Viitorul, decembrie 1930 (Anul 22, nr. 6849-6872)
1930-12-02 / nr. 6849
Anul al douăzeci $1 doilea No. 68494 PACINI 3 LEI EX. laTARA 6 LEI EX. în STRĂINĂTATE ABONAMENTE IN TARA Un an----- 700 lei Şase luni — — 350 , Trei luni - 200 , In străinătate Un an----- 1400 lei Şase luni — — 700 , Trei luni — — 400 „ REDACT!A ADMINISTRAȚIA BUCUREŞTI STRADA EDGAR QUINET No. 2 || STRADA R. POINCARE No. 17 Telefoanele: Direcţia 351/23; Redacţie şi Administraţia 349/23 şi 303/11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administrafia ziarului, Strada R. Poincare 17 şi la toate Agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug: 3 LEI EX. In TARA 6 LEI EX. in STRĂINĂTATE Un guvern fără autoritate Beneficiarii puterii CER ALTORA JERTFE! Niciodată — la noi, ca şi în alte ţări — nu s’a simţit mai imperioasă nevoia unei autorităţi intacte şi puternice, spre a menţine ordinea şi a resista curentelor extremiste şi de disoluţie, întărite prin situaţia internaţională, de după război. Guvernul trebue să reprezinte maximum de încredere inspirată opiniei publice, şi această încredere este condiţionată de o întreagă serie de factori, ca autoritatea morală şi intelectuală a guvernanţilor, trecutul şi priceperea lor, etc. Din nefericire în aceste momente grele, când ţara noastră ar avea mai mult decât oricând nevoe de o stăpânire conştientă, energică, morală şi răspânditoare de o încredere unanimă, la cârma ei stă regimul naţional-ţărănesc, — un regim de demagogie înşelătoare şi de disoluţie, cum sunt toate regimurile politice cari voiesc să se întărească prin intrigărie, minciună şi înşelarea mulţimei. Ceea ce este însă, cu adevărat extraordinar de ciudat, e faptul că guvernul Mironescu, care nu e decât tot cel vechi — fără d-l Maniu — este sortit să stea la cârmă pentru a cere jertfe tutulor, a impune sacrificii de sânge in economia ţărei, şi a fi astfel guvernul cel care cere tutulor cât mai mult, el nedând in schimb ] murească ţara, ce este cu con nimic. Itractul Stewart, guvernul care nu şi partea cu adevărat stranie e că acest guvern care conduce ţara in momentele cele mai grele prin care ea a trecut de la război încoace, are în frunte nu pe şeful partidului, ci pe un ministru, care sub trecuta guvernare, tot naţional-ţărănistă, nu se remarcase decât printr’un rol cu totul şters. Guvernul de azi este astfel şi mai lipsit de autoritate politică, decât cel presidat de şeful partidului, d. Maniu. Şi se dă astfel unui cabinet venit cu pecetia provizoratului, simţit ca inferior chiar şi celuilalt, i se dă atribuţia de a cere şi impune jertfe, şi de a sta la cârmă în momentele acestea hotărâtoare pentru viitorul ţărei! Desigur spectacolul acesta este şi neaşteptat şi periculos. Şi de aceea asistăm la următoarele contradicţii menite a uimi întreaga opinie publică. Un guvern purtând pecetia provizoratului, condus nu de şeful partidului şi copleşit de toate păcatele celui d’întâiu guvern naţional-ţărănesc, care vine şi cere tuturor jertfe... până la sânge, iar acest guvern de mari sacrificii, continuă , a da ţării spectacolul aceloraşi imoralităţi, aceleiaş nepriceperi, aceleiaş lipse de orizont politic mai larg dincolo de sfera cluburilor politice. Guvernul care nu poate să lăpoate să se apere de toate acuzaţiile de necinste, din care cea mai nouă, este aceea a importului peştelui sărat din Rusia, cu o pagubă vădită de 20 milioane de lei; guvernul care n’a făcut nimic pentru înlesnirea producţiei ţării, care n’a învestit nici-un” ban într’o operă constructivă; guvernul care n’a reuşit de cât să creeze mijloace de risipă: lefuri regeşti pentru partizani, regii autonome, reforma administrativă, inutilă şi jefuitoare a banului public; guvernul care n’a avut ca lozincă decât „totul pentru noi, nimic pentru ţară“, guvernul josniciei morale şi nepriceperii intelectuale, vine azi şi cere, el, care n’are nici un reazăm în opinia publică, cum singur recunoaşte evitând cu frică alegerile parţiale, acest guvern vine şi cere sacrificii tuturor, alte sacrificii, după ce funcţionarii, industriaşii, comercianţii, agricultorii au ajuns la ultimele limite ale putinţei de a trăi. Guvernul care a adus ţara al dezastrul de acuma, tot el apare salvator cerând sacrificii, din partea ţărei sacrificate şi până acuma, iar guvernul cel mai lipsit de autoritate politică şi morală, se prezintă sub ipostaza de mântuitor şi îndrumător al ordinei şi gospodăriei ţării. Un spectacol de operetă, dacă din nefericire el nu ar avea grave consecinţe pentru viitorul ţării DIN IANUARIE 1830... Un deputat a adus zilele acestea la cunoştinţa Camerei un fapt care n’a ridicat nici un ecou, atât în Adunare cât şi în presă: în nordul Moldovei nu s’au plătit pensiile la invalizii şi văduvele de războiu din Ianuarie 1930! Peste puţin timp se împlineşte un an, de când aceşti oropsiţi ai soartei n’au primit nici un ban dela „patria recunoscătoare“, nici un ban din nişte pensii de mizerie. Şi câte nu s’au întâmplat în acest an! Iată-1 pe d-l Maniu, în frac şi cu decoraţii, ascultând sub înalta Regentă, Mesajul promiţător de reforme şi sporuri. Iată-l apoi declamând la tribună: „Guvernul va avea grijă de soarta eroilor Neamului“. Iată-l în primăvară aruncând armata împotriva invalizilor şi văduvelor cari, voiau să fie ascultaţi şi ajutaţi. Scene oribile de brutalizări, cari au provocat indignarea opiniei publice. Dar evenimentele s’au precipitat. D-l Manin a îmbrăcat iar fracul, iar şi-a pus decoraţiile, iar s’a citit un Mesaj. In nordul Moldovei, invalizii ei văduvele de războiu continuau să aştepte împrumutând câte un căuş de mălai dela vecini. Misiunile national-ţărăniste se succedau la mici intervale, vânturând statele Europei şi Americei: d-l Lugojanu venia, pleca şi iar venea; sute de mesageri încasau mereu milioanele unui buget istovit. Directorii regionali se instalau princiar, pentru a îngriji „mai deaproape“ de nevoile populaţiei ! Peste noapte miniştrii democratici integrale îşi ridicau palate la şosea iar cei cari aveu fantezia să trăiască din leafă, o încasau cu o punctualitate matematică. Văduvele şi invalizii continuau să-şi aştepte pensiile, trăind din milă şi din suferinţi. D-l Maniu a plecat să-şi facă convalescenta politică într’un elegant sanatoriu vienez. Hidroterapie, raze, masaje, ape minerale, — nimic nu cruţă pentru a se reface de ostenelile unei astfel de cârmuiri. Iar când stomacul îşi va recăpăta apetitul, d-1 Maniu va reveni să-şi ceară tacâmul la banchetul puterii. Până atunci d-l Mironescu face declaraţii, depune procete, votează legi, face promisiuni, alcătueşte bugete şi se „sacrifică“ pentru ţară, drumuri? Dar văduvele din nordul Moldovei tot nu-şi primesc pensiile... De altfel nu sunt ele singurele victime ale guvernării democrate. Toţi cei mici, oropsiţi şi săraci; toti acei cari nu prezintă o valoare electorală sau nu sunt rude cu puternicii zilei; toti acei cari îşi bazează drepturile şi existenta lor pe rege şi muncă cinstită ; toti acei cari în adevăr şi-au sacrificat viaţa şi sănătatea pentru binele tării. — toti sunt tratati astfel. E timpul juisorilor cari, sub pretextul „îndrei“ trăesc din ceeace s’a creiat şi s’a adunat în trecut, prin muncă şi economie. E rândul oamenilor cari nu cunosc altă lege decât pasiunile lor. Pentru interese personale, pentru patimi si vanităţi mărunte ei sacrifică cu inimă uşoară cele mai vitale interese ale tării, risipesc si distrug totul. In această atmosferă de ,,tineretă“, „încirc“, de „reforme“, de ritm nou” în viata tării,— cine să mai audă dureroasele tânguri ale văduvelor şi invalizilor de războiu, cari nu-şi primesc pensiile de mizerie sau plângerile mieilor slujbaşi ameninţaţi să rămână pe Peștele sovietic — Am venit cu dricul că miroase a hoit. Te înșeli, miroase a PEȘTE... SOVIETIC. Strălucita întrunire populară DIN ORADEA-MARE Mii de săteni şi ele orăşeni au participat eri la întrunirea Organizaţiei Liberale din Bihor Cuvântarea d-lui gen. TRAIAN MOŞOIU.—Declaraţiile d-lui DUCA EH a avut loc la Oradia om! cum sunt: Beiuş şi Vaşcău, ţăpunătoare , manifestaţiepentru fanii, în frumosul, lor port, au venit în căruţe şi autocamioane, iar cei din plăşile Aleşd şi Ceica au parcurs pe jos 50—60 kilometri spre a putea să audă cuvântul fruntaşilor partidului naţional-liberal. Din Rădăcini, comuna natală a d-lui Maniu a sosit o numeroasă delegaţie de săteni. Sătenii au sosit în tot cursul nopţei de Sâmbătă şi Duminică dimineaţa. Locul de adunare al congresiştilor a fost în piaţa Mihai Viteazu, de unde încolonaţi sub conducerea d-lor Gomboşiu şi general Negulescu, au pornit, cu numeroase muzici, spre sala congresului, sala Cercului catolic, una din cele mai vaste săli din Ardeal. Această sală a fost complect neîncăpătoare şi a trebuit ca pentru miile de săteni masaţi în stradă în jurul localului de întrunire, să se ţină o altă întrunire. La orele 16 a. m., sătenii au defilat in faţa clubului liberal, unde se găseau fruntaşii partidului liberal veniţi la această întrunire. Defilarea a durat până aproape de 12, când s’a deschis întrunirea, partidul naţional-liberal, în prezenţa a mii de săteni din cuprinsul Bihorului, orăşenii din Oradia şi delegaţii din Arad, Maramureş, Sălaj, Cluj şiSiau-Mare. Din plăşile cete, mai îndepărtate D. general Moşoiu a prezidat această impresionantă manifestaţie. Jurile Bihariei, sunt dator să vă amintesc jertfele aduse de Vechiul Regat pentru eliberarea voastră, pentru ca din faptele trecutului apropiat, să ne inspirăm conduita noastră viitoare. (Aplauze). Consiliul Dirigent, fiind desfiinţat din cauza dezordonatei sale guvernări, oamenii fostului partid naţional, pe care dv. îi ştiţi prea bine, văzând că ei şi rudele lor, au scăpat din mână beneficiile ce decurgeau din guvernarea blândului popor ardelean, au deslănţuit o propagandă neruşinată contra românilor din Vechiul Regat. Politiciani abjecţi şi agenţi electorali fără scrupule, au mânjit cu noroiu cele mai ilustre nume din istoria noastră contimporană. Au deslănţuit o luptă aprigă între fraţi, între ardeleni,■ şi regăţeni, inducând poporul în eroare prin calomnii şi minciuni ordinare. Au speculat toate nemulţumirile, au creiat chiar nemulţumiri, numai pentru atingerea scopurilor lor criminale. Inventând pericole imaginare pentru Ardeal, făcând promisiuni irealizabile, oamenii d-lor Maniu şi Vaida au adunat poporul în Maiu 1028 la Alba-Iulia, în cetatea sfântă a neamului, pe care apoi au infectat-o cu bandele de bolşevici, cari au inundat oraşul, împingând pe români la periferie. Bieţii români necăjiţi şi flămânziţi, au trebuit să sufere umilinţa de a vedea pe pretinşii săi conducători de gât cu bandiţii, cari săpau la temelia Statului român. (Puternice aplauze). Ce v-a adus adunarea dela Alba- Iulia, unde v’au tărăt fără voia voastră, agenţii naţional-ţărănişti. V’a adus deziluzii şimizerie. Nu mult după instalarea lăcustelor naţional-ţărăniste, la cârma Statului au început să se desemneze intenţiunile guvernanţilor, cari nu urmăreau alt scop decât interese meschine personale şi materiale. De făgăduelile făcute poporului, nici nu mai voiau să audă, uitând cu totul pe aceia, cari îi ridicaseră unde nu meritau. r In zadar voi cei dela Graniţa de Apus. aţi aşteptat, realizarea făgăduielilor făcute de aceia. în cari nostru pc d. Ion Duhoare cm- ^dejdile duce acţiunea partidului cu atâta,VaJac\ v^'un destoinicie şi strălucire.Sala orat bine, ei v au minţit f au batjocorit şi v’au sărăcit. (Aplauze). Prin politica, lor economică greşită, şi lipsită de patriotism, au paralizat comerţul şi industria. Risipind şi jefuind avutul public au ştirbit creditul Statului în ţară şi în străinătate. Unde este Creditul agricol cântat, timp de peste un an ? înfiinţând casele autonome şi dându-le de mâna jefuitorilor, au aruncat discreditul asupra celor mai importante iistituţiuni, care până în momentul când au încăput pe mâna ţărăniştilor, erau prospere. Au pus în vânzare avuţiile Statului. Au concesionat streinilor monopolul chibriturilor şi telefoanelor Dar deprecierea produselor agricole a adus desnădejdea în sufletele plugarilor români, cari văd cu durere cum samsarii şi agenţii fiscului, încasează rodul pământului lor şi al muncii lor, fără ca să le rămână şi lor ceva din munca trudnică a pământului. Această stare rea economică se agravează din ce în ce mai mult, din cauza fiscalităţii excesive. Până acum regimul naţional-ţărănist n’a făcut altceva decât să aducă sărăcia la uşa românului şi birurile grele sub povara cărora să înăbuşe astăzi. Deşi ne găsim în ceasul al 11-lea, totuş sunt plin de nădejde, văzând că v’aţi desmeticit şi că aţi răspuns la apelul acelora cari nu v’au minţit niciodată. In aceste momente partidul liberal este singura forţă capabilă să salveze ţara. (Urale). Alipiţi-vă cu tot sufletul de partidul liberal şi ajutaţi-l ca să isgonească dela cârma ţării pe nevrednicii, cari v’au minţit, v’au trădat şi v’au sărăcit. Gândiţi-vă... Acordaţi toată încrederea partidului liberal, condus cu atâta destoinicie şi patriotism, de către marele român Vintilă Brătianu. (Sala face o vie manifestaţie pentru d. V. Brătianu). Gândiţi-vă totdeauna, că, naţional-ţărăniştii, în loc să facă un bine cât de mic, masselor muncitoreşti, le-au adus şomajul, foamea şi gloanţele ucigătoare devn, imperii, iar plugarului român i-au adus sărăcia şi pe perceptorii nemiloşi. Lepădăţi-vă pentru totdeauna de satana naţional-ţărănistă. (Urale, ovaţii). D. LEONTE MOLDOVANU : N’am venit dela Brăila să vă aduc durerile cari apasă acolo, nici jalea care bântue toată ţara. Căci noi înţelegem că aceiaş nenorocire există pretutindeni. Eu vă aduc încrederea complectă în partidul raţional-liberal, în care se vede singura nădejde de îndreptare din această situaţie dezastruoasă. Istoria acestui partid se confundă cu însăşi, istoria ţărei . Unirea principatelor, desrobirea de sub turci, independenţa şi apoi înălţarea la rangul de regat a României şi în urmă realizarea unităţii naţionale sunt opera splendidă a acestui partid. Dacă aţi putut vreodată avea un moment de îndoială, azi, după cruda experienţă făcută de doi ani încoace, aveţi datoria să formaţi zid puternic în jurul partidului naţional-liberal pentru salvarea statului. Trebuesc înlăturaţi toţi sperţarii, toţi hoţii şi risipitorii banului public — gu- vernul acesta ăl sărăciei generale trebue izgonit. (Aplauze). D-1 gen. TRAIAN MOŞOIU Cuvântarea d-lui general Moşoiu Mau ■gaura. Deschizând această măreaţă adunare, primul meu gând îl îndrept spre şeful nostru iubit, spre domnul Vintilă Buzeanu, căruia, în numele organizaţiilor de Maramureş, Sătmar, Sălaj şi Bihor, reprezentate aici, îi trimit salutul nostru respectuos şi îi exprim sentimentele noastre de adâncă credinţă şi neclintit devotament. • In clipele grele, prin care trece acum ţara, geniul cel bun al Neamului, ne-a trimis pe acest om soria d-lui Vintilă Brătianu, mare, care în întreaga sa viaţă n’a avut altă stea călăuzitoare decât mărirea şi înălţarea, Patriei, căreia zi cu zi i-a închinat, toate puterile şi toată activitatea sa. Cu o legitimă nădejde. Un Neam întreg îşi îndreaptă privirile spre domnul Vintilă Brătianu, pe care îl consideră, ca pe salvatorul Ţării din haosul, în care a cufundat-o un regim nefast. D-sa dă citire următoarei serii Scrisoarea d-lui V. Brătianu Scumpe dempnile General,Neputând participa la întrunirea regională a Partidului Naţional-Liberal din Oradia-Mare, te rog a transmite prietenilor noştri părerea mea de rău de a nu putea fi şi eu în mijlocul d-l. Sunt sigur că şi această întrunire pe care partidul nostru o tine pe frontul de Apus al României Intregite va avea acelas răsunet în sufletul bunilor Români, ca si în restul Ţării, si în deosebi în toate Provinciile liberate. Am totdeodată convingerea că toti cetăţenii conştienţi de nevoia solidarizărei in lupta pentru apărarea României Mari au înţeles apelul Partidului Naţional Liberal pentru ca, prin ajutorul lor, să putem înfăptui această operă şi da, în aceste momente de mari greutăţi atât interne cât şi externe, o sănătoasă îndrumare opiniei publice, care fusese amăgită şi acum desnădăjduită în speranţele sale. Programul Partidului Naţional Liberal de apărare şi înfrăţire în România întregită, bineînţeles şi hotărât aplicat, nu va putea fi decât în folosul tuturor locuitorilor acestei Ţări, oricare le-ar fi credinţa şi naţionalitatea. N’am nevoe să mai adaog că presenta d-tale în lupta politică de apărare ce am întreprins este o chezăşie mai muit că vom dobândi izbânda pe care, în timpul laIni continuare d-l general Moşoiu salută pe fruntaşul între fruntaşi, pe primul colaborator al şefului D . VINTILA BRATIANU ţionează îndelung pe d. Duca). El nu este numai primul fruntaş al partidului, el este marele român care a colaborat cu marele Ionel Brătianu, la înfăptuirea votului obştesc şi a împroprietărirei plugarilor români. Să-mi daţi voe ca să salut pe marele nostru dascăl pe dr. Angelescu, care a aşezat pe bazele cele mai solide învăţământul românesc şi propăşirea culturală a poporului nostru. Miile de şcoli presărate pe văile şi plaiurile graniţei de Vest, sunt mărturia acţiunei culturale extraordinare a domnului dr. Angelescu. D. dr. Angelescu, bolnav fiind a trimis următoarea scrisoare: Iubite Generale, Cu adâncă părere de rău, fiind suferind, nu pot lua parte la congresul partidului național-liberal din Oradea-Mare. Regret deci că această împrejurare neprevăzută mă împiedică de a ridica și în mijlocul Bihorenilor, cum am făcut-o și în altă parte, protestarea mea cea mai energică, contra politicei şcolare nefaste, preconizată de actualul guvern. Rog a fi interpretul meu, pe lângă congres, exprimându-mi toată speranţa ca din aceste manifestaţiuni grandioase ale poporului să rezulte pentru ziua de mâine o schimbare radicală, menită a ridica şi consolida taina şi neamul nostru. Cu cele mai călduroase salutări, Dr. ANGELESCU Salut de asemenea pe ceilalţi fruntaşi ai partidului, prezenţi în această sală pe d-nii I. Inculeţ, Leonte Moldovanu, Al. Donescu, Ştefan Ioan, etc., cari n’au pregetat să vină dela mari depărtări în mijlocul nostru, în aceste, împrejurări grele pentru ţară............... Ei au venit, ca să vă spună cuvântul lor plicp de adevăr şi de lumină. (Aplauze, ovaţii).. ., Fruntaşii noştri vor .Vedea, cum, după o amăgire de o clipă, zecile de mii de Bihoreni, Sălăgeni , şi Sătmăreni, s’au desmeticit şi astăzi, văzând realitatea,au alergat sub steagul partidului naţionalliberal. „ Mulţimea de cetăţeni întruniţiastăzi, precum şi însufleţirea ce domneşte în aceste adunări,ne dovedesc, cât de grea, este situaţia şi cât de mari sunt nădejdile ce acest zborului, ai adus-o alături de cel popor mne acum hi-partidul natalii valoroşi conducători ai oşti- Donal-liberal, partidul, care arei. Primeşte, te rog, şi cu acest prilej, scumpe domnule general, încredinţarea amicalelor mele simţiminte. (Urale ovaţii). VINTILA BRATIANU cum b ani a eliberat Ardealul şi pe românii dela graniţa de Vest de sub jug străin. (Vii şi înrelungate aplauze, strigăte: „trăiască partidul naţional-liberal). La unul, care în anul 1919 am __ , ___ _____ _ descins cu sabia în mână pe pis- stăpânirea turcească a național-țară" KContinuarea hi pas. 2-a) Discursul d-lui Ion Inculeţ Am putea să fim poporul cel mai fericit din lume. Avem o unitate naţională indistructibilă. (Aplauze puternice). Avem aceiaş limbă. Vedeţi, sunt dela Nistru şi vorbesc aceiaş limbă înţeleasă de voi toţi cei dela Tisa. (Aplauze). Avem o cultură comună, avem o Românie Mare a noastră a tuturora în fruntea căreea se află Regele nostru al tuturora, doritor de binele poporului. (Ovaţii). Cu toate acestea suferim. Suferim noi cei dela Nistru, ca şi voi cei dela Tisa. (Voci: Aşa este!) Cam sunt cauzele acestor suferinţi şi cum pot fi ele înlăturate. Soluţiile le văd pe plăcardele d-voastră. Văd colo pe- un placard scris: „Jos guvernul nepriceperea Jos jefuitorii codrilor noştri !“ (Strigăte: Jos guvernul, jos naţional-ţărăniştii !) . Mai văd scris: „Vrem export de vite, nu plimbăreţii guvernului“ Mă unesc şi cu acest placard. Este nevoe să exportăm vitele noastre ca o bogăţie a poporului nostru muncitor, după cum este nevoe ca mărfurile importate din ţări streine să aibă un preţ eftin (Voci, aşa este). Nu mă unesc însă cu a doua parte a inscripţiei. Cred, aţi flori şi d-voastră ca să exportăm şi pe toţi miniştrii incapabili, să-i exportăm ca să nu se mai întoarcă îndărăt, să nefericească ţara. (Ilaritate. Aplauze). Mai văd un placard pe care este scris aceea tocmai ce este necesar pentru statul nostru: „Trăiască partidul naţional-liberal, salvatorul, ţărei!” (Strigăte: trăiască!) Da, numai, partidul nostru, prin oamenii, lui, programul lui experienţa lui, poate să scoată ţara din greutăţile în cari se află. Două lozince: „Jos guvernul /“ „Trăiască partidul liberal/“ trebue necontenit să răsune de la un capăt la celălalt al ţarei. Aici , mântuirea. (Mari’ aplauze).* D. prof. BOGDAN DUICA spune că întreaga populaţie a ţării jefuită de, nîştilor, strigă guvernului: Lipsiţi-ne de administraţia rea, de biruri împovărătoare, de toate ticăloşiile. Voim un guvern care să se îngrijeascăde sănătatea, viaţa şi avutul poporului. Nu ne trebuesc turcii naţional-ţărănişti ci fraţi români, iubitori şi pricepuţi. (Apr.)’.D. TRAIAN NERVA COSMA arată că această întrunire mărturiseşte încrederea şi dragostea neclintită a bihorenilor in partidul naţional-liberal, care singur cunoaşte durerile şi păsurile mufţimei şi soluţiile menite să mântuiască ţara. (Apt). D. dr. COROVITZ aduce salutul organizaţiei liberale din Sălaj, relevând desnădejdea unanimă apopulaţiei ce îşi vede cum se distruge tot ceea ce s’a agonisit cu trudă zilnică. . D. ŞTEFAN C. IOAN, adice salutul judeţului Fălticeni, unde există aceeaşi * îngrijorare şi aceeaşi desnădejde ca şi în Bihor. Constată că niciodată ţara noastră n’a străbătut vremuri mai grele şi n’a stat sub greutate mai apăsătoare ca sub cârmuirea actuală.“ (Aplauze prelungite).. Dacă agricultura se găsaşte într’o stare catastrofală,dacă industria trage să moară şi nedă tot mai mulţi şomeri, dacă în comerţ falimentele se înmulţesc vertiginos, dacă o fiscalitate excesivă dă de gândit la oamenii, cei mai optimişti, apoi cu şcoala stăm şi ,mai rău. Cu mâhnire vedem că în cursul anului şcolar şi în puterea emei, s’au desfiinţat cu o singură trăsătură de condei, zecide licee, gimnazii şi şcoli normale, sub cuvânt că Vor pune în practică „anumite vederi ale guvernului“ In ceea ce priveşte raportul între învăţământul nostru teoretic şi acel practic. ’Argumentul acesta este aşa de slab, tricât nici nu merită o discuţiune, căci planuri de acest fel se fac şi se execută numai la Începutul anului, şcolar, ian nu peste 2 Mî luni, după ce părinţii au instalat co-