Viitorul, iulie 1933 (Anul 25, nr. 7630-7655)
1933-07-01 / nr. 7630
Gnvârtfarsa» Mist dr. Avram Imbroane Primit cu urale nesfârșite, d. dr..VRAM IMBROANE, temerarul lupător de totdeauna, face o mișcătoae spovedanie, care impresionează ână la lacrimi asistența. Mă doare sufletul și îmi plânge limia — spune d-sa — gând mă ândesc la starea în care am ajuns apă atâtea lupte duse pentru a neni. N’au fost destule suferinţele ea lungul secolelor pe capul poporui nostru, a trebuit să mai răsplăim bucuria şi cu suferinţele de azi, in cauză că idealul nostru naţioal am ajuns să-l realizăm la poari celei mai năprasnice crize mondiale. Cu durere îrn suflet trebue să onstat că am uitat cu toţii ţinta entru care am făcut, prin atâtea artfe această ţară. N’am făcut-o entruca să ne mâncăm unii pe Iţii spre bucuria celor cari râvnesc ea, ci am făcut-o pentrucă să fie , noastră în pace şi armonie p entruca România Mare să fie mai nainte de toate a românior. Atâta vreme, cât în cea mai propită comuni vom avea lupte fraude între cei opt până la zece candiaţi de primari, cari fiecare gruează în jurul lor o mână de români, divizând energia noastră naională, atâta vreme, nu numai că o vom progresa pe calea consulrării noastre, ci stagnând sau chiar egresând, vom da mereu anză, celor ce ne invidiază, să ne spuie e drept cuvânt că nu suntem vredici a stăpâni această ţară. In mâna oastră stă deci, — fraţi ţărani, cheia salvării noastre. Strângeţi-vă ândurile în jurul unui singur steag cela care reprezintă experienţa trentului nostru glorios şi certitudinea mântuirei noastre de mâine. Numai unindu-ne sub acelaş steag cu un singur gând vom putea sigura propăşirea noastră şi vomutea cere peste tot ca România şi e înainte de toate a românior. Da, taţilor trebue să cerem acest lucru fiindcă nu noi suntem stăpâni în aeastă ţară. Cum este posibil ca la Timişoara, în delegaţiunea permaentă a primăriei din 7 membri numai 2 să fie români? Cum este posibil ca în fruntea autorităţilor noatre de aici să figureze oameni cari w.â wi ntt smi.u»Au Seazeven veilem magyarul“. (Vorbeşte-mi ungu- I reşte). Avem toată solicitudinea faţă de cetăţenii loiali de altă naţionalitate, cerem însă, în numele luptelor sfinte ce le-am dus întru dezrobirea fraţilor noştri, restituirea naţiunei româneşti în toate drepturile ei istorice, de care a fost privată atâtea secole. •* Pentru satisfacrea acestui imperativ deziderat avem nevoie însă de un guvern de autoritate, un guvern care să reprezinte adevărata voinţă a ţării, care în nici un caz nu poate fi guvernul naţional-ţărănesc. Acest guvern, care n’a întrunit majoritatea de 40 la sută şi care numai are nici un fel de popularitate, este un guvern anticonstituţional şi de uzurpare. In nie un domeniu acest guvern n’a făcut nimic. In ordine financiară el a mărit impozitele, scăzând însă in mod invers proporţional lefurile, într’un cuvânt o politică financiară falimentară. A aruncat persecuţie pe capul industriei ca D-l dr. AVRAM UMBROANE eti ltíjákat" Manifestaţiile Partidului Naţional-Liberal ln faţa politicei dezastruoase a regimului naţionalărănisi la Timis-Toronta. In cadrul unei însufleţite participări de peste 5000 de oameni, s’a ţinut la Timişoara, in sălile şi grădina fabricei de bere, congresul statutar al organizaţiunii, după care a urmat o grandioasă întrunire pudlica. Congresul Congresul, care a fost convocat, de către preşedintele organizaţiunii d. dr. AVRAM IMBROANE, în şedinţa extraordinară, în baza art. 13 şi 14 din statutele partidului naţionalliberal pentru desemnarea organelor de conducere ale organizaţiunilor judeţene, a întrunit unanimitatea organizaţiunilor comunale din judeţ. Au fost de faţă la acest congres preşedinţii cu comitetele comunale respective din 180 de comune româneşti şi din 60 de comune germane. După ce s’au constatat şi verificat mandatele reprezentanţilor comunali, d. dr. DIMITRIE NISTOR, secretarul general al organizaţiunii, citeşte darea de seamă a biroului asupra activităţii partidului naţional-liberal, de la ultimul congres al organizaţiunii, ţinut în 1920 şi până azi. Seealegerea preşedintelui După cetirea dării de seamă, d. secretar general dr. Dimitrie Nistor propune congresului realegerea d-lui dr. Avram Imbroane în calitate de preşedinte al organizaţiunii judeţene, arătându-i netăgăduitele sale merite în slujba partidului şi a acestui colţ de ţară, Banatul, precum şi neţărmurita dragoste şi întregul devotament cu care d-sa este înconjurat de toţi membrii organizaţiunii judeţene. Congresul J.G Adevan primeşte cu nesfârşite furaje şi cu ropot de aplauze propunerea secretarului general şi proclamă cu desăvârşită Însufleţire în unanimitate pe d. dr. Avram Imbroane de preşedinte al organizaţiunii judeţene a partidului naţional-liberal din Timiş-Torontal, pe un nou period de 4 ani. Deasemenea este proclamat tot cu unanimitate d. dr. Dimitrie Nistor secretar general al organizaţiunii judeţene. In continuare congresul primeşte cu unanimitate lista membrilor comitetului judeţean, propusă de birou şi care se compune din 358 membri de drept, preşedinţi ai organizaţiunilor comunale şi 104 membri aleşi de congres. După alegerea comitetului judeţean, d. dr. Avram Imbroane citeşte lista tineretului nou înscris în partidul naţional-liberal în număr de peste 150, în frunte cu toată dăscălimea satelor noastre. Congresul salută cu ropot de aplauze intrarea tineretului în cadrele active ale partidului naţional-liberal. Ca încheere se dă cetire telegramelor de suprem omagiu către M. S. Regele Carol al II-lea şi către preşedintele partidului naţional-liberal d. I. G. Duca. La orele 11, în prezenţa celor 5000 de participanţi de la ţară şi a altor câteva mii de la oraş, d. dr. Avram Imbioane, deschide întrunirea publică. D. SIMION MATEI, avocat cheamă la luptă elementele active ale partidului naţional-liberal împotriva guvernului prăpădului naţional. D. prof. AUGUSTIN COMAN in numele profesorilor liberali, critică politica şcolară a guvernului, în contrast evident cu politica şcolară a vrednicului ministru de instrucţie dr. Angelescu. D. RENE CH. BRASEV cere ca acei cari au pus prin suferinţe bazele României întregite să fie chemaţi a o consolida. Face elogiul d-lui Avram Imbroane, alături de care se găseşte de mai bine de 15 ani. Sunt singurul — continuă d-sa — care cunosc în amănunte munca neprecupeţita şi înaltul spirit de sacrificiu al acestui mare om al Banatului, depusă timp de mai bine de două decenii in slujba ţării sale dragi. D. SABIN MIHAI, fost deputat, spune că generaţia care a avut suprema fericire de a-şi vedea visul împlinit are astăzi şi nemăsurata durere să asiste la jaful şi ruina ţării. D. NICOLAE TABLE, avocat, arată ca exemplificare risipele pe cari le face guvernul în administraţiile financiare. In încheiere d-sa îl omagiază cu cuvintele — marele tribun al Banatului — pe d. Avram Imbroane. D. SAVU VULPE, vorbeşte în numele plugarilor, cerând spre binele lor venirea partidului naţional-liberal la cârma destinelor ţării. D. PATRICHIE RAMNPANŢU, pre. Asociaţiei, învăţătorilor, fost deputat şi Senator, face un aspru şi foarte judicios rechizitoriu guvernului D. RADU MATEI, fost deputat, spune că partidul naţional-liberal este astăzi mai aproape ca oricând de guvernare, la care va fi chemat spre binele şi salvarea ţării. D. BUJOR IMBROANE, avocat, ia cuvântul în numele tineretului însufleţit care cu ziua de azi se consideră mobilizat în slujba partidului naţional-liberal şi prin el în slujba supremelor interese ale ţării. D-sa anunţă că în conformitate cu hotărîrile de la Cluj şi cu apelul ilustrului preşedinte al partidului d-nul I. G. Duca, se va organiza şi în cuprinsul Banatului tineretul în cadrele serioase ale partidului naţional-liberal. D. dr. DIMITRIE NISTOR cere ostaşilor partidului naţional-liberal muncă pătrunsă de spirit de sacrificiu pentru promovarea intereselor noastre ale tuturor. Au mai luat cuvântul d-nii: LUCIAN GEORGEVICI, fost primar, ing. NIC. CRIŞAN, din partea tinerilor ingineri Înscrişi în partid, şi ţăranul PETRU TOMA.ţionale, iar faţă de agricultură nu a arătat nici un fel de solicitudine, întrucât a modificat nefavorabil legea conversiunii votată cu concursul partidului naţional-liberal. In domeniul şcolar a distrus opera pozitivă culturală a d-lui dr. Angelescu, desfiinţând şcoli şi punând profesorii pe drumuri. A înlocuit funcţionarii de carieră, puşi în disponibilitate, prin sinecurişti. A îngenuchiat demnitatea naţională în faţa străinătăţii, prin supunerea noastră la cel mai sever control străin. Şi în fine a creiat o atmosferă de impunitate generală, dezastruoasă, prin nepedepsirea infractorilor şi a marilor fraudatori şi prin susţinerea exceselor şi a greşelilor din întreaga administraţie a ţării. Guvernul de mâine Aşa fiind situaţia, succesiunea imediată şi sigură a guvernului revine numai partidului naţionl-liberal, care este în prezent cel mai puternic instrument de guvernământ. (Aplauze furtunoase, strigăte de trăiască partidul naţional-liberal). In încheiere se dă cetire moţiunei, care este primită de asistenţă cu furtunoase aplauze. (Strigăte de trăiască partidul naţional-liberal, trăiască d. I. G. Duca, trăiască d. dr. Avram Imbroane). întrunirea s’a terminat la orele 2 d. a. într’o atmosferă de mare însufleţire. Un aspect al marei manifestaţie la Odorheiu Organizaţia T. N. L. din judeţul Odorheiu a ţinut o impunătoare adunare în comuna Sângiorgiul Pădureţii, la care participă peste 1500 fruntaşi români şi maghiari din acea regiune. Părintele protopop TEODOR MUICA din Sângiorgiul Pădureni, fost senator, deschide adunarea salutând pe cei prezenţi şi mulţumindu-le pentru că au răspuns chemării P. N. L. în număr atât de mare. După d-sa, ia cuvântul d-l dr. AUGUSTIN PORDEA, preşedintele oranizaţiei judeţene, care îndelung ovaţionat, tălmăceşte adunării salutul preşedintelui P. N. L. I. G. Duca, transmis prin d-sa. Arată situaţia dezastruoasă creată prin nefasta guvernare a partidului naţional-ţârănist, guvernare care a dus la ruina financiară şi economică de azi, cere celor prezenţi să urmeze cu încredere acţiunea purificatoare a P. N. L., singurul chemat a remedia această situaţie. Părintele IOAN POPA, vicepreşedintele organizaţiunei, arata mizeria şi neajunsurile create de MIHAIL CONSTANTINESCU advocat din Odorheiu ilustrează haosul unui sistem de legiferare, imoral şi termină cerând îndepărtarea actualului regim. D-l HECSER COLOMAN proprietar din Odorheiu, documentat arată loviturile date atât agriculturei cât şi industriei prin impozitele exagerate şi execuţiile samavolnice. D-l JANCSO ALBERT preot reformat, adresându-se participanţilor minoritari, îndeamnă populaţia minoritară ca între hotarele trase pe veci ale României întregite să dea concurs sincer conducătorilor P. N. L., sub a cărui guvernare nu s’au cunoscut neajunsurile de azi. D-nii BERECZKI LUDOVIC din Rouă, Dombradi Andrei şi Szilagyi Andrei din comuna Viforoasa" arată cu toţii mizeria, plugarilor, neajunsurile şi tratamentul lipsit de humanitate al agenţilor fiscali. D-l GHEORGHE ANDREIAŞ avocat din Odorheiu, secretar general al organizaţiunei arată că P. N. L. dă astăzi semnalul luptei pentru înlăturarea unui regim odios şi îndeamnă pe ceei prezenţi să participe cu toată încrederea la această luptă din care va rezulta mântuirea ţării. Moţiunea citită de preşedintele adunării este primită cu entusiasm. •--------------••••©■ %,%****- I ■ . » I. I ■ —i 1 D-l AUGUSTIN POKDEA Administraţia 1b discuţia congresul (Continuare din pag. 1 a) regretatul preşedinte de onoare al Institutului — om de stat al Belgiei — Cooremsan — caracteriza, prin următoarele cuvinte, o bună administraţie: „Administraţia nu trebue să fie judecată după dezvoltarea şi după proporţiile ei, ci după rezultat , nici personalul administrativ după efectiv şi după calitatea muncii“. Aceste principii trebue să lumineze discuţiunile şi să inspire concluziile noastre. Trebue să recunoaştem că războiul a zguduit instituţiile administrative politice şi economice şi că noi evoluăm spre o organizare care trebue să fie adaptată exigenţelor cneiate de nouile împrejurări. Dar oricare va fi această nouă situaţie, nu se poate contesta că ideia dreptului a câştigat un autoritate şii prestigiu, că ea este cea mai curată victorie câştigată în acest război fiindcă ea aparţine tuturor popoarelor şi apropie toate naţiunile. Din mijlocul dezolării generale şi de sub ruinele războiului, ca o compensaţie a atâtor suferinţe — justiţia şi ordinea au eşit mai viguroase. Problemele pe cari le vom discuta, vor ajuta — în mod efectiv, sunt convins, — la stabilirea unei noui stări de lucruri mai armonioase, mai limpede, mai solide. Nu se contestă că un conflict viu există pretutindeni astăzi între salariaţii publici şi puterea guvernamentală. Unele guverne au alunecat prea departe p© panta concesiunilor faţă de clientela politică din ce în ce mai exigentă. Trebuie o reacţiune contra acestor tendinţe evitând creiarea nedreptăţilor. Adoptate de congresul nostru, soluţiunile vor fi mai uşor acceptate de toate regimurile politice. Reduceri — simplificarea serviciilor — raţionalizarea muncei administrative, se impune cu atât mai mult cu cât bugetele aproape ale tuturor ţărilor sunt deficitare şi sarcinile fiscale apasă asupra tuturor contribuabililor. Trebue de asemenea reacţionat contra acelei erori care face ca toţi deţinătorii de diplome să fie în acelaş timp şi în mod obligatoriu candidaţi la funcţiunile publice. ’ Este o primejdie pentru ordine şi pentru cultură în general. Pentru a preveni şi remedia, va trebui să se insiste asupra pregătirei profesionale şi în acelaş timp asupra raţionalizarei muncei. ..Bestgestaltung der Arbeit“ cum se zice in limba germană. Dar există încă un pericol ce trebue conjurat — abuzul legiferărei — multiplicitatea legilor nestudiate, cari au influenţă nefastă asupra funcţionarei serviciilor deoarece nu numai că nu lasă cetăţenilor timpul de a se pătrunde de drepturile şi datoriile lor, dar nu lasă nici agenţilor publici timpul de a înţelege legile pe care sunt chemaţi să le aplice. Toate ţările au avut de pătimit de pe urma reformatorilor improvizaţi, mai ales după război. Iată de ce se impune o nouă tehnică legislativă. Delegaţia română îşi va permite să facă propuneri în acest sens. Institutul şi congresul internaţional al ştiinţelor administrative vor înscrie în istoria politică o pagină strălucită prin înfrângerea prolixităţii şi confuziunei legilor. Ne-am întrunit la Viena în splendida capitală a unei ţări care are o veche tradiţie administrativă, pe malurile Dunărei albastre. Dunărea este un element ca nici unu altul, chemat să unească popoarele. Această măreaţă cale fluvială de 3000 kilometri, scaldă numeroase ţări locuite de atâtea popoare, die rase şi graiuri diferite. Să facem urările cele mai calde ca sforţările noastre să poată contribui la consolidarea operei de pace, de ordine şi de justiţie. -e- GREFA TRIB. ILFOV Sec. 3 c. c. EXTRACT D-na Gheorghiţa Tudor Toma din Bucureşti strada Jearcaleţi 12 cu petiţia, inreg. la No. 11948/933 a cerut trib. să fie divorțată de soțul său Tudor Toma. Din căsătorie a rezultat copila Vasilica de 3 ani. Termenul pentru a doua conciliere presidential s-a fixat la 1 Aprilie 1933. Grefier, Indescifrabil •----------------------—■...............------------------------------------------------GREFA TRIB. CONSTANŢA SI EXTRACT D-l Florea M. Stanciu din corn. Comana prin petiţia înregistrată, la No. 39172 din 28 Octombrie 1932 a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Floarea F. M. Stanciu pentru cauze determinate de lege. Din căsătorie a rezultat o copilă anume Maria de 3 luni. Soții nu posedă, avere. Grefier, D. M. Preoteasa 1933 Iunie 28 No. 29252 GREFA TRIB. PRAHOVA S. III-a EXTRACT D-l Dumitru Irică N. Dudu, din comt Drajna de jos jud. Prahova, a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Maria, cu domiciliul în comună, pentru cauze determinate de lege. Din căsătoria numiţilor au rezultat trei copii: Elena, Gheorghe şi Constantin. Soţii nu posedă avere, întocmit conform art. 285 c. civil. Grefier A. Popescu. No. 2 0741933 19 Iunie. GREFA TRIB. BUZĂU S. II EXTRACT D-na Voica Gheorghe Dragomir Purice, din comuna Căneşti, satul Negoşina judeţul Buzău, prin petiţia inreg. la No. 23675 din 16 Decembrie 1931, a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Gheorghe Dragomir Purice, din comuna Policiori, satul Dâlma, jud. Buzău, pentru motive anume determinate de lege. Din căsătorie a rezultat doi copii, anume: ton de II ani şi Gheorghe de 9 ani. Soţii nu au avere. Grefier Indescifrabil No. 11579933 Mai 4 CORPUI. PORT. TRIB. ILFOV Publications Vânzări mobiliare In baza adresei cu No. 22974 1933, a Jud. Ocol 6 Buc. se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 11 iulie 1933, dela ora 12 din zi inainte, se va vinde cu licitaţie publică in Buc. Str. Luncei No. 26 averea mobilă urmărită a debit. Vasile Geblea care se compune din un garderob lemn maron cu două uși si altele anume specificate in procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. D. Vasilescu. Pub. No. 51725 Dos. No. 11897933 In baza adresei No. 24775933, a Jud. Ocol 3 Buc. se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 8 Iulie 1933, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică in Bucureşti, Str. Leonida No. 18 averea mobilă urmărită a debit P. Constantinescu care se compune din un bufet lemn stejar culoare maron şi altele anume specificate in procesul-verbal de urmărire, spre depăgubirea credit. Banca Dichiu. Publ. No. 50805 In baza adresei No. 24775933 a Jud. Ocol. 3 Buc. se publică spre cunoştința generală că in ziua de 8 Iulie 1933 dela ora 12 din zi inainte, se va vinde la licitatie publică in Buc. Str. General Magheru No. 89 averea mobilă urmărită a debit. Colonel C. Roca care se compune din un birou stejar si altele anume , spe ificate in procesul-verbal de urm.-' nre, spre despăgubirea credit. Banca Dichiu. Pub. No. 60811 In baza adresei cu No. 38532933 a Jud. Ocol. 1 Urban Buc. se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 10 Iulie 1933 dela ora 12 din zi inainte se va vinde la licitaţie publică la local. Str. Nifon No. 15 A, Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Albert Dela Pergola, compusă din un bufet şi altele anume specificate in procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Poporului din Buc. Pub. No. 51380 Dos. No. 4681932 In baza adresei cu No. 38530 1933 a Jud. Ocol. Urban Buc. se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 10 Iulie 1933 dela orele 12 din zi inainte se va vinde prin licitaţie publică la loc. Str. Uranus No. 20, etaj l-iu, Buc. averea mobilă urmărită a debit, Cornelia Adam Anastasiu, compusă din 2 șifoniere și altele anume specificate in procesul-verbal de urmărire spre despăgubirea credit. Banca Poporului din București. Pub. No. 51374 Dos. No. 124 [933 — «.«..» .. . — In baza adresei No. 38533[933, a Jud- Ocol 1 Urban Buc. se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 11 Iulie 1933, dela ora 12 din zi inainte, se va vinde la licitaţie publică la loc. Calea Moşilor No. 88 Buc. averea mobilă urmărită a debit. Maria şi V. Grideanu, compusă din un şifonier si altele anume specificate in procesul-verbal de Urmărire, spre despăgubirea cred. Banca Poporulului din București. Pub. No. 51361 Dos. No. 101801932 In baza adresei No. 385311933, a Jud. Ocol 1 Urban Buc. se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 11 Iulie 1933, de la ora 12 din zi inainte, se va vinde la licitaţie publică la loc. Str. Toamnei No. 112, averea mobilă urmărită a debit. Gh. Cristodorescu, compusă din un biurou şi altele anume specificate in procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Poporului din București. Pub. No. 51378 Dos. No. 79751932 . 0. Sândulesti m om STR. GENERAL POETAS 32 Tel: 319/22 Industrii de război /Centroneare din pagina 1e 75 mm., având ghioiituri şi puse la punct. S’a comandat şi executat o importantă cantitate de proectile cu focoasa atât pentru artileria de uscat cât şi obuze de 105 mm. pentru artileria marinei, etc. Chiar guvernarea ţărănistă după comenzile Skoda în ultimul timp a făcut o comandă de aproa- 1 miliard, pentru afete şi muniţii complecte pentru tunuri şi obuziere, comandă care însă nu s’a putut pune în lucrare, căci încă se deliberează la ministerul armatei asupra caetului de sarcini. Oare d-l general Samsonovici încă nu ştie de acest lucru ? D-sa a afirmat că după 7 ani uzinele naţionale Copşa-Mică Cugir nu sunt în stare să execute comenzi şi de aceea s’a dat comenzile la Skoda. Nu fia d-sa că fabrica Cugir e pusă aproape complect la punct încă din 1928 şi poate confecţiona orice fel de armament portativ şi orice fel de muniţii; iar în ce priveşte Copşa-Mică,dacă nu e pusă la punct, aceasta se datoreşte guvernelor naţional-ţărăniste, care n’au voit să continue opera partidului liberal, care în aceşti din urmă ani puteau complecta şi uzinele şi prepara şi lucrători de specialitate ! Stăruit-a d-sa în calitate de şef al marelui stat major ca în contractul de comenzi, să fie trecută clauza ca cel puţin o parte din armament să se lucreze în ţară, spre a se forma mâna de lucru naţională şi a se pune în funcţie maşinăriile de la Constanţa şi Cotroceni ! Nimic din toate acestea după cum vom arăta. Din contră, pentru caracterizarea definitivă a omului şi a militarului, d-l dr. Lupu ne arată în interpelarea ce a făcut în afacerea Skoda, că d-sa spre a ajuta chestia comenzilor făcute la Skoda, a făcut un raport absolut confidenţial, către primul ministru d. Vaida, în care afirma: „că uzinele din ţară sunt lucruri netrebnice şi trebuiesc desfiinţate“. Care este cauza acestor zigzaguri de atitudine ale d-lui general Samsonovici, actualul ministru al armatei ? Avea credinţa fermă că în ţară nu se poate face nimic în chestie de armament ? Nu. Căci acum câteva zile a spus-o în plin parlament că uzinele trebuesc complectate cu specialişti. Atunci dar, când d-sa ştia acest comandament imperios exprimat de toţi comandanţii armatei şi când d-sa din postul unde se afla putea interveni cu succes în această direcţie, fiind vorba de pregătirea apărărei naţionale şi când nu a făcut-o, cum trebue calificată purtarea sa? Ce mobil i-a dictat atitudinea care a avut-o ? Rămâne ca timpul să deslege problema. Şi mai rea şi mai criticabilă din acest punct de vedere a fost atitudinea şi acţiunea generalulu Cihoski autorul comenzilor Skod cu toată lamentabila apărare ce a încercat ca să-şi facă la Senat. Să vedem ce comenzi de armament şi muniţiuni au fost făcut de guvernările naţional-ţărănist la uzinele streine. ^ 1. la Skoda, tunuri de câmp d 75 mm, baterii antiaeriene 7 mm., obuziere de câmp de 100 mm și obuziere de 150 mm. în valoar totală de 5.200 milioane. 2. O comandă la Uzinele Schneider pentru obuziere de 105 mm. î valoare de 263.379.000 fr. francez In nici unul din aceste contract nu s’a prevăzut principiul pus o axiomă de actualul ministru al apărării naționale, ca orice comandă, în streinătate să servească formarea de specialiști la uzinei noastre obligându-i să lucreze parte de material în taină. 3. O comandă făcută la uzin Ceho-Slovacă Zborjovska. Comandă a cărui obiect este : puști mitraliere, piese de schimb, cartuş etc. Această comandă se pute face la uzinele din ţară şi în sos eial la Cujir. Ştiindu-se acest lucru în acest contract s’a pus clar ca ca fabrica Zborjovska să corfecţioneze o parte din comandă fabricile din ţară. Această comandă era de 11 milioane dolari. De ani de zile această comandă n s’a executat. Afirm asemeni că parte din Comanda Skoda, se putea executa Uzinele Reşiţa. —.— Neplăcerile vârstei mature Este un fapt necontestat că de îndată ce s'a depăşit limita vârstei de patruzeci de ani, bărbatul şi femeia sunt subiectul unor noul mizerii inerente acestui din urmă rest al vieţii. Insă bărbatul, pe care sexul slab ii credea până acum — şi de altfel cu destulă dreptate — in deosebi favorizat — se vede obligat, el insuși, de a plăti cam târziu, un greu tribut la infirmitatea omenească, chiar din cauza sexului său. începuturile boalei sunt viclene. Mai la început nu vor fi decât niște dureri surde in pântece, in şale, in perineu. "Apoi râul se precizează şi progresează. Frecvente nevoi de a urina, mai ales in ultimele ore din noapte: evacuări încete şi necomplecte. False dorinţe de a merge la scaun. Sau dacă nu este retenţie de urină se întâmplă să fie incontinentă. Urinile devin tulburi. . Atunci vor fi sondaje dureroase adeseaori, ingrijiri externe, băi, masag, câteodată sonde permanente. Si viaţa, unui om încă sprinten, dealtfel viguros, devine un calvar. Ameninţarea bisturiului se precizează, cu tot cortegiul de griji atât pentru bolnav cât si penru cei din jurul său. Va trebui să sufereoperaţia prostatei. Afară numai dacă acest om, (şi cazul său este acela a 40% din bărbaţi, după statisticile oficiale) nu a prevenit acest desnodământ si nu a remediat maladia sa de la inceput prin PAGEOL. Este cel mai bun antiseptic urinar cunoscut. El este fără pericol pentru organe. De la începutul tratamentului durerile sunt calmate; urinile se clarifică. Micţiunile atât de frecvente reiau ritmul lor regulat, şi nu mai sunt dureroase. Invaziunea microbiană este oprită; prostata care era hypertrofiată işi micşorează volumul. Zilele de bătrâneţe ale bărbatului sunt la adăpostul acestei supărări intime, care doboară moralul şi fizicul celor mai tari. La toate farmaciile şi drogveriie jjl Cu începere (ie VINERI 30 IUNIE RESTAURANTUL BAR VIŞOIU din Calea Dorobanţilor se mută la ŞOSEA în fostul local „ALCAZAR“ St. P.S. Aurelian 48-50 ARCUL DE TRIUMF unde va fi deschis sub vechea emblemă 1 „P A R C U L V E S E L IE I“ V ■ $ O I u Restaurant-Berărie. — Grătar renumit. — Consumaţiuni de prima calitate. Serviciul ales şi unde se mănâncă BINE Şl EFTIN 2 Orchastre Hönlsberfinibahary , cu discurii Hesliar şi Pascu oversestre. Orchestră Naţională Clasică PANICA BAMBACEA Angajază nunţi şi banchete. Separeuri pentru sueuri. Un splendid salon in caz de ploaie Nu plecaţi la Sinaia fără broşura turidică a avocatului C. Dem. Popescu. Istoricul Sinaiei, fotografii, 2 hărţi turistice la scara 1:25000. &10vc® * NUMAI FLIT îmi trebue Ea spune că nici o molie şi nici o antă insectă nu scapă cu FLIT Pentru a se debarasa de molii, trebue de asemenea să se distrugă oule lor şi larvele lor. FLIT — vaporizat — nimiceşte toate insectele cari ameninţă sănătate, confort și obiectele. Rapid, practic, sigur. Fără pericol pentru Dv. Nu pătează. 4 FLIT este vândut întotdeauna în bidoane galbene cu banda neagră și soldat, niciodată altfel.