Viitorul, septembrie 1929 (Anul 21, nr. 6466-6490)

1929-09-01 / nr. 6466

TEATRU-MUZICA LITERE-ARTE P­REMIERE „Letopiseţ»“ dramă TEATRUL NAŢIONAL.____________ «■■PBMMWBMMHil'ni« TWIHllHBIil­i !■ H2—mm■ istorică în 5 acte de d. Mihail Sorbul Teatrul National,—ameninţat câtă i bite, autorul redă complotul boeri­­va vreme să se revadă ca acum trei­­ ler împotriva lui Ion Vodă Armea­­zeci de ani când pe scena sa se ju-­f nul, zis Ion Vodă cel Cumplit, re­­ca într’o seară dramă şi comedie­­ voită care se termină prin uciderea iar în alta cânta o trupă de operă— Domnului, suit pe tron prin intrigă ţi-a redeschis cel dintâi porţile. De astă dată cinstea inaugurărei stagiunei rea mai revenit unui îna­intaş ca Delavrancea, Caragiale sau Haşdeu, ci unui autor­­contimporan d-lui Mihail Sorbul. Piesa de deschidere nu este o nou­tate pentru public. A mai fost ju­cată, acum câţiva ani, atât în Ca­pitală, cât şi pe scena unui teatru de provincie. Drama istorică „Letopiseţii" e­­voacă o pagină din trecutul ţării noastre ţi această evocare este fă­cută cu talentul necontestat ţi cu meşteşugul teatral, de atâtea ori a­­plaudat al d-lui Mihail Sorbul. In cinci acte de proporţii deose­şi bani. Punerea în scenă şi interpretarea au animat textul versificat al pie­sei, care cu toată căldura înăbuşi­toare, a fost ascectat cu mult in­teres. O echipă numeroasă de actori, a­­vând în frunte pe valorosul artist Bulfinsky — interpretul rolului prin­cipal — pe d-nii Mor­ţun, Bălţăţea­­nu, Mărculescu, Finteşteanu, Cipri­­an, Calboreanu, d-nei: Sor­ana­ To­pa, Irina Nădejde, sub priceputa di­recţie de scenă a d-nii Soare Z. Soa­re a format ansamblul cu rare ne­am deprins în piesele istorice, P. T. P. In zilele de 4 și 5 Septembrie va avea loc concursul anual în linie de circuit, având ca punct de ple­care şi ca punct terminus. Bucu­reşti (aerodromul Băneasa) Compunerea echipelor cari vor alerga în circuitul aerian al Micii Antante şi al Poloniei este urmă­toarea : Echipa cehoslovacă, — Maiorii Frantisek Malkovsky, Frantisck Divis, Josef Kalla şi Karel Mares; căpitanii Karel Brazda şi Alfred Sukup. Echipa Iugoslavă■ — Maiorii Dusan Radovici şi Miroslav Na­­vratil; căpitanii Zlatko Cintiei, Janko Markicevici şi Dragutin Rubcici; locotenentul Leonid Bay­dak. Echipa polonă. — Colonelul Geor­ge Kossowski; căpitanii George Dlugoszowski şi Leopold Pamula; locot. George Bajan şi Eduard Wieckowski; plut. Leopold Szurlek Echipa română. — Maior G. Jie­­nescu, căpitanii Pâclea Tr. şi Ro­­manescu M.; locotenenţii Tănăses­­cu C­, Pârvulescu Eugen şi Ştefă­­nescu G. Juriul internaţional care, la Bu­cureşti, va nota şi va omologa re­zultatele obţinute de fiecare pilot are următoarea compunere : Cehoslovacia va fi reprezentată prin colonelul aviator Augustin Sarat şi inginerul Frantisek Sto­­cos; Iugoslava prin căpitanul a­­viator Branko Bakici şi inginerul Mihailo Dorchci ; Polonia, prin maiorii aviatori B. Kwiesinski si B. Wojtarowicz, inginer; Româ­nia, prin lt-colonel aviator G. Ne­­grescu şi inginer Aurel Persu. Fiind un concurs international cu caracter general, accesul în ve­cinătatea aerodromului va fi per­mis publicului fără nicio taxă. Aviatice Piloţii români şi straini cari vor sigura in d­ropatul Micii Antante şi al Poloniei DOCTORUL I. R. CERNA Specializat la Paris pentru BOALE de PIELE $1 SIFILIS Cons. 2—5 str. Vasile Lascar 111, Raidul Paris-Bucuresti FAMA ESCALA Pe un avion cumpărat de A. R. P. A. — Cu un avion „Breguet 19“ din cele cumpărate de Asociaţia româ­nă pentru propaganda aviaţiei anul trecut, maiorul Burduloiu şi căpitanul Iacobescu au executat raidul Bucureşti—Viena Paris şi înapoi, Paris — Bucureşti fără es­cală penntru a câştiga cupa „V. Bi­­bescu“. A. R. P. A. are satisfacţia că toate încercările mari ale aviaţiei noastre se fac cu avioanele cum­părate din fondurile strânse în ur­ma acţiunei de propagandă pe care o întreprinde şi ţine să îm­părtăşească tuturor membrilor şi donatorilor şi această satisfacţie, făcându-se încă o dovadă că obo­lul public dat în folosul aviaţiei este cu multă precauţiune între­buinţat şi cetăţenii sunt rugaţi să aibă în vedere că orice ban dat prin A­ R. P. A. şi filialele sale judeţene este bine administrat. MEMENTO CINEMA-RADIO RADIO Sâmbătă 31 August 1929 București. — Orele 18—19 Orch. radio, muzică de dans; 21 D. Onciul: Liedul modern. Cuvânt explicativ al programului d-nei Irma Tătucu ; 21.15 D-na Irma Tătucu, canto. Gas­ton Paulin: Voiu uita. Saint-Saens: „Primăvara care începe” arie din „Samson şi Dalila“; Fauré: întot­deauna; Debussy: Apariţie; Marx: Şi ieri mi-a adus trandaffiri; Reger: Cântec popular; R. Strauss: Heim­liche Aufforderung; N. Otescu: Foi de toamnă; 21.45 Muzica militară a reg. 1 grăniceri sub conducerea d-lui It. Şoimescu: Nibelungii, marş de Richard Wagner; „Tancred“, av. de Rossini; „Felicia“, vals de Simio­­nescu; Serenadă florentină de Rico ; Fragmente din „Cavaleria Rustica­nă“ de Leoncavallo; O zi de sărbă­toare, potp. naţional de A. Kratoch­­vil; Sânge de soldat marş, 22.50 Bui. met. şi ştiri de presă. Breslau. — Orele 17.30 Concert de la cafeneaua „Coroana de am­“; 19 Cărţi noi; 19.30 Curs de Esperanto; 19.40 Pentru cinefili; 20.50 Emisiune teatrală; 21.15 Muzică de dans. Morawska Ostrava. — Orele 13.20 Concert de orch.; 17 Bursa; 20 Trans, din Praga, meteorul, ştiri, inf.; 23.25 Trans, din Praga, muzică de jazz. Torino.—O­­ele 18 Concert al quar­­tetului radio; 20.15 Concert executat de quintetul radio; 22 „Boema“ ope­ră de Puccini. Bratislava. — Orele 12.30 Concert de plăci de gramofon; 13 Trans, din Praga, emisiune agricolă, concert; 19.10 Concert; 23.25 Trans, din Pra­ga, muzică de jazz. Kosice. — Orele 13 Muzică de clo­pote, concert; 18.30 Pentru copii; 20 Trans­ din Praga, noutăţi, conf.; 23.25 Trans, din , Praga, muzică de jazz. * Neapole. — Orele 18 Concert cu muzică variată; 18.30 Ora, meteorul; 22.02 Emisiune teatrală. Berna. — Orele 13.45 Concert de plăci de gramofon; 17 Concert al orch. municipale; 18.45 Pentru co­pii; 22 Concert consacrat operilor lui Strauss; 22.85 Concert de orch.; 23.45 Muzică de dans. Kattowice. — Orele 17.20 Concert de plăci de gramofon; 18.20 Cutia cu scrisori; 19 Audiţie pentru copii; 20.20 Lectură; 21.30 Concert seral ; 23.45 Muzică­­de dans. Berlin. — Orele 15 Concert de plăci de m­amore; 16.30 Conf. literară; 20 Conf. financiar­ă; 21.30 Conf. in­dustrială, în continuare concert cu muzică de dans. Roma. — Orele 14.15 Concert exe­cutat de trio-ul x­adio; 18.30 Concert al arch. radio; 22 Concert cu muzică variată. Praga. — Orele 12.30 Concert de gramofon; 13.20 Trans. din Bratis­lava, concert; 17.10 Pentru doamne; 17.30 Concert cu muzică, de jazz ; 18.40 Pentru lucrători; 20.05 Conf.; 23 Noutăţi, sport. Milano. — 13.30 Concert executat de quartetul de radio; 21.30 Concert executat de quintetul de radio; 21.30 Concert cu muzică variată. Viena. — Orele 12 Concert mati­nal; 16 Trans. de radiofotografii; 16.45 Concert de după amiază; 18.40 Poveşti pentru mari şi mici; 19.10 Poeme finlandeze, spuse de Otto Loewe; 20 Concert cu muzică de ca­meră; 21.10 Din operetele populare, concert; 20.50 Emisiune teatrală; 21.15 Muzică de dans; 21.30 Muzică de dans. După terminarea programu­lui trans­ de radiofotografii. Varșovia, — Orele 13.05 Concert de plăci de gramofon; 18.25 Trans. din Poznan, conf.; 19 Pentru copii; 21.30 Concert seral; 23 Meteorul; 23.45 Mu­zică de dans de la dancing-ul „Oaza“. Paris (Clichy). — Orele 13.30 Con­cert de plăci de gramofon; 16.45 Muzică de dans; 21.15 Concert al arch. radio; 22.15 Muzică de dans. Nachez: Cântec de seară; Alfred Grunfeld: Mazurcă; David Popper: Vito; 21.30 D. Ion Manolescu dela Teatrul „Regina Maria“, recitări cu acompaniament de pian; 21.45 D-na Gadgiu Raculea dela Opera Română, canto; Puccini: Arie din ,,M-me But­terfly“; Denza: Melodie; Bizet: Arie din „Pescuitorii de perle”; Bizet: A­­ria Micaelei din „Carmen“; "Verdi: Arie din „Balul mascat”; Th. Popo­­vici: Doină; 22.15 D. Alex. Theodores­­cu, violină—Prim concert maestru al fil­armonicei şi Operei Române; Saint-Saens: Introducere şi rondo ca­­priciosso; Sarasate: Romanţă anda­­luză; Fibich: Poem; C. Porumbescu: Baladă; 22.50 Bul. met. și știri de presă. Torino.—Orele 18 Concert executat de quartetul radio; 20.15 Concert exe­cutat de quintetul radio; 21.30 Trans. unei opere din Milano. Kattowice.—Orele 11.15 Trans- serv. religios; 12.56 Meteorul; 17 Conf. a­­gricolă; 17.20 Causerie; 18 Concert popular; 19.35 Conf.; 20.20 Causerie; 20.50 Trans. teatrală; 23.40 Muzică de dans. Praga.— Orele 17.30 Tr­ans. din Brno, Mor. Ostrava, concert de orch.; 17.30 Trans, din Bnno, Mor. Ostrava, Br­atislava și Kosice, pentru lucrăto­ri; 21 Trans, din Bratislava, muzică populară; 22.20 Trans, din Brno, Mor Ostrava, Bratislava și Kosice, „Dans la garde-l’obe de theatre“, comedie într’un­ act de A. Charvat; 23 20 Trans, din Brno, Mor. Ostrava, muzi­că de dans, . Viena.—Ox­ele 12 Concert simfonic; 16.30 Trans, de radiofotografii; 17 PROGRAMELE ZIIJEI DE A Z­ tmmn Duminecă 1 Septembrie 1929 Bucureşti.—Orele 11 Paştor şi Mus­­tăciora, un act pentru copii, de Vic­tor Ioan Popa, jucat de secţia, spec­tacolelor pentru copii a Teatrului Maria Ventura; 12.45 D. J. Wipfel Ar­­monium: Coral bisericesc; C. Pinti: Imn festiv; 12 Părintele Marin C. Io­­nescu, predică; 12.15 Orch. radio: Concert matinal. Mozart: Nunta lui ,Figaro, av.; Delibes: Baletul indian din opera Lalimé; Beethoven: An­dante din sonata pentr­u­ pian şi vioa­ră, op. 12, No. 2; Mendelssohn: Bar­carola veneţiană; Mendelssohn: Cân­tec de primăvară; Moniuszko: Ma­zurka din opera Halka; Wieniawski: Legenda; Origo: Valsul privighetori­lor din „Milioanele lui Arlequin“; Sinding: Freamătul primăverii; Me­­yex’beer: Marşul încoronării; 12 Orch. Marcu, muzică uşoară. Fraţii veseli, vals. Potp. de arii româneşti; Stelu­ţa, romanţă solo de vioară, d. Mar­cu; Hol­a staccato; Doina; Sârba lui Costica; N. Manzatti; Eu plâng Na­nette; Ciocârlia; 18 D. V. Maximilian de la teatrul „Regina Maria“; ora ve­selă; 18.15 Orchestra Marcu; N. Man­zatti; Odată în Napoli; Svenasen; Romanța solo de vioară, d. Marcu; Foae verde ca lipanu, voce d. Marcu; Arii naţionale; 19 Plăci de gramofon; 21 D. Iosef Thaler, violoncel; Robert Fuchs: Sonată în re minor; Tivadar IN CAPITALA Spectacolele de au­ TEATRUL CĂRĂBUŞ. — „Miss Re­­vista“, mare montare. „Pe­ PARCUL OTETELEŞEANU liţia la Strand“. TEATRU NOU (Cal. Văcăreşti).— Noua companie a artiştilor aso­ciaţi: „Rasputin“. GRADINA MARCONI.—„20 de zile la răcoare"*. TEATRUL „SCALA“. — „Mic şi al dracului" revistă de Ion Pribeagu. Teatrul „Maria Ver­tura“i „Lupii de aramă“ noua piesă a d-lui Adrian Maniu, din care a apă­rut un „fragment unitar“ în revista „Viaţa Românească” se va juca la teatrul Maria Ventura în versiunea complectă, în şase tablouri. Premiera este definitiv fixată pen­tru seara de Sâmbătă 14 Septembrie când se va inaugura Teatrul Maria Ventura. Ştiri Artistice In fiecare seară la Parcul Oteteli­­şanu se joacă irezistibila satiră de moravuri „Poliţia la Ştrand“ come­die în 3 acte în traducerea d-lui V. Rodan. In fruntea distribuţiei V. Ma­ximilian. Teatrul „Cărăbuş“ reprezintă în fiecare seară „Miss Revista”, cel mai mare succes al stagiunei de vară în care marele mânuitor al cupletului, d. C. Tănase are câteva creaţii stră­lucite. „20 de zile la răcoare“ se joacă în fiecare seară la grădina Marconi. In rolurile principale Al. Ghiberl­­ion, V- Brezeanu, Gh. Chamel şi Roland de Jassy. Bibliografii A apărut: „DESCENTRALIZAREA“ politică, administrativă, sindicală, de Dan Hrotfu, doctor In drept, avocat. „Problema claselor sociale“ de Pe­tre I. Ghiaţă, 248 pag. — 60 lei — 1929. Studiu de sociologie cu o lu­minoasă privire asupra claselor so­ciale românești. Cronica Judiciară Falsificator condamnat Prin ordonanţa definitivă a judecă­torului de instrucţie cabinetul V, fu­sese trimis în judecată Traian Rătă­­coianu pentru fals (125 cod. penal). Tribunalul a condamnat pe acest fal­sificator la un an închisoare zională.­­ Arestarea unor escroci D, judecător de instrucţie al cap. IV, a emis mandat de arestare îm­potriva lui Ion Antonescu, care în to­vărăşia lui Petre Ştiucă a săvârşit o escrocherie. Cel dintâi dându-se drept medic comunal,­iar al doilea drept secre­­tar­ul său, obligau pe mulţi dintre comercianţi să subscrie acţiuni la o pretinsă bancă, denumită Banca de credit funciar. Petre Ştiucă este bine cunoscut parchetului din altă afa­­cer­e, în care a izbutit să interneze în ospiciul Mărcuţa pe d-na Bentur, o femee perfect sănătoasă. Sălbătecia unei feme­i Femeea Aneta Vârcolici trăia cu tânărul Nicole Pascu de apr­oape 8 axxi, la ultimul timp, se ivise certuri Escroc dat în judecată D. procuror Ionel Petrescu a des­chis acţiune publică împotriva lui Horia Ionescu, din Herestrău, potri­vit art. 334 cod. penal, care prezen­tându-se în familia d-rei Zoie Coco­­randa şi dându-se drept candidat la însurătoare, a cerut mâna fetei, ce­rând totodată şi un aconto de 9500 lei din zetiţe. Părând partidă serioasă părinţii d-rei Cocoranda din str. Va­sile Cherchel No. 103, au înmânat a­­cestui excl­oc 9.500 lei şi candidatul a dispărut cu banii, din cauza geloziei Anetei Vârcolici. Intr’;:i:a din seri pe când Pascu dor­­mia. Anita Vâr­co­v ci a luat un brici şi şi-a ciopârţit iubitul. Acesta în groaznice chinuri a început să ţipe. corec-JLocatarii imobilului şi vecinii s’au î strâns şi de abia au potolit pe Aneta­­Vârgolici, care a încercat să se si­nucidă. Aneta Vârgolici, a fost trimi­să în judecata tribunalului corecţio­­nal pentru sluţire (art. 240 cod­ pe­nal) şi judecată ori de secţia I-a a tr­ibunalului de vacanţă. Aneta Vâr­golici a fost condamnată la 4 ani în­chisoare corecţională. CINEMA CINEMA CAPITOL.—Robert şi Ber­tram cu Harry Liedtke, Fritz Kam­­pera, Eliza I­a Porte, Deily Grei, etc. Concursul de frumuseţe de la Strand şi jurnal. TEATRU CINEMA TRIANON— A­cu este logodnica mea ? cu Elisa­­­beta Pinaret. La fine o comedie. CINEMA BULEVARD PALACE. — Doctor Joseph Balsamo cu Hans Stuewe, Renée Herlbel şi Alfred Abel. CINEMA ELITE (fost Frascatti).—Ca­­riera unei Midinete şi revista „A la Fonté“. CINEMA SELECT.—Târgul de sclave cu Billie Dowe şi Gilbert Roland şi o comedie. TEATRU CINEMA SCALA.—Compa­nia Zamora în comedia muzicală „Zvăpăiata“ şi filmul „Răsărit de soare“. CINEMA LIPSCANI.—Tr­agedia omu­lui cu Eleonora Boardman şi Ja­mes Munay şi o comedie. CINEMA MARIOARA VOICULESCU. „Insula Vrajelor“ şi trupa rusă. CINEMA MARNA.—Infernul Fecioa­relor, 8 acte şi artişti. CINEMA RAHOVA.—Zigano cu Ha­ry Piei, Raimond Van Piel, Fritz Greiner, Karl Etinger, Albert Pau­­llus, Dary Holms, Legesk şi Olga Hilmburg. CINEMA MARCONI.—Mireasa rătă­cită şi Bille Dowe şi artişti. TERASA BASARAB.—„Managse“ ju­cat de trupa din Vilna şi artiştii Teatrului Naţional. CINEMA ROMA - „Sânge păti­maş“,cu Ramon M­Uwarro. Seara artiştii CINEMA JUPITER.—Dansatoarea de la Monte-Carlo cu Harry Liedtke Unu­ pentru şapte cu Harry Piei. GRADINA CINEMA FACLA. — Do­minoul Negru în rolurile principa­le Harry Liedke. La fine o come­die nostimă. GRADINA CINEMA REGELE MI­­HAI­L—Film. Repede sărută-mă. Teatru: revista Foarte simplu de compania trupei Tuchi Eremia. CINEMA POTERAŞ. - O nuntă în revoluţie, o comedie şi artişti. CINEMA ŞERBAN VODĂ.—Căsnicia modernă şi o comedie. CINEMA LILIACUL.—Filmul româ­nesc „Povara“ şi coriştii Alecu La­­nilo Trio. VIITOR C4. Farmaciile de serviciu SAMBATA 31 AUGUST 1929 I. Mătăsaru Calea Victoriei 110, telefon 60/65 a; dr. L. Coniver Calea Victoriei 14, telefon 18/84; Gh. Bulandra, B-dul Carol 9; Alex. Roşu Calea Gri­viţei 74, telefon 24/39; C. Vaieni Calea Doroban­ţilor 17 ; M. Cu­gier str. Regală 6, telefon 31/32; farmacia I. Oc­as Calea Gri­viţei 252, telefon 3­8/63 ; Nicu Stănescu B­dul Pach­e Pro­topopescu 31 ; Eolampia Gheor­­ghiu str. 13 Septembrie 2; Ştefan Cornea Calea Victoriei 83; Alex. Leist, str. Dr. Felix 67.­ t omi­s să scăpaţi deREUMATISMUL, GUTA la-voastra EU VA OFER O cură de băut vindecătoare care activează disolvarea şi, eli­­inarea acidului uric, şi schimbului de nutriţie, deci nu aşa um­ită doctorie universală secretă ci un produs pe care buna .­oastră mamă NATURA îl doreşte spre binele omenirii bolnave Fiecăruia o probă gratuită Scrieţi-mi imediat şi veţi primi prin depozitele instalate in toate ţările, absolut GRATIS şi franco o probă împreuna cu instrucţiunile de servire. va puteţi apoi con­vinge singuri de inofensivilitatea acestui p remediu şi de efectul său rapid. August Mărzkce, Berlin-Wimers­dorf. Bruchsalerstrase No. 5. Abt. 12. Grazer Waggon-­ Maschenan-Fabriks-Actiengasellschaft vormals isil, Welizer Motoare 01 ESEL CU SIFARA COMPRESSOR dela 33 —2030 CAI PUTERE Jiconom­ie în consu­marea tie combustibil Informaţiuni gratuite şi oferte dau REPREZENTANŢII PENTRU ROMANIA Pentru INTREGUL VECHIU REGAT: Jacquas 505d, Bucureşti Str. Doamnei 19 —21. Pentru TRANSILVANIA, BANAT şi BASARABIA: Jacques Pauker BUCUREŞTI, Str. Smârdan 27, TIMIŞOARA şi CHIŞINĂU. Pentru BUCOVINA: Deutsch & ANdarmami-CERNAUTI, Str. Regina Maria 19 Pentru TRANSILVANIA de NORD: Bertho­l Czukor, Satu-Mara. Focul dela Scorţeni Ploeşti, 30. — Un puternic in­cendiu a isbucnit la întreprinde­rea petroliferă a societăţii Fo­­raki-Româmească din Scorţeni. S’a dat imediat alarma şi cum Sco­rţeni — lângă Băicoi — este un centru mare petrolifer, au început să sosiască ajutoare dela toate societăţile care au ex­ploatări în apropiere. Au ars atelierele de fierărie, sala maşinelor­, toalele de montaj şi atelierul de strungărie cu toa­te maşinile ce se găseau în ele. Pagubele sunt foarte mari. ---------------------------------­ FIRMELE comerciantelor Camera de Comerţ şi de Indus­trie din Bucureşti, aduce la cuno­ştinţa comercianţilor şi industria­şilor din circumscripţia sa, ca, de urgenţă, să se conformeze dispozi­­ţiunilor din lege asupra înscrierii firmelor, art.3 şi anume: „­­ • , „Nici un comer-Ciant nu se va pu-Concert de după amiaza; 19 Rămas tea folosi de­ emblema aleasă pen­­bun de vacanţă, causerie; 19 45 Con­­tinu tablă, afişe, prospecte, reclame cert seral; 20.55 Ora, met. corespondenţă, etc., dacă nu o va însoţi de numele şi pronumele său cari vor trebui să fie scrise în în­tregime — alăturea, deasupra sau dedesubtul emblemei — în mod vi­zibil şi citeţ. Societăţile în nume colectiv şi cele în comandită vor însoţi em­blema aleasă de firma lor socială, iar cele anonime şi cooperative de această indicaţiune. Comercianţii cari exercită co­merţul de bancă şi societăţile în nume colectiv sau în comandită al căror obiect este acest comerţ nu pot avea emblemă”. Cei ce nu se conformează aces­tor dispoziţiuni vor suferi rigo­rile legii. Tribiunalul Ilfov SECŢIA I-a C. C. EXTRACT Conform art. 92 din legea per­soanelor juridice. Prin sentinţa acestui Tribunal cu No. 68 din 11 iulie 1929, rămasă definitivă s-a recunoscut persona­litatea juridică Uniunei Societăţi­lor Române de Tenis, cu sediul în Bucureşti, Bulevardul Elisa­­beta No. 50 şi pe baza dispozi­­ţiunilor art. 84 din legea persoa­nelor juridice s’a înscris în re­gistrul respectiv la No. 43/929, având ca Comitet de conducere următoarele persoane: PREȘEDINTE, Colonel Adju­tant Regal Iosif Iacobici. SECRETAR, Gr­lgore Caracos­­tea, avocat, CASIER, Ştefan Sfe­­tescu, funcţionar ; MEMBRII: Ni­­colae Krupenski, funcţionar co­mercial şi Alfred San-Galli, func­­ţ­i­ţionar comercial.­­I Grefa Tribunalului Ilfov, Sec­­­­ţia I-a civ. cor. Atestă prezentul I Extract, spre a se publica în Zia- I rul „Viitorul“. Grefier, Al. Constantinescu No. 58.180. Dos. No. 2.422/929. 1929. August, 30. ........................Cf.... BLENORAGIA şi complicaţiile: prostatite, metrice, ova­­rite, prin curenţi electrici de diatermie (Boucayrol), BOALE de PIELE şi SIFILIS Controlul diagnosticului prin ANALIZA SÂNGELUI Reacţiile: Wassermann, Hecht şi Wassermann, Meinicke ULTRA MICROSCOPIE 9.-PASAGIUL ROMAN aproape de Palatul Regal—Bucureşti Consult. 11-1 şi 6-9—Telefon 333/81. Al. Il. Sânfluiescu AVOCAT Str. general Stan Poetaş 26 PARCHETE de stejar garantat uscate, Mobila de stejar masivă, stejar pentru tâmplărie şi construcţie, tămplărie de binale, şi cherestea de brad. Furnizează prompt. FABRICA GH. BĂRBULESCU Ploești 99VIITORUL" primește ABONAMENTE de VILEGIATURA cu 70 lei pe lună Greta Trib. Botoşani EXTRACT D-l Herşcu sin David zis Her­man Rozen comerciant din Boto­şani cu petiţia înregistrată la No. 2191/929 a introdus acţiune de di­vorţ în contra soţiei lui Ghid­a Herşcu sin David zis Herman Ro­zen din Bucureşti pentru motive determinate, termen pentru pro­nunţare 19 Septembrie 1929. Din această căsătorie a rezultat un copil Mich­el de 7 ani. Soţia pârâtă nu are nici o avere. Grefier, V. Pughiuc No. 39995, 1929 August 29. Grefa Trib. Botoşani EXTRACT D-na Aglaia Ignat Sofian agri­colă din corn. Starosieta, jud. Bo­toşani cu petiţia înregistrată la No. 39845/926 a introdus acţiune de divorţ contra soţului ei Ignat Ioan Sofian din aceiaşi localitate pen­tru motive prevăzute de lege. Din această căsătorie a rezultat doi copii S­eculai şi Maria mi­nori; pârâtul are 5 hectare pământ în ţarina satului Vicoleni, comuna Ungureni, o casă cu cinci prăjini în satul Bătrâneşti com. Starosiîţa Radu. Se publică conform art. 285 civ. modificat. Grefier, V. Pughiuc No. 39935, 1929 August 28 c. Austria în preajma războiului civil? (Continuare din pag. 1-a) fiinţare a parlamentului, de un marş asupra Vienei, pe un limbaj asemănător celui al dictatorului i­­talian, dar în tot cazul numai s’a vorbit. Efectul acestor amenin­ţări n’a întârziat să se producă. Din cercurile burgheze, cari sunt hotărâtoare de existenţa Heimwe­­hrului, s’au dezaprobat aceste ex­cese oratorice, declarându-se că Heimwehrul nu-şi are îndreptăţiri existenţa decât dacă rămâne la pro­gramul său de altădată, mai pre­sus de partide, arătându-se primej­dia ce s’ar naşte dacă din acea­stă mişcare ar lua fiinţă un par­tid al Heimwehrului. Aceste aver­tismente au produs o vădită des­­metecire la oratorii Heimwehrului. Nici vorbele clare pe care le-a tri­mes acestei organizaţii cancelarul Streerowitz n’au rămas fără ecou. După nişte excese ox­atorice, fl­eam se constată astfel o transfor­mare. După acest zel oratoric, care a dat adversarului un bine venit material de agitaţie, Heimwehrul a fost determinat la o alta atitu­dine, care progresează — cu sau fără voe — şi care trebue să-l rea­ducă la programul iniţial. De alt­fel este clar că guvernul nu va îngădui şi nici nu poate îngădui o depăşire a unor anumite graniţe, ci­, ar trebui să ia măsuri contra acestei mişcări în momentul când ea s’ar îndrepta contra constitu­ţiei. Dizolvarea asociaţiilor militar­e ar fi desigur o soluţie ideală, fi­reşte dizolvarea tuturor formaţii­lor existente. Momentul psiholo­gic însă pentru aceasta încă n’a sosit. Va fi mai întâi necesar ca o preparare minuţioasă din ambele părţi, mai înainte de a se proceda la dezarmarea generală a organi­zaţiilor din Austria. Ce se va întâmpla însă în Aus­tria ? Cum va fi soluţionată încor­darea politică internă ! Problema cea mare este dacă se va putea re­uşi să se dizolve într’i­n viitor a­­tare, spre a se ajunge la dezarma­rea Sc­ltzbundul­ui şi Heimwe­hrului. Recentele evenimente sân­geroase din St. Lorenzen au arătat că dezarmarea internă din Austria devine din ce în ce mai imperioasă dar ar fi o greşeală să se creadă că ambele organizaţii de apărare ar putea fi determinate să dezar­meze peste noapte. Neîncrederea e prea mare de am­bele părţi. Nimeni nu vrea şi nu va face primul pas. Chestiunea u­­nei dizolvări forţate a ambelor formaţii nici nu poate fi pusă. Pen­tru aceasta lipsesc pur şi simplu toate posibilităţile, nu mai puţin forţa. Autorităţile aproape că nu, pot face mai mult deocamdată de­cât să interzică, printr’un procedeu sever, demonstraţii simultane­ şi să evite trecături între cele două gru­pe. Dezarmarea ambelor fornaţii va necesita o pregătire minuţioasă a cărei durată nu ar fi tocmai scurtă. Baza pentru aceasta ar fi o bună cumpănire din ambele părţi. In tot cazul, soluţionarea problemei formaţiilor de apărare nu se va face cu forţa, ci cu mij­loace paşnice. Plăcerile de Dumine­ca însă ale unui război civil în mic nu vor putea dura la infinit fără a discreditarea Austriei. t DE ÎNCHIRIAT Dela 1 Octombrie 1929 sala de fes­tivităţi a Sindicatului Ziariştilor, din Bucureşti, din palatul Sindica­tului de pe Bulevardul Carol No. 7. Ofertele se primesc la Sindicatul­ Ziariştilor, str. Gogu Gr. Cantacu­­zino No. 2. A apărut No. 7 din l­denerafia Unirii , cu următorul cuprins: Vintilă Brătianu. . . Prof. I. Simionescu I. încuie!.................. C. Kirițescu. . . . Constant Georgescu. Prof. Agricola Cards; Prof. Dr. G. K. Leon. Gh. Tătărescu N. Maxim ...... Eugen Tuteanu . . . . „La vitrina Librăriilor“ Un document al vremii. — Cuvânt către tineret Tineretul nostru universitar. O revoluţie trăită Un nou auxiliar al învăţământului. — Radiofonia — Noua reformă administrativă. Camerele de Agricultură, împrumutul stabilizării şi dreptu­rile parlamentului. Un episod din timpul „Memorsn­­dufti-ului“. Cronica internă Cronica Externă „Răsfoind Revistele“ —1

Next