Viitorul, ianuarie 1933 (Anul 25, nr. 7481-7504)
1933-01-01 / nr. 7481
Anul al douăzeci si patrulea Ho. BUCUREȘTI REDACȚIA I administrația «TRADA EDGAR QUINEI Nt. I I STRADA R. POINCARE H. 19 Telefoanele: Direcția 3—58.17; Redacția șl Administrația S—49.23 ANUNCIURI COMERCIALE Se primea« direct la Administrația barului, Strada R. Foșneana 17 #1 la toate Agențiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate ce distreg. ► •**•»*•** ABIM ȚARA 600 lei I Trei luni......150 lei 300 _ I Un exemplar 2 „ Șase luni institațiuni publice și particulara 1600 lei anual Duminică 1 Ianuarie 1933 TE IN STRIMATATI Un «»....»...4400 lei I Trei luni ......400 M Șase luni ... 700 n On exemplar...6 STIGMATUL PROVIZORATULUI vare a răspunsului, d. Maniu trimete peste hotare pe amabilul negociator ambulant, pe permanentul călător și inspector al agențiilor „Cook“ — d. Lugojanu. D. Maniu evită astfel un răspuns, evită de a preciza o politică, amână, prelungește moratoriul politic și speră să ajungă până la 15 Ianuarie. Politica provizoratului continuă. In epoca planurilor cincinale, a continuității, a eforturilor prelungite și a construcțiilor de viitor, noi ne oferim în șapte luni, luxul de a avea două politici externe și trei guverne național-țărăniste. La politica planurilor cincinale creatoare opunem politica quinzinelor. Nici nu se putea altfel cu un regim în permanentă în stare de preavis și de fatală congediere. Guvernul conglomeratului solare și dreptabilă eschivațional-țărănesc se sbate din nou sub semnul nefast al provizoratului. Cârpindu-și viață mizeră de pe o zi pe alta, confecționându-și succese imaginare și victorii aparente, formațiunea d-lui Maniu își trăește viața nesigură cu respirația sacadată de scadența datelor fixe. Armistițiul sărbătorilor creștine și închiderea Camerelor i-au mai dat oxigenul necesar câtorva zile de viață artificială, dar sărbătorile trec și scadența nouă apare necruțătoare. 15 ianuarie. Data fatidică se desprinde ca un îngrijorător semn de întrebare pentru existența unui guvern care poartă prin origini, prin actele, prin preocupările și neputința sa organică, toate stigmatele provizoratului. 15 Ianuarie înseamnă scadența pentru aranjarea tuturor chestiunilor noastre financiare externe, începând cu problema cuponului și sfârșind cu obligațiile față de creditorii străini. 15 ianuarie trebue să ducă la încheerea sau respingerea protocolului cu Geneva. In fața acestor probleme dominante pentru posibilitățile noastre interne, pentru decongestionarea finanțelor Statului și pentru fixarea unui plan de resurecție economică, ne înfățișăm cu aceeași politică de dezagregare național-țărănistă, cu aceleași contradicții fatale oricărei negocieri, cu aceeași nefastă dezorientare și aceeași funestă lipsă de prestigiu: în guvern regăsim pe d. Maniu care reprezenta cel puțin până eri o politică de serioase obiecțiuni față de protocolul admis de d. Madgearu la Geneva, o rezistență prin urmare față de abdicările acelui care înțelege să fie intransigent numai când e vorba de șefia electorală a județului Ilfov; pe aceeași banca ministerială regăsim însă figura omului care și-a început și și-a sfârșit cariera pe planul politicii internaționale în calitate de șef de delegație dezavuat și de Interimar ratat al d-lui Titulescu. In memoria tuturor stărite încă fondările comice ale acestui ciudat personagiu care dădea, de la Geneva, prin intervievuri publice, lecții de patriotism și de finanță guvernului său, atitudinile de răzvrătit neputincios și de ministru demisionar care totuși preferă să rămână titular de portofoliu. Evident, în fața problemelor care se pun, în fațaurgenții și a gravității lor, nu galeria acestor figuri derizorii poate interesa, interesează cu ce politică ne prezentăm în fața acestor negocieri și mai ales, cu ce politică rămânem la 15 ianuarie , cu rezistența de ori de care nimeni nu mai vorbește sau cu angajamentele celui care n'a putut niciodată avea sensibilitatea realităților și prestigiului românesc ? D. Maniu evită răspunsul la această întrebare pe care și-o pune și conștiința publică și cercurile streine, menținând prin însăși formațiunea sa ministerială un tulburător echivoc. Drept paliativ, drept con EUGEN TITEANU 1 ION grădișteanu Prin moartea lui Ion Gradi^feanu, dispare încă una din acele personalități ale vieței publice românești, cari au jucat încă înaintea războiului, un rol precumpănitor in opera de înălțare și consolidare a țarei noastre. Ion Grădișteanu aducea în politica mare a țarei, un suflet patriotic, o conștiință mereu vie a intereselor românești. Tostă viața lui Ion Grădișteanu a fost astfel închinată marelui ideal național și mai fericit decât N. Filipescu, el a putut trăi ca să vadă visul vieței lui înfăptuit și să poată munci ca cetățean fruntaș și ca distins om politic, în statul nou românesc al României mari și libere. Iată de că la mormântul lui Ion Grădișteanu vor veni și plânge nu un partid, ci toți românii, pentru că dispare, prin el, unul din acei bărbați politici cari niciodată n’au subordonat interesele mari ale țarei, nevoilor personale sau de politică măruntă. Moartea lui Ion Grădișteanu vitregește astfel neamul nostru, tocmai în clipele cele mai grele, de un suflet închinat cu totul țărei sale. O moarta care îndoliază astfel întreg neamul românesc. Stm VALUL de SCUMPETE „LUXUL“ d-lui MADGEARU IM V. Madgearu s’a crezut foarte ingenios atunci când, după ce a declarat că nu va spori nici un impozit, a pus pe întreaga producție agricolă ca și pe întreaga producție industrială a țării, un impozit ce variază între 11 și 16„"1) la sută. Acest impozit a fost îmbrăcat în haina aceluia existent „pe lux și cifra de afaceri“. In realitate atât în modul de percepere, cât și din punct de vedere a materiei impozabile, el constitue un impozit nou, zdrobitor pentru economia țării. Daca vechile taxe pe lux și cifra de afaceri îngrădeau simțitor producția și ridicau proteste întemeiate, — noile taxe sunt distrugătoare nu numai prin cotele enorme,—11 și 16.50 la sută — dar și prin faptul că ele se aplică de două sau mai multe ori asupra aceluiași articol. De pildă o fabrică de ghete sau de postav, plătește acest impozit atât pe materia primă, — lână, piele, materii chimice etc., — ce intră în lucru, clât și pe produsul manufacturat, ceia ce revine în realitate la 20—25 la Sută taxă de lux și cifra de afaceri. Dar cc este „lux“ la d, Mad gearu ? O privire aruncată pe tabelele de articole impuse, — peste trei mii, — tabele așezate prudent la sfârșitul legii, — ne lămurește pe deplin asupra înșelăciunii pe care a comis’o d 1 ministrul de finanțe, pentru a pune un impozit zdrobitor, declarând totuși că legea n’are de scop decât „o mai bună percepere și înlăturarea fraudelor“. In adevăr iată ce trece drept lux d. Madgearu, și impune cu 16.50 la sută, în regnul animal, toate blănurile, oricât de comune și chiar lucrate cu alte materii; orice obiecte de piele; orice încălțăminte chiar din IMITAȚII de piele ; orice covoare și preșuri de Mnă; orice nasturi, piepteni și perii. In regnul vegetal, orice alcooluri, orice fel de mobile tapisate. In regnul mineral, orice fel de obiecte de faianță sau porțelan , orice fel de cuțite și furculițe fieri de fier (dacă nu mănânci cu mâna, atunci faci lux!). In plus notăm că cele mai multe instrumente și articole necesare în medicină și chirurgie, sunt impuse aceluiași impozit enorm de 16.50 la sută. In tabela b., d. Madgearu pune produsele de „consumație dispensabilă“ și le impune cu 11 la Sută. Să vedem de cari produse se poate dispensa d-sa : In, regnul animal sunt impuse: pieile de pisică, iepuri, orice fel de hamuri și bice, jambiere, cuiere, geamandane, mănuși, obiecte de ceară și parafină, afară de lumânări, orice grăsimi extrase din deșeuri sau, paturi de animale. In regnul vegetal: turta dulce, orice plante ierboase, florile, stafidele, SUROGATELE de cafea și ciocolată, hidromelul, pluguri DIN CANEPA, covoare de bumbac; ciorapi de orice fel, cravate, mobile netapisate de orice fel; pervazuri ; rame; lucrări de tâmplărie; orice obiecte împletite din... pipirig ; hârtie, plicuri, cartoane; orice fel de registre comerciale (!), orice fel de obiecte de cauciuc sau celuloid. In regnul mineral: orice fel de obiecte din tablă, sticla, plumb, cositor etc., etc., etc. In asemenea condițiuni, fabricile n’au decât un lucru de făcut: să închidă porțile. Iar cetățenii, a căror viață se scumpește cu cincizeci la sută, trebue să umble gol și să mănânce rumegătură de lemn, căci numai aceasta nu e articol „de lux“. Intre guvern și d. Gr. Iunian Guvernul culege roadele campaniilor și agitațiilor din opoziție. Comitetele de conducere ale partidului național-țărănesc, discutau și în urmă publicau comunicate echivoce asupra tuturor problemelor de seamă. Mai mult, în primele ședințe ale sesiunei Parlamentare extraordinare s’a pus chestiunea dacă guvernul este de acord cu declarațiile d-lui Iunian, la Tg. Jiu asupra stabilizarei monetare, actualul ministru de finanțe i-a luat apărarea iar oficiosul „Dreptatea“ nu găsea decât cuvinte de apreciere elogioasă asupra soluțiunilor d-lui lunian. Azi guvernul și-a mobilizat toate capacitățile și a pus în mișcare toate resursele de luptă contra campaniei d-lui iunian. Se țin consfătuiri ministeriale, acelaș oficios „Dreptatea“ atacă violent iar ministerul de finanțe transmite presei răspunsuri la declarațiile d-lui Iunian. Când era vorba de agitații fără răspundere, fostul ministru de justiție era considerat ca cel mai „distins fruntaș“ al partidului național-țărănesc. Când sunt în joc interese de stat, iar răspunderea lor o poartă guvernul, acelaș distins fruntaș e decretat de „ratat“. " Așa că pe drept cuvânt se poate spune că regimului național țăranesc i se plătesc nesocotințele opoziționiste. it . I NOTE FRUMUSEȚEA MILEI Pereanu. Bulevardul Schitu Măgu Un vagon de tramvai alergândi țse șine. Și deodată o oprire bruscă, fără ca un mare obstacol să fie înainte. Ce se întâmplase fatmanul oprise brusc, cât de putut mai brusc, pentru ce nu apuca sub vagon, pe un biet câine rătăcit. Dacă ar exista un premiu pentru mila față de animale, nu și esita o clipă pentru a’l recomanda. Dar, cum nu avem premii care să încurajeze fapta bună față de animale, ști avem numai articole de cod penal, cari au căzut în desuetudine pentru pedeapsa celor ce le maltratează, suntem nevoiți a prezenta aci laudele bunului om, care fără obligații de regulament a salvat o viață de câine. O viață de câine, ca și de oricare alt animal nevătămător, trebue respectată, pentru că miracolul vital este prea mare , nu orice formă ar fi — pentru a'l desprețui. Animalele domestice șn special câini, pisici — animale ce ne dau foloase boi, cai sunt prieteni cari ar fi crud să le causăm dureri. Un câine este un amic sincer. Când răutatea oamenilor te-a făcut să devii misantrop, găscMi în ochii limpezi ai câinelui ce te așteaptă ca pe Dumnezeu la ușa casei tale, pe ființa care îți dă poftă de a trăi.. Constați că pot fi suflete cari să te iubească, și în afară de interesul lor. Și aceasta e un mare reconfort moral. In grădina Cișmegiu din Capitală, s'au așezat adăposturi pentru pasările cerului, cari iarna mor din lipsă de hrană. E un gest de o mare nobleță, pe care am dori să-l vedem generalizat în curți particulare. Porumbeii din Veneția sunt de acum legendari și legați de cetatea lagunelor prin zecile de mii de cronio cari au popularizat găteala vie a Pieței sfântului Marcu. Am dori, insă, ca orice pasăre să poată găsi în așezările orășenești aceiași ospitalitate părintească cum găsesc hulubii în tara mărci albastre, și a lagunelor, sentimentale, liniștite și pline de miasme.. Mila de animale este dealtfel azi încurajată prin o educație în școală — ce-o dorim, cât mai intensă și prin o propagandă a societăței protectoare. Suntem astfel pe calea cea bună a trezitei în conștiința publicului mare, re frumosului sentiment de milă față de ființele cari n’au nici tribunale la cari să se plângă, nici apeluri la Societatea Națiunilor, și cari astfel simt, vrednice de dragostea, de protecția, de simpatia noastră constantă. Omul e regele animalelor. Atunci, noblesse oblige, el trebue să fie blând, înțelegător și protector față de supușii săi ce nu cuvântă, din marea împărăție a lumei... PETRONIUS ECOURI Mai multe aparate fismografice din Londra și provincie au înregistrat un cutremur de pământ al cărui epicentru ar fi cam la 1600 km. Celebrul patologist și profesor englez, John Glaister de la universitatea din Glasgow și soția sa, au decedat de gripă la intervale de numai câteva ceasuri. ...... ................................. Intre caritutură și INDUSTRIE Problema dacă, o țară ca a noastră, trebue să aleagă categoric între aceste două ramuri de producție, a fost și este încă, obiect de permanentă discuție controversată. Ca nici una alta, ea a trezit argumentări numeroase și bogate, atât dintro parte cât și din alta. Curn era, însă natural, o deciziune definitivă nu s’a putut lua, tocmai pentru că, într’o asemenea problemă, nu exclusivismul poate prima. Nici agricultura nu este condamnată în urma prăbușirei prețurilor și nici industria nu este parazitară pe contul Statului și pieței, consumatoare interne. Cercetând cu toată seriozitatea situația de fapt, nu putem ajunge la altă concluzie decât la necesitatea imperioasă a unei strânse și efective colaborări între aceste două principale ramuri de producție. Amândouă, încadrate astfel încât randamentul să le fie maxim și în perfectă concordanță, ne pot duce nu numai la salvarea din greaua situație de azi, dar și la asigurarea viitorului întregei noastre gospodării naționale. Desigur, în discuțiunea amintită și care, din neînțelegerea profundă a realităților, continuă pătimaș, au intervenit exagerări regretabile- Anumite fapte au fost tendențios interpretate sau geșit înțelese. De aici, atâtea greșeli comise, atâtea măsuri nelogice și pernicioase. Pentru restabilirea lucrurilor, în cele ce urmează, vom cerca să facem comparație obiectivă între Agricultură și Industrie, așa cum se pune problema în țara noastră. Cifrele exacte vorbesc de la sine. Le vom expune, ferindu-ne de comentarii, tocmai pentru că avem era Porumb 1929 ... ....... 37.742.442.000lei 1 1930 .............. 12.881.715.000lei 1931 .............. 13.319.420.000lei j <31au 1929 .............. 20.361.357.000lei | 1930 .............. 16.691.887.000lei J 193 î ........ ... 9.279.000.000lei ] La orz scăderea a fost de 73,84%, la ovăz de 6938% iar la secară de 47,75%. Consumația interna de cereale — medie pe ultimii ani — a atins 7.474.900 tone, din care 1.176.100 tendința că cercetarea lor onestă, face orice alte considerațiuni platonice, complect de prisos, înainte însă, o chestiune principială. Un lucrător industrial crează, în unitatea de timp, valori de aproximativ, opt ori mai mari ca unul agricol. In consecință, procesul de transformare industrială, în ceea ce privește excuziunea de valori noui, merge cu un pas imens fată de cel agricol. Dovada matematică a fost făcută până la evidență și o ținem bucuros la dispoziția oricui dorește a se dpmenta. Din aceasta rezultă, pentru orice gospodărie națională, interesul hotărâtor de a-și avea aparatul național de producție industrială, ei dându-i posibilitatea să-și valorifice cu folos superior l izvoarele de bogăție. în ceea ce ce ne privește, faptul rămâne, deși situația ne-ar face să ne întreptăm toată atențiunea înspre agricultură. Neglijarea lui, ne-ar pune în stare de vădită inferioritate față de celelalte gospodării naționale, irațional orrganizate, lucru care ne-ar cauza pierderi imense și ne-ar închide calea oricărui progres real. Acestea zise, vom trece la cercetarea problemei la noi, punând față în față Agricultura și Industria, în privința producției naționale, a venitului național, a consumației, a comerțului exterior și a contribuțiunei fiecăruia din ele la acoperirea cheltuelilor statului. PRODUCȚIA . Agricultura. Pe ultimii trei ani de zile, producția cantitativă a agriculturei a rămas, cu foarte mici diferențe, aceeași. Ca valoare însă, ea a scăzut catastrofal din cauza prăbușirei prețurilor. Scăderea valoarei producției pe 1931 față de 1929 - 64,71». Scăderea 54,42 % ne pentru msemanțări și 6.298.800 tone pentru alimentație. Din producția totală, am avut deci un surplus pentru export la cereale de 2.360 000 tone Industrie și minieră. Producția aceasta a fost următoarea: Cărbuni 1929......... Cantitativ în tone Valoare în lei Petrol: Producția brută ca valoare (țițeiul, 1929 ... 7.482.280.900 lei ... 4,5% scădere fată de anul precedent, 1930 ... 5.212.416.000 , ... 30,4% 1931 ... 2.412.744.170 ... 53,7% Venitul national 1929 1930 1931 Valori in milioane lei a) Agricultura și silvicultura ... 117.635......... 75.309 ... ... 56.790 b) Industria și minele ... ......... 39.342... ... 36.471 30.820 Adăugind veniturile din servicii, ajungem la un venit național brutto pe 1929 de 185.927 milioane lei, pe 1930 de 138 130 mii. lei iar pe. Adică, o creștere a producției, cantitată văi de 15,9% corespunde pe 1931, unei scăderi de 53,7% la valoare. La petrol, însă, după cum se știe, valoarea producției apare după procesul industrial de rafinare. Vom vedea diferenția imensă lai Producția totală a Industriei pe 1931 a fost de 70 miliarde lei. Venitul nostru național, cum era și natural, a scăzut considerabil. Variația lui este însă, pentru capitolele următoare. In privința Industriei, producția ei acoperă actualmente 68% din consumul pieței interne. Ca valoare, pe ultimii ani, producția pricipalelor ramuri de Industrie, a fost: IS» , obiectul expunere de față, cum nu se poate mai interesantă. O dăm, în credința că datele vor lămuri pe deplin, această latură a problemei: I» >> 1931 la 108.769 mii. lei. Reducând angajamentele față de (Conți nuare Tn pagina 2-a) 1928 ... 1929 ... 1930 ... 1931 ... • • » • » « I 3.027.240 ---------------- 3.027.240.000 3.046.027 ---------------- 2.893.725.650 2.369.882 ---------------- 2.085.496.160 ... 1.949.727-----------------1.598.776.140 55.896.066.000 lei \ _ „. . , Í ,on 1930 ............... 48.363.874.600 lei Scândiri Ja2de I -1931 ............... 38.646.381.000 lei - anul 1929 ... 30,9% SPIRU HARET și școalele ROMÂNEȘTI DE PESTE DUNĂRE Cu ocaziunea comemorării lui Haret, desigur că e bine să se cunoască, pentru complectarea operei sale, și o latură particulară școalei naționale asupra căreia Haret și-a proectat lumina spiritului său puternic și a sufletului său iubitor de tot ce-i românesc și nevoiaș. Când la 1885, tânărul secretar general al ministrului de instrucție D. Sturdza, a luat contact pentru prima oară cu reprezentanții școalei de peste Dunăre, el i-a întâmpinat cu cuvintele rostite de Ion Brătianu cu prilejul smulgerii faimosului ordin vizibal prin care se recunoștea oficial românilor din imperiul otoman dreptul de a înființa școli naționale: „Clădind de Dr. S. TOVARU Docent universitar în Macedonia edificii în piatră și ciment, românii își afirmă intențiunea de a nu fi acolo niște simpli actori într’o piesă ocazională, ci autorii unei opere care să rămâie“. La acestea el a adăugat: ,In Macedonia întreținem un număr mare de școli primare, nu pentru a învăța pe copii citirea, scrierea și cele patru operațiuni, ci pentru scopul bine determinat ca prin ele să redeșteptăm și să întreținem sentimentul național românesc de acolo“. Cu un astfel de program, bazat pe o concepție clară și realistă, Haret a pornit acțiunea de organizare a acestei școli. Cei trei ani însă (1885—88) de cercetare perseverentă a situației școalei românești de pretutindeni, nu i-au îngăduit să-și concretizeze nici unul din gândurile lui pozitive. Abia la 1898, când apare ca ministru de instrucție în toată plenitudinea activității creatoare, Haret deschide o eră nouă în viața școlii din Balcani. Consecvent devizei sale salvatoare , „unitate de acțiune și continuitate în programul de lucru în chestia școalelor din Turcia“, își începe înfăptuirile cu următoarele cuvinte: „Nu voi mărgini ajutoarele noastre numai la întreținerea personalului didactic român din Macedonia, ci voi da acțiunei noastre un caracter de stabilitate și temeinicie, prin organizarea școalei și prin construirea de localuri de școli proprii, potrivite cu misiunea înălțătoare ce au și cu avântul ce sunt destinae a lui“Până al acea dată, școalele de peste Dunăre se găseau într-o stare inițială ce dura de vreo trei decenii, starea caracteristică perioadei de romantism național și de avânt misionar al primilor dascăli-apostoli. Om al realităților concrete, a pus pentru prima oară bazele unei organizări a acestor școli ale căror nevoi și situație le-a cunoscut exact și amănunțit. Astfel a dat memorabila deciziune dela 21 Sept. 1898 „pentru regularea câtorva chestiuni de organizare a școalelor din Macedonia“, ce cuprindea mai multe puncte fundamentale : 1) Formarea statelor personale ale membrilor corpului didactic ; 2) Facerea unei statistici școlare care lipsea până atunci cu totul; 3) Organizarea unui serviciu de inspecție mai regulat și mai complect decât în trecut, creiând niște organe, subalterne inspectoratului, circumscripțiilor revizorate ; 4) împărțirea institutorilor în mai multe clase, plătiți cu subvenții deosebite, potrivit importanței localității și numărului școlilor ; 5) Stabilirea unui sistem de înaintare pe loc, potrivit vechimei în serviciu, analog cu sistemul gradației din țară ; și 6) Alcătuirea unui regulament de administrare interioară a școalei, regulament care nu a existat niciodată și a cărui lipsă „este una din principalele cauze ale lipsei de ordine ce domnește acolo“, adăuga Haret. Această simplă înșirare a „chestiunilor de organizare“ ne arată transformarea adâncă ce ele au imprimat-o școalei de acolo. Când la 1901, a revenit la departamentul instrucției, după scurta trecere pe la acest minister a lui Tache Ionescu (1899—1901) care a răspuns prompt înfăptuirilor organizatorii ale lui Haret prin sporirea bugetului, a numărului de școli și a posturilor de învățători, lui Haret i-a revenit și delicata sa reimt, de a „ușura“ bugetul in timpul crizei financiare din acel an, fapt ce i-a dat prilejul să facă în Parlament un expozeu monumental al întregei chestiuni școlare din Balcani, în ședința dela 8 . Decembrie 1901. Cu această ocaziune a adresat Regelui un impozd documentat („Raport asupra stării actuale a școlilor și bisericilor române din străinătate“, un volum de 100 pag. cu 37 anexe documentare, Buc. 1901). Comentarea tem jdențioasă, defavorabilă școalei noastre, ce a făcut-o acestui raport fix profesor universitar grec din Atena în ziarul „Le Temps“, a <fei terminat pe Haret să răspundă în acelaș ziar printr-un memorabil articol unde afirma cu hotărâre drepturile culturii românești în acest colț de sud-est european. Când situația financiară a țării sa ameliorat, Haret a fost tot acela care a stăruit pe lângă corpurile legiuitoare (1903) votând pentru prima oară un credit extraordinar de 600.000 lei, peste bugetul ordinar de 335 000 lei, sumă destinată „construirei de localuri de școli în Macedonia și înzestrării lor cu materialul necesar“ cele mai multe edificii școlare datează din acel timp, alături de școalele ridicate de comunități. •.Activitatea extrașcolară a corpului didactic. Haret a inaugurat-o și în Macedonia, reușind, prin aceasta, ca școala să se afirme impunător în ochii străinilor. „Va trebui ca o mai bună cunoaștere a lucrurilor de acolo și o mai bună utilizare a forțelor, să ne permită a evita pentru viitor tinele greșeli din trecut și să ordonăm acțiunea noastră în mod mai rațional decât până acum“. Prin decizia din 28 iulie, 1902, Haret a înființat administrația școalelor și bisericilor din Turcia, căreia i-a succedat la 1903 Asoc. corpului didactic și bisericesc din Peninsula balcanică, având un or« (Continuare în pag. 2)