Viitorul, septembrie 1929 (Anul 21, nr. 6466-6490)
1929-09-01 / nr. 6466
TEATRU-MUZICA LITERE-ARTE PREMIERE „Letopiseţ»“ dramă TEATRUL NAŢIONAL.____________ «■■PBMMWBMMHil'ni« TWIHllHBIili !■ H2—mm■ istorică în 5 acte de d. Mihail Sorbul Teatrul National,—ameninţat câtă i bite, autorul redă complotul boeriva vreme să se revadă ca acum trei ler împotriva lui Ion Vodă Armeazeci de ani când pe scena sa se ju-f nul, zis Ion Vodă cel Cumplit, reca într’o seară dramă şi comedie voită care se termină prin uciderea iar în alta cânta o trupă de operă— Domnului, suit pe tron prin intrigă ţi-a redeschis cel dintâi porţile. De astă dată cinstea inaugurărei stagiunei rea mai revenit unui înaintaş ca Delavrancea, Caragiale sau Haşdeu, ci unui autorcontimporan d-lui Mihail Sorbul. Piesa de deschidere nu este o noutate pentru public. A mai fost jucată, acum câţiva ani, atât în Capitală, cât şi pe scena unui teatru de provincie. Drama istorică „Letopiseţii" evoacă o pagină din trecutul ţării noastre ţi această evocare este făcută cu talentul necontestat ţi cu meşteşugul teatral, de atâtea ori aplaudat al d-lui Mihail Sorbul. In cinci acte de proporţii deoseşi bani. Punerea în scenă şi interpretarea au animat textul versificat al piesei, care cu toată căldura înăbuşitoare, a fost ascectat cu mult interes. O echipă numeroasă de actori, având în frunte pe valorosul artist Bulfinsky — interpretul rolului principal — pe d-nii Morţun, Bălţăţeanu, Mărculescu, Finteşteanu, Ciprian, Calboreanu, d-nei: Sorana Topa, Irina Nădejde, sub priceputa direcţie de scenă a d-nii Soare Z. Soare a format ansamblul cu rare neam deprins în piesele istorice, P. T. P. In zilele de 4 și 5 Septembrie va avea loc concursul anual în linie de circuit, având ca punct de plecare şi ca punct terminus. Bucureşti (aerodromul Băneasa) Compunerea echipelor cari vor alerga în circuitul aerian al Micii Antante şi al Poloniei este următoarea : Echipa cehoslovacă, — Maiorii Frantisek Malkovsky, Frantisck Divis, Josef Kalla şi Karel Mares; căpitanii Karel Brazda şi Alfred Sukup. Echipa Iugoslavă■ — Maiorii Dusan Radovici şi Miroslav Navratil; căpitanii Zlatko Cintiei, Janko Markicevici şi Dragutin Rubcici; locotenentul Leonid Baydak. Echipa polonă. — Colonelul George Kossowski; căpitanii George Dlugoszowski şi Leopold Pamula; locot. George Bajan şi Eduard Wieckowski; plut. Leopold Szurlek Echipa română. — Maior G. Jienescu, căpitanii Pâclea Tr. şi Romanescu M.; locotenenţii Tănăsescu C, Pârvulescu Eugen şi Ştefănescu G. Juriul internaţional care, la Bucureşti, va nota şi va omologa rezultatele obţinute de fiecare pilot are următoarea compunere : Cehoslovacia va fi reprezentată prin colonelul aviator Augustin Sarat şi inginerul Frantisek Stocos; Iugoslava prin căpitanul aviator Branko Bakici şi inginerul Mihailo Dorchci ; Polonia, prin maiorii aviatori B. Kwiesinski si B. Wojtarowicz, inginer; România, prin lt-colonel aviator G. Negrescu şi inginer Aurel Persu. Fiind un concurs international cu caracter general, accesul în vecinătatea aerodromului va fi permis publicului fără nicio taxă. Aviatice Piloţii români şi straini cari vor sigura in dropatul Micii Antante şi al Poloniei DOCTORUL I. R. CERNA Specializat la Paris pentru BOALE de PIELE $1 SIFILIS Cons. 2—5 str. Vasile Lascar 111, Raidul Paris-Bucuresti FAMA ESCALA Pe un avion cumpărat de A. R. P. A. — Cu un avion „Breguet 19“ din cele cumpărate de Asociaţia română pentru propaganda aviaţiei anul trecut, maiorul Burduloiu şi căpitanul Iacobescu au executat raidul Bucureşti—Viena Paris şi înapoi, Paris — Bucureşti fără escală penntru a câştiga cupa „V. Bibescu“. A. R. P. A. are satisfacţia că toate încercările mari ale aviaţiei noastre se fac cu avioanele cumpărate din fondurile strânse în urma acţiunei de propagandă pe care o întreprinde şi ţine să împărtăşească tuturor membrilor şi donatorilor şi această satisfacţie, făcându-se încă o dovadă că obolul public dat în folosul aviaţiei este cu multă precauţiune întrebuinţat şi cetăţenii sunt rugaţi să aibă în vedere că orice ban dat prin A R. P. A. şi filialele sale judeţene este bine administrat. MEMENTO CINEMA-RADIO RADIO Sâmbătă 31 August 1929 București. — Orele 18—19 Orch. radio, muzică de dans; 21 D. Onciul: Liedul modern. Cuvânt explicativ al programului d-nei Irma Tătucu ; 21.15 D-na Irma Tătucu, canto. Gaston Paulin: Voiu uita. Saint-Saens: „Primăvara care începe” arie din „Samson şi Dalila“; Fauré: întotdeauna; Debussy: Apariţie; Marx: Şi ieri mi-a adus trandaffiri; Reger: Cântec popular; R. Strauss: Heimliche Aufforderung; N. Otescu: Foi de toamnă; 21.45 Muzica militară a reg. 1 grăniceri sub conducerea d-lui It. Şoimescu: Nibelungii, marş de Richard Wagner; „Tancred“, av. de Rossini; „Felicia“, vals de Simionescu; Serenadă florentină de Rico ; Fragmente din „Cavaleria Rusticană“ de Leoncavallo; O zi de sărbătoare, potp. naţional de A. Kratochvil; Sânge de soldat marş, 22.50 Bui. met. şi ştiri de presă. Breslau. — Orele 17.30 Concert de la cafeneaua „Coroana de am“; 19 Cărţi noi; 19.30 Curs de Esperanto; 19.40 Pentru cinefili; 20.50 Emisiune teatrală; 21.15 Muzică de dans. Morawska Ostrava. — Orele 13.20 Concert de orch.; 17 Bursa; 20 Trans, din Praga, meteorul, ştiri, inf.; 23.25 Trans, din Praga, muzică de jazz. Torino.—Oele 18 Concert al quartetului radio; 20.15 Concert executat de quintetul radio; 22 „Boema“ operă de Puccini. Bratislava. — Orele 12.30 Concert de plăci de gramofon; 13 Trans, din Praga, emisiune agricolă, concert; 19.10 Concert; 23.25 Trans, din Praga, muzică de jazz. Kosice. — Orele 13 Muzică de clopote, concert; 18.30 Pentru copii; 20 Trans din Praga, noutăţi, conf.; 23.25 Trans, din , Praga, muzică de jazz. * Neapole. — Orele 18 Concert cu muzică variată; 18.30 Ora, meteorul; 22.02 Emisiune teatrală. Berna. — Orele 13.45 Concert de plăci de gramofon; 17 Concert al orch. municipale; 18.45 Pentru copii; 22 Concert consacrat operilor lui Strauss; 22.85 Concert de orch.; 23.45 Muzică de dans. Kattowice. — Orele 17.20 Concert de plăci de gramofon; 18.20 Cutia cu scrisori; 19 Audiţie pentru copii; 20.20 Lectură; 21.30 Concert seral ; 23.45 Muzicăde dans. Berlin. — Orele 15 Concert de plăci de mamore; 16.30 Conf. literară; 20 Conf. financiară; 21.30 Conf. industrială, în continuare concert cu muzică de dans. Roma. — Orele 14.15 Concert executat de trio-ul xadio; 18.30 Concert al arch. radio; 22 Concert cu muzică variată. Praga. — Orele 12.30 Concert de gramofon; 13.20 Trans. din Bratislava, concert; 17.10 Pentru doamne; 17.30 Concert cu muzică, de jazz ; 18.40 Pentru lucrători; 20.05 Conf.; 23 Noutăţi, sport. Milano. — 13.30 Concert executat de quartetul de radio; 21.30 Concert executat de quintetul de radio; 21.30 Concert cu muzică variată. Viena. — Orele 12 Concert matinal; 16 Trans. de radiofotografii; 16.45 Concert de după amiază; 18.40 Poveşti pentru mari şi mici; 19.10 Poeme finlandeze, spuse de Otto Loewe; 20 Concert cu muzică de cameră; 21.10 Din operetele populare, concert; 20.50 Emisiune teatrală; 21.15 Muzică de dans; 21.30 Muzică de dans. După terminarea programului trans de radiofotografii. Varșovia, — Orele 13.05 Concert de plăci de gramofon; 18.25 Trans. din Poznan, conf.; 19 Pentru copii; 21.30 Concert seral; 23 Meteorul; 23.45 Muzică de dans de la dancing-ul „Oaza“. Paris (Clichy). — Orele 13.30 Concert de plăci de gramofon; 16.45 Muzică de dans; 21.15 Concert al arch. radio; 22.15 Muzică de dans. Nachez: Cântec de seară; Alfred Grunfeld: Mazurcă; David Popper: Vito; 21.30 D. Ion Manolescu dela Teatrul „Regina Maria“, recitări cu acompaniament de pian; 21.45 D-na Gadgiu Raculea dela Opera Română, canto; Puccini: Arie din ,,M-me Butterfly“; Denza: Melodie; Bizet: Arie din „Pescuitorii de perle”; Bizet: Aria Micaelei din „Carmen“; "Verdi: Arie din „Balul mascat”; Th. Popovici: Doină; 22.15 D. Alex. Theodorescu, violină—Prim concert maestru al filarmonicei şi Operei Române; Saint-Saens: Introducere şi rondo capriciosso; Sarasate: Romanţă andaluză; Fibich: Poem; C. Porumbescu: Baladă; 22.50 Bul. met. și știri de presă. Torino.—Orele 18 Concert executat de quartetul radio; 20.15 Concert executat de quintetul radio; 21.30 Trans. unei opere din Milano. Kattowice.—Orele 11.15 Trans- serv. religios; 12.56 Meteorul; 17 Conf. agricolă; 17.20 Causerie; 18 Concert popular; 19.35 Conf.; 20.20 Causerie; 20.50 Trans. teatrală; 23.40 Muzică de dans. Praga.— Orele 17.30 Trans. din Brno, Mor. Ostrava, concert de orch.; 17.30 Trans, din Bnno, Mor. Ostrava, Bratislava și Kosice, pentru lucrători; 21 Trans, din Bratislava, muzică populară; 22.20 Trans, din Brno, Mor Ostrava, Bratislava și Kosice, „Dans la garde-l’obe de theatre“, comedie într’un act de A. Charvat; 23 20 Trans, din Brno, Mor. Ostrava, muzică de dans, . Viena.—Oxele 12 Concert simfonic; 16.30 Trans, de radiofotografii; 17 PROGRAMELE ZIIJEI DE A Z tmmn Duminecă 1 Septembrie 1929 Bucureşti.—Orele 11 Paştor şi Mustăciora, un act pentru copii, de Victor Ioan Popa, jucat de secţia, spectacolelor pentru copii a Teatrului Maria Ventura; 12.45 D. J. Wipfel Armonium: Coral bisericesc; C. Pinti: Imn festiv; 12 Părintele Marin C. Ionescu, predică; 12.15 Orch. radio: Concert matinal. Mozart: Nunta lui ,Figaro, av.; Delibes: Baletul indian din opera Lalimé; Beethoven: Andante din sonata pentru pian şi vioară, op. 12, No. 2; Mendelssohn: Barcarola veneţiană; Mendelssohn: Cântec de primăvară; Moniuszko: Mazurka din opera Halka; Wieniawski: Legenda; Origo: Valsul privighetorilor din „Milioanele lui Arlequin“; Sinding: Freamătul primăverii; Meyex’beer: Marşul încoronării; 12 Orch. Marcu, muzică uşoară. Fraţii veseli, vals. Potp. de arii româneşti; Steluţa, romanţă solo de vioară, d. Marcu; Hola staccato; Doina; Sârba lui Costica; N. Manzatti; Eu plâng Nanette; Ciocârlia; 18 D. V. Maximilian de la teatrul „Regina Maria“; ora veselă; 18.15 Orchestra Marcu; N. Manzatti; Odată în Napoli; Svenasen; Romanța solo de vioară, d. Marcu; Foae verde ca lipanu, voce d. Marcu; Arii naţionale; 19 Plăci de gramofon; 21 D. Iosef Thaler, violoncel; Robert Fuchs: Sonată în re minor; Tivadar IN CAPITALA Spectacolele de au TEATRUL CĂRĂBUŞ. — „Miss Revista“, mare montare. „Pe PARCUL OTETELEŞEANU liţia la Strand“. TEATRU NOU (Cal. Văcăreşti).— Noua companie a artiştilor asociaţi: „Rasputin“. GRADINA MARCONI.—„20 de zile la răcoare"*. TEATRUL „SCALA“. — „Mic şi al dracului" revistă de Ion Pribeagu. Teatrul „Maria Vertura“i „Lupii de aramă“ noua piesă a d-lui Adrian Maniu, din care a apărut un „fragment unitar“ în revista „Viaţa Românească” se va juca la teatrul Maria Ventura în versiunea complectă, în şase tablouri. Premiera este definitiv fixată pentru seara de Sâmbătă 14 Septembrie când se va inaugura Teatrul Maria Ventura. Ştiri Artistice In fiecare seară la Parcul Otetelişanu se joacă irezistibila satiră de moravuri „Poliţia la Ştrand“ comedie în 3 acte în traducerea d-lui V. Rodan. In fruntea distribuţiei V. Maximilian. Teatrul „Cărăbuş“ reprezintă în fiecare seară „Miss Revista”, cel mai mare succes al stagiunei de vară în care marele mânuitor al cupletului, d. C. Tănase are câteva creaţii strălucite. „20 de zile la răcoare“ se joacă în fiecare seară la grădina Marconi. In rolurile principale Al. Ghiberlion, V- Brezeanu, Gh. Chamel şi Roland de Jassy. Bibliografii A apărut: „DESCENTRALIZAREA“ politică, administrativă, sindicală, de Dan Hrotfu, doctor In drept, avocat. „Problema claselor sociale“ de Petre I. Ghiaţă, 248 pag. — 60 lei — 1929. Studiu de sociologie cu o luminoasă privire asupra claselor sociale românești. Cronica Judiciară Falsificator condamnat Prin ordonanţa definitivă a judecătorului de instrucţie cabinetul V, fusese trimis în judecată Traian Rătăcoianu pentru fals (125 cod. penal). Tribunalul a condamnat pe acest falsificator la un an închisoare zională. Arestarea unor escroci D, judecător de instrucţie al cap. IV, a emis mandat de arestare împotriva lui Ion Antonescu, care în tovărăşia lui Petre Ştiucă a săvârşit o escrocherie. Cel dintâi dându-se drept medic comunal,iar al doilea drept secretarul său, obligau pe mulţi dintre comercianţi să subscrie acţiuni la o pretinsă bancă, denumită Banca de credit funciar. Petre Ştiucă este bine cunoscut parchetului din altă afacere, în care a izbutit să interneze în ospiciul Mărcuţa pe d-na Bentur, o femee perfect sănătoasă. Sălbătecia unei femei Femeea Aneta Vârcolici trăia cu tânărul Nicole Pascu de aproape 8 axxi, la ultimul timp, se ivise certuri Escroc dat în judecată D. procuror Ionel Petrescu a deschis acţiune publică împotriva lui Horia Ionescu, din Herestrău, potrivit art. 334 cod. penal, care prezentându-se în familia d-rei Zoie Cocoranda şi dându-se drept candidat la însurătoare, a cerut mâna fetei, cerând totodată şi un aconto de 9500 lei din zetiţe. Părând partidă serioasă părinţii d-rei Cocoranda din str. Vasile Cherchel No. 103, au înmânat acestui excloc 9.500 lei şi candidatul a dispărut cu banii, din cauza geloziei Anetei Vârcolici. Intr’;:i:a din seri pe când Pascu dormia. Anita Vârcov ci a luat un brici şi şi-a ciopârţit iubitul. Acesta în groaznice chinuri a început să ţipe. corec-JLocatarii imobilului şi vecinii s’au î strâns şi de abia au potolit pe AnetaVârgolici, care a încercat să se sinucidă. Aneta Vârgolici, a fost trimisă în judecata tribunalului corecţional pentru sluţire (art. 240 cod penal) şi judecată ori de secţia I-a a tribunalului de vacanţă. Aneta Vârgolici a fost condamnată la 4 ani închisoare corecţională. CINEMA CINEMA CAPITOL.—Robert şi Bertram cu Harry Liedtke, Fritz Kampera, Eliza Ia Porte, Deily Grei, etc. Concursul de frumuseţe de la Strand şi jurnal. TEATRU CINEMA TRIANON— Acu este logodnica mea ? cu Elisabeta Pinaret. La fine o comedie. CINEMA BULEVARD PALACE. — Doctor Joseph Balsamo cu Hans Stuewe, Renée Herlbel şi Alfred Abel. CINEMA ELITE (fost Frascatti).—Cariera unei Midinete şi revista „A la Fonté“. CINEMA SELECT.—Târgul de sclave cu Billie Dowe şi Gilbert Roland şi o comedie. TEATRU CINEMA SCALA.—Compania Zamora în comedia muzicală „Zvăpăiata“ şi filmul „Răsărit de soare“. CINEMA LIPSCANI.—Tragedia omului cu Eleonora Boardman şi James Munay şi o comedie. CINEMA MARIOARA VOICULESCU. „Insula Vrajelor“ şi trupa rusă. CINEMA MARNA.—Infernul Fecioarelor, 8 acte şi artişti. CINEMA RAHOVA.—Zigano cu Hary Piei, Raimond Van Piel, Fritz Greiner, Karl Etinger, Albert Paullus, Dary Holms, Legesk şi Olga Hilmburg. CINEMA MARCONI.—Mireasa rătăcită şi Bille Dowe şi artişti. TERASA BASARAB.—„Managse“ jucat de trupa din Vilna şi artiştii Teatrului Naţional. CINEMA ROMA - „Sânge pătimaş“,cu Ramon MUwarro. Seara artiştii CINEMA JUPITER.—Dansatoarea de la Monte-Carlo cu Harry Liedtke Unu pentru şapte cu Harry Piei. GRADINA CINEMA FACLA. — Dominoul Negru în rolurile principale Harry Liedke. La fine o comedie nostimă. GRADINA CINEMA REGELE MIHAIL—Film. Repede sărută-mă. Teatru: revista Foarte simplu de compania trupei Tuchi Eremia. CINEMA POTERAŞ. - O nuntă în revoluţie, o comedie şi artişti. CINEMA ŞERBAN VODĂ.—Căsnicia modernă şi o comedie. CINEMA LILIACUL.—Filmul românesc „Povara“ şi coriştii Alecu Lanilo Trio. VIITOR C4. Farmaciile de serviciu SAMBATA 31 AUGUST 1929 I. Mătăsaru Calea Victoriei 110, telefon 60/65 a; dr. L. Coniver Calea Victoriei 14, telefon 18/84; Gh. Bulandra, B-dul Carol 9; Alex. Roşu Calea Griviţei 74, telefon 24/39; C. Vaieni Calea Dorobanţilor 17 ; M. Cugier str. Regală 6, telefon 31/32; farmacia I. Ocas Calea Griviţei 252, telefon 38/63 ; Nicu Stănescu Bdul Pache Protopopescu 31 ; Eolampia Gheorghiu str. 13 Septembrie 2; Ştefan Cornea Calea Victoriei 83; Alex. Leist, str. Dr. Felix 67. t omis să scăpaţi deREUMATISMUL, GUTA la-voastra EU VA OFER O cură de băut vindecătoare care activează disolvarea şi, eliinarea acidului uric, şi schimbului de nutriţie, deci nu aşa umită doctorie universală secretă ci un produs pe care buna .oastră mamă NATURA îl doreşte spre binele omenirii bolnave Fiecăruia o probă gratuită Scrieţi-mi imediat şi veţi primi prin depozitele instalate in toate ţările, absolut GRATIS şi franco o probă împreuna cu instrucţiunile de servire. va puteţi apoi convinge singuri de inofensivilitatea acestui p remediu şi de efectul său rapid. August Mărzkce, Berlin-Wimersdorf. Bruchsalerstrase No. 5. Abt. 12. Grazer Waggon- Maschenan-Fabriks-Actiengasellschaft vormals isil, Welizer Motoare 01 ESEL CU SIFARA COMPRESSOR dela 33 —2030 CAI PUTERE Jiconomie în consumarea tie combustibil Informaţiuni gratuite şi oferte dau REPREZENTANŢII PENTRU ROMANIA Pentru INTREGUL VECHIU REGAT: Jacquas 505d, Bucureşti Str. Doamnei 19 —21. Pentru TRANSILVANIA, BANAT şi BASARABIA: Jacques Pauker BUCUREŞTI, Str. Smârdan 27, TIMIŞOARA şi CHIŞINĂU. Pentru BUCOVINA: Deutsch & ANdarmami-CERNAUTI, Str. Regina Maria 19 Pentru TRANSILVANIA de NORD: Berthol Czukor, Satu-Mara. Focul dela Scorţeni Ploeşti, 30. — Un puternic incendiu a isbucnit la întreprinderea petroliferă a societăţii Foraki-Româmească din Scorţeni. S’a dat imediat alarma şi cum Scorţeni — lângă Băicoi — este un centru mare petrolifer, au început să sosiască ajutoare dela toate societăţile care au exploatări în apropiere. Au ars atelierele de fierărie, sala maşinelor, toalele de montaj şi atelierul de strungărie cu toate maşinile ce se găseau în ele. Pagubele sunt foarte mari. --------------------------------- FIRMELE comerciantelor Camera de Comerţ şi de Industrie din Bucureşti, aduce la cunoştinţa comercianţilor şi industriaşilor din circumscripţia sa, ca, de urgenţă, să se conformeze dispoziţiunilor din lege asupra înscrierii firmelor, art.3 şi anume: „ • , „Nici un comer-Ciant nu se va pu-Concert de după amiaza; 19 Rămas tea folosi de emblema aleasă penbun de vacanţă, causerie; 19 45 Continu tablă, afişe, prospecte, reclame cert seral; 20.55 Ora, met. corespondenţă, etc., dacă nu o va însoţi de numele şi pronumele său cari vor trebui să fie scrise în întregime — alăturea, deasupra sau dedesubtul emblemei — în mod vizibil şi citeţ. Societăţile în nume colectiv şi cele în comandită vor însoţi emblema aleasă de firma lor socială, iar cele anonime şi cooperative de această indicaţiune. Comercianţii cari exercită comerţul de bancă şi societăţile în nume colectiv sau în comandită al căror obiect este acest comerţ nu pot avea emblemă”. Cei ce nu se conformează acestor dispoziţiuni vor suferi rigorile legii. Tribiunalul Ilfov SECŢIA I-a C. C. EXTRACT Conform art. 92 din legea persoanelor juridice. Prin sentinţa acestui Tribunal cu No. 68 din 11 iulie 1929, rămasă definitivă s-a recunoscut personalitatea juridică Uniunei Societăţilor Române de Tenis, cu sediul în Bucureşti, Bulevardul Elisabeta No. 50 şi pe baza dispoziţiunilor art. 84 din legea persoanelor juridice s’a înscris în registrul respectiv la No. 43/929, având ca Comitet de conducere următoarele persoane: PREȘEDINTE, Colonel Adjutant Regal Iosif Iacobici. SECRETAR, Grlgore Caracostea, avocat, CASIER, Ştefan Sfetescu, funcţionar ; MEMBRII: Nicolae Krupenski, funcţionar comercial şi Alfred San-Galli, funcţiţionar comercial.I Grefa Tribunalului Ilfov, Secţia I-a civ. cor. Atestă prezentul I Extract, spre a se publica în Zia- I rul „Viitorul“. Grefier, Al. Constantinescu No. 58.180. Dos. No. 2.422/929. 1929. August, 30. ........................Cf.... BLENORAGIA şi complicaţiile: prostatite, metrice, ovarite, prin curenţi electrici de diatermie (Boucayrol), BOALE de PIELE şi SIFILIS Controlul diagnosticului prin ANALIZA SÂNGELUI Reacţiile: Wassermann, Hecht şi Wassermann, Meinicke ULTRA MICROSCOPIE 9.-PASAGIUL ROMAN aproape de Palatul Regal—Bucureşti Consult. 11-1 şi 6-9—Telefon 333/81. Al. Il. Sânfluiescu AVOCAT Str. general Stan Poetaş 26 PARCHETE de stejar garantat uscate, Mobila de stejar masivă, stejar pentru tâmplărie şi construcţie, tămplărie de binale, şi cherestea de brad. Furnizează prompt. FABRICA GH. BĂRBULESCU Ploești 99VIITORUL" primește ABONAMENTE de VILEGIATURA cu 70 lei pe lună Greta Trib. Botoşani EXTRACT D-l Herşcu sin David zis Herman Rozen comerciant din Botoşani cu petiţia înregistrată la No. 2191/929 a introdus acţiune de divorţ în contra soţiei lui Ghida Herşcu sin David zis Herman Rozen din Bucureşti pentru motive determinate, termen pentru pronunţare 19 Septembrie 1929. Din această căsătorie a rezultat un copil Michel de 7 ani. Soţia pârâtă nu are nici o avere. Grefier, V. Pughiuc No. 39995, 1929 August 29. Grefa Trib. Botoşani EXTRACT D-na Aglaia Ignat Sofian agricolă din corn. Starosieta, jud. Botoşani cu petiţia înregistrată la No. 39845/926 a introdus acţiune de divorţ contra soţului ei Ignat Ioan Sofian din aceiaşi localitate pentru motive prevăzute de lege. Din această căsătorie a rezultat doi copii Seculai şi Maria minori; pârâtul are 5 hectare pământ în ţarina satului Vicoleni, comuna Ungureni, o casă cu cinci prăjini în satul Bătrâneşti com. Starosiîţa Radu. Se publică conform art. 285 civ. modificat. Grefier, V. Pughiuc No. 39935, 1929 August 28 c. Austria în preajma războiului civil? (Continuare din pag. 1-a) fiinţare a parlamentului, de un marş asupra Vienei, pe un limbaj asemănător celui al dictatorului italian, dar în tot cazul numai s’a vorbit. Efectul acestor ameninţări n’a întârziat să se producă. Din cercurile burgheze, cari sunt hotărâtoare de existenţa Heimwehrului, s’au dezaprobat aceste excese oratorice, declarându-se că Heimwehrul nu-şi are îndreptăţiri existenţa decât dacă rămâne la programul său de altădată, mai presus de partide, arătându-se primejdia ce s’ar naşte dacă din această mişcare ar lua fiinţă un partid al Heimwehrului. Aceste avertismente au produs o vădită desmetecire la oratorii Heimwehrului. Nici vorbele clare pe care le-a trimes acestei organizaţii cancelarul Streerowitz n’au rămas fără ecou. După nişte excese oxatorice, fleam se constată astfel o transformare. După acest zel oratoric, care a dat adversarului un bine venit material de agitaţie, Heimwehrul a fost determinat la o alta atitudine, care progresează — cu sau fără voe — şi care trebue să-l readucă la programul iniţial. De altfel este clar că guvernul nu va îngădui şi nici nu poate îngădui o depăşire a unor anumite graniţe, ci, ar trebui să ia măsuri contra acestei mişcări în momentul când ea s’ar îndrepta contra constituţiei. Dizolvarea asociaţiilor militare ar fi desigur o soluţie ideală, fireşte dizolvarea tuturor formaţiilor existente. Momentul psihologic însă pentru aceasta încă n’a sosit. Va fi mai întâi necesar ca o preparare minuţioasă din ambele părţi, mai înainte de a se proceda la dezarmarea generală a organizaţiilor din Austria. Ce se va întâmpla însă în Austria ? Cum va fi soluţionată încordarea politică internă ! Problema cea mare este dacă se va putea reuşi să se dizolve într’in viitor atare, spre a se ajunge la dezarmarea Scltzbundului şi Heimwehrului. Recentele evenimente sângeroase din St. Lorenzen au arătat că dezarmarea internă din Austria devine din ce în ce mai imperioasă dar ar fi o greşeală să se creadă că ambele organizaţii de apărare ar putea fi determinate să dezarmeze peste noapte. Neîncrederea e prea mare de ambele părţi. Nimeni nu vrea şi nu va face primul pas. Chestiunea unei dizolvări forţate a ambelor formaţii nici nu poate fi pusă. Pentru aceasta lipsesc pur şi simplu toate posibilităţile, nu mai puţin forţa. Autorităţile aproape că nu, pot face mai mult deocamdată decât să interzică, printr’un procedeu sever, demonstraţii simultane şi să evite trecături între cele două grupe. Dezarmarea ambelor fornaţii va necesita o pregătire minuţioasă a cărei durată nu ar fi tocmai scurtă. Baza pentru aceasta ar fi o bună cumpănire din ambele părţi. In tot cazul, soluţionarea problemei formaţiilor de apărare nu se va face cu forţa, ci cu mijloace paşnice. Plăcerile de Dumineca însă ale unui război civil în mic nu vor putea dura la infinit fără a discreditarea Austriei. t DE ÎNCHIRIAT Dela 1 Octombrie 1929 sala de festivităţi a Sindicatului Ziariştilor, din Bucureşti, din palatul Sindicatului de pe Bulevardul Carol No. 7. Ofertele se primesc la Sindicatul Ziariştilor, str. Gogu Gr. Cantacuzino No. 2. A apărut No. 7 din ldenerafia Unirii , cu următorul cuprins: Vintilă Brătianu. . . Prof. I. Simionescu I. încuie!.................. C. Kirițescu. . . . Constant Georgescu. Prof. Agricola Cards; Prof. Dr. G. K. Leon. Gh. Tătărescu N. Maxim ...... Eugen Tuteanu . . . . „La vitrina Librăriilor“ Un document al vremii. — Cuvânt către tineret Tineretul nostru universitar. O revoluţie trăită Un nou auxiliar al învăţământului. — Radiofonia — Noua reformă administrativă. Camerele de Agricultură, împrumutul stabilizării şi drepturile parlamentului. Un episod din timpul „Memorsndufti-ului“. Cronica internă Cronica Externă „Răsfoind Revistele“ —1