Viitorul, mai 1931 (Anul 23, nr. 6970-6994)

1931-05-01 / nr. 6970

i NOTE itta PIDA@®€SA. şi gazdeie elevilor Cu ocazia unei vizite la Casa Şcoalelor, primul ministru, care fireşte nu uită nici­odată că mai presus de provizoratul marei demnităţi oficiale, stă permanen­tul rol de îndrumător al suflete­lor tinere,­­ cu alte vorbe că şe­ful cabinetului nu absoarbe pe profesor — s’a ocupat şi ele o che­stiune şcolară, care are o deose­bită importanţă pentru educaţia adevărată, şi anume de chestiunea gazdelor elevilor-Intr’adevăr, felul cum, trăesc unii din elevi — şi aceia cari sunt săraci, deci cei mai mulţi — la gazde, este o adevărată tragedie, şi­ o sfidare a pedagogiei mărtu­risită in discursuri şi aplicată şi lecţii model. Cine sunt gazdele elevilor şi ele­velor? Sunt case de oameni să­raci, cu promiscuităţi îndemnă­­toare la vele, şi tinde, fireşte, nu­mai gândul educaţiei nu a fost a­­cela care a îndemnat pe văduva săracă, pe solii împovăraţi de ne­voi, de-a primi şi elevi în gazdă! Am văzut mulţi ani, în urmă, a­­ceste gazde prin oraşele de pro­vincie. Case cu camere pardosite cu pământ pe jos, cu ferestre pe unde soarele nu e primit de­cât cu sgărcenie şi filtrat prin o­­chiuri de geam lipite cu hârtie. Am văzut camere în care locuiau într-o lipsă de igienă uşor de în­ţeles, 3­1 copii, în perioada cre­şterii. Şi hrana lor? Aduc de acasă unii, o bucată de brânză, puţin mălai, şi gazda face măncarea. Ce mâncare ! Şi se poate vorbi aci de raţia alimentară cerută de me­dici pentru ca trupul să nu cu­noască carenţa fiziologică ? Mi­zeria se uneşte cu, ignoranţa, pen­tru a creia copiilor mediul cel mai prielnic tuberculozei! Şi voim ca aceşti copii, hrăniţi prost, trăind în neconfort şi fără, nici im sfat,­ moral, să fie elevi buni din şcoală, ori cetăţeni aleşi ai statului ! Şcoala nu este decât un îndemn. Alături de ea trebue să existe atmosfera de seră a fa­miliei, educaţia bunului internat, mediul educativ care să prelun­gească lecţia, şi să completeze sfatul de pe catedră. Cit gazde ignorante, cu traiul in bordeie neigienice, nu se poate crea populaţia sănătoasă la min­te şi la trup, ce-o dorim şcoalelor noastre şi de aceia­ un control ri­guros al gazdelor elevilor şi ele­velor, este cerut şi de morală şi de igienă, şi de pedagogia in­structivă, pentru că lecţia este o­­pură artificialitate când nu se al­­toeşte pe un suflet curat şi pe un trup sănătos. Chestiunea gazdelor elevilor este astfel esenţială pentru pro­gresul şcoo­lor româneşti, şi ne pare bine că s’a­­ oprit asupra-i însuşi Primul ministru al ţărei noastre. FETRONIUS Anul si două-z€Cl sl treilea No. 6970 4 Pegini 3 LEI EX. tn TARA 6 LEI EX. în STRffilHATftTE A B O NAHE N T E IN TARA 1 In streinătate Un an------ 700 Ie* î Un an------1 1400 lei Șase luni — — 350 , I Șase lun! — — 700 , Trei luni — — 200 „ | Trei luni-------100 „ ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI STRADA EDGAR QUINET Ho. 2 || STRADA R. POINCARE NR. 17 Telefoanele: Direcţia 351/23 ; Redacţia şi Administraţia 349/23203/11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia Starului, Strada R Poincare 17 ?i la toate Agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug: 3 LEI SZ. In TARA 6 LEI EH IN STRĂINĂTATE TEAMA de ALEGERI Ziarele oficioase ale partidului naţional-ţărănesc, ca şi acelea cari deşi se pretind „indepen­dente” — au rămas în solda ace­­stui partid, — încearcă să înfă­ţişeze opiniei publice eventuali­tatea alegerilor legislative drept o adevărată primejdie pentru or­dinea şi liniştea statului român. In al doilea rlând se invoacă... cheltuiala pe care ar necesita-o această consultare a ţarei. In această din urmă privinţă desigur că nu cei cari au presi­­dat timp de doi ani şi jumătate regimul de jaf şi risipă a banu­lui public fără precedent în isto­ria noastră politică,­­ pot fi în­dreptăţiţi să invoace pretextul cheltuelilor electorale strict ne­cesare, pentru a susţine că nu este nevoie de consultarea corpu­lui electoral al votului obştesc. In ceea ce priveşte teama de de­zordini şi de deslănţuire a nu ştim cărui spirit de anarhie, ea este desigur cu totul neînte­meiată. Trecut prin grele vicisitudini istorice, încercat şi călit de su­ferinţe seculare, poporul român a dat întotdeauna dovadă de cu­minţenie şi sânge-rece, chiar a­­tunci când demagogia cea mai destrăbălată a încercat să-l a­­măgească şi să-l rătăcească. Şi dacă aceste calităţi înăscute ale rassei s’au manifestat în trecut când poporul nu avea nici pă­mânt nici drept de vot, cu at­ât mai mult ele se vor învedera as­tăzi, când partidul naţional-lbe­­ral a realizat cele două mari re­forme democratice: împroprietă­rir­­ea şi votul obştesc. Un fenomen caracteristic din structura sufletească a poporului român este că tocmai în împre­jurările cele mai grele prin cari uneori poate să treacă țara, toc­mai atunci se manifestă acel op­timism sănătos, acea neînfrântă încredere într’un viitor mai bun care dă nădejdi şi putere de re­zistenţă unui neam viguros şi activ. Cine nu-şi aminteşte cu le­gitimă mândrie de atitudinea ad­mirabilă a poporului romlin, oştire şi cetăţeni — în ceasurile de supreme greutăţi ale războiu­lui nostru de întregire?... In actuala criză financiară şi economică, — când atâtea ele­mente de dezordine şi destră­mare stau la pândă pentru a pro­fita de orice slăbiciune cât de mică — conducătorii guvernului actual se simt desigur stăpâniţi de un sentiment de încredere şi încurajare ştiind că marea massă a naţiunei cer din nou dovadă de acea înţelepciune înăscută, ca­racteristică poporului român. Cetăţenii alegători de la sate şi de la oraşe sunt pătrunşi de cre­dinţa că în asemenea clipe spiri­tul de ordine şi J© disciplină na­ţională este mai necesar ca ori­când. Cu toa­ te lipsurile şi sufe­rinţele de tot felul, — datorite în parte unei guvernări nefaste şi incapabile — ei sunt stăpâniţi înainte de toate de instinctul conservărei naţionale. Guvernul actual, presedat de un bărbat c care înţelege şi pă­trunde instinctul popular, îşi dă seama desigur şi preţueşte acea­stă stare de spirit a ţarei. El are datoria imperioasă ca să lase a­cest instinct să se manifeste în cea mai depună libertate, îngă­duind astfel naţiunei să aplice sancţiunile ordin politic ace­­lora cari au amăgit-o şi au dus o la dezastru. Niciun pretext nu poate sta în calea alegerlor generale, menite să însănătoşiaască o atmosferă o o­trăvită de i­moralitate, şi să îm­â n­­ture ultimei.­ urme ale regimu­lui nefast na,­ional-ţărănesc. Niciun pa­rtid politic real şi cinstit pus lfe slujba ţârei nu se poate teme­­­p rezultatul acestei indispensabile consultări a ţâ­rei, — afară, bine­înţeles, de cei cu conştiinţa încărcată de pă­cate. In ce ne priveşte, suntem în­credinţaţi că votul obştesc se va rosti pentru partidul liberal, care, prin trecutul şi actele lui de până acum, ca şi prin progra­mul de realizări practice şi ime­diate pe care îl are pentru vin­decarea reccilor de cari suferă țara, merită încrederea ei. Un impozit proprietate PD îl* Angli­a In cercurile politice din Londra a făcut senzaţie vizita pe care a fă­cu­t-o ori primului ministu MacDo­nald, d-l Lloyd George, şeful par­tidului liberal, însoţit de Sir Her­bert Samuel, alt conducător al a­­cestui partid. Conversaţia la care a asistat şi ministrul laburist d. Tho­mas, a durat peste un ceas. S’a di­scutat chestiunea înfiinţării unui impozit pe proprietate, impozit pe care d. Lloyd George îl propagă de zeci de ani. In vizita de cri­tereu­­rile politice văd un nou semn al a­­propierii dintre cele două partide. (Danub). D-l LLOYD GEORGE E ECOURI nu au sosit la Roma, peste 1500 de automobile, dintre care ma­joritatea participă la releu­ ,,ra­­dio auto“ internaţional. In urma ordinului primit prin sta­ţiunile de radio, instalat pe automo­bile, participanţii au format eri di­mineaţă un impozant cortegiu, mer­gând la Ostia. Contegiul a urmat pe şeful guvernului, d. Mussolini, care conducea personal un automobil su­­per-sport. Coloana a defilat apoi în faţa d-lui Mussolini, pe noua şosea inaugurată azi dimineaţă la Ostia. Noua prome­nadă, are peste 3 kilometri, mergând dealungul plajei. D. Mussolini a fost aclamat in mod călduros, de întreaga asistenţă. E­­i s’au produs două cutremure de pământ în regiunea insulelor Chios şi Oenuses. Mai multe case şi cazărmi, au suferit de pe ur­ma cutremurelor. Locuitorii insulei Oenuses, înspăi­mântaţi de cutremur, s’au instalat în aer liber, in corturi improvizate. PERSPECTIVE (Doi elevi au jefuit un șofer) COMISARUL: - URde s» să ajungea« n­eno­rocitilor ! COPiiS : - La NAȚIONAL JARANI^T!.... Industriile n­aţion­­le ,pot f­­i încurajate reminţându se­ ia b­enzi peste hotare, astfel cum nu contestăm actualului guvern dorinţa serioasă de-a sprijini mun­ca naţională şi de-a combate şoma­jul. Totodată ne bucurăm că inten­ţionează să introducă omenia, aco­lo unde democraţia naţional-tără- trîstă soluţiosm totul prin gloanţe. Dar ca intenţiile să fie rodnice, tre­bue să se bazeze pe un program ho- Sprn şi mai miult lupta pentru train, târât şi realizabil.­­fostul guvern a lăsat larg deschis n aţionali ,pot fi mult ca­, cum le făcea fostul guvern. Aceste­ comenzi oneroase, apăsau greu asupra bu­getului, dar şi asupra situaţiei imin­citorimei, provocând un şomaj din ce în ce mai accentuat. Spre a înă­ Până acum guvernul a luat deci­ziunea de-a trimite la urma lor pe acei şomeri cari au venit în Capi­tală să caute de lucru. Dacă găseau de lucru în oraşele lor, cu siguranţă că n’ar fi venit în Bucureşti aceşti muncitori în zdrenţe, cari se întâlnesc pretutin­deni. Aşa dar guvernul trebue să le creieze de lucru sau, fie aici, fie a­­colo, să Ie dea ajutoare. Cum se poate găsi de lucru ? Ju­decând superficial, posibilităţile guvernului în această direcţie sunt reduse. Realitatea însă e cu totul alta. România poate uşor ameliora situaţia lucrătorilor ei, sprijinind industria naţională, împiedecând imigrarea elementelor streine şi verificând situaţia muncitorilor streini cari au pătruns până acum în ţară. E un program vast, dar porţile imigraţiei lucrătorilor streini. S-a făcut un imens trafic cu autorizaţiile de intrare şi şedere în ţară a muncitorilor străini. Sam­sarii regimului aveau un tarif de cinci până la zece mii de lei pentru o autorizaţie de acest fel Aşa au pătruns la noi peste cinci­zeci de mii de lucrători streini, cu toate că nu era nevoie de ei, de­oarece aveam în ţară numeroşi muncitori români de aceiaş specia­litate, cari şomau. Dar anumiţi in­dustriaşi, preferau pe streini, de­oarece puteau să le dea un salar mai m­ic. De aceia ei făceau toate sforţările spre a le uşura intrarea în tară. Dar în afară de­­aceştia sunt încă câteva zeci de mii de lu­crători rămaşi clandestin în tara, fie că li s’au anulat autorizaţiile că ei n’au plecat, fie că n’au avut nici odată autorizaţie. Aceşti lucrători rămân în tară mituind în dreapta şi în stânga, organele de control în subordine. Ei bine, dacă s’ar lua măsuri pen­tru un control sever şi trimiterea peste graniţă a tuturor acestor ele­mente streine, in mare parte bolşe­vizate, de care industria noastră n’are nevoie, — problema şomajului ar fi pe trei sferturi rezolvată! Aşa­dar pe deo parte încurajarea industriei, pe de altă parte trimite­rea peste graniţă a lucrătorilor streini, elemente de agitaţie, care iau frâinea de la gura muncitorului român. Să nu se creadă că aceasta este o măsură reacţionară. Cele mai demo­cratice ţări, in frunte cu Statele­ Unite, o practică acum în timp de şomaj acut, când munca naţionala trebue protejată. La­ noi, chiar par­tidul socialist a cerut în parlament această măsură. Aşa­dar ea să fie neîntârziat înfăptuită, printr’o de­cizie care să escludă orice posibili­tate de hatâr şi de corupţie. Şi mai ales controlul aplicărei acestei de­riziuni să fie dat unor elemente cinstite, evitându-se acele corupte cu care nraţional-țărăniştii au îm­pănat administraţia. * realizabil. ___ Politica Externă — Presa franceză și discursul d-lui Benes Expunerea făcută zilele trecute de d. Benes, la Praga, asupra si­tuaţiei creiate de proectul de uni­une vamală austro-germană este larg comentată de presa franceză ,,Le Temps“ observă că aceasta expunere a făcut cel mai puter­nicit impresiune în toate cercu­rile unde se urmăreşte de­ aproape controversa internaţională anga­jată, în această privinţă. Ministrul de externe al Cehoslo­vaciei a făcut acestui proect, o critică severă şi justă. Este impo­sibil, zice ziarul francez, ca opi­nia publică din Austria și Germa­na să nu fie impresionată de a­­ceastă clară demonst­rat­ie a in­convenientelor, pe căi de grave pe atât de numeroase, pe­ cari aceasta uniune vamală le-ar comporta din punct de vedere economic, nu nu­mai pentru Austria, dar pentru totalitatea statelor­­ din­ Europa centrală, cari ar fi, sacrificate numai în interesul Germaniei. * Teza d-lui Benes este că în rea­litate, prin acordul ce se are în vedere, Austria ar fi expusă să vadă produ­cându-le in fata ei se­rioase bariere vomate, cari ar fi în mod firesc ridicate până la înălţimea barierelor germane şi de natură să pună pe gânduri pe austriaci. Dealtfel riscurile uniunei va­male austro-germane sunt de aşa natură, încât în cercurile indus­triale austriace s’a desenat, de îndată rezistenţa la această în­treprindere. D-l Beneş are deci perfectă drep­tate, zice ziarul francez, când con­stată că Berlinul şi Viena văzând şi apreciind aceste inconveniente, urmăresc desigur alte scopuri decât, cele de ordin economic. In­teresul pe care-l urmăresc nu poate fi de­cât de ordin politic, şi ţinta nu poate fi de­cât îndruma­rea, spre Anschluss. Energica reacţiune a d-lui Be­neş contra acordului plănuit va avea ca prim efect de a pune ch­es­tiunea pe adevăratul ei teren, de a fixa principalul aspect al dezba­­terii. Nu­ mai este cu putinţă, după exprimarea ministrului de externe al Cehoslovaciei, să se mai sus­ţină în mod serios că prin această iniţiativă Berlinul şi Viena au voit să pună la cale în mod prac­tic o largă cooperare europeană în sensul grupărilor regionale pre­­conizate la Geneva. Tot ceea ce se va putea, spune a­­supra acestui punct, va fi de a­­cuma zadarnic şi nimeni nu mai poate avea iluzii. Este posibil ca la Viena să fi avut unii spe­ranțe că se pot asigura Austriei mai bune cot­dițiuni­­ economice, cu toate că este o grava eroare din punctul de vedere al interesu­lui­ austriac căci industria acestei țări ar fi absorbita de cea .(­ci mană. Este sigur însă că Berlinul n’a avut și vedere de­cât scopuri politice. Or, Berlinul este cel care ma­nevrează în această afacere. * In declar­at lunile pe cari Ie-a făcut la Viena, la o întrunire a partidului pangermanist vice­cancelarul federal d-l Schober a spus că a indicat la Paris, acum un an, şi Societății Naţiunilor, ca Austria, nu putea aştepta să se pună de acord vre­o 20 de state europene, şi că trebuia, să se în­ceapă prin înţelegeri regionale. D-l Schober se miră că a fost, re­probat atunci şi adaugă că n am putut prevedea că va fi blamat atunci când, va trece la aplicarea practică, a acestei idei printr un acord cu Germania. Nu este însă nici o contradicţie între aprobarea principiului aces­­tor înţelegeri regionale, — observă ziarul francez — şi voinţa de a î­mpedica planul de uniune vamală austro-germană, căci­ aceasta­ din urmă nare caracterul unei înţele­geri regionale care nu se poate concepe decât cu garanţia nego­cierilor prealabile între toate pu­­terile interesate Ea este o ,,con­tribui­e“ în doi având ele scop să constitue un bloc cu caracter esen­­ţialmente politic şi care, pentru motivele expuse de d­-l Beneş, nu ar putea în nici un caz să con­stitue o primă etapă pudra o or­ganizare economică de ansamblu a Statelor Europei centrale. Pro­ectul de uniune vamala, austro­­germană nu este alt­ceva ele cât, o ofensivă pangermanistă­­ contra păcei aşa cum a stabilit-o în Eu­ropa victoria aliaţilor. Este o pri­mejdie care trebue înlăturată, cu cea mai mare energie. — Închee ziarul francez. 1iniM­­ • D-l BENES Vineri 1 Maiu 1931 Manifestaţiile Partidului Liberal în Ţară — întrunirile din Pâmb­oviţa — Expunerea d-lui C D. Dimitriu fost ministru Membrii comitetului judeţean al partidului naţional din Dâmboviţa s-au întrunit .Vineri sub preşedinţia d-lui C. Dimitriu. Desfăşurarea evenimentelor poli­tice cari au urmat în ultimul timp au determinat însă legitimul interes al unui mare număr de cetăţeni care au luat parte la această întrunire. Declaraţiile d-lui C. D. Di­­mitriu Zilele de odihnă şi de reculegere ale Paştelui au fost pentru lumea politică şi pentru ţara întreagă zile de tulbur­are. Peste toate însă a luminat o ve­ste bună. Prăbuşirea, regimului naţional­­pianist. Aceasta este un lucru câştigat din svărcoliniţe po­litice care s’au urmat. O spun şi­ o repet ca,s’o ştiţi — căci mulţi se îndoia­u­ de aceasta. A căzut sub păcatele sale guvernul Mironescu care nui era­ decât continuarea gu­vernului Mantu­. Regele care stă ca un arbitru suprem deasupra Va ’idelor şi care’veghează la bu­li 'piers al ţărei s'a putut, conving­­le că continuarea nefastei guver­nări naţional-ţărănisiei însemna ruina ţârei. Regele, le-a retras creditul pe care, tara nu-l mai avea de mult •n această cârmuire. Săi facem acum istoricul acestei guvernări de tristă memorie. —nu mai 'p'nevoef Fiecare i-a simțit e­­fectul. Dela plugarul cel mai să­rac până la mar­ele indii tir­iaș —• ■ dela învățătorul dela sat până la cel mai mare cărturar. In viaţa, politică a tarei noastre va însemna aceasta guvernare, scă­derea morală — domnia demago­giei deşănţate — anarhizarea spi­ritelor şi sărăcia generală. Noi care am deşteptat ţara asu­pra marelui pericol ce înseamnă guvernarea ţărănistă,, noi care am luminat, minţile asupra greutăţi­lor vremei — şi care avem şi oa­meni pregătiţi şi din program de reparaţi­uni şi de îmbunătăţiri — am revendicat­ pentru noi sarcina şi onoarea de a readuce ţara pe drumul cel sănătos. In zilele crizei de guvern Totuş nu puteam să nu răspun­dem, dorinţei Regelui care după ce criza de guvern s’a declarat a voit să strângă la un loc toate parti­­dele , ca în vremuri­, gr­ele._ Partidul naţional-liberal hiţele-Cător al timpului şi conştient de marea sa putere şi de sprijinul ce putea să dea unui guvern de unire naţională nu a precupeţit­ concur­sul său. Partidul nostru şi tot a­­cest timp cât a durat criza a fost alături de Coroană, alături de Rege, şi. Regele şi judecata sa­ dreaptă a recunoscut loialitatea şi patriotica de sintere­sare, a partidu­lui nostru mulţumind d-lui Duca, pentru, spiritul său împăciuitor şi pentru adânca înţelegere a împre­jurărilor Am primit orice condificiui epre cadrau cu demnitatea partidului nostru şi cu marea lui autoritate isvorâtă din serviciile ce a adus ţarei Nu puteam însă să­­renunţăm­ la programul nostru, şi nici, nu pu­team rămâne alături pe o listă cu aceia pe cari o învinuim cu drept, cuvânt de cea mai rea câr­muire — de distrugerea institu­ţiu­­nilor şi anularea muncci an­­or ge­nerali uni. Câtava constatări Nu suntem dar răspunzători de neisbânda guvernului de uniune. Dar această, criză politică care­ a avut de rezultat să pună în ade­vărata sa lumină puterile parti­dului nostru şi patriotismul con­ducătorilor a făcut şi proba rese­­riozitării acelora care se numeau dizidenta liberală. Cine mai vorbeşte azi de prel­m­­b­unile acelor domni, care se soco­teau chemaţi să ia conducerea ţă­­rei. Trufia lor cu nimic justifi­cată decât, cu o ambiț­ie oarbă in pus ,alături de ţărănişti. Partidul liberal a eşit. iove­si u­­nit din grelele încercări, şi, a asi­gurat ,astfel ţârei, şi Comunei un instrument poliţie de. prim ordin. Guvernul de azi,­­va prezida cto­­perite cu, fărtăduiala că, ie. v face libere. Se­­va vedea -o.sif.rf cui se cuvine guvernarea de mâine. ’A­­veţi datoria, să vă strângemi. rându­rile ' si să. porniti îh lupta electo­rală ca să lihgrați definitiv tart d,. urmele rational-ţăr­ăniste. Po' veni sancţiunile pe care le cereţi Vgr veni desiaitT şi ' vremuri ma bune Ţara. aceasta săhăloas* Si bogată^se va reface, r­'-ci viei va ponor ' înzestrai, cu atâtea însușiri si' trăind într’un teritoriu mare­si plin ' de' bopăf iV nu s’a. tve­rd­uf Istoria noastră este o­ icoană vie, de încercări, grele dar si de zile, lu­minoase. (Aplauze prelungite). Alte cuvântări Vorbesc apoi d-nii ION C. NICO­LAESCU fost deputat, care spune că ţara a înţeles unde e priceperea cinstea şi seriozitatea politică şi va urma partidul liberal. D. G. PARVUILESCU fost primar crede că poate asigura pe şeful par­tidului de hotărârea tuturor pentru a lupta în alegerile care vin, cu puteri vii. D. C. DANESCU fost deputat. Ara­tă că erezii politice nu au reintrat niciodată în luptele mari. Ele vor f învinse şi acum. Naţional-ţărăniştii au murit. Aşa zisa mişcare georgistă îi urmează. Mai vorbesc în acelaş sens d. Gh­ Năstase institutor, preotul Mihai Po­pescu, Negoescu institutor, Ştefan Stoicescu consilier judeţean, Christa­­che Georgescu fost senator, căpitan Dem. Theodorescu-Titu. Se aclamă o moţiune care se tri­­mete d-lui Ion G. Duca. * Duminică 211 Aprilie s’au ţinut În­truniri în centrele Besdead ş­i Valea Lungă. D-l C. D. DIMITRIU I întrunirea din Piteşti Piteşti. D­in ziua de 26 Aprilie a avut loc şedinţa comitetului jude­ţean al organizaţiei naţional-libe­rale din jud. Argeş. Au luat parte mulţi fruntaşi şi săteni, încât lumea, care n’a putut intra în­ sala de în­trunire, a rămas in curtea clubului. Cuvântarea d-lid Pur­­căreanu D-l Ioan Purcăreanu, şeful orga­nizaţiei, arată sforţările facale de M. S. Regele pentru a întocmi gu­vernul de uniune naţională, spre a pune la dispoziţia turci forţa creatoare a tuturor partidelor po­litice unite. D-sa subliniază apoi devotamentul neclintit faţă de M­­S. Regele, de care a dat dovadă, in cursul acestor tratative, partidul national-liberal si spiritul de ge­neroasă sacrificare a intereselor de partid, în folosul intereselor ta­rei, care a inspirat partidul na­tional-liberal in toate tratativele urmate. Dacă guvernul acesta, nu s-a făcut, vina întreagă, rămâne a­celora cari neînţelegând greutăţile momentului şi-au lăsat­ sufletul năpădit de interese meschine de partid. Partidul liberal a acceptat să intre în acest guvern,deşi ar fi avut o situaţie morală foarte grea, stând alături de acei Pe cari, ţara i-a­ gonit de la putere, neutru pă­cate bine cunoscute. Partidul li­beral a înţeles însă, să dovedească st­nfimentele sale reale faţă de Coroană şi grija sa permanentă pentru patrimoniul istoric al ţa­rei. Trebue să reripim astăzi tot de­votamentul şi­ recunoştinţa noas­tră faţă de şeful iubit d. loan G.­­Continuare în psg. 2-a) D-l­­. PURCAREANU

Next