Viitorul, ianuarie 1933 (Anul 25, nr. 7481-7504)
1933-01-01 / nr. 7481
TEATRU-MUZICA O nouă carte a H. S. Regina Maria Zilele acestea, va apare, într-o editură vieneză, o nouă carte a M. S. Reginei Maria a României. Cartea tratează povestea de dragoste a unei tinere prințese, care e silită, în urma căsătoriei sale, să-și părăsească patria, și duce din depărtare o luptă aprigă împotriva intrigilor curtenilor din tara ei. In acceaș carte, sunt descrise episoade din timpul războiului mondial. LITERE-ARTE M. S. REGINA MARIA Teatrul Național „Inșir’te Mărgărite“ poemul dramatic al d-lui Victor Eftimiu, se reprezintă din nou la Teatrul Național, in matineul de Sâmbătă 31 Decembrie. Reprezentația se dă cu prețuri reduse. „Titanic Vals“ comedia d-lui Tudor Mușatescu, continuă să se reprezinte la Teatrul Național cu săli arhipline. In cursul acestei săptănâni „Titanic Vals“ se reprezintă în Seara de Sâmbătă 31 Decembrie. In seara revelionului, spectacolul se va termina înainte de orele 12 noaptea. * In seara de Duminică 1 Ianuarie,Teatrul Național reprezintă piesa „Ion" de d. Mihail Sorbul, după romanul d-lui Liviu Rebreanu. Opera Română . Astăzi Vineri 30 Dec., se va cânta „Carmen“ de Bizet, care la reluare a obținut cel mai viu succes, cu d-na Maria Snejina în rolul Carmencita și d. Nicu Apostolescu în Don José. * Pentru seara de Revelion, Opera a anunțat Lucia de Donizetti. Duminică 1 Ianuarie un matineu, Opera dă un interesant spectacol de balet compus din Preludiile de Liszt, Noaptea Valpurgiei din opera Faust și Iris de C. C. Nottara. Seara se va cânta Bărbierul din Sevilla vesela capod’opera lui Rossini. * Teatrul „Regina Harta Cel mai frumos cadou de Anul Nou vi-1 oferă teatrul Regina Maria cu reprezentarea comediei muzicale „Mariette“ de Sacha Guitry, cu muzica de Oscar Straus; interpretarea extraordinară în frunte cu marii comediani V. Maximilian și Tony Bulandra, alături de vestita primadonă Nya Roma, care triumfă in fiecare seară prin farmecul vocii și al jocului său, precum și prin frumusețea ei fermecătoare. Reprezentația cu piesa „Mariette“ din seara de Sâmbătă 31 Dec. (Revelion) va începe precis la orele 8 și jumătate. la testrul Alhrm'^ra „Alhambra 1933“ Teatrul Alhambra, prezintă în cadrul de lux, bogăție și antren, care-i sunt proprii, a doua premieră a stagiunii cu „Alhambra 1933“ super-revistă în 2 acte și 32 tablouri de d-nii N. Vlädoianu, N. Constantinescu și P. Andreescu. „Alhambra 1933“ e cronica veselă a teatrului bucureștean aducând vedetele și toate elementele componente ale ansamblului într-un prolog suculent și bine rimat pentru a trece apoi în revistă . Măștile, Zidul Mor «» Teatrul Ventura Cel mai amuzant spectacol vi-1 oferă Teatrul Ventura cu reprezentarea comediei muzicale „Miky și Niky“ (Morgen geht’s uns gut) cu muzica de Benatzky. Trei ore de râs continuu, o muzică delicioasă, melodii inspirate, romanțe de cea mai bună calitate și o interpretare extraordinară în frunte cu marii comedieni, Leny Caler și G. Timică fac din acest spectacol evenimentul stagiunii bucureștene. Ansamblul e compus din 50 de persoane, baletul e aranjat de Siomin, iar orchestra e condusă de reputatul compozitor Elly Roman, autorul marilor șlagăre muzicale. Față de succesul realizat până azi — deoarece toate spectacolele s’au jucat cu săli arhipline, și fiindcă sute de spectatori au trebuit de fiecare reprezentație să se întoarcă acasă, s’a decis reprezentarea în serie a acestei comedii muzicale. Șlagărele muzicale lansate de Leny Caler și G. Timică au fost editate, deoarece toată lumea cere să le audă. Sâmbătă ultimul matineu cu prețuri reduse, se va reprezenta vlarianta comedie Habakuk, cu aceiaș strălucită distribuție de la premieră în frunte cu Const. Toneanu, Maria Rareș și G. Timică. Toneanu își face apariția pe scena Alhambrei interpretând pe Jorj Chichinescu, Deputatul, Giaccomo Blumbo, Scamatorul, Gogu Ștefănescu-Cotnar, Traian și funcționarul, alături de : Marilena Bodescu, Lily Vasiliu, Mia Apostolescu, Lulu Nicolau, Virginia Popescu, G. Bâcleșeanu, G. Groner, V. Vasilache, N. Stroe, R. Rang, I. Iliescu, Gimy Sinclair, M. Dumitrescu. Salonul International , artă fotografică Intre 8 și 23 Aprillie 1933, va fi deschis la Praga, al doilea salon internațional de artă fotografică organizat de Uniunea societăților cehoslovace de fotografi amatori care întrunește o sută de societăți. Salonul e pus sub patronajul ministerului de instrucție publică din Praga, și va ființa în Galeriile sociietății de arte inimoase „Manea“ din Praga, având un caracter exclusiv artistic. Condițiunile de participare sunt trimese la cerere de : Svazmeskoslovenskych Klubu fotografii amateru, Praha II, Riegrovo na.brezi 22. (Cehoslovacia). Expoziția de broderii și țesături românești din Anvers ■ [UNK] [UNK]BURMBBfHHHMSnHN WK» BSBUHHI gii cu privire la această expoziție, unele dând și clișee ce înfățișează diferite colțuri ale acestei pitorești expoziții. Zilele acestea s’a deschis, sub patronajul consulatului român din Anvers și cu concursul d-nei C. Patin, delegata consiliului superior de artă populară românească, la Cercul artistic din acel oraș, expoziția de broderii și țesături românești. La inaugurare au asistat: d. Lang, consulul Românei cu d-na. d. L’Hereux, consulul Iugoslaviei, Mistier, consulul Argentinei, Johannsen consulul Norvegiei, Fester consulul Ungariei, o delegație de studenți români, condusă de d. Tretescu, președintele cercului local, etc. Sunt expuse costume nationale, ale căror desene diferă de la județ la județ, foarte frumoase covoare naționale românești, cuverturi, centuri, batiste, diferite obiecte în lemn, toate lucrate în motive românești. Ceea ce a impresionat, îndeosebi, pe vizitatorii expoziției e faptul că toate aceste obiecte au fost lucrate numai de către țărănci și călugărițe. E o artă întreagă, în formație, căreia i se prevede un frumos viitor. Maeștri cari au lucrat aceste broderii, țesături și covoare n'au avut nici un model, n’au imitat arta altora, ci au creiat, totul prin geniul firesc al poporului român. Covoarele din Oltenia și din Basarabia au plăcut mult, fie că erau simple, lucrate în condițiuni modeste, fie că erau bogate. Toate jurnalele din Anvers, atât cele franceze cât și cele flamandeții, Nebunia darurilor, Cântecul căsnicei, Parlamentul, Românii în stră au Pmificați coloane întregi de ebinătate. Memoriile d-lui Iorga, Arenele circului, Semințarii, Cocoșii și găinile, etc. Câteva sketchuri ilariante printre care : O ședință la Cameră, „Ah băncile !“ și „O vizită în cer“ încadrează cupletele de șlagăr ale revistei; Hai Yo Yo ! Astea sunt visuri. Scrisoarea, Cucurigu-gagu, Ah Mona! Cum te aperi, Gândește-te la mine, Ein zwei-drei, etc. In fruntea interpretării d. Const. mai. 16 BUCUREȘTI VINERI 30 DECEMBRIE 1932 Ora 13 Plăci de gramofon. 13.45 Informațiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 14 Plăci de gramofon. 18 Orchestra Fănică Luca: Muzică ușoară și românească. 19 Informațiuni, meteorițl și semnal orar. 19.10 D. ing. A. Drăguțănescu: Cum se sapă o sondă. 19.25 Orchestra Fănică Luca: Continuarea concertului. 20 D. prof. Eug. Herovanu: Despre bătrânețe. 20.20 D. C. Gane: Brâncoveanu Constantin. 20.40 Plăci de gramofon 21 Orchesta Radio. 21.45 D. dr. Marcel Patin, docent univ. Curiozități medicale. 22.15 Orchestra Radio; 22.45 Informațiuni si Știri sportive. STRAINATATEA Ora 20 HEILSBERG Franceza; 20.25 Conf.; 20.525 Conf.; 2055 Met.; 21 Serata; 22.10 Știri; 22.15 Muzică; 23.80 Met., știri, sport. ROMA 20.10 Știri sportive; 20.15 Știri agricole, jurnal radio, grabooiqd; 21 Semnal orar, com.; 21.30 Conf.; 21.45 Concert; 23.55 Ultime știri. PRAGA 20 Ini.; 20.25 Concert; 21.05 Cântece de Crăciun; 21.30 Concert; 22 Semnal orar; 23 Ultime știri; 23.15 Trans. ,VIENA 20.05 Conf.; 20.30 Ora, met., programul următor; 20.40 Operă; 23 Știri serale; 23.15 Muzică de lanfare. VARȘOVIA 20 Diverse; 20.20 Știri externe; 20.30 Foileton; 20.45 Jurnal radio; 21 Conf.; 21.15 Concert; 23.40 Informațiuni sportive; 23.45 Supliment la jurnal radio; 24 Muzică de dans. Cea mai bună carte pentru plugari. Este volumul al 13-lea din „Calendarul plugarilor“ pe 1933, editat de „Societatea inginerilor agronomi", sub îngrijirea cunoscutului scriitor și ziarist D. A. D. Carabella. In 208 pagini, volumul cuprinde în afară de partea calendaristică, articole și sfaturi în toate ramurile agriculturii, apoi toate evenimentele din 1932 în legătură cu agricultura, interesante anchete economiceagricole, monografii ale exploatatorilor agricole, avicole, agronomice, industrii agricole, etc. datorite d-lui A. D. Carabella, ca și 200 din cele 300 clișee ce ilustrează volumul Cultivatorii de tutun găsesc aci, o serie întreagă de sfaturi relative la această cultură Coperta executată de Gilly, este admirabil imprimată pe hârtie cromo, iar portretul M. S. Regelui, cu Voevodul Mihai, este foarte bine ales. € IN CINEMA CAPITOL. — Grand Hotel cu Greg Garbo, Johan Cramford, John Barrimoore etc. CINEMA BOXY. — Grand Hotel. CINEMA VOX. — Sărută-mă cu George« Milton. CINEMA RIO. — Tu... ori nici una CINEMA TRIANON. — Nu vreau ?& »tiu cine ești cu Liane Haide și Gustav Froelich. CINEMA SELECT. — Regele hotelurilor cu Jules Berry, Simonne Simon și Dranem. CINEMA REGAL — Un vis blond eu Lillian Warwey, Willy Fritsch și Willy Forst. CINEMA FAMINA. — Premiera Lostodnica regimentului cu Luke Englisch și Paul Hörbiger. CINEMA CORSO. _ Regele Spadei: jurnal și comedie cu Miky Maus. CINEMA OMNIA. — Anny Ondra în Un drac de fată și complectară CINEMA FORUM. — In umbra fericiri cu John Bohies CINEMA A. R. P. A. (Sala Franklin). — Vaitul nemuritor al lui Johan Straus cu Gustav Groelich și învingătorul cu Hans Alberts. Kati von Nagy. CINEMA A. R. P. A. (Sala Episcopiei). — Răpirea Miresei cu Ernst Verebos. Edho Polo și Pat și Paladhon în delegații congresului. CINEMA RAHOVA. — Atlantida cu Brigitte Halm și Gustav Diessel și Rogee copiilor (complectare). CINEMA TOMIS. — Quo Vadis cu Z’jn ÎJ Ziiy. í.v»i(xíi I îl ■ «j actare. CINEMA KISELEF. __ Sergentul X cu Ivan Mosjoukin si Stan și Bran. CINEMA ROMA. — Secretul celor 11 husari Și Aventurierul blestemat. CINEMA MARAȘEȘTI. — Nebuniile tinereții și o complectare. CINEMA REGELE FERDINAND.— Dirijabilul și comedia Dragoste de marinar GRADINA NORA. (Str. Epureanu). — Cabaret American cu Groner și Vasilache și Filmul Alraune cu Brighite Helm. CINEMA LUX (Calea Griviței 196) Felix știe tot cu Felix Bressart, Ivan Petrovici. Trupa de comedii. CINEMA LIRIC. — Suzana face ordine și Trupa de atracție. CINEMA LIRA. — Carcera femeilor, versiunea germană și două complecturi. CINEMA MARCA. — C. Tănase cu ansamblul Cărăbuș In revista „Joc și Eu“, filmul Doamna și-a pierdut rochița cu Lily Damita CINEMA MARCONI. _ Atlantida cu Brigite Helm. CINEMA MODEL. — Bătălia (Lon- Homme) cu Richard Corter, Philips Holmes, Hélène Tweloetrees și trupa de reviste Bruno CINEMA VOLTA BUZEȘTI. — Viciul blond cu Marlene Dietrich și o comedie. CINEMA LTDO. Mona Lisa, Banda .Veselă și Câinii vorbitori. ,■1 ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] ■i.i— II ■. TEATRELE TEATRUL NAȚIONAL. — Ion. OPERA ROMANA.— Ora spaniolă: TEATRUL REGINA MARIA — Mariette. TEATRUL MARIA VENTURA - Seara: Miky și Niky. TEATRUL ALHAMBRA. — Matineu: Trăiască Alhambra; seara: Alhambra 1933. Spiru Haret și scoasele domnești de peste Dunăre (Continuare din pagina 1-a) sau propriu de publicitate, revista „Lumina“, ce a adus reale servicii învățătorilor răsfirați prin comunele din Balcani. La obiectiunea ce i s’a adus că ar introduce în această școală un spirit de sectarism, conștiința lui de patriot cinstit a ripostat: „Nu pot să găsesc cuvinte destul de energice pentru a reproba acest mod de a se înțelege chestiunea școlară macedoneană, acest sistem de corupție pus în mișcare, sub pretext de a realiza o idee nobilă. Ideile nobile nu pot fi contaminate prin întrebuințări de mijloace necurate, decât cu pericolul de a fi compromise cu desăvârșire. In Macedonia noi urmărim un ideal nobil, un țel curat, care trebue să fie lipsit de orice preocupare meschină de folos personal sau de partid“. Timpul cât Haret a condus, ca ministru de instrucție, școala românească din Balcani (1898—1906), constitue perioada de consolidare și de afirmare a acestei școli. Datorită înfăptuirilor sale adânc imprimate, școala de acolo a putut rezista cu tenacitate loviturilor repetate ce le-a primit de atunci încoace din cauza vicisitudinilor, vremurilor. ■i» . ■ I« \ VIITORUL. w . DOCTORUL CONST. D. TADULESCU Str. Maria Rosetti Í0 Consult. 2 jum.-B, Telet. 223 10 A apărut „ARHIVA PENTRU ȘTIINȚA ȘI REFORMA SOCIALA“, Anul X No. 1—4 cu bogat conținut înfățișând mai ales: „Realitatea socială a satelor românești din rezultatele cercetărilor de monografie sociologică“ cu următorul cuprins: I. Studii. — Le probleme des colonies et des mandats (1), par W. E. Rappard. Les democratie scandinaves (1) par Christian Lange. Politica Institutului de emisiune al României în epoca depresiunii mondiale, de Octav Onicescu. II. Arhiva Monografică. Cadrul cosmologic. Determinări geofizice în așezarea satului Runcu (1) de Ion Cornea. Cadrul biologic. Evoluția demografică a satului Cornova de D. Georgescu. Cadrul istoric. Vatra satului Cornova, de Henri H. Sthal. Cadrul psihologic. Individ și societate în satul Fundul Moldovei, de Traian Herseni. Contribuție la cercetarea mentalității satului, de Gh. Focșa. Despre inochenție și inochentism, de H. H. Stahl. Scrisori de război, de P. Ștefănuca. Contribuții la problema calendarului în satul Cornova, de Ernest Berea. Manifestări economice. Teoria și sociologia vieții economice, de Mircea M. Vulcănescu. Bugete țărănești, de Nicolae Cornățeanu. Datoriile agricultorilor din satul Runcu de Roman Cerșin. Industria moraritului la Runcu, de Adrian C. Negrea. O industrie țărănească, de Em. Buznea. Manifestări spirituale. Despre bocetul dela Drăguș de Const. Brăiloiu. Considerații statistice asupra vrăjitoriei satului Runcu, de Dochia Ioanovici. Practica magică a descântului de „Strâns“ în satul Cornova, de Ștefania Cristescu. Un manuscris miscelaneu necunoscut, de Emil Turedanu. Ceramica populară, de Mac Constantinascu. Jocuri din com. Fundul Moldovei, de Floria Capsali. Contribuții la problema gustului popular, de N. Argintescu. Contribuții al studiul limbilor speciale din Cornova . (Păsăreasca) de Mihai Pop. Manifestări juridice. Caracterul devălmaș al familiei nerejene, de Xenia C. Costa-Foru și Henri H. Stahl. Manifestări politice. Merejul în război (un fragment) de Nicolae Noni.^ Unități. Contribuții la cercetarea unei gospodării țărănești din satul Cornova, de Ion Zamfirescu. Țiganii în viața satului Cornova, de Domnica I. Panu. Relații. Categoriile sociale cornovene, de Tarian Herseni. Procese. Aspecte ale desfășurării procesului de orășenizare a satului Cornova, de Anton Golopanția. Acțiunea monografică. Șapte ani de cercetări monografice, de Traian Herseni. III. — Arhiva Legislativă. — Organizarea de garanții juridice împotriva arbitrajului legislativ, de A. A. Poulopol. IV. Arhiva Documentară. — Coordonatele etnice în conceptul „Minoritate de țară de limbă și religie“ de Corneliu Alexanderscu. Basarabia în statistica universității din Iași, de Onisifor Ghibu. V. Mișcarea ideilor. — Benedetto Croce (o schiță asupra operei și personalității sale) de Tudor Vianu. Criza regimului capitalist de Victor I. Rădulescu-Pogoneanu, VI. Recenzii, VII Cronica, VII Buletinul Institutul, IX. Buletinul bibliografic (Sociologic 1930), X. Buletinul sălii de lectură. Volumul conține 950 pagini precum și un rezumat în limba franceză. Prețul unui volum 500 lei. De vânzare la toate librăriile din țară. Cărți $1 reviste ARHIVA pentru ȘTIINȚA și REFORMA SOCIALA Citim in „Clasul Bucovinei“. Familia contelui George și Eliza Wassilko a îndurat de sărbători o mare și ireparabilă pierdere. In ziua de Crăciun a murit fiul lor cel mai mare Constantin după o boală lungă și neiertătoare. Dureera neconsolatei familii este împărtășită de toti aceia cari au avut ocazia să cunoască mai de aproape pe scumpul defunct. Contele Constantin Wassilko făcuse studii temeinice la Terezianum din Viena și se pregătise pentru cariera diplomatică. In timpul războiului a ajuns în prinsoarea rusească și numai cu mare greu a scăpat cu viață, contractând acolo o boală care l-a doborât astăzi înainte de vreme. După război contele Constantin Wassilko s-a reîntors la moșia strămoșească din Berhomete și se dedică cu toată dragostea și râvna cultivării ei. Era un om simpatic, bun, iubit, și respectat de consătenii săi, care-l aleseră primar în comuna sa natală Berhomete. Regretatul conte Constantin Wassilko era unul dintre prietenii și devotații programului nostru politic și se bucura în rândurile noastre de multă stimă și considerație din partea noastră a tuturora. Răposatul era căsătorit cu contesa Wittgenstein și lasă în urma sa a doi gingași copilași. Rămășițele scumpului defunct au fost depuse în capela cimitirului central din Cernăuți. Marți, 27 Decembrie s’a săvârșit acolo serviciul divin de părintele protopop I. Popescu. La trista ceremonie au asistat membrii îndureratei familii in frunte cu contele George A. Wassilko, contesa Eliza Wassilko, contele Alexie Wassilko cu doamna, contele Stino Della Scala cu doamna, principii Wittgenstein, precum și un distins și numeros public între cari remarcăm pe d-nii: Ion I. Nistor, Teofil Simionovici, Teodor Bujor, Max Hacman, Dr. Aurel Morariu, Max și Dionisie cav. de Anhauch, Dr. Radu Grigorcea, Dr. I. Filipovici, Dr. Vica Mandicevschi, Dr. Lang, etc. etc. După oficierea serviciului divin osemintele au fost transportate la Berhomete spre a fi așezate spre vecinică odihnă în cripta familiară de acolo. Noi regretăm din suflet trecerea la cele eterne a contelui Constantin Wassilko, căruia îi vom păstra o veșnică și scumpă amintire, împărtășind durerea generală, pe care moartea, înainte de vremea scumpului dispărut a trezit-o în întreaga țară, transmitem familiei îndurerate condoleanțele noastre cele mai sincere și respectuoase. Cei cari nu mai sunt Contele Constantin GL Wassilko CONFIRMĂRI și transferări re midiei D-na Cornelia, Andrei Ionescu Se confirmă definitiiv în postul de farmacist șef al spitalului central de boli mintale și nervoase din București. D-șoara Elena, Luca se confirmă definitiv în postul de șef de secție clasa I la serviciul igienii, din direcțiunea, sănătății. D-l dr. Virgil Demetrescu-Duval se confirmă definitiv în postul de medic sanitar al circumscripției Păunești din județul Putna.. D-l dr. Cornel Petric, actual medic secundar la spitalul de alienați din Oradea, se confirmă asistent definitiv la acel spital. D-na dr. Eugenia Alexandrescu, actual medic secundar al serviciului de chirurgie de la spitalul ,,Pavel și Ana Cristea“ din Bacău, se confirmă medic asistent definitiv la acel spital. D-na dr. Blebea Augusta se confirmă definitiv în postul de medic al circumscripției Perieți din județul Ialomița.. D-na dr. Evetlma Margulies, actual medic definitiv al circumscripției Zilișteanca din județul Buzău și d-na dr. Constanța Mihălcescu, actual medicc definitiv, al circumscripției Gura Nișcovului din același județ, se transferă în aceiași calitate, una în locul alteia, prin consimțământ reciproc. D-l dr. Ioan Lenghel, actual medic definitiv al circumscripției Clejani din județul Vlașca «i d.l dr. V. Lazarovichi, actual medic stagiar al circumscripției Siliștea din acelaș județ, se transferă in aceiași calitate, unul in locul altuia, prin consimțământ reciproc. D-l dr. Ioan Sabău, actual medic primar definitiv al secției de Otorinolaringologie de la spitalul județean diin Arad, se transferă definitiv, In postul de medic primar al secției de otorinolarirngologie, de la spitalul „Profesor dr. V. Sion“ din Constanța.l definitiv al circumscripției Borod, din județul Bihor, se pun în retragere dlin oficiu, pentru a-și regula drepturile la pensie. D-l dr. Aurel Popovici, medic definitiv la municipiul Arad, se pune în retragere dlin oficiu pentru a-și regula drepturile la pensie. D-l dr. Popescu Berea Toma, medic al circumscripției Șipote din județul Iași, se pune în retragere din oficiu, pentru a-și regula drepturile la pensie.* D-l Nicolae Dimitriu, fost subdirector clasa I în Ministerul Muncii, Sănătății Și Ocrotirilor Sociale, actualmente în cadrul auxiliar al ministerului de Finanțe, se reintegrează definitiv, în baza deciziici Curții de Apel, secția II, Ilfov, rămasă definitivă, în cadrul activ al funcționarilor Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, în postul vacant de șef de serviciu clasa I, la direcția contabilității, echivalent ca salariu cu postul de subdirector clasa I, pe care l-a avut.__________ •L D-J dr. Goldman Szirmay. medic . Nr. W9& f : GREFA TRIB. TUTOVA' !®f EXTRACT D-l Constantin R. Spătaru din comuna Buda, jud. Tutova cu petiția înreg.ia Nr. 38606 din 16 Noembrie 1931, a intentat acțiune de divorț soției sale Iliana Const. R. Spătaru tot din comuna Buda, jud. Tutova, pentru insulte grave, injurii, maltratări și părăsirea domiciliului conjugal. Din căsătoria soților au rezultat doi copii (fete) și anume: Maria C. Spătaru de 16 ani, și Safta I. Cojocarii majoră. Act dotat nu există. Termen pentru darea hotârtrei este fixat la 31 Ianuarie 1933. Prezenta sie va publica conform art. 285 <.o.Loi Vil. ojr -m . . 5 Grefier, 'adescifrabb ' t ^2 Intre Agricultura si Industrie (Continuare din pagina l a) străinătate, ajungem la un venit national nette de: 173.374.000. 000 lei pe 1929. 1 / 126.869.000. 000 lei pe 1930. , 98.755.000.000 lei pe 1931. Scăderea este evidentă. De unde însă pentru agricultură, contribuția care pe 1929 era de 64% a scăzut pe ultimul an la 50%, aportul Industriei nu a scăzut decât cu 25%. De unde în 1929 raportul industriei la venitul național față de acela al agriculturei nu era decât 36%, pe 1931 el s-a urcat la 54%. Cifrele vorbesc de la sine. Comerțul exterior. Pe ultimii ani, exportul nostru de cereale și produse industriale a fost următorul: 1927- 38.110.810.009 lei. 1928- 26.919.256 000 lei. 1929—28.914.634.000 lei. In consecință, industria a acoperit din cele 25.634.535 402 lei cât au fost încasările bugetare, suma de lei 10.090.000.000 lei, adică 38%. In afară de aceste impozite, industria noastră mai plătește, sub formă de impozite adiționale, anual, circa 2.450.000.000 lei, fapt care duce contribuția la suma de 12540.000. 000 lei, adică 18% din valoarea ei totală de producție — 70 miliarde lei. Drept comparație, punem față în față contribuția agriculturei la capitalul impozitelor directe. In timp ce industria plătește 2.118.000. 000 lei, adică 21,6% din totalul prevederilor bugetare, producția agricolă contribue cu: Impozitul agricol 1.385.000.000 lei Impozitul pe clădiri 80.000 000 lei Impozitul global 10 000.000 lei Total 1.475.000.000 lei adică 16% din total. Aceasta, deși pe anul respectiv, ciifra de afaceri a agriculturei a fost cu peste 12 miliarde mai mare ca aceea a industriei. . * Am dat in cele de mai sus cifre exacte din care se poate vedea realitatea adevărată. Comentariile le lăsăm pe seama cititorilor și a acelora, care mai pot vorbi de un parazitism industrial, și neglija necesitatea absolută a unei colaborări cât mai armonice a celor două principale ramuri de producție din țara noastră. Față de acesta, numai petrolul a contat valorile următoare: 7.516.630.000 lei adică 19 72<y0 din totalul exportului Principalele articole de iimport pe ultimul an au foștii 1. Textile vegetale..................... 28 30% din totalul importului 2. Fier, lucrări în fier ......... 14,80% „ „ „ 3. Aparate, mașini..................... 10,47% „ „ „ 4. Lânării, pânzeturi ............... 5 40 % „ „ „ 5. Produse chimice ............... 3,78 % » » » Tot produse industriale pe care le aducem de peste hotare pentru simplul motiv că Industria noastră nu a ajuns să le poată fabrica. Contribuția agriculturei Și industriei la Bugetul Statului. Pe ultimul an, 1931, din bugetul net al Statului—25.634.000.000 lei — contribuția Industriei a fost imensă. La impozitele indirecte, industria contribue cu 21,6% . Taxe vamale: 1.cu 510.009.000 lei 1.279000.000 lei Export Import Accesorii 31 000.000 lei 16 324535.402 lei. " Ele se pot diferenția astfel:. 1. De origine în legătură cu producția agricolă. 5. De origine în legătură cu producția industrială. 3. De origine în legătură cu activitatea intermediară de ordin social. Impozitele și taxele au fost: a) Asupra contribuabililor 9 mi Din acestea, contribuția indusiarde 310.000.000 lei. ( striet a fost următoarea : ^ b) Asupra valorei bunurilor Impozite directe: . „ Ha) La impozitul agricol (V36 parte revine expl. forestiere industriale)........................... 40.000.000 lei b) Impozitul mobiliar ....................................... 300.000.000 . c) Coa adițională de 3% ................................. 60.000.000 . d) Imp. comercial și industrial ............... 400.000.000 * e) Impozite pe salarii industriale..................... 660 000.000 „) Impozitul profesional....................................... 150.000.000 . g) Impozitul global ................. 400.000.000 „ h) Alte impozite directe.......................... ......... 108 000.000 „ total 2.118 000.000 lei Alcooli 120.000.000 lei . Taxe de consumație: 1 (bere 250 mii. zahăr 1.000 mii. petrol 900, iluminat 5. alcool de natur ■ rat: diverse 68 milioane). 1 Total taxe 2.250.000.000 lei. Impozit pe lux și cifra de afaceri........................... 1.220.000.000 Lei Timbru proporțional.................................................. 1.660.000.000 „ Veniturile Ministerelor............................................. 150.000.000 Imp. indirecte total 8.080.000.000 lei ALEX. TOPLICEANU. ? «..»........ u I 1930— 28.522.028.000 lei. 1931— 22.085.000.000 lei. Din acesta, cerealele au cotat cu: 1927 ........................ 19.015 734.000 lei ,adică 49 89%din total 1928 ••• ••• •••... ... 8 304.610000 „ » 30.80 o/# 1929 ........................ 8.879.647.000 30,71% 1930 ........................ 9.902.269.000 , 35,10% 1931 ........................ 8.689 879.000 „ » 39,09% 1927 1928 1929 1930 1931 ta* • •• • M 7.893 610.000 9.483.812.000 10.437.842.000 6.940.038.000 29,7 % 32 8% 42,2% 31,36% CORPUL PORT. TRIB. ILFOV Publicatiuni Vânzări mobiliare In baza adresei Nr. 77026 din 1932 a Jud. ocol 5 București, se publică spe cunoștința generală că in ziua de 11 Ianuarie 1933, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitație publică în București, str. Logofatul Tăut Nr. 79 fost 22, averea mobilă urmărită a debit. Max Carniol, care se compune din una masă de sufragerie cu șase scaune și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Cooperativa Râul Târgului Publ. Nr. 104551. J ■I —,«.■>> - - / In baza adresei Nr. 26790 din 1932 a Trib. Ilfov, Secția II-a Comercială, se publică spre cunoștința generală că in ziua de 4 Ianuarie 1933, de la ora 12 din zi înainte, se va vinde cu licitație publică la loc., calea Griviței Nr. 67, București, averea mobilă urmărită a debit Vasile Popescu, compusă din un bufet și altele anume specificate în procesul verbal de sechestru asigurător, urmărite definitiv prin procesul verbal din 28 Martie 1931, dresat de d. portărel V. Mateescu, spre despăgubirea credit. Leon Weintraub. Publ. N. 107239. — Dos. 6333/1931 GREFA TRIB. CONSTANTA S. I . EXTRACT Prin petiția înreg. la Nr. 21563 din 1932, d-l Ion D. Cotan domiciliat în Constanta a intentat acțiune de divorț contra soției sale Paraschiva I. Cotan domiciliată în comuna Peștișanii Gorj, pentru cauze determinate de lege. Din căsătorie a rezultat o fetiță de 8 ani anume Maria, iar soția posedă avere 6 pogoane pământ și un imobil în comuna Peștișanii Gorj. Termen pentru a doua conciliere a fost la 5 Iulie 1932. Acest extract s6 va publica conform art. 285 c. civ. :&. Grefier, O. M. Preoțea. . . Nr. 48373. / A —- ^------ ~ i ' ^ — PENTRU A EXPLOATA Brevetul de invenție No. 13297 relativ la: „Procedeu perfecționat pentru rafinarea petrolului“, proprietara brevetului, Soc. The Sherpies Specialty Company, dorește a-i ceda sau a acorda licență de exploatare și, în genere, a intra în orice combinațiune posibilă în vederea exploatării lui în România. Informațiuni la: Inginer Marcus și Berlescu. Birou de Brevete de Invenție, București-I, str. CoUei Nr. 1. GREFA TRIB.*JUP. TUTOVA ( EXTRACT D-l Ioan Ferentz, plugar din comuna Puntișeni, județul Tutova, a cerut acestui Tribunal prin petiții în reg. la Nr. 3559 din 28 Ianuarie 1932, »a fie divorțat de soția sa Ruxandra I. Ferentz cu domiciliul în comuna Bogdanești, pentru motive determinate de lege. Din căsăoria numiților soți a rezultat 2 copii, Maria de 4 ani, și Nicu de 2 ani. Termen la 12 Ianuarie 1933. Acest extract se va publica în ziarrul „Viitorul“. -------Grefier. Indescifrabil “ Nr. 72897. _ ---------. .................•»•«•*0****»«• ............ GREFA TRIB. PRAHOVA, Secția 1 EXTRACT D-l Cristache Berechet din Ploești, str. Traian Nr. 30, cu petiția înreg. la Nr. 26744 din 1932, a intentat acțiune de divorț în contra soției sale Ecaterina Dr. Berechet pentru cauza determinate de lege. Din căsătorie a rezultat copila Lygia în etate de opt ani. Soția pârâtă nu posedă nici un fel de avere. Acest extract se va publica în ziarul „Viitorul“ din București. W Grefier, Indescifrabil Nr. 63909, 1932 Decembrie 23. N Dosar Nr. 5253A932 i Al. G. Săndulescu AVOCAT STR. GENERAL POETAȘ 32 Telefon 319/22 ■-J ti