Viitorul, ianuarie 1932 (Anul 24, nr. 7175-7199)

1932-01-01 / nr. 7175

MAXIM ZIG-ZAG Direcțiu­nea: RIȘU IORGULESCU Rețineți mese pentru Reveillon 8a cel mai elegant si select local din Capitală Program artistic exceptional Cadouri-surprize extraordinare TEATRU-MUZICA IITERE-ARTE *r"w «mm mmm locația". — un nou studiu filosofic ............................................................... ai­­ lui G.­Aădotescu-Motru D. C. Rădulescu-Motru a dat la lu­­i artiști și lucrători.“ In războiul mon­ț­ină un nou studiu filosofic, asupra , chial, nu a apărut un erou, ci „eroul unui subiect, mai mult simțit prin­­ necunoscut.“ instinct și intuiție populară, decât analizat și cercetat de psihologi. E vorba de „Vocație“, — această eshe­mare internă a unui suflet, care la un moment dat în evoluția unui popor, trece dincolo de comun, de obișnuit, de limitații locale pentru a se face exponentul complexului de idealuri și de năzuinți ale unei e­­poce. Vocația s’ar putea confunda astfel cu Messianismul, dacă n’am observa că în forma messianică este o legendă și un mit, pe când in vo­cație, sunt facultăți reale sufletești Ce se concentră într’o anumită di­recție. După d. C. Rădulescu-Motru „vocația“ poate fi subiect de peda­gogic, adică se poate ajuta pe căi educative, crearea și desvoltarea vo­cației Sunt in paginile cărței d-lui C. Ră­dulescu-Motru cugetări cari fecun­dează noui gânduri. Astfel — pen­tru a nu da decât întâmplător unele exemple — este sugestivă opinia că în marile avânturi sociale, persona­litățile dispar. „Cum se numeau lu­crătorii cari au creiat minunatele ornamente ce îmbogățesc fiecare colț al acestor edificii. Nu știm. Idealul­­ a topit în flacăra sa toate contribu­­­­țiile personale ale acestor minunați Vocația aparține unei lumi supe­rioare individului — iată formula d-lui Motru. Și de aceea omul de vo­cație nici nu e reprezentativ ca tip, își face datoria ca Maurul, și apoi dispare pentru că este o voce a unui ideal social. Asupra studiului d-lui C. Rădule­­scu-Motru, care desigur solicită deja recunoscutul specialist, o mai largă analiză, se poate emite opinia critică și rezumativă că este o cercare ori­ginală de a analiza o putere sufle­tească până acum puțin cercetată. Desigur s-ar putea obiecta că voca­ția apare din adâncuri de suflet, precum în lumea organică apare o particularitate oarecare individuală la o ființă și pe această particulari­tate se întemeiază apoi selecția și se ivește o nouă clasă zoologică. In a­­cest fel vocația pare-se că ar scăpa puterilor educației. Dar câte alte gânduri nu suggeră studiul d-lui C. Rădulescu-Motru? Volumul „Vocația“ — factor hotă­râtor în cultura popoarelor“ (editat de „Casa Școalelor“) apare ca o contribuție de mare preț la mișca­rea filosofi­că românească. Gr. T. S r <ed­*toie»e d0 s»zi TEATRUL NAȚIONAL.—Ana Ka­renin. OPERA ROMANA. — Rigoletto. TEATRUL REGINA MARIA. Bourrachon. TEATRUL MARIA VENTURA. Furtul de bijuterii. TEATRUL MAJESTIC. — Ca -n vremuri bune. TEATRUL ALHAMBRA. — Alham­bra petrece. TEATRUL LIBER.—Recital ebreco­­yemenit cu Sarah Osnat Halevy, CIRCUL ȘIDOLI. — Mari atrac­­țiuni, elowni, cai, etc. Teatrul „Ventura“ In tot cursul acestei săptămâni se va juca „Furtul de Bijuterii“, afară de Vineri 1 Ianuarie seara și Dumi­nică 3 Ianuarie în matineu, când se va juca „Mica Ciocolatieră Pe scenă se repetă comedia „Că­mila trece prin urechile acului“ de Fr.,. Langer. I Teatru­l­ Zonal Astăzi Miercuri, 30 Decembrie, Teatrul Național reprezintă „Ana Karenin“ după romanul lui Tolstoi, Cu d-na Maria Filotti în rolul titu­lar, întrucât piesa pleacă în turneu, în cursul săptămânei viitoare, au loc ultimele reprezentații pe scena Na­ționalului. Piesa Va fi reluată, in cursul lunei Martie, întrucât succe­sul ei e departe de a fi epuizat. Kt „Noaptea Regilor“ capo­dopera lui Shakespeare, se reprezintă cu prețuri reduse la Teatrul Național în matineul de Joi 31 Dec. crt. t­e­ero? romi­né Astă seară Miercuri se va cânta „Rigoletto“ la Operă. Pentru mâine Joi seara de revelion — e anunțat un spectacol compus din „Cavaleria Rusticană“ și baletul „Zâna Papu­șilor“ spectacol care se va termina la Orele 11.* Opera Română afișează următoa­rele spectacole pentru primele zile ale anului viitor: Vineri 1 Ianuarie „Căsătoria secretă“ delicioasa capodo R­ADIO BUCUREȘTI MIERCURI 30 DECEMBRIE 1031­­ Ora 13 Muzică variază 13.45 Informațiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota ape­lor Dunării și semnal orar. 14 Muzică instrumentală. 18 Orchestra Radio. 19 Informațiuni, meteorul și semnal orar. 19.10 Orchestra Radio. 20 D. Eug. Filotti 20.20 D. Gr. Filipescu. CINEMA RIO. — Nopți vieneze, jurnal Fox și completare sonoră. CINEMA CAPITOL. — Gloria cu Brigitte Helm. CINEMA VOX. — Trader Horn. CINEMA TRIANON. — Mona Lisa cu Willy Forst. Cinema roxy.— Gloria. CINEMA FEMINA. - Dirijabilul, CINEM .* REGAL.­­ Congresul dansează cu Lillian Hanvey. CINEMA SELECT. — Sovietul co­piilor cu Lily Damita. CINEMA CORSO. — Pat și Pata­­chon șomeri. CINEMA BULEVARD PALACE.­­ Stan și Bran condamnați la 3 ani. Cinema forum (fost „Teatrul Mic). —­ Renegații. SALA EPISCOPIEI.— Un vals In wagon Lits, cântat și vorbit. SALA FRANKLIN. —­ Frumoasa e­­xilată cu Billie Dove și Antonio Mo­reno. CINEMA POZITIV. — Tubercu­loza. CINEMA MARCONI. — Baiul de la­­ Opera Mare cu Ivan Petro­vici și Lla­ise Haid, seara revista „Curbă și iar curbă“. CINEMA VOLTA BUZEȘTI.— Câ­­ntărețul din Sevilla cu Ramon No­­varro și Banda veselă. CINEMA MARNA. — Mam’zolle Atou­che eu Anjiy Ondra și trupa de ste Titi Mihăilescu. MEMENTO 20.40 D-ra G. Bădescu-canto, 21 D. D. Teodoru-violină, 21.30 D. F. Aderca 21.45 D-na Elena Negoescu-Cer­­chez-piano. 22.15 D. Jos. Thaler-violoncel. 22.45 informațiuni. Ora 18 VIENA Concert; 19.04 Curs de franceză; 20.45 Oră cu Rilke; 23 Concert seral; 18 BUDAPESTA Concert; 20.30 Trans, de la Opera Regală Un­gară. I CINEMA RAHOVA. «•» Monte Car­lo sub bombe cu Ana Steu și Hans Albers și 2 complectati sonore. CINEMA FILANTROPIA. — Mis­terele continentului negru și o come­die. CINEMA CERCUL SUBOFIȚERI­­LOR. —■ Locotenentul femeilor și o complectare. CINEMA LIDO: — Falsul mareșal cu Vlasta Burian. CINEMA OMNIA.— Lawrence Tib­­bet și Grace Moore in­ Aghioteantul Prințesei. CINEMA TOMIS—Danton cu Fritz Körtner, jurnal și o complectare, CINEMA LIRA. — Hoața de ne­­vasta-mea, o complectare și jurnal Fox, CINEMA ROMA. — Spaima mor­ților cu Fred Thomson, match de box Șmeling-Stribling și trupa D’A- yol. CINEMA MODEL. — Renegații și trupa Brezeanu, CINEMA REGELE FERDINAND.— Curierul lui Napoleon și Viața lui Isus, CINEMA SPLENDID— El și sora Lui cu Any Ondra și Vlasta Burian și o comedie cu maimuțe. Cinema COLOSEUM (Bragadiru) — Cocoșatul de la Notre Dame, Ban­diții din expresul nopții și artiști, cinema GRIVIȚA­ — Marinarii pe covertă și o complectare. CINEMA peră bufă a lui Cimarosa: Sâmbătă 2 Ianuarie „Voevodul Țiganilor“; Du ihinlea, 3 matineu, „Scara Mare“ și „Zâna Păpușilor,“ scara „Prințul Igor,“ Concertul d­-nei Ni­ na Aureiina maammamaasmsmen m Sâmbătă 16 Ianuarie, orele 6 seara, distinsa mezzo-soprană, d-na Nina Aurelina, va da un con­­cert, la Atheneul Român, cu corn­cursul d-lui Th. Rogalski, la pian. D-na Nina Aurelina va ofilita din Schumann, Gluck. Gabriel Fauré. Massenet, Debussy, Laic, Brahms, Oherulini, eto. „Peer»«* la Impu­nîndu-se o supt de ani de la moartea lui Goethe, grupa­rea „Poe*­sis", organizează un interesant ciclu de conferințe la Fundația Universi­tară Carol I. Prima conferință are loc Marți 26 Ianuarie 1932, Orele 6 p. m. Va vorbi d. prof. univ. Ion Sân-Giorgiu, des­pre: „Personalitatea lui Goethe.“ Bi*­liografis ti­msmmmamaritmxm A apărut revista „Roma" Nr. 4 a­­nul XI/1931 cu articole semnate de d-nii; Francesco Anelli, Ramiro Or­tiz, Cristea C. Zanetti, C. Radu, C. Perussi etc. Literatură pentru copii degețel" Povestire pentru copii de H. Schar, Jelmann, tradusă și localizată de Speranța Nisipeanu, profesoară Apariția acestei minunate po­­vestiri a pedagogului german H. Scharrelmann poate fi socotiă ca o adevărată binefacere pentru copii și tineret. Scharrelmann este unul din cei mai distinși scriitori germani în ramura literaturii pentru copii, și critica­­ unanimă în Germania în a recunoaște la acest scriitor calitatea cea mai de seamă, pe care trebue s’o îndepli­nească literatura de acest gen ; el cunoaște admirabil de bine sufle­tul copilăresc, cerând totdeauna o intuiție proaspătă a vieții lui efective, și, studiind amănunțit graiul copiilor, știe să scrie în­­tr’un stil de o desăvârșită per­spectivă copilărească. Intr’un ast­­fel de stil el îmbracă intuițiile copiilor din orașele mari și din sate, încât ai impresia vie că nu un om matur povestește, ci un copil bine de tot înzestrat cu da­­rul povestirii. D-na S. Nisipeanu a isbutit să redea narațiunea lui Scharrel­­mann într’o limbă românească pură și cât se poate de limpede pentru copii, localizând în acelaș timp în chip fericit peripețiile, cari par a se petrece în orașele și satele noastre. îngrijit tipărită, cu ilustrații ti­pice, lucrarea a apărut în editura „Cultura Românească“. SPORT Concursurile DE LA SINAIA — Căp. Angelescu câștigă cupa „Regele Carol II“ — Eri s’a disputat la Sinaia Cea mai importantă probă de bobsleigh. In joc era cupa „Regele Carol II“ do­nată de suveran, care a revenit după o luptă strânsă căp. Angelescu Emil, urmat la 4/10 de secundă de maio­rul Mihail, M. s. Regele Carol II însoțit de Marele Voevod Mihai a asistat tot timpul la concursuri, interesându-se deaproape de desfășurarea probelor. După amiază, au avut loc con­cursurile rezervate copiilor intre 4 și 18 ani. A asistat un public nu­­meros, ceea ce dovedește importanța acordată acestor concursuri. După terminarea concursurilor, a avut loc solemnitatea distribuirii premiilor. A asistat Marele Voevod Mihai, care a predat cu această ocazie, decorațiile „Meritul Cultural“ acordate de M. S. Regele d-lor. Neagu Boerescu, pre­ședintele Federației Române de spor­turi de Iarnă, căp. Angelescu și maior Mihail. Cu această ocazie Marele Voevod Mihai a fost ales membru de onoare al Federației Sporturilor de Iarnă. Cu aceasta, concursurile de la Si­naia au luat sfârșit. Seara a urmat un bat. i. l. f VIITORULECt r*9 Fiecare membru al familiei va fi încântat de darul Dv. dacă-i veți oferi de sărbători o cutie specială cu țigări c­a­m. Incontestabil, cel mai potrivit dar, este această frumoasă cutie conți­nând un asortiment al produselor supe­rioare CAM. Este darul care exprimă solicitudinea Dv. îndoind valoarea lui. cam Vizitați cel mai apropiat de Sit și examinați o asemenea cutie și vă veți convinge de îndată că ea singură constitue un dar minunat. s fi ___... CONSTITUIREA SOCII­TARI ofițerilor de rezervă și in­te­i———■MBBC Miffi"WWHIiillWTI " | III—M— tragere „Regele Carol al II-lea“ Eri a fost, în palatul „Cercului militar“ din Capitală, constituirea societății ofițerilor de rezervă și în retragere proveniți din activi­tate, „Regele Carol al II-lea“. Prezidează d­­eneral Albert Cio­­ran, veteran. D-sa propune — și ad­unarea ad­mite cu unanimitate — ca d-l gene­ral aghiotant regal Ernest Balif să fie ales președinte aciv al nouei societăți. D-1 g-ral ERNEST BALIF, ocu­pând scaunul prezidenții, a mulțu­mit pentru necrederea acordată și a făgăduit tot sprijinul său. D-1 g-ral TH. PETRESCU, vice­președinte al sie. „Virtutea mili­tară“ a ofițerilor veterani, spune că aceasta încă din anul 1928 dorit fuzionea , căci sentimentele de frăție ostășească, solidaritate și devotament trebue să stea la baza oricărei manifestări a celor devotați drapelului și Coroanei. D-1 g-ral STEFANESCU-AMZA ministrul armatei, a spus: S’a fă­cut trăsătura cea mare de unire și o nouă societate la azi ființă. Societatea „Virtutea militară*­ li­chidată, a trecut cu o zi membrii ei veterani și neveterani, la noua so­cietate — împreună cu toată ave­rea sa, spre a servi ca pivot de strângere și înfrățire ostășească a tuturor societăților militare de o­­fițeri, D*1 g-ral TANOVICEANU vor­bește nu numele „Asociației ofițe­rilor de rezervă și nu retragere pro­veniți din activitate" — al cărei secretar general este — declară că această societate este azi lichidată și că toți membrii ei trec la noua societate ce se constitue. D-1 g-ral I. ANASTASIU vorbe­ște în numele .,Societății pensio­narilor militari“ și declară că a­­ceasta a lichidat și fuzionează cu actuala societate. D-1 g-ral RtîJINSOHÎ vorbește în numele „Uniunii ofițerilor de rezerva“ al cărei președinte este. Declară că ofițerii din această so­cietate, proveniți din activitate, primesc și ei ideea de fuziune și că vor intra în noua societate. Adunarea aprobă cu entuziasm toate aceste fuziuni. Noul comitet S’a ales următorul comitet cu: d-m­i: g-ral Balis, președinte; I. Anastasiu, I. Parapeanu, Th. Pe­­trescu, D. Ștefănescu, Teodorescu Al., Boboc, Rujinschi, Boian, Ana­stasiu Al., Anastasiu I (de divizie), comandor Comșa, colonelii Horn •­­riceanu, Racoviță I., Radovici V., Cernescu, Mârzea, Rădulescu D., intendant I. Georgescu și maior Gorgănescu, membri. Se citesc apoi statutele și actul constituti­­ al nouei societăți. D-l g-ral BALIF propune ca a­­cest comitet ales să-și îndeplinea­scă nesărcinările până la ardnarea generală din Aprilie 1932. D-Lâ pro­pune să se trimită o telegramă Su­veranului și câte o telegramă de mulțumire d-lor N. Iorga, prim mi­nistru, și g-ral Ștefanescu-Amza, ministru armatei, mulțumind, la sfârșit, călduros tuturor celor pre­zenți cari vin sub cotele noule so­cietăți. Sala a ovaționat îndelung pe Suveran. ff in Opera Română La 11, 13, 15, si 17 Ianuarie 1932 SPECTACOLE EXTRAORDINARE CU CELEBRUL TENOR An­gelo SI FSA POMPONIU Biletele la Feder Școala politehnică Se aduce la cunoștința elevilor Școalei politehnice Regele Carol II din București că între 8 și 18 ianua­rie 1932 va avea loc o sesiune de examene pentru ciclur­i, restanțe, diferențe, etc. înscrierile la aceste examene se pot face până în seara zilei de Sâm­bătă 2 Ianuarie 1932, în cazul când plata taxelor se face prin mandat poștal, adresat Casieriei școalei, se va specifica neapărat examenele la care elevul vrea să se înscrie; în caz de nespecificare, înscrierea nu se va lua în seamă. La școală se găsesc afișate condi­țiile de înscriere, programul exame­nelor, etc. MTV TV V­ VVVT”V TTV VTTn Dr. Const. Didulescu CONSULTAȚIUNI: 202­6 Str. Maria Rosetti, 20. Telef. 223/10 •■*■*■■*■*.*■*.■*.+■■*■ A..A.A. J EvOCTORUt. m eri« Alantast*! Medie de COPII și BOU INTERNE s’a mutat Str. Dr. OBEDENARU 8 (Parcul Regina Maria) DE STEJAR PERFECT USCATE — VINDE P­ARCHETE FABRICA­BIL București-sos. Basarab No. 27-TRAMVAI 12-24 Execută Tâmpliile și mobilă. Cartier Regie înlesniri de plată-reducere pa C. F. R. Tale?. 30 î­ 05 l VIN BORDEAUX vechiu PRODUSELE INSEMRE FU DCI SE VINDE In DETALIA 5, Strada Biserica Amzei, 5 (In Curie) 4 Vânzări mobiliare CORPUL PORT. TRIB: ILFOV In baza adresei Nr. 68515 din 1931, a Jud­­ecul IV urban București, se publică spre cunoștința generală că In ziua de 5 Ianuarie 1932, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitație publică la loc, Splaiul In­dependenței Nr. 203, București, ave­rea mobilă urmărită a debit. Ale­xandru Bădulescu, compusă din : Canapea, doua hoteluri și altele a­­nume specificate în procesul verbal de Urmărire, spre despăgubirea cre­ditorului Gheorghe Iosif. Pabl. Nr. 115811. — Dos. 60259/1931. In baza adresei Nr. 68515 din 1931, a Jud. ocol IV urban București, se publică spre cunoștința generală că in ziua de 5 Ianuarie 1932, de la ora 12 din zi înainte, se va vinde la li­citație publică la loc., str. Dr. Pa­steur Nr. 43, București, averea mo­bilă urmărită a debit. Paula Dr. Do­­brean­u, compusă din un bufet, una servantă și altele anume specificate Locuințele funcționarilor și goriceptia blog­hausurilor (Continuare din pag. 1-a) dire de cealaltă — lăsând astfel drum liber luminei. De altminteri, cum d. dr. Dan Berceanu ne asigură că construc­torii vor fi francezi, atunci avem bune speranțe că uincepția marelui inovator care se nu­mea Le Corbu­sier va fi relizată spre binele urbanismului bucureștean, iar inițiatorul acestei mari opere d. dr. Dan Berceanu — ar merita întreaga recunoștință a tuturor celor ce locușî din colibe, vor locui în palate. EUGEN BOTEZ PENTRU A EXPLOATA brevetul de invenție Fro. 71S5­ vetului Universal Oil Products Com­pany, dorește a­­ ceda sau a acorda licență de exploatare și, în genere, a intra în orice combinațiune posi­bilă în vederea exploatării lui în Ro­mânia. Informațiuni la Inginer Marcus - Berlescu. Birou de Brevete de In­venție, București I, str. Colței 1. relativ la: „Procedeu pentru produc­­tiunea neîntreruptă de hidrocar. .­­ . , , . , - ^ buri cu punct de fierbere scăzut, dir. ih procesul verbal de urmărire, spre uleiul petrolifere“ proprietara pre­despăgubirea credit, Gh. Iosif. Publ. Nr. 115803. — Dos. 30259/1931 la baza adresei No. 51650/931,­­ Jud. Ocol­ul Urban București, se publica spre cunoștința generală ca în ziua de 11 Ianuarie 1932, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitație publică in București, strada Maria Rosetti No. 31 a­­verea mobilă urmărită a debit. C. I. Băicoiariu care se compune din una garnitură mobilă de pluș și altele anume specificate în pro­cesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Bosiaris Vitalîos. Publ. No. 116484. ----------------------------------------------­ Studentă de meditații curs primar și secundar. Soriți Ad-ția Zia­rului Viitorul sub „Studentă"

Next