naş al drapelului a fost d. gene­ral Moşoiu, fost ministru, care lip­­sind din Bucureşti a fost reprezen­tat de d-lrii Gică Dumitrescu, pre­şedintele societăţii sub­ofiţerilor de rezervă, Cocorăscu, Popa, şi Po­pescu. Au mai luat parte d-nii Te­­mistocle Alexandrescu din partea primăriei sectorului Albastru, Isi­dor Cristea, Mateescu Capetineanu şi numeroşi membri ai sindicatu­­lui împreună cu familiile lor. Părintele ST. POPESCU a ținut la urmă o scurtă cuvântare, expu­nând bucuria bisericei ori de câte ori se întemeiază o nouă societa­te şi se sfinţeşte un steag sub egi­da Domnului Iisus. D. GICA DUMITRESCU a vor­bit apoi în numele naşului drape­lului, urând sindicatului să propă­­şească în înţelegere şi deplină ar­monie. D. PETRE CONSTANTINESCU preşedintele sindicatului a mulţu­mit reprezentantului d-lui general Moşoiu, făcând apoi câteva consi­­deraţiuni în legătură cu corpora­ţiile sindicatului cărăuşilor din Bucureşti. D. TEMISTOCLE ALEXAN­DRESCU a vorbit în numele pri­măriei sectorului de albastru. D. LEONTIN ILIESCU, a urat Isbândă nouii societăţi. In sunetele muzicei regimentului de specialităţi, membrii sindicatu­lui s’au dus­­ apoi în corpore la sediul Societăţii în frunte­ cu pre­şedintele lor. Aviatorii greci in Capitală Cei doi ofiţeri greci, colonelul Adalmis şi locotenentul Papadacos, cari au executat raidul meditera­­nian au aterisat ori la Băneasa. Aviatorii au fost salutaţi la des­cindere de d-nii Colas, ministrul Greciei, general Rudeanu, colonel Negreanu, membrii legaţiunii şi ai coloniei elene, ofiţeri români şi public. Cei doi aviatori concurează şi la scu­na Bibescu. Ei vor rămâne în Capitală până Duminică. * NOUL ACCELERAT Bucureşti-galaţi Pentru întâia oară acceleratul Ga­­laţi-Bucureşti a făcut cursa în 4 ore. Trenul a plecat din Bucureşti la orele 8 şi jum. dim. şi a sosit la 12 şi jum. la Galaţi,­­ exact 4 ore. P­e distanţa Bucureşti-Buzău a a­­tins viteza de 95 km. pe oră, iar în­tre Buzău-Galaţi, unde linia este bi­ne consolidată, viteza a atins 103 km. pe oră. Trenul de probă a plecat înapoi spre Bucureşti la ora 1 şi 5 minute ajungând la destinaţie la orele 5 după amiază. ■ ■ ■•»•'P.a.f. „T­anor. .ini.. D-l profesor lorpa­is BIS AB­LA. D-l prof. Nicolae Iorga, însoţit de d. Cihodaru, au sosit ori în lo­calitate. La gară, oaspeţii au fost primiţi de numeroşi prieteni şi partizani politici în frunte cu d. T. Ţino, şeful organizaţiei locale a parti­dului şi d. V. Coraş, directorul li­ceului ..Nicolae Bălăcescu“ şi pre­şedintele Ligii culturale. De la gară , prof. Iorga a mers direct la teatrul comunal unde a luat parte la, distribuţia premiilor elevilor şcoalei secundare, în pre­zenţa d-lui S. Răducan, deputat şi preşedintele comitetului şcolar. D-l prof. Iorga a ţinut o cuvân­tare. Apoi, s’a procedat la distribu­irea premiilor. La ora 1, d. prof. Iorga s’a dus la clubul partidului. D-l avocat V. Albu a urat bun venit D. T. Tino a făcut o expunere asupra situa­ţiei partidului. Au mai vorbit d-nii Manichiu, secretarul organizaţiei gălăţene, Gihodaru şi alţii. De la Senatul universitar din Iaşi Senatul univesritar, întrunindu-se, azi, a acordat 25 ajutoare băneşti pentru un număr egal de studenţi suferinzi în scopul de a-şi îngriji să­nătatea în staţiunile balneare. In aceiaşi şedinţă, senatul a decis ca dizertaţia inaugurală a cursuri­lor universitare, la toamnă, să fie ținută de d. profesor Leatris de la facultatea de drept. Mănăstirea Japca (Continuare din pag. I-a) dar prind a înţelege şi rostul vieţii adevărate. Muncesc toată ziua în grădină ca şi la războiu, iar în clipele de recreaţie simt farmecul naturii ce le învăluie E o operă­ de adevărată rege­nerare ce se săvârşeşte în acest colţ tăinuit de la graniţa de ră­sărit a ţării. Sforţarea prea cu­­cernicului episcop, priceperea şi hărnicia maicelor şi a conducă­toarelor şcolii, ar trebui să cape­te sprijin real şi neprecupeţit. E nevoie tocmai în această parte a ţării, de o mai grabnică trezire a energiei naţionale în toate în­ţelesurile, începutul e îmbucurător. Vi­brează şi acum în mine, ultimele cuvinte din cânte al elevelor, de sus, de deasupra stâncei în care e săpată o biserică veche.­­Era aşa de duios glasul fetelor I moldovence, cari rugau pe Dum­nezeu să ocrotească ţara lor, fru­moasa ţară! Valurile cântecului se răspândeau pe toată valea Nistrului de la Cot şi până la Ca­fenea. Par’că şi păsările înţele­geau sfinţenia clipei. Isonul mier­lelor, a turturelelor, a cintiţei ca şi a stigleţilor, ce ţin concert a­meţitor în pădurea mănăstirii, părea înteţit. Ca în vremea mi­nunilor, un piţigoi iese din desi­şul unui stejar de alăturea, se a­­şează­ în vederea tuturora pe o creangă uscată, se întoarce cu faţa spre grămada fetelor şi, fă­­ră­ sfială, cânta şi el în limba lui de i se sburleau penele de la gu­şă. In anumite împrejurări capă­tă înţeles şi manifestările din natură. VTTT Onit! GROAZNICA ne­norocirei de la Moreni — Scunda No. 293 a aruncat aparatul de stingere începând erupţia — — Trei lucrători omorâţi şi doi răniţi grav. — Mă­surile luate de autorităţi — PLOEŞTI, 30.— Din Moreni se anunţă o nouă nenorocire, întâm­plată la sonda 298 a Soc. Astra Ro­mână. Această faimoasă sondă, a­­bea stinsă acum o săptămână, cu mari riscuri şi cheltueli, a început o nouă erupţie tot atât de violentă ca şi cea de acum o lună de zile. Cum s’a întâmplat nenorocirea Eri pe la orele 11 dim, un grup de cinci lucrători, s’au apropiat de sondă, urmând să aranjeze unele piese la aparatul c­u care s-a stins incendiul. Nu se poate şti precis din ce cauză, dar la un moment dat aparatul a fost az­vârlit şi sonda a început să erupă din nou, cu o violenţă grozavă. Cei cinci lucrători nu au mai avut timpul material necesar sa se salveze şi au fost loviţi de sfă­­rămăturile aparatului. Trei din ei, care lucrau chiar în im­m­ediată apropiere a aparatu­lui, au fost sfărâmaţi complect. Au capetele turtite, mâinile şi picioarele rupte, în sfârşit mase inerte de carne. Cei trei nenoro­ciţi lucrători, după indicaţiile date de societate sunt: C. Tudor din com. Vlădeni-Prahova, N. So­­colescu din com. Ogreţiu-Praho­­va şi C. Moraru din Agrişa, jud. Bacău. Ceilalţi două lucrători, sunt ră­niţi grav, însă cu speranţă că vor scăpa. Au răni peste tot cor­nul. Ambii au putut fi ridicaţi din zona periculoasă şi transpor­taţi la dispensarul din Moreni unde li s’au dat primele ajutoare, iar de aci duşi la spitalul din Ploeşti. Sonda a început erupţia Imediat ce a fost aruncat apa­ratul de deasupra sonda a înce­put să erupă gaze şi bolovani. O panică şi o alarmă de nedescris, a cuprins tot Morenii. „ Autorităţile înştiinţate, au so­sit imediat la faţa locului luând măsurile necesare de prevenirea unor eventuale nori nenorociri. Sondele din imediata vecină­­tate, au încetat lucrul şi lucră­torii retraşi pe o zonă mai de­parte. Bucăţi mari de bolovani — as­­vârliţi de sondă cad de la o înăl­ţime de peste 100 m. şi pe o rază mare în jurul sondei. Accesul spre sondă a fost oprit şi s-au fixat posturi de jandarmi peste tot. La faţa locului a mai sosit din Ploeşti d-nul căpitan Virgil Ariton comandantul com­paniei de jandarmi Prahova şi a­­vitonul d-l locotenent Simnicea­­nu. Cercurile technice din Moreni sunt deprimate de noua situaţie şi caută să afle cauzele acestei noui nenorciri. Unele cercuri însă’ n’au avut prea mare încredere în stânge­­rea focului, neîncredere bazată pe marea presiunee a gazelor. Sonda a dat de o vână puter­nică de gaze, cu mare presiune, ceia ce pentru un moment făcea aproape imposibilă încercarea de stângere. In timpul cât sonda a fost închisă, gazele s-au aglomee­­rat, presiunea a crescut, şi pro­babil din cauza unei manevre gre­şite a lucrătorilor, la aparatul de deasupra sondei, acesta a pu­tut fi aruncat şi îmbucni erupţia. Acum se deschide iar chestiu­nea închiderei sondei, care tre­buie să se facă cât mai repede, constituind un pericol continuu.— Technicienii de la toate societă­ţile au avut o consfătuire, în ve­derea găsirei unui mijloc eficace de stângere. Sistemul cel mai bun, rămâne tot cu galeria, prezentând pe lângă siguranţă în reuşită, dar şi lipsa oricărui risc. Concurs public între sculptorii români Comitetul executiv pentru ridica­rea monumentelor în Timişoara pu­blică un concurs între sculptorii români pentru ridicarea monumen­tului „UNIRII“ în următoarele con­­diţiuni: 1. Monumentul­ va reprezenta UNIREA tuturor românilor. Con­cepţia va fi simbolică şi va fi în­făptuită prin figura marelui pa­triot şi om de stat Ion I. C. Brătia­­nu, executată întreagă din bronz şi aşezată pe un soclu de marmoră. 2. Pe soclu vor figura bas-reliefuri reprezentând momente istorice din lupta pentru unitatea naţională, apoi finiri şi scene din Banat. 3. Monumentul­ va fi aşezat în cen­trul oraşului, în fața clădi­rei „TEA­TRULUI COMUNAL, pe Bulevardul Regele Ferdinand, în axul teatrului şi a monumentului LUPOAICA CA­PITOLINA, între Palatul Lloyd şi Palatul Löffler. Concurenţii pot cere planul situaţiei de la SERVICIUL TECHNIC AL MUNICIPIULUI TI­MIŞOARA. 4. Machetele vor fi de 1/10 din di­mensiunile monumentului care s­e va ridica până la o înălţime de 10 m. şi vor purta un „Motto“­­• în acela timp concurenţii vor trimite la adresa d-lui Dr. Lucian George­­vici, primarul oraşului Timişoara, ofertele lor în plic sigilat purtând acelaș motto ca al machetei. 5. Monumentul va fi compect exe-­î până la­ data de 1 Septembrie 1929 din material de calitatea cea mai bună. Comitetul va putea cere mici modificări cu privire la execu­tarea­ artistică a monumentului cari însă nu vor altera ansamblul conceptiunei artistice a monumen­tului nici executarea ei. 6. Oferta concurentului va cu­prinde și devizul lucrărei până la terminarea complectă și predarea monumentului precum și modalită­­țile de plată cerută de către con­curent. 7. Machetele vor fi înaintate până la data de 1 Octo­mbrie 1928, pe adresa: „Servicul Technic al Municipiului Timișoara, concursul pentru ridicarea monumentului U­­nirei’”. După data aceasta complec­­tări sau modificări la machetele și ofertele prezentate deja ori o­­ferte noi nu se mai admit la con­curs. 8. Comitetul se va pronunța la timp asupra rezultatului concursu­lui fără a fi obligat a motiva refu­zul ofertelor nici a­cceptarea unuia, dintre ele. Din concursul prezent concurenți nu vor putea forma nici un fel de drepturi ori pretentiuni materiale față de comitet. Mache­tele și ofertele neprimite se vor restitui fără nici o despăgubire concurentului. DR. AUREL COSMA Preşedintele Comitetului executiv pentru ridicarea Monumentelor în Timişoara ’ 14132 if# LITERE­ ARTE-K­NEMA A17 -lea Concurs de Torizi pentru Automobile MARELE PREMIU ft. N. R. R. PRIMUL MIE MEDALIE de AUR si Lei 120.000 D-l N. lutculescu p© Steyr ftp SII AL DOILEA mau MiiMMii mmm si Lei 50.000 D-l Maior A. Berlescu pe Steyr Tip XII AL PATRULEA Lei 20.000 D na Colette Polizu Micşunesti pe Steyr Tip XII. Cupa A. S. R. Principele Nicolae D-I N. Intculescu pe Steyr Tip XII.­­©•••©­Cupa Automobil-CSabului leg. Cluj D-l ft. Batonleara pe Steyr Tip Sil. Capa Lepatita D.i N- Batonlesca pe Steyr Tip XII. Cupa Ziarului UNIVERSUI D-i M. BntCBlescra pe Steyr Tip XII. PREMIUL DOAMNELOR D-na Colette Polizu Micsunestl pe Steyr Tip XII. ——— ———— DUPA ANA PIERRE GHYKA D-na Colette Polizu Micsunestl pe Steyr Tip XI­. ---------------------------------­Premiul D-na $1 D-nul Ins. POPP D-na Colette Polizu Micsunestl pe Steyr Tip XII. MAȘINILE ÎNVINGĂTOARE SUNT EXPUSE la REPREZENTANTA GENERALA Bucureşti, Cucea Victoriei 83 Suprimarea decorului in teatru Direcţiunea Burgteatrului, după mai mulţi ani de cercetări şi încer­cări mai mult sau mai puţin feri­cite, a pus la punct un sistem de proecţiuni luminoase, care n­­o Hi­fi aduc să evite cheltuelile conside­rabile necesitate de decorurile pic­tate pe pânză. Rezultatele obţinute dau iluzia dorită şi în ultimul timp specta­torii marelui teatru vienez au ad­mirat bogatele culori a unui fun­dal, fără să-şi dea seama cât­­ de puţin că nu aveau în faţa ochilor o pânză pictată, dar pur şi simplu o suprafaţă bine luminată de un aparat de proecţie. Acest nou pro­cedeu se numeşte: Ge-Ka-Pe-Pro­­jektion. Până acum apăratele de proecţie erau instalate în dosul scenei. După noul dispozitiv, proectorul este aşezat, în faţă, deasupra nive­lului cortinei şi imaginea cade în oblic. Acest nou procedeu necesită, fireşte, o concepţie specială a sti­clei, prin care trece lumina. Dis­pozitivul, pe care se proectează IN CAPITALA Teatrul Vosiful­ ­Astăzi Sâmbătă şi mâina Dumini­că au loc la Parcul Otet Olişeanu ul­timele două spectacole cu „Lumpa­­tius Vagabondus“. Comedie feerică In 3 acte jucată de compania dra­matică „Teatrul Nostru“. In distribuţie d-n­ele: Elena Za­mora, Anicuța Cârje, Nelly Cara­­cioni, Sanda Ţăranu, Marietta Decu­­lescu, Fanta Stancovici şi d-nii Al. Ghiberlcon, G. Timică, D. Lascu, C. imaginea trebue desinat în falsă perspectivă, în aşa fel ca unghiul de incidenţă să constitue­­ o în­­dreptare şi ca formele să apară sub aspectul lor natural. Un mare avantaj al nouei me­tode este că ajunge un singur proector pentru a lumina în chip satisfăcător planuri reprezintând o suprafaţă totală de 10 metri pă­traţi. Pentru izvorul luminos se întrebuinţează lămpi cu arc, cari pot da o lumină constantă timp de trei sferturi de oră fără între­rupere. Unghiul de incidenţă al acestor noui proectorii, a fost astfel cal­culat ca jocul actorilor să nu îm­piedice întru nimic vizibilitatea decorului. Numai e nevoe de insistat asupra avantagiilor pecuniare ale acestui sistem. Prin întrebuinţarea deco­rului luminos, Burgteatrul a obţi­nut asupra punerei ini scenă a lui ..Peer Gynt“ o economie de 40 mii de schilingi. Opera este destul de eloquentă. Hociung, I. Brătulescu, ec. Luni premiera : „Florete et Pata­­pon“ pută în scenă de Ion Iancove­­scu. Grădina Cărăbuş Teatrul „Cărăbuş" continuă să re­prezinte cu acelaş mare succes „Cioc, Cioc, Cioc“, a d-lui N. Kiri­­ţescu. Interpretarea­­re în frunte pe d. C. Tănase, iar montarea e făcută cu decoruri şi costume de la Paris. Duminică vor debuta noi angajaţi dansatorii negri : Mutt şi Jeff ex­centrici cu renume mondial. SAMBATA 30 IUNIE GRADINA CĂRĂBUŞ. — Cioc, cioc, cioc. TEATRUL OTETELEŞANU. — Lumpatius vagabondus. TEATRUL MIC DE VARA, calea Griviţei No. 94, „Satirul“, comedie cu d-nii Mişu Fotino, Costică Tonea­­nu, Niculescu Buzău şi d-nel­e Annie Capustin, Renée Annie. VARIETE MAXIM D’ETE. — Suc­cesul zilei 2 Revispen celebrii acro­baţi americani E.­­ C. CINEMATOGRAFE CINEMA CAPITOL. — „Dubla exis­tenţă a dr. Bessil“. CINEMA SELECT. — „Muntele tragic“ cu marea dansatoare Leni Riefenstahl. CINEMA FRASCATI. — Gossette, celebrul roman al lui Charles Vayre, cu artiști de la Comedia franceză și o comedie americană în 2 acte. CINEMA ODEON. — „La Rose Blanche“, (Trandafirul alb), dra­mă în 10 acte cu Mac Marsh, Dempsert şi Ino Novello. TEATRUL CINEMA TRIANON. — „Tinereţea“. CINEMA SCALA. — „Orlov“ cu I­­van Petrovich şi Vivian Gibson. CINEMA LIPSCANI.— Necunoscută cu Pauline Frederick. La orele 6— 8—10 seara Oamenii de bronz. Rein­­ghel supranumiţi minunea de aur. CINEMA EFORIA. — „Incurcă-Lu­­me“ comedie 6 acte cu Charlie Chaplin și „Spioana cu ochii ne­gri" 7 acte cu Jenică Misirliu. GRADINA CINEMA VICTORIA. — „Muntele tragic“ cu marea dan­satoare Leni Riefenstahl. TEATRUL CINEMA MARIO­ARA VOICULESCU. — Heidelberg nu te pot uita. Filmul este acompa­niat de cor. CINEMA BULEVARD PALACE. — Mireasa aşteaptă, comedie în 8 ac­te şi trupa de cazaci Feodorov. SALA ŞI GRADINA CINEMA RA­HOVA. — „Hoinarul“ cu Henri Baudin. Filmul va fi acompaniat d­e Cor şi Solo. CINEMA REX (Dudeşti). — „Unica femee“ Alfons Fryland, Lidya Po­­tenkin şi o comedie. CINEMA MARNA'. — Prezintă Ma­rele Necunoscut cu Jac Trevor şi Evi Eva. CINEMA ROMA'. — „Castelul fer­mecat“ cu Laura Ta Plante şi o co­medie. CINEMA MARCONI. — Când omul are noroc cu Lidia Potenchina. CINEMA ATENEUL ROMAN (Sala răcoroasă în Subsol). — „Alteţa- Sa“ după Leo Ascher, cu Walter Rilla şi Claire Rommer. La sfâr­şit o nostimă comedie în 2 acte. CINEMA JUPITER.— Afram­e (Mă­trăguna) cu Paul Wegener şi tru­pa de reviste Nicu Kainer. GRADINA CINEMA FLACARA Că­lăraşi 119. — Madona din tren în 10 acte. GRADINA ŞI SALA CINEMA FI­LANTROPIA. — „Sirena tropice­lor“ cu Josephine Backer. CINEMA COLUMBIA, Şos. Colenti­­na 34). — „Păcatul unei fete" dra­mă în 7 acte şi o comedie. TERASA CINEMA BASARAB, (Bu­levardul Basarab 117). — „Alar­mă !! Primejdie ! !“ zece acte. SPECTACOLELE ZILEI TEATRU-MUZICA

Next