Viitorul, ianuarie 1933 (Anul 25, nr. 7481-7504)

1933-01-01 / nr. 7481

TEATRU-MUZICA O nouă carte a H. S. Regina Maria Zilele acestea, va apare, într-o editură vieneză, o nouă carte a M. S. Reginei Maria a României. Cartea tratează povestea de dragoste a unei tinere prințese, care e silită, în urma căsătoriei sale, să-și părăsească patria, și duce din depărtare o luptă aprigă împotriva intrigilor curtenilor din tara ei.­­ In acceaș carte, sunt descrise episoade din timpul războiului mondial. L­ITERE-ARTE M. S. REGINA MARIA Teatrul Național „Inșir’te Mărgărite“ poemul drama­tic al d-lui Victor Eftimiu, se repre­zintă din nou la Teatrul Național, in matineul de Sâmbătă 31 Decembrie. Reprezentația se dă cu prețuri re­duse. „Titanic Vals“ comedia d-lui Tu­dor Mușatescu, continuă să se re­prezinte la Teatrul Național cu săli arhipline. In cursul acestei săptă­­nâni „Titanic Vals“ se reprezintă în Seara de Sâmbătă 31 Decembrie. In seara revelionului, spectacolul se va termina înainte de orele 12 noaptea. * In seara de Duminică 1 Ianuarie,­­Teatrul Național reprezintă piesa „Ion" de d. Mihail Sorbul, după ro­manul d-lui Liviu Rebreanu. Opera Română . Astăzi Vineri 30 Dec., se va cânta „Carmen“ de Bizet, care la reluare a obținut cel mai viu succes, cu d-na Maria Snejina în rolul Carmencita și d. Nicu Apostolescu în Don José. * Pentru seara de Revelion, Opera a anunțat Lucia de Donizetti. Duminică 1 Ianuarie un matineu, Opera dă un interesant spectacol de balet compus din Preludiile de Liszt, Noaptea Valpurgiei din opera Faust și Iris de C. C. Nottara. Seara se va cânta Bărbierul din Sevilla vesela capod’opera lui Rossini. * Teatrul „Regina Harta Cel mai frumos cadou de Anul Nou vi-1 oferă teatrul Regina Maria cu reprezentarea comediei muzicale „Mariette“ de Sacha Guitry, cu mu­zica de Oscar Straus; interpretarea extraordinară în frunte cu marii co­­mediani V. Maximilian și Tony Bu­­landra, alături de vestita primado­nă Nya Roma, care triumfă i­n fie­care seară prin farmecul vocii și al jocului său, precum și prin frumu­sețea ei fermecătoare. Reprezentația cu piesa „Mariette“ din seara de Sâmbătă 31 Dec. (Reve­lion) va începe precis la orele 8 și jumătate. la testrul Alhrm'^ra „Alham­­bra 1933“ Teatrul Alhambra, prezintă în ca­drul de lux, bogăție și antren, care-i sunt proprii, a doua premieră a sta­giunii cu „Alhambra 1933“ super-re­­vistă în 2 acte și 32 tablouri de d-nii N. Vlädoianu, N. Constantinescu și P.­ Andreescu. „Alhambra 1933“ e cronica veselă a teatrului bucureștean aducând ve­detele și toate elementele componen­te ale ansamblului într-un prolog su­culent și bine rimat pentru a trece apoi în revistă . Măștile, Zidul Mor­ «» Teatrul Ventura Cel mai amuzant spectacol vi-1 o­­feră Teatrul Ventura cu reprezenta­rea comediei muzicale „Miky și Niky“ (Morgen geht’s uns gut) cu muzica de Benatzky. Trei ore de râs continuu, o muzi­că delicioasă, melodii inspirate, ro­manțe de cea mai bună calitate și o interpretare extraordinară în frunte cu marii comedieni, Leny Caler și G. Timică fac din acest spectacol eve­nimentul stagiunii bucureștene. Ansamblul e compus din 50 de persoane, baletul e aranjat de Sio­­min, iar orchestra e condusă de re­putatul compozitor Elly Roman, au­torul marilor șlagăre muzicale. Față de succesul realizat până azi — deoarece toate spectacolele s’au jucat cu săli arhipline, și fiindcă sute de spectatori au trebuit de fie­care reprezentație să se întoarcă a­­casă, s’a decis reprezentarea în se­rie a acestei comedii muzicale. Șlagărele muzicale lansate de Leny Caler și G. Timică au fost editate, deoarece toată lumea cere să le audă. Sâmbătă ultimul matineu cu pre­țuri reduse, se va reprezenta vlarian­ta comedie Habakuk, cu aceiaș stră­lucită distribuție de la premieră în frunte cu Const. Toneanu, Maria Ra­reș și G. Timică. Toneanu își face apariția pe scena Alhambrei interpretând pe Jorj Chi­­chinescu, Deputatul, Giaccomo Blum­bo, Scamatorul, Gogu Ștefănescu-Cot­­nar, Traian și funcționarul, alături de : Marilena Bodescu, Lily Vasiliu, Mia Apostolescu, Lulu Nicolau, Vir­ginia Popescu, G. Bâcleșeanu, G. Groner, V. Vasilache, N.­ Stroe, R. Rang, I. Iliescu, Gimy Sinclair, M. Dumitrescu. Salonul International , artă fotografică Intre 8 și 23 Aprillie 1933, va fi deschis la Praga, al doilea salon internațional de artă fotografică organizat de Uniunea societăților cehoslovace de fotografi amatori care întrunește o sută de societăți. Salonul e pus sub patronajul ministerului de instrucție publică din Praga, și va ființa în Galeriile sociietății de arte inimoase „Ma­nea“ din Praga, având un caracter exclusiv artistic. Condițiunile de participare sunt trimese la cerere de : Svaz­meskos­­lovenskych Klubu fotografii ama­teru, Praha II, Riegrovo na.brezi 22. (Cehoslovacia). Expoziția de broderii și țesă­­turi românești din Anvers ■ [UNK] [UNK]BURMBBf­HHHMSnHN­ WK» BSBUHHI gii cu privire la această expoziție, unele dând și clișee ce înfățișează diferite colțuri ale acestei pitorești expoziții. Zilele acestea s’a deschis, sub pa­tronajul consulatului român din An­vers și cu concursul d-nei C. Patin, delegata consiliului superior de artă populară românească, la Cercul ar­tistic din acel oraș, expoziția de bro­derii și țesătu­ri românești. La inaugurare au asistat: d. Lang, consulul Românei cu d-na. d. L’He­­reux, consulul Iugoslaviei, Mistier, consulul Argentinei, Johannsen con­sulul Norvegiei, Fester consulul Un­gariei, o delegație de studenți ro­mâni, condusă de d. Tretescu, preșe­dintele cercului local, etc. Sunt expuse costume nationale, ale căror desene diferă de la județ la ju­deț, foarte frumoase covoare națio­nale românești, cuverturi, centuri, batiste, diferite obiecte în lemn, toa­te lucrate în motive românești. Ceea ce a impresionat, îndeosebi, pe vizitatorii expoziției e faptul că toate aceste obiecte au fost lucrate numai de către țărănci și călugă­rițe. E o artă întreagă, în formație, căreia i se prevede un frumos viitor. Maeștri cari au lucrat aceste brode­rii, țesături și covoare n'au avut nici un model, n’au imitat arta altora, ci au creiat, totul prin geniul firesc al poporului român. Covoarele din Ol­tenia și din Basarab­ia au plăcut mult, fie că erau simple, lucrate în condițiuni modeste, fie că erau bo­gate. Toate jurnalele din Anvers, atât cele franceze cât și cele flamande­­ții, Nebunia darurilor, Cântecul căs­­­­nicei, Parlamentul, Românii în stră­ au Pmificați coloane întregi de eb­­inătate. Memoriile d-lui Iorga, Are­nele circului, Semințarii, Cocoșii și găinile, etc. Câteva sketchuri ilariante printre care : O ședință la Cameră, „Ah băn­cile !“ și „O vizită în cer“ încadrea­ză cupletele de șlagăr ale revistei; Hai Yo Yo ! Astea sunt visuri. Scri­soarea, Cucurigu-gagu, Ah Mona! Cum te aperi, Gândește-te la mine, Ein­ zwei-drei, etc. In fruntea interpretării d. Const. m­­a­i. 1­6 BUCUREȘTI VINERI 30 DECEMBRIE 1932 Ora 13 Plăci de gramofon. 13.45 Informațiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota a­­pelor Dunării și semnal orar. 14 Plăci de gramofon. 18 Orchestra Fănică Luca: Mu­zică ușoară și românească. 19 Informațiuni, meteorițl și semnal orar. 19.10 D. ing. A. Drăguțănescu: Cum se sapă o sondă. 19.25 Orchestra Fănică Luca: Continuarea concertului. 20 D. prof. Eug. Herovanu: Des­pre bătrânețe. 20.20 D. C. Gane: Brâncoveanu Constantin. 20.40 Plăci de gramofon 21 Orchesta Radio. 21.45 D. dr. Marcel Patin, do­cent univ. Curiozități medicale. 22.15 Orchestra Radio; 22.45 Informațiuni si Știri spor­tive. STRAINATATEA Ora 20 HEILSBERG Franceza; 20.25­­ Conf.; 20.525 Conf.; 2055 Met.; 21 Serata; 22.10 Știri; 22.15 Mu­zică; 23.80 Met., știri, sport. ROMA 20.10 Știri sportive; 20.15 Știri agricole, jurnal radio, gra­booiqd; 21 Semnal orar, com.; 21.30 Conf.; 21.45 Concert; 23.55 Ultime știri. PRAGA 20 Ini.; 20.25 Concert; 21.05 Cântece de Crăciun; 21.30 Concert; 22 Semnal orar; 23 Ul­time știri; 23.15 Trans. ,VIEN­A 20.05 Conf.; 20.30 Ora, met., programul următor; 20.40 Operă; 23 Știri serale; 23.15 Mu­zică de lanfare. VARȘOVIA 20 Diverse; 20.20 Știri externe; 20.30 Foileton; 20.45 Jurnal radio; 21 Conf.; 21.15 Concert; 23.40 Informa­­țiuni sportive; 23.45 Supliment la jurnal radio; 24 Muzică de dans. Cea mai bună carte pent­ru plu­gari. Este volumul al 13-lea din „Calen­darul plugarilor“ pe 1933, editat de „Societatea inginerilor agronomi", sub îngrijirea cunoscutului scriitor și ziarist D. A. D. Carabella. In 208 pagini, volumul cuprinde în afară de partea calendaristică, articole și sfaturi în toate ramurile agriculturii, apoi toate evenimen­tele din 1932 în legătură cu agricul­tura, interesante anchete economice­­agricole, monografii ale exploatato­rilor agricole, avicole, agronomice, industrii agricole, etc. datorite d-lui A. D. Carabella, ca și 200 din cele 300 clișee ce ilustrează volumul Cultivatorii de tutun găsesc aci, o­­ serie întreagă de sfaturi relative la această cultură Coperta executată de Gilly, este ad­mirabil imprimată pe hârtie cromo, iar portretul M. S. Regelui, cu Voe­­vodul Mihai, este foarte bine ales. € IN CINEMA CAPITOL. — Grand Ho­tel cu Greg Garbo, Johan Cram­ford, John Barrimoore etc. CINEMA BOXY. — Grand Hotel. CINEMA VOX. — Sărută-mă cu George« Milton. CINEMA RIO. — Tu... ori nici una CINEMA TRIANON. — Nu vreau ?& »tiu cine ești cu Liane Haide și Gustav Froelich. CINEMA SELECT. — Regele hote­lurilor cu Jul­es Berry, Simonne Si­mon și Dranem. CINEMA REGAL — Un vis blond eu Lillian Warwey, Willy Fritsch și Willy Forst. CINEMA FAMINA. — Premiera Lo­stodnica regimentului cu Luk­e En­glisch și Paul Hörbiger.­­ CINEMA CORSO. _ Regele Spa­dei: jurnal și comedie cu Miky Maus. CINEMA OMNIA. — Anny Ondra în Un drac de fată și complectară CINEMA FORUM. — In umbra fe­ricir­i cu John Bohies CINEMA A. R. P. A. (Sala Fran­klin). — Vaitul nemuritor al lui Johan Straus cu Gustav Groelich și învingătorul cu Hans Alberts. Kati von Nagy. CINEMA A. R. P. A. (Sala Episco­piei). — Răpirea Miresei cu Ernst Ve­­rebos. Edho Polo și Pat și Paladhon în delegații congresului. CINEMA RAHOVA. — Atlantida cu Brigitte Halm și Gustav Diessel și Roge­e copiilor (complectare). CINEMA TOMIS. — Quo Vadis cu Z’jn ÎJ Ziiy. í.v»i(xíi I îl ■ «j ac­tare. CINEMA KISELEF. __ Sergentul X cu Ivan Mosjoukin si Stan și Bran. CINEMA ROMA. — Secretul celor 11 husari Și Aventurierul blestemat. CINEMA MARAȘEȘTI. — Nebu­niile tinereții și o complectare. CINEMA REGELE FERDINAND.— Dirijabilul și comedia Dragoste de marinar GRADINA NORA. (Str. Epureanu). — Cabaret American cu Groner și Vasilache și Filmul Alraune cu Bri­­ghite Helm. CINEMA LUX (Calea Griviței 196) Felix știe tot cu Felix Bressart, Ivan Petrovici. Trupa de comedii. CINEMA LIRIC. — Suzana face ordine și Trupa de atracție. CINEMA LIRA. — Carcera femei­lor, versiunea germană și două com­­plecturi. CINEMA MARCA. — C. Tănase cu ansamblul Cărăbuș In revista „Joc și Eu“, filmul Doamna și-a pierdut rochița cu Lily Damita CINEMA MARCONI. _ Atlantida cu Brigite Helm. CINEMA MODEL. — Bătălia (Lon- Homm­e) cu Richard Corter, Philips Holmes, Hélène Tweloetrees și trupa de reviste Bruno CINEMA VOLTA­ BUZEȘTI. — Viciul blond cu Marlene Dietrich și o comedie. CINEMA LTDO. Mona Lisa, Banda .Veselă și Câinii vorbitori. ,■1 ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] ■i.i— I­I ■. TEATRELE TEATRUL NAȚIONAL­. — Ion. OPERA ROMANA.— Ora spaniolă: TEATRUL REGINA MARIA — Mariette. TEATRUL MARIA VENTURA - Seara: Miky și Niky. TEATRUL ALHAMBRA. — Mati­neu: Trăiască Alhambra; seara: Al­hambra 1933. Spiru Haret și scoasele domnești de peste Dunăre (Continuare din pagina 1-a) sau propriu de publicitate, revista „Lumina“, ce a adus reale servicii învățătorilor răsfirați prin comu­nele din Balcani. La obiectiunea ce i s’a adus că ar introduce în această școală un spirit de sectarism, conștiința lui de patriot cinstit a ripostat: „Nu pot să găsesc cuvinte destul de e­­nergice pentru a reproba acest mod de a se înțelege chestiunea școlară macedoneană, acest sistem de co­rupție pus în mișcare, sub pretext de a realiza o idee nobilă. Ideile nobile nu pot fi contaminate prin întrebuințări de mijloace ne­curate, de­cât cu pericolul de a fi compromise cu desăvârșire. In Macedonia noi urmărim un ideal nobil, un țel curat, care trebue să fie lipsit de orice preocupare mes­chină de folos personal sau de partid“. Timpul cât Haret a condus, ca ministru de instrucție, școala ro­mânească din Balcani (1898—1906), constitue perioada de consolidare și de afi­rmare a acestei școli. Da­torită înfăptuirilor sale adânc im­primate, școala de acolo a putut rezista cu tenacitate loviturilor­ re­petate ce le-a primit de atunci în­coace din cauza vicisitudinilor, vre­murilor. ■i» . ■ I« \ VIITORUL. w . DOCTORUL CONST. D. TADULESCU Str. Maria Rosetti Í0 Consult. 2 jum.-B, Telet. 223 10 A apărut „ARHIVA PENTRU ȘTIINȚA ȘI REFORMA SO­CIALA“, Anul X No. 1—4 cu bo­gat conținut înfățișând mai ales: „Realitatea socială a satelor ro­mânești din rezultatele cercetă­rilor de monografie sociologică“ cu următorul cuprins: I. Studii. — Le probleme des co­lonies et des mandats (1), par W. E. Rappard. Les democratie scandi­naves (1) par Christian Lange. Po­litica Institutului de emisiune al României în epoca depresiunii mondiale, de Octav Onicescu. II. Arhiva Monografică.­­ Ca­drul cosmologic. Determinări geo­fizice în așezarea satului Runcu (1) de Ion Cornea. Cadrul biologic. Evoluția demo­grafică a satului Cornova de D. Georgescu. Cadrul istoric. Vatra satului Cor­nova, de Henri H. Sthal. Cadrul psihologic. Individ și so­cietate în satul Fundul Moldovei, de Traian Herseni. Contribuție la cercetarea mentalității satului, de Gh. Focșa. Despre inochenție și inochentism, de H. H. Stahl. Scri­sori de război, de P. Ștefănuca. Contribuții la problema calenda­rului în satul Cornova, de Ernest Berea. Manifestări economice. Teoria și sociologia vieții economice, de Mircea M. Vulcănescu. Bugete ță­rănești, de­­ Nicolae Cornățeanu. Datoriile agricultorilor din satul Runcu de Roman Cerșin. Indus­tria moraritului la Runcu, de A­­drian C. Negrea. O industrie țără­nească, de Em. Buznea. Manifestări spirituale. Despre bocetul dela Drăguș de Const. Brăiloiu. Considerații statistice a­­supra vrăjitoriei satului Runcu, de Dochia Ioanovici. Practica ma­gică a descântului de „Strâns“ în satul Cornova, de Ștefania Cris­­tescu. Un manuscris miscelaneu necunoscut, de Emil Turedanu. Ce­ramica populară, de M­ac Constan­tinascu. Jocuri din com. Fundul Moldovei, de Floria Capsali. Con­tribuții la problema gustului po­pular, de N. Argintescu. Contri­buții al studiul limbilor speciale din Cornova . (Păsăreasca) de Mi­hai Pop. Manifestări juridice. Caracterul devălmaș al familiei nerejene, de Xenia C. Costa-Foru și Henri H. Stahl.­­ Manifestări politice. Merejul în război (un fragment) de Nicolae Noni.^ Unități. Contribuții la cercetarea unei gospodării țărănești din sa­tul Cornova, de Ion Zamfirescu. Țiganii în viața satului Cornova, de Domnica I. Panu. Relații. Categoriile sociale cor­­novene, de Tarian Herseni. Procese. Aspecte ale desfășură­rii procesului de orășenizare a sa­tului Cornova, de Anton Golopan­­ția. Acțiunea monografică. Șapte ani de cercetări monografice, de Tra­ian Herseni. III. — Arhiva Legislativă. — Organizarea de garanții juridice împotriva arbitrajului legislativ, de A. A. Poulopol. IV. Arhiva Documentară. — Co­ordonatele etnice în conceptul „Mi­noritate de țară de limbă și reli­gie“ de Corneliu Alexanderscu. Basarabia în statistica universită­ții din Iași, de Onisifor Ghibu. V. Mișcarea ideilor. — Benedet­to Croce (o schiță asupra operei și personalității sale) de Tudor Vianu. Criza regimului capitalist de­­ Victor I. Rădulescu-Pogo­­neanu, VI. Recenzii, VII Cronica, VII Buletinul Institutul, IX. Buletinul bibliografic (Sociologic 1930), X. Buletinul sălii de lectură. Volu­mul conține 950 pagini precum și un rezumat în limba franceză. Prețul unui volum 500 lei. De vân­zare la toate librăriile din țară. Cărți $1 reviste ARHIVA pentru ȘTIINȚA și REFORMA SOCIALA Citim in „Clasul Bucovinei“. Familia contelui George și Eliza Wassilko a îndurat de sărbători o mare și ireparabilă pierdere. In ziua de Crăciun a murit fiul lor cel mai mare Constantin după o boală lungă și neiertătoare. Dure­­era neconsolatei familii este îm­părtășită de toti aceia cari au a­­vut ocazia să cunoască mai de a­­proape pe scumpul defunct. Con­tele Constantin Wassilko făcuse studii temeinice la Terezianum din Viena și se pregătise pentru cariera diplomatică. In timpul răz­boiului a ajuns în prinsoarea ru­sească și numai cu mare greu a scăpat cu viață, contractând a­­colo o boală care l-a doborât as­tăzi înainte de vreme. După răz­boi contele Constantin Wassilko s-a reîntors la moșia strămoșească din Berhomete și se dedică cu toată dragostea și râvna cultivării ei. Era un om simpatic, bun, iubit, și respectat de consătenii săi, car­e-l aleseră primar în comuna sa natală Berhomete. Regretatul conte Constantin Was­silko era unul dintre prietenii și devotații programului nostru po­litic și se bucura în rândurile noa­stre de multă stimă și considera­ție din partea noastră a tuturora. Răposatul era căsătorit cu contesa Wittgenstein și lasă în urma sa a doi gingași copilași. Rămășițele scumpului defunct au fost depuse în capela cimitirului central din Cernăuți. Marți, 27 Decembrie s’a săvârșit acolo serviciul divin de părintele protopop I. Popescu. La trista ceremonie au asistat mem­brii îndureratei familii in frunte cu contele George A. Wassilko, contesa Eliza Wassilko, contele Alexie Wassilko cu doamna, con­tele Stino Della Scala cu doamna, principii Wittgenstein, precum și un distins și numeros public între cari remarcăm pe d-nii: Ion I. Nistor, Teofil Simionovici, Teodor Bujor, Max Hacman, Dr. Aurel Morariu, Max și Dionisie cav. de Anhauch, Dr. Radu Grigorcea, Dr. I. Filipovici, Dr. Vica Mandicev­­schi, Dr. Lang, etc. etc. După ofi­cierea serviciului divin oseminte­le au fost transportate la Berho­mete spre a fi așezate spre veci­­nică odihnă în cripta familiară de acolo. Noi regretăm din suflet trecerea la cele eterne a contelui Constan­tin Wassilko, căruia îi vom păstra o veșnică și scumpă amintire, îm­părtășind durerea generală, pe care moartea, înainte de vreme­a scumpului dispărut a trezit-o în întreaga țară, transmitem fami­liei îndurerate condoleanțele noa­stre cele mai sincere și respec­tuoase. Cei cari nu mai sunt Contele Constantin GL Wassilko CONFIRMĂRI și transferări re midiei D-na Cornelia, Andrei­ Ionescu Se confirmă definitiiv în postul de farmacist șef al spitalului central de boli mintale și nervoase din București. D-șoara Elena, Luca se confirmă definitiv în postul de șef de sec­ție clasa I la serviciul igienii, din direcțiunea, sănătății. D-l dr. Virgil Demetrescu-Duval se confirmă definitiv în postul de medic sanitar al circumscripției Păunești din județul Putna.. D-l dr. Cornel Petric, actual me­dic secundar la spitalul de alie­nați d­in Oradea, se confirmă asis­tent definitiv la­ acel spital. D-na dr. Eugenia Alexandrescu, actual medic secundar al serviciu­­lui de chirurgie de la sp­italul ,,Pa­vel și Ana Cristea“ din Bacău, se confirmă medic asistent definitiv la acel sp­ital. D-na dr. Blebea Augusta se con­firmă definitiv în postul de me­dic al circumscripției Perieți din județul Ialomița.. D-na dr. Evetlma Margulies, ac­tual medic definitiv al circum­scripției Zilișteanca din județul Buzău și d-na dr. Constanța Mi­­hălcescu, actual medicc definitiv, al circumscripției Gura Nișcovu­­lui din același județ, se transferă în aceiași calitate, una în locul al­teia, pr­in consimțământ reciproc. D-l dr. Ioan Lenghel, actual me­dic definitiv al circumscripției Clejani din județul Vlașca «i d.l dr. V. Lazarovichi, actual medic stagiar al circumscripției Siliștea din acelaș județ, se transferă in aceiași calitate, unul in locul al­tuia, pr­in consimțământ reciproc. D-l dr. Ioan Sabău, actual me­dic primar definitiv al secției de Otorinolaringologie de la spitalul județean diin Arad, se transferă definitiv, In postul de medic pri­mar al secției de otorinolarirngolo­­gie, de la spitalul „Profesor dr. V. Sion“ d­in Constanța.­­l definitiv al circumscripției Borod, din județul Bihor, se pun­­ în re­­­­tragere dlin oficiu, pentru a-și re­gula drepturile la pensie. D-l dr. Aurel Popovici, medic definitiv la municipiul Arad, se pune în retragere dlin oficiu pen­tru a-și regula drepturile la pen­sie. D-l dr. Popescu Berea Toma, me­dic al circumscripției Șipote din județul Iași, se pune în retragere din oficiu, pentru a-și regula drep­turile la pensie.* D-l Nicolae Dimitriu, fost sub­director clasa I în Ministerul Mun­cii, Sănătății Și Ocrotirilor So­ciale, actualmente în cadrul auxi­liar al ministerului de Finanțe, se reintegrează definitiv, în baza de­­ciziici­ Curții de Apel, secția II, Il­fov, rămasă definitivă, în cadrul activ al funcționarilor Ministeru­lui Muncii, Sănătății și Ocrotiri­lor Sociale, în postul vacant de șef de serviciu clasa I, la direcția contabilității, echivalent ca salar­­iu cu postul de subdirector clasa I, pe care l-a­ avut.__________ •L D-J dr. Goldman Szirmay. medic . Nr. W9& f : GREFA TRIB. TUTOVA' !®f EXTRACT D-l Constantin R. Spătaru din co­muna Buda, jud. Tutova cu petiția înreg.­ia Nr. 38606 din 16 Noembrie 1931, a intentat acțiune de divorț so­­­ției sale Iliana Const. R. Spătaru tot din comuna Buda, jud. Tutova, pen­tru insulte grave, injurii, maltra­tări și părăsirea domiciliului conju­gal. Din căsătoria soților au rezultat doi copii (fete) și anume: Maria C. Spătaru de 16 ani, și Safta I. Cojo­carii majoră. Act dotat nu există. Termen pen­tru darea hotârtrei este fixat la 31 Ianuarie 1933. Prezenta sie va publica conform art. 285 <.o.L­oi Vil. ojr -m . . 5 Grefier, 'adescifrabb ' t ^2 Intre Agricultura si Industrie (Continuare din pagina l­ a) străinătate, ajungem la un venit national nette de: 173.374.000. 000 lei pe 1929. 1 / 126.869.000. 000 lei pe 1930. , 98.755.000.000 lei pe 1931. Scăderea este evidentă. De unde însă pentru agricultură, contribu­ția care pe 1929 era de 64% a scă­zut pe ultimul an la 50%, aportul Industriei nu a scăzut decât cu 25%. De unde în 1929 raportul industriei la venitul național față de acela al agriculturei nu era decât 36%, pe 1931 el s-a urcat la 54%. Cifrele vorbesc de la sine. Comerțul exterior. Pe ultimii ani, exportul nostru de cereale și produse industriale a fost următorul: 1927- 38.110.810.009 lei. 1928- 26.919.256 000 lei.­­ 1929—28.914.634.000 lei. In consecință, industria a acope­rit din cele 25.634.535 402 lei cât au fost încasările bugetare, suma de lei 10.090.000.000 lei, adică 38%. In afară de aceste impozite, in­dustria noastră mai plătește, sub formă de impozite adiționale, a­­nual, circa 2.450.000.000 lei, fapt care duce contribuția la suma de 12540.000. 000 lei, adică 18% din va­loarea ei totală de producție — 70 miliarde lei. Drept comparație, punem față în față contribuția agriculturei la capitalul impozitelor directe. In timp ce industria plătește 2.118.000. 000 lei, adică 21,6% din to­talul prevederilor bugetare, pro­ducția agricolă contribue cu: Impozitul agricol 1.385.000.000 lei Impozitul pe clădiri 80.000 000 lei Impozitul global 10 000.000 lei Total 1.475.000.000 lei adică 16% din total. Aceasta, deși pe anul respectiv, ciifra de afaceri a agriculturei a fost cu peste 12 miliarde mai mare ca aceea a industriei. . * Am dat in cele de mai sus cifre exacte din care se poate vedea rea­litatea adevărată. Comentariile le lăsăm pe seama cititorilor și a a­­celora, care mai pot vorbi de un pa­­razitism industrial, și neglija ne­cesitatea absolută a unei colabo­rări cât mai armonice a celor două principale ramuri de producție din țara noastră. Față de acesta, numai petrolul a contat valorile următoare: 7.516.630.000 lei adică 19 72<y0 din totalul exportului Principalele articole de iimport pe ultimul an au foștii 1. Textile vegetale..................... 28 30­% din totalul importului 2. Fier, lucrări în fier ......... 14,80% „ „ „ 3. Aparate, mașini..................... 10,47% „ „ „ 4. Lânării, pânzeturi ............... 5 40 % „ „ „ 5. Produse chimice ............... 3,78 % » » » Tot produse industriale pe care le aducem de peste hotare pentru simplul motiv că Industria noa­stră nu a ajuns să le poată fabrica. Contribuția agriculturei Și in­dustriei la Bugetul Statului. Pe ul­timul an, 1931, din bugetul net al Statului—25.634.000.000 lei­ — con­tribuția Industriei a fost imensă. La impozitele indirecte, indus­tria contribue cu 21,6% . Taxe vamale: 1.cu 510.009.000 lei 1.279000.000 lei Export Import Accesorii 31 000.000 lei 16 324535.402 lei. "­­ Ele se pot diferenția astfel:. 1. De origine în legătură cu pro­­ducția agricolă. 5. De origine în legătură cu pro­­ducția industrială. 3. De origine în legătură cu ac­tivitatea intermediară de ordin social. Impozitele și taxele au fost: a) Asupra contribuabililor 9 mi­ Din acestea, contribuția indu­siarde 310.000.000 lei. ( striet a fost următoarea : ^ b) Asupra valorei bunurilor Impozite directe: . „ H­a) La impozitul agricol (V36 parte revine expl. forestiere industriale)........................... 40.000.000 lei b) Impozitul mobiliar ....................................... 300.000.000 . c) Co­a adițională de 3% ................................. 60.000.000 . d) Imp. comercial și industrial ............... 400.000.000 * e) Impozite pe salarii industriale..................... 660 000.000 „­­) Impozitul profesional....................................... 150.000.000 . g) Impozitul global ................. 400.000.000 „ h) Alte impozite directe.......................... ......... 108 000.000 „ total 2.118­ 000.000 lei Alcool­i 120.000.000 lei . Taxe de consumație: 1 (bere 250 mii. zahăr 1.000 mii. pe­­­trol 900, iluminat 5. alcool de natur ■ rat: diverse 68 milioane). 1 Total taxe 2.250.000.000 lei. Impozit pe lux și cifra de afaceri........................... 1.220.000.000 Lei Timbru proporțional.................................................. 1.660.000.000 „ Veniturile Ministerelor............................................. 150.000.000 Imp. indirecte total 8.080.000.000 lei ALEX. TOPLICEANU. ? «..»........ u I 1930— 28.522.028.000 lei. 1931— 22.085.000.000 lei. Din acesta, cerealele au cotat cu: 1927 ........................ 19.015 734.000 lei ,adică 49 89%din total 1928 ••• ••• •••... ... 8­ 304.610000 „ » 30.80 o/# 1929 ........................ 8.879.647.000 30,71% 1930 ........................ 9.902.269.000 , 35,10% 1931 ........................ 8.689 879.000 „ » 39,09% 1927 1928 1929 1930 1931 ta* • •• • M 7.893 610.000 9.483.812.000 10.437.842.000 6.940.038.000 29,7 % 32 8% 42,2% 31,36% CORPUL PORT. TRIB. ILFOV Publicatiuni Vânzări mobiliare In baza adresei Nr. 77026 din 1932 a Jud. ocol 5 București, se publică spe cunoștința generală că in ziua de 11 Ianuarie 1933, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitație publică în București, str. Logofatul Tăut Nr. 79 fost 22, averea mobilă urmărită a debit. Max Carniol, care se compune din una masă de sufra­gerie cu șase scaune și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Cooperativa Râul Târgului Publ. Nr. 104551. J ■I —,«.■>> - - / In baza adresei Nr. 26790 din 1932 a Trib. Ilfov, Secția II-a Comercială, se publică spre cunoștința generală că in ziua de 4 Ianuarie 1933, de la or­a 12 din zi înainte, se va vinde cu licitație publică la loc., calea Grivi­­ței Nr. 67, București, averea mobilă urmărită a debit Vasile Popescu­, compusă din un bufet și altele anu­me specificate în procesul verbal de sechestru asigurător, urmărite defi­nitiv prin procesul verbal din 28 Martie 1931, dresat de d. portărel V. Mateescu, spre despăgubirea credit. Leon Weintraub. Publ. N. 107239. — Dos. 6333/1931 GREFA TRIB. CONSTANTA S. I . EXTRACT Prin petiția înreg. la Nr. 21563 din 1932, d-l Ion D. Cotan domiciliat în Constanta a intentat acțiune de di­vorț contra soției sale Paraschi­va I. Cotan domiciliată în comuna Pe­­știșanii Gorj, pentru cauze determi­nate de lege. Din căsătorie a rezultat o fetiță de 8 ani anume Maria, iar soția posedă avere 6 pogoane pământ și un imo­bil în comuna Peștișanii Gorj. Termen pentru a doua conciliere a fost la 5 Iulie 1932. Acest extract s6 va publica con­form art. 285 c. civ. :&. Grefier, O. M. Preoțea. . . Nr. 48373. / A —- ^------ ~ i ' ^ — PENTRU A EXPLOATA Brevetul de invenție No. 13297 relativ la: „Procedeu perfecționat pentru rafinarea petrolului“, pro­prietara brevetului, Soc. The Sher­­pies Specialty Company, dorește a-i ceda sau a acorda licență de exploa­tare și, în genere, a intra în orice combinațiune posibilă în vederea exploatării lui în România. Informațiuni la: Inginer Marcus și Berlescu. Birou de Brevete de In­­venție, București-I, str. CoUei Nr. 1. GREFA TRIB.*JUP. TUTOVA ( EXTRACT D-l Ioan Ferentz, plugar din co­­muna Puntișeni, județul Tutova, a cerut acestui Tribunal prin petiții în reg. la Nr. 3559 din 28 Ianuarie 1932, »a fie divorțat de soția sa Ru­­xandra I. Ferentz cu domiciliul în comuna Bogdan­ești, pentru motive determinate de lege. Din căsăoria numiților soți a re­­­zultat 2 copii, Maria de 4 ani, și Nicu de 2 ani. Termen la 12 Ianuarie 1933. Acest extract se va publica în ziar­­rul „Viitorul“. -------­Grefier. Indescifrabil “ Nr. 72897. _ ---------. .................•»•«•*0****»«­­• ............ GREFA TRIB. PRAHOVA, Secția 1 EXTRACT D-l Cristache Berechet din Ploești, str. Traian Nr. 30, cu petiția înreg. la Nr. 26744 din 1932, a intentat ac­­țiune de divorț în contra soției sale Ecaterina Dr. Berechet pentru cauza determinate de lege. Din căsătorie a rezultat copila Ly­­gia în etate de opt ani. Soția pârâtă nu posedă nici un fel de avere. Acest extract se va publica în ziarul „Viitorul“ din București. W Grefier, Indescifrabil Nr. 63909, 1932 Decembrie 23. N Dosar Nr. 5253A932 i Al. G. Săndulescu AVOCAT STR. GENERAL POETAȘ 32 Telefon 319/22 ■-J ti

Next