Viitorul, mai 1931 (Anul 23, nr. 6970-6994)
1931-05-01 / nr. 6970
i NOTE itta PIDA@®€SA. şi gazdeie elevilor Cu ocazia unei vizite la Casa Şcoalelor, primul ministru, care fireşte nu uită niciodată că mai presus de provizoratul marei demnităţi oficiale, stă permanentul rol de îndrumător al sufletelor tinere, cu alte vorbe că şeful cabinetului nu absoarbe pe profesor — s’a ocupat şi ele o chestiune şcolară, care are o deosebită importanţă pentru educaţia adevărată, şi anume de chestiunea gazdelor elevilor-Intr’adevăr, felul cum, trăesc unii din elevi — şi aceia cari sunt săraci, deci cei mai mulţi — la gazde, este o adevărată tragedie, şi o sfidare a pedagogiei mărturisită in discursuri şi aplicată şi lecţii model. Cine sunt gazdele elevilor şi elevelor? Sunt case de oameni săraci, cu promiscuităţi îndemnătoare la vele, şi tinde, fireşte, numai gândul educaţiei nu a fost acela care a îndemnat pe văduva săracă, pe solii împovăraţi de nevoi, de-a primi şi elevi în gazdă! Am văzut mulţi ani, în urmă, aceste gazde prin oraşele de provincie. Case cu camere pardosite cu pământ pe jos, cu ferestre pe unde soarele nu e primit decât cu sgărcenie şi filtrat prin ochiuri de geam lipite cu hârtie. Am văzut camere în care locuiau într-o lipsă de igienă uşor de înţeles, 31 copii, în perioada creşterii. Şi hrana lor? Aduc de acasă unii, o bucată de brânză, puţin mălai, şi gazda face măncarea. Ce mâncare ! Şi se poate vorbi aci de raţia alimentară cerută de medici pentru ca trupul să nu cunoască carenţa fiziologică ? Mizeria se uneşte cu, ignoranţa, pentru a creia copiilor mediul cel mai prielnic tuberculozei! Şi voim ca aceşti copii, hrăniţi prost, trăind în neconfort şi fără, nici im sfat, moral, să fie elevi buni din şcoală, ori cetăţeni aleşi ai statului ! Şcoala nu este decât un îndemn. Alături de ea trebue să existe atmosfera de seră a familiei, educaţia bunului internat, mediul educativ care să prelungească lecţia, şi să completeze sfatul de pe catedră. Cit gazde ignorante, cu traiul in bordeie neigienice, nu se poate crea populaţia sănătoasă la minte şi la trup, ce-o dorim şcoalelor noastre şi de aceia un control riguros al gazdelor elevilor şi elevelor, este cerut şi de morală şi de igienă, şi de pedagogia instructivă, pentru că lecţia este opură artificialitate când nu se altoeşte pe un suflet curat şi pe un trup sănătos. Chestiunea gazdelor elevilor este astfel esenţială pentru progresul şcoolor româneşti, şi ne pare bine că s’a oprit asupra-i însuşi Primul ministru al ţărei noastre. FETRONIUS Anul si două-z€Cl sl treilea No. 6970 4 Pegini 3 LEI EX. tn TARA 6 LEI EX. în STRffilHATftTE A B O NAHE N T E IN TARA 1 In streinătate Un an------ 700 Ie* î Un an------1 1400 lei Șase luni — — 350 , I Șase lun! — — 700 , Trei luni — — 200 „ | Trei luni-------100 „ ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI STRADA EDGAR QUINET Ho. 2 || STRADA R. POINCARE NR. 17 Telefoanele: Direcţia 351/23 ; Redacţia şi Administraţia 349/23203/11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia Starului, Strada R Poincare 17 ?i la toate Agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug: 3 LEI SZ. In TARA 6 LEI EH IN STRĂINĂTATE TEAMA de ALEGERI Ziarele oficioase ale partidului naţional-ţărănesc, ca şi acelea cari deşi se pretind „independente” — au rămas în solda acestui partid, — încearcă să înfăţişeze opiniei publice eventualitatea alegerilor legislative drept o adevărată primejdie pentru ordinea şi liniştea statului român. In al doilea rlând se invoacă... cheltuiala pe care ar necesita-o această consultare a ţarei. In această din urmă privinţă desigur că nu cei cari au presidat timp de doi ani şi jumătate regimul de jaf şi risipă a banului public fără precedent în istoria noastră politică, pot fi îndreptăţiţi să invoace pretextul cheltuelilor electorale strict necesare, pentru a susţine că nu este nevoie de consultarea corpului electoral al votului obştesc. In ceea ce priveşte teama de dezordini şi de deslănţuire a nu ştim cărui spirit de anarhie, ea este desigur cu totul neîntemeiată. Trecut prin grele vicisitudini istorice, încercat şi călit de suferinţe seculare, poporul român a dat întotdeauna dovadă de cuminţenie şi sânge-rece, chiar atunci când demagogia cea mai destrăbălată a încercat să-l amăgească şi să-l rătăcească. Şi dacă aceste calităţi înăscute ale rassei s’au manifestat în trecut când poporul nu avea nici pământ nici drept de vot, cu atât mai mult ele se vor învedera astăzi, când partidul naţional-lberal a realizat cele două mari reforme democratice: împroprietărirea şi votul obştesc. Un fenomen caracteristic din structura sufletească a poporului român este că tocmai în împrejurările cele mai grele prin cari uneori poate să treacă țara, tocmai atunci se manifestă acel optimism sănătos, acea neînfrântă încredere într’un viitor mai bun care dă nădejdi şi putere de rezistenţă unui neam viguros şi activ. Cine nu-şi aminteşte cu legitimă mândrie de atitudinea admirabilă a poporului romlin, oştire şi cetăţeni — în ceasurile de supreme greutăţi ale războiului nostru de întregire?... In actuala criză financiară şi economică, — când atâtea elemente de dezordine şi destrămare stau la pândă pentru a profita de orice slăbiciune cât de mică — conducătorii guvernului actual se simt desigur stăpâniţi de un sentiment de încredere şi încurajare ştiind că marea massă a naţiunei cer din nou dovadă de acea înţelepciune înăscută, caracteristică poporului român. Cetăţenii alegători de la sate şi de la oraşe sunt pătrunşi de credinţa că în asemenea clipe spiritul de ordine şi J© disciplină naţională este mai necesar ca oricând. Cu toa te lipsurile şi suferinţele de tot felul, — datorite în parte unei guvernări nefaste şi incapabile — ei sunt stăpâniţi înainte de toate de instinctul conservărei naţionale. Guvernul actual, presedat de un bărbat c care înţelege şi pătrunde instinctul popular, îşi dă seama desigur şi preţueşte această stare de spirit a ţarei. El are datoria imperioasă ca să lase acest instinct să se manifeste în cea mai depună libertate, îngăduind astfel naţiunei să aplice sancţiunile ordin politic acelora cari au amăgit-o şi au dus o la dezastru. Niciun pretext nu poate sta în calea alegerlor generale, menite să însănătoşiaască o atmosferă o otrăvită de imoralitate, şi să îmâ nture ultimei. urme ale regimului nefast na,ional-ţărănesc. Niciun partid politic real şi cinstit pus lfe slujba ţârei nu se poate temep rezultatul acestei indispensabile consultări a ţârei, — afară, bineînţeles, de cei cu conştiinţa încărcată de păcate. In ce ne priveşte, suntem încredinţaţi că votul obştesc se va rosti pentru partidul liberal, care, prin trecutul şi actele lui de până acum, ca şi prin programul de realizări practice şi imediate pe care îl are pentru vindecarea reccilor de cari suferă țara, merită încrederea ei. Un impozit proprietate PD îl* Anglia In cercurile politice din Londra a făcut senzaţie vizita pe care a făcut-o ori primului ministu MacDonald, d-l Lloyd George, şeful partidului liberal, însoţit de Sir Herbert Samuel, alt conducător al acestui partid. Conversaţia la care a asistat şi ministrul laburist d. Thomas, a durat peste un ceas. S’a discutat chestiunea înfiinţării unui impozit pe proprietate, impozit pe care d. Lloyd George îl propagă de zeci de ani. In vizita de critereurile politice văd un nou semn al apropierii dintre cele două partide. (Danub). D-l LLOYD GEORGE E ECOURI nu au sosit la Roma, peste 1500 de automobile, dintre care majoritatea participă la releu ,,radio auto“ internaţional. In urma ordinului primit prin staţiunile de radio, instalat pe automobile, participanţii au format eri dimineaţă un impozant cortegiu, mergând la Ostia. Contegiul a urmat pe şeful guvernului, d. Mussolini, care conducea personal un automobil super-sport. Coloana a defilat apoi în faţa d-lui Mussolini, pe noua şosea inaugurată azi dimineaţă la Ostia. Noua promenadă, are peste 3 kilometri, mergând dealungul plajei. D. Mussolini a fost aclamat in mod călduros, de întreaga asistenţă. Ei s’au produs două cutremure de pământ în regiunea insulelor Chios şi Oenuses. Mai multe case şi cazărmi, au suferit de pe urma cutremurelor. Locuitorii insulei Oenuses, înspăimântaţi de cutremur, s’au instalat în aer liber, in corturi improvizate. PERSPECTIVE (Doi elevi au jefuit un șofer) COMISARUL: - URde s» să ajungea« nenorocitilor ! COPiiS : - La NAȚIONAL JARANI^T!.... Industriile naţionle ,pot fi încurajate reminţându se ia benzi peste hotare, astfel cum nu contestăm actualului guvern dorinţa serioasă de-a sprijini munca naţională şi de-a combate şomajul. Totodată ne bucurăm că intenţionează să introducă omenia, acolo unde democraţia naţional-tără- trîstă soluţiosm totul prin gloanţe. Dar ca intenţiile să fie rodnice, trebue să se bazeze pe un program ho- Sprn şi mai miult lupta pentru train, târât şi realizabil.fostul guvern a lăsat larg deschis n aţionali ,pot fi mult ca, cum le făcea fostul guvern. Aceste comenzi oneroase, apăsau greu asupra bugetului, dar şi asupra situaţiei imincitorimei, provocând un şomaj din ce în ce mai accentuat. Spre a înă Până acum guvernul a luat deciziunea de-a trimite la urma lor pe acei şomeri cari au venit în Capitală să caute de lucru. Dacă găseau de lucru în oraşele lor, cu siguranţă că n’ar fi venit în Bucureşti aceşti muncitori în zdrenţe, cari se întâlnesc pretutindeni. Aşa dar guvernul trebue să le creieze de lucru sau, fie aici, fie acolo, să Ie dea ajutoare. Cum se poate găsi de lucru ? Judecând superficial, posibilităţile guvernului în această direcţie sunt reduse. Realitatea însă e cu totul alta. România poate uşor ameliora situaţia lucrătorilor ei, sprijinind industria naţională, împiedecând imigrarea elementelor streine şi verificând situaţia muncitorilor streini cari au pătruns până acum în ţară. E un program vast, dar porţile imigraţiei lucrătorilor streini. S-a făcut un imens trafic cu autorizaţiile de intrare şi şedere în ţară a muncitorilor străini. Samsarii regimului aveau un tarif de cinci până la zece mii de lei pentru o autorizaţie de acest fel Aşa au pătruns la noi peste cincizeci de mii de lucrători streini, cu toate că nu era nevoie de ei, deoarece aveam în ţară numeroşi muncitori români de aceiaş specialitate, cari şomau. Dar anumiţi industriaşi, preferau pe streini, deoarece puteau să le dea un salar mai mic. De aceia ei făceau toate sforţările spre a le uşura intrarea în tară. Dar în afară deaceştia sunt încă câteva zeci de mii de lucrători rămaşi clandestin în tara, fie că li s’au anulat autorizaţiile că ei n’au plecat, fie că n’au avut nici odată autorizaţie. Aceşti lucrători rămân în tară mituind în dreapta şi în stânga, organele de control în subordine. Ei bine, dacă s’ar lua măsuri pentru un control sever şi trimiterea peste graniţă a tuturor acestor elemente streine, in mare parte bolşevizate, de care industria noastră n’are nevoie, — problema şomajului ar fi pe trei sferturi rezolvată! Aşadar pe deo parte încurajarea industriei, pe de altă parte trimiterea peste graniţă a lucrătorilor streini, elemente de agitaţie, care iau frâinea de la gura muncitorului român. Să nu se creadă că aceasta este o măsură reacţionară. Cele mai democratice ţări, in frunte cu Statele Unite, o practică acum în timp de şomaj acut, când munca naţionala trebue protejată. La noi, chiar partidul socialist a cerut în parlament această măsură. Aşadar ea să fie neîntârziat înfăptuită, printr’o decizie care să escludă orice posibilitate de hatâr şi de corupţie. Şi mai ales controlul aplicărei acestei deriziuni să fie dat unor elemente cinstite, evitându-se acele corupte cu care nraţional-țărăniştii au împănat administraţia. * realizabil. ___ Politica Externă — Presa franceză și discursul d-lui Benes Expunerea făcută zilele trecute de d. Benes, la Praga, asupra situaţiei creiate de proectul de uniune vamală austro-germană este larg comentată de presa franceză ,,Le Temps“ observă că aceasta expunere a făcut cel mai puternicit impresiune în toate cercurile unde se urmăreşte de aproape controversa internaţională angajată, în această privinţă. Ministrul de externe al Cehoslovaciei a făcut acestui proect, o critică severă şi justă. Este imposibil, zice ziarul francez, ca opinia publică din Austria și Germana să nu fie impresionată de această clară demonstratie a inconvenientelor, pe căi de grave pe atât de numeroase, pe cari aceasta uniune vamală le-ar comporta din punct de vedere economic, nu numai pentru Austria, dar pentru totalitatea statelor din Europa centrală, cari ar fi, sacrificate numai în interesul Germaniei. * Teza d-lui Benes este că în realitate, prin acordul ce se are în vedere, Austria ar fi expusă să vadă producându-le in fata ei serioase bariere vomate, cari ar fi în mod firesc ridicate până la înălţimea barierelor germane şi de natură să pună pe gânduri pe austriaci. Dealtfel riscurile uniunei vamale austro-germane sunt de aşa natură, încât în cercurile industriale austriace s’a desenat, de îndată rezistenţa la această întreprindere. D-l Beneş are deci perfectă dreptate, zice ziarul francez, când constată că Berlinul şi Viena văzând şi apreciind aceste inconveniente, urmăresc desigur alte scopuri decât, cele de ordin economic. Interesul pe care-l urmăresc nu poate fi decât de ordin politic, şi ţinta nu poate fi decât îndrumarea, spre Anschluss. Energica reacţiune a d-lui Beneş contra acordului plănuit va avea ca prim efect de a pune chestiunea pe adevăratul ei teren, de a fixa principalul aspect al dezbaterii. Nu mai este cu putinţă, după exprimarea ministrului de externe al Cehoslovaciei, să se mai susţină în mod serios că prin această iniţiativă Berlinul şi Viena au voit să pună la cale în mod practic o largă cooperare europeană în sensul grupărilor regionale preconizate la Geneva. Tot ceea ce se va putea, spune asupra acestui punct, va fi de acuma zadarnic şi nimeni nu mai poate avea iluzii. Este posibil ca la Viena să fi avut unii speranțe că se pot asigura Austriei mai bune cotdițiuni economice, cu toate că este o grava eroare din punctul de vedere al interesului austriac căci industria acestei țări ar fi absorbita de cea .(ci mană. Este sigur însă că Berlinul n’a avut și vedere decât scopuri politice. Or, Berlinul este cel care manevrează în această afacere. * In declarat lunile pe cari Ie-a făcut la Viena, la o întrunire a partidului pangermanist vicecancelarul federal d-l Schober a spus că a indicat la Paris, acum un an, şi Societății Naţiunilor, ca Austria, nu putea aştepta să se pună de acord vreo 20 de state europene, şi că trebuia, să se înceapă prin înţelegeri regionale. D-l Schober se miră că a fost, reprobat atunci şi adaugă că n am putut prevedea că va fi blamat atunci când, va trece la aplicarea practică, a acestei idei printr un acord cu Germania. Nu este însă nici o contradicţie între aprobarea principiului acestor înţelegeri regionale, — observă ziarul francez — şi voinţa de a împedica planul de uniune vamală austro-germană, căci aceasta din urmă nare caracterul unei înţelegeri regionale care nu se poate concepe decât cu garanţia negocierilor prealabile între toate puterile interesate Ea este o ,,contribuie“ în doi având ele scop să constitue un bloc cu caracter esenţialmente politic şi care, pentru motivele expuse de d-l Beneş, nu ar putea în nici un caz să constitue o primă etapă pudra o organizare economică de ansamblu a Statelor Europei centrale. Proectul de uniune vamala, austrogermană nu este altceva ele cât, o ofensivă pangermanistă contra păcei aşa cum a stabilit-o în Europa victoria aliaţilor. Este o primejdie care trebue înlăturată, cu cea mai mare energie. — Închee ziarul francez. 1iniM • D-l BENES Vineri 1 Maiu 1931 Manifestaţiile Partidului Liberal în Ţară — întrunirile din Pâmboviţa — Expunerea d-lui C D. Dimitriu fost ministru Membrii comitetului judeţean al partidului naţional din Dâmboviţa s-au întrunit .Vineri sub preşedinţia d-lui C. Dimitriu. Desfăşurarea evenimentelor politice cari au urmat în ultimul timp au determinat însă legitimul interes al unui mare număr de cetăţeni care au luat parte la această întrunire. Declaraţiile d-lui C. D. Dimitriu Zilele de odihnă şi de reculegere ale Paştelui au fost pentru lumea politică şi pentru ţara întreagă zile de tulburare. Peste toate însă a luminat o veste bună. Prăbuşirea, regimului naţionalpianist. Aceasta este un lucru câştigat din svărcoliniţe politice care s’au urmat. O spun şi o repet ca,s’o ştiţi — căci mulţi se îndoiau de aceasta. A căzut sub păcatele sale guvernul Mironescu care nui era decât continuarea guvernului Mantu. Regele care stă ca un arbitru suprem deasupra Va ’idelor şi care’veghează la buli 'piers al ţărei s'a putut, convingle că continuarea nefastei guvernări naţional-ţărănisiei însemna ruina ţârei. Regele, le-a retras creditul pe care, tara nu-l mai avea de mult •n această cârmuire. Săi facem acum istoricul acestei guvernări de tristă memorie. —nu mai 'p'nevoef Fiecare i-a simțit efectul. Dela plugarul cel mai sărac până la marele indii tiriaș —• ■ dela învățătorul dela sat până la cel mai mare cărturar. In viaţa, politică a tarei noastre va însemna aceasta guvernare, scăderea morală — domnia demagogiei deşănţate — anarhizarea spiritelor şi sărăcia generală. Noi care am deşteptat ţara asupra marelui pericol ce înseamnă guvernarea ţărănistă,, noi care am luminat, minţile asupra greutăţilor vremei — şi care avem şi oameni pregătiţi şi din program de reparaţiuni şi de îmbunătăţiri — am revendicat pentru noi sarcina şi onoarea de a readuce ţara pe drumul cel sănătos. In zilele crizei de guvern Totuş nu puteam să nu răspundem, dorinţei Regelui care după ce criza de guvern s’a declarat a voit să strângă la un loc toate partidele , ca în vremuri, grele._ Partidul naţional-liberal hiţele-Cător al timpului şi conştient de marea sa putere şi de sprijinul ce putea să dea unui guvern de unire naţională nu a precupeţit concursul său. Partidul nostru şi tot acest timp cât a durat criza a fost alături de Coroană, alături de Rege, şi. Regele şi judecata sa dreaptă a recunoscut loialitatea şi patriotica de sinteresare, a partidului nostru mulţumind d-lui Duca, pentru, spiritul său împăciuitor şi pentru adânca înţelegere a împrejurărilor Am primit orice condificiui epre cadrau cu demnitatea partidului nostru şi cu marea lui autoritate isvorâtă din serviciile ce a adus ţarei Nu puteam însă sărenunţăm la programul nostru, şi nici, nu puteam rămâne alături pe o listă cu aceia pe cari o învinuim cu drept, cuvânt de cea mai rea cârmuire — de distrugerea instituţiunilor şi anularea muncci anor generali uni. Câtava constatări Nu suntem dar răspunzători de neisbânda guvernului de uniune. Dar această, criză politică care a avut de rezultat să pună în adevărata sa lumină puterile partidului nostru şi patriotismul conducătorilor a făcut şi proba reseriozitării acelora care se numeau dizidenta liberală. Cine mai vorbeşte azi de prelmbunile acelor domni, care se socoteau chemaţi să ia conducerea ţărei. Trufia lor cu nimic justificată decât, cu o ambiție oarbă in pus ,alături de ţărănişti. Partidul liberal a eşit. iovesi unit din grelele încercări, şi, a asigurat ,astfel ţârei, şi Comunei un instrument poliţie de. prim ordin. Guvernul de azi,va prezida ctoperite cu, fărtăduiala că, ie. v face libere. Seva vedea -o.sif.rf cui se cuvine guvernarea de mâine. ’Aveţi datoria, să vă strângemi. rândurile ' si să. porniti îh lupta electorală ca să lihgrați definitiv tart d,. urmele rational-ţărăniste. Po' veni sancţiunile pe care le cereţi Vgr veni desiaitT şi ' vremuri ma bune Ţara. aceasta săhăloas* Si bogată^se va reface, r'-ci viei va ponor ' înzestrai, cu atâtea însușiri si' trăind într’un teritoriu maresi plin ' de' bopăf iV nu s’a. tverduf Istoria noastră este o icoană vie, de încercări, grele dar si de zile, luminoase. (Aplauze prelungite). Alte cuvântări Vorbesc apoi d-nii ION C. NICOLAESCU fost deputat, care spune că ţara a înţeles unde e priceperea cinstea şi seriozitatea politică şi va urma partidul liberal. D. G. PARVUILESCU fost primar crede că poate asigura pe şeful partidului de hotărârea tuturor pentru a lupta în alegerile care vin, cu puteri vii. D. C. DANESCU fost deputat. Arată că erezii politice nu au reintrat niciodată în luptele mari. Ele vor f învinse şi acum. Naţional-ţărăniştii au murit. Aşa zisa mişcare georgistă îi urmează. Mai vorbesc în acelaş sens d. Gh Năstase institutor, preotul Mihai Popescu, Negoescu institutor, Ştefan Stoicescu consilier judeţean, Christache Georgescu fost senator, căpitan Dem. Theodorescu-Titu. Se aclamă o moţiune care se trimete d-lui Ion G. Duca. * Duminică 211 Aprilie s’au ţinut Întruniri în centrele Besdead şi Valea Lungă. D-l C. D. DIMITRIU I întrunirea din Piteşti Piteşti. Din ziua de 26 Aprilie a avut loc şedinţa comitetului judeţean al organizaţiei naţional-liberale din jud. Argeş. Au luat parte mulţi fruntaşi şi săteni, încât lumea, care n’a putut intra în sala de întrunire, a rămas in curtea clubului. Cuvântarea d-lid Purcăreanu D-l Ioan Purcăreanu, şeful organizaţiei, arată sforţările facale de M. S. Regele pentru a întocmi guvernul de uniune naţională, spre a pune la dispoziţia turci forţa creatoare a tuturor partidelor politice unite. D-sa subliniază apoi devotamentul neclintit faţă de MS. Regele, de care a dat dovadă, in cursul acestor tratative, partidul national-liberal si spiritul de generoasă sacrificare a intereselor de partid, în folosul intereselor tarei, care a inspirat partidul national-liberal in toate tratativele urmate. Dacă guvernul acesta, nu s-a făcut, vina întreagă, rămâne acelora cari neînţelegând greutăţile momentului şi-au lăsat sufletul năpădit de interese meschine de partid. Partidul liberal a acceptat să intre în acest guvern,deşi ar fi avut o situaţie morală foarte grea, stând alături de acei Pe cari, ţara i-a gonit de la putere, neutru păcate bine cunoscute. Partidul liberal a înţeles însă, să dovedească stnfimentele sale reale faţă de Coroană şi grija sa permanentă pentru patrimoniul istoric al ţarei. Trebue să reripim astăzi tot devotamentul şi recunoştinţa noastră faţă de şeful iubit d. loan G.Continuare în psg. 2-a) D-l. PURCAREANU