Viitorul, august 1934 (Anul 26, nr. 7958-7984)

1934-08-01 / nr. 7958

TEATRU-MUZICA LITERE-ARTE TEETRELE TEATRUL CĂRĂBUŞ. - Cărăbuş­ii press. TEATRUL IZBANDA. — A noastră ţi izbânda. TEATRUL MARCONI. — Valsul dimineţii (premieră). TEATRUL NOU (calea Văcăreşti 34). — Die kriege Mame cu Lydia Pototzkaia, Gina Zlataia şi Jeny Smilovici. GRADINA LIBLICH (Jignitza). Omul de prisos cu Beni Adler. ŞTRANDUL CIUREL (Maşina Nr. 8). — Apă curgătoare, două plaje, pădure. — Valsul Dimineţii. Azi şi în fiecare seară la orele 9 juni, precis compania regisoru­­lui Maican reprezintă la Gră­dina Marconi din Calea Gri­viţei 94 triumfalul succes „Valsul Di­mineţii“ comedie în trei acte de­­Tudor Muşatescu şi Sică Alexan­­­drescu după Grenet Dancourt. Cel mai bun ansamblu de co­medie din Capitală. Cele mai re­duse preţuri de intrare. Teatrele noastre Beni Adler, marele artist care­­ joacă la grădina Lieblich (Jignitza) ,în piesa „Omul de Prisos” a făcut o creaţiune din rolul său, un muzi­­­cant care suferă de alienaţie min­­­ttală. Scene atât de emoţionante totuş produc mare ilaritate. Zeci de ori publicul vizitator îl răsplă­teşte cu îndelungate aplauze. Un spectacol occidental şi cu mare suc­ces. Ultimele reprezentaţii cu Teatrul Cărăbuş anunţă ulti­mele spectacole cu revista de mare montare „Cărăbuş-Expres“. Prezentată cu fast, eleganţă, de­coruri splendide, costume origi­nale şi bogate, dă publicului câte­va ore de reală desfătare şi ade­vărată bună dispoziţie. Tănase cucereşte în fiecare seară aplauzele unui numeros pu­blic care, în realizările lui extra­ordinare din Dictatura, Cavalerul Baltazar,­Carioca, îl readuce de câteva ori la rampă. Senzaţia serei este extraordi­narul cuplu de dans Mic­hill & Psacau­d de la Casino d­e Paris. Pe scena teatrului Cărăbuş se fac ultimele repetiţii cu noua re­vistă „La mai mare“ datorită a­­preciatului revuist N. Kiriţescu, care va fi la înălţimea spectaco­lelor cu care ne-a obişnuit Tă­nase în ultimii ani. Teatrul Nou TEATRUL NOU. — Rojinkes et Mandlen revistă de I. Sternberg şi­ Altman, cu d-nele Zlataia, Smilo­vici, etc. Muzică de Halm. Decoruri de Maxy. Cărţi şi Reviste Elemente de Mecanică Pentru prima iniţiere în studiul Mecanicei precum şi pentru reve­derea principiilor generale de Me­canică, expuse în mod intuitiv, se recomandă: „Elemente de Me­canică“ de profesor Ernest Aba­­son. Lucrare premiată de Acade­mia Română.* In depozitul editurii „CUGETA­REA” şi la principalele librării din ţară, se află de vânzare „Apologia picturii” de Leonardo da Vinci, ge­niul artistic nemuritor al Renaşte­rii. Lucrarea este tradusă şi siste­matizată în româneşte de d. P. Mu­­şoiu, şi interesează mult, nu numai pe specialişti, dar şi pe oricine e curios să pătrundă cât de puţin în tainele picturii şi să cunoască ra­portul ei cu celelalte arte. * A apărut No. 13—14 anul II al revistei „Libertatea“ economică, politică, socială culturală, de sub direcţiunea d-lu ing. I. P. Gigurtu, cu u­r­mătorul sumar : D-l Drăghicescu, Liberalismul şi Economia dirijată ; Ştefan Lady, Crepusculul zeilor; Sempgoniu Lupaş, naţionalitatea persoanelor morale (în dreptul francez) ; C. Tanculescu, surplusul populaţiunei ca limită a exportului agricol; dr. G. Bardelly, Câte­va constatări din vremuri apuse ; Em. Lupaşcu, Cerinţele unui viitor război­ ; Şt. Antim, Situaţia lui Hitler; C. Ga­­ne, Acum o sută de ani; Cronica politică internă şi externă. Note, comentarii, observaţiuni. Din număr dublu (3*3 pagini ma­ri) 20 lei. La toate chioşcurile şi librăriile. Biurourile. Bucureşti I, Calea Victoriei 63. Telefon 337/81. # A apărut „Dincolo de cotidian“, opinii literare şi filosofice de Gr. Tauc­san. De la IMBRIIHTAREA lui GR. ALEXANDRESCU Publicăm aici cuvântarea ros­tită de către d. I. D. Concediu la ceremonia înmormântării regreta­tului Dr. Alexandrescu. In numele Soc. Ajutorul Elevi­lor Săraci din Capitală în numele a miilor şi mii de copii azi unii cetăţeni care au primit ajutorul societăţii, aduce omagii in veci­ ne­uitatului filantrop şi om de bine Grigore Alexandrescu, fost preşe­dinte al societăţii şi membru ac­tiv încă de la înfiinţare — alături de în veci neuitaţii dr. Sergiu şi I. Procopie Dumitrescu foştii preşe­dinţi ai societăţii. . In ziua de 20 Ianuarie 1923, adu­narea generală alege ca preşedinte al ei pe Grigore Alexandrescu în locul decedatului I. Procopie Du­mitrescu fost, primar al Capitalei, director al Băncii Naţionale. .. De atunci şi până în ziua morţii , a dat concursul său neprecupeţit ,pentru bunul mers al societăţii. Societatea. Ajutorul elevilor să­raci în­ ultimii ani înainte de nă­prasnicul război îmbrăca complect cu haine, ghete, rochii şi ciorapi, 1000 copilaşi de ambele sexe în fiecare an — graţie răposatului filantrop Gri­gore Alexandrescu, căci pe lângă preţurile extrem de scăzute ce le socotea la încălţă­minte societăţii, dându-le sub cost mai dăruia încă 1­00 perechi de ■ ghete pentru băeţi şi fete. După războiu cum preţurile e­­­rau foarte ridicate societatea din ■propriile sale venituri n’a putut da ca ajutor băeţilor şi fetelor decât încălţăminte şi aceasta la un număr de 320—350 copii.­­Dacă s’a dat şi acest număr, des­tul de însemnat relativ care - istă pe societate 100.000 lei anual, a dat tot graţie lui Grigore A­lexandrescu căci pe lângă că pre­ţul era calculat redus la încălţă­minte mai făcea societăţii încă o nouă reducţie de 20 la sută din suma totală, ceea ce se mai făcea încă o economie pentru societate de circa 20.000 lei anual. îmi reamintesc cu drag cu oca­zia unei distribuiri de încălţă­minte în ajunul sărbătorilor Cră­ciunului când eraţi lângă răposa­tul Iancu Kulenderu ce reprezenta Academia Română la această solemnitate şi lângă Procopie Du­mitrescu, parcă văd şi acum la câteşi trei cum ochii voştrii lă­crămau când copilaşii primeau a­­jutorul din partea societăţii şi la care în majoritate contribuia. Câţi din acei copii îmbrăcaţi de societate azi unii cetăţeni ocu­pând diferite situaţiuni în socie­tate, se gândesc şi se roagă Bu­nului Dumnezeu pentru acela ce i-a ajutat atunci când erau mici copii. Din partea tuturor cari au primit ajutor de la societate şi al cărui pă­rinte moral aţi fost şi din parte-mi leare de 40 de ani colaborăm la a­­ceastă operă socială unde pe lângă zecile de mii copii ce societatea i-a ajutat cu îmbrăcăminte şi în­călţăminte cheltuind sute de mii lei, am mai agonisit încă 800.000 lei valoare nominală titluri depuse în păstrare la Banca Naţională sub diverse recipise. Eu nu pot spune decât atât: du-te cu sufletul liniş­tit langă răposaţii dr. Sergiu şi I. Procopie Dumitrescu, foştii preşe­dinţi ai societăţii elevilor săraci căci opera voastră va continua şi mai departe. Dumnezeu să-ţi ierte greşelele şi să te aibă în paza Sa. Fie-ţi ţărâna uşoară. C 3ji isf ies ivxr CAPITOL. — Anna şi Elisabeta, jurnal şi complectare. TRIANON. — Congresul dansea­ză cu Lilian Harwey, Wily Fritsch, Lil Dagover, Conradt, Waldt, etc. şi jurnal Fox. GRADINA TRIANON (Piaţa Bră­­tianu Nr. 2, fost Coloseum). — Con­gresul dansează cu Lilian Harwey, Wily Fritsch, Lil Dagover, Conrad Vei­dt, etc. şi jurnal Fox. SELECT. — Destinul nu iartă cu Tallulah Bankhead şi Robert Mont­gomery, jurnal nou şi complectare. GRADINA SELECT (fost Colos).— Destinul nu iartă cu Tallulah Ban­­head şi Robert Montgomery. Jurnal nou şi complectare. ED. PALACE. — Aşa cum mă do­reşti şi Răzvrătitul. VOX. — Voiaj de nuntă în trei şi România ţara amorului. FEMINA. — Vasul fantomă şi complectare. REGAL. — Renate Mueller şi Her­mălin Thiming în Victor şi Victo­ria. Brigitte Helm în Frumoasa din Aranjuez. ROXY. — Anna şi Elisabeta, jur­nal şi complectare. COIISO. — Sergentul X, şi Am iubit doi ochi albaştri. RIO (sala şi grădina). — Goana după frumuseţe şi complectare. FORUM (sală şi grădină). — Nu sunt înger şi Iluzii de fericire. OMNIA. — Jenny, Gerhardt Mineri. EPISCOPIE. — Femeia care nu te uită şi Pat şi Patachon recruţi. FRANKLIN. — Crucişătorul Em­den şi Regină pentru o zi. MARNA. — Any Any ce dulce eşti şi Pat şi Patachon în Som­nambulii. TOMIS. — Frumoasa aventură şi Secretul frumuseţii. SPLENDID. — Războiul femeilor şi Cavalerii străzilor. VOLTA BUZEŞTI (Grădină şi sală). — V­ulturul din California. Voiaj de nuntă şi Compania Kan­­ner-Pizone în Minciuni de tavă. MARCONI. — Romanul unei fe­mei cinstite şi Voluptate. RAHOVA. — Răpeşte-mă şi Pa­iaţele dragostei. AMERICAN. — In ghiarele păca­tului şi Pentru ochii tăi frumoşi. PACHE. — Noaptea voluptăţii şi O noapte în cabaret. LIA (Griviţei 196). — Jocul dra­gostei şi al morţii şi Totul pentru o noapte. GOLESCU. — Un soţ infidel şi Balul. REGELE FERDINAND (grădină şi sală). — F. P. 1 nu răspunde şi Cele trei măşti. ___________-o«................— Şi ’W Lod­im ” la şcoala Pia Branu — Secţia puericultură — La şcoala normală „Pia Brătia­­nu” pentru conducătoare de grădini de copil şi secţie de puericultură pentru asistenţa şi ocrotirea copilu­lui, sunt 30 locuri, burse şi salve în clasa I-a. Burse şi complectări de locuri în cl. II, III, IV, V. Pentru secţia de puericultură se preferă orfane, complect întreţinute în şcoală. Informaţiuni zilnic la şcoală în Parcul Delavrancea Aleea C. 16 (Şosea). ■-------------•©*•----------— J­OBBOSHE UN PRIMIU pentru CITITORII ..CILECŢIEI CELOR 15 LEI Cel loial graţios POM poliţist şi de moravuri . Apare la 1 August 1934 „OMUL DIN MAROC“ 420 pagini, legi iste uimi­t de Academia Română a fost au-ibilă, cu obligaţiunea ca din veni­­torizată să accepte: Legatul uni­­tul ei să se constitue un fond cu versul lăsat de defunctul Christa- numele „Fondul Elena Anastasc­­he Naum care constă d­in în-jSimu“ din care să se acopere chel-­ treaga sa avere mobilă şi imobilă,‘tuelile pentru tipărirea publicaţi-cu îndatorirea ca din venitul în­casat şi capitalizat timp de 30 de ani, să facă o şcoală în comuna Tângani din jud. Vlaşca, cu cinci clase primare, unde să se înveţe şi meseriile de fierărie, rotărie, tâmplărie, croitorie şi tapiţerie. Legatul lăsat de defunctul I. Em. Pallady din Bârlad, care constă din moşiile Suseni şi Bă­cani din com. Băcani, jud. Tutova, în suprafaţă de 1.080 ha., cu sar­cina de a plăti legatele şi datoriile succesorale şi cu scopul de a în­fiinţa în casele din com. Băcani un aşezământ care să poarte n­u­­inele „Iancu şi Natalia Pallady“, cu destinaţiunea pe care o va ho­tărî Academia Română. Legatul lăsat de defunctul ing. Const. Chim constând din renta internă 5 la sută din 1920 şi renta împroprietăririi 5 la sută, în va­loare de lei 1.500.000, din al căror venit să se institue o bursă pen­tru un inginer român spre a stu­dia în, timp de doi ani consecu­tivi lucrările mari de irigaţiuni, sau rectificări de râuri şi amena­jarea lor pentru a deveni naviga­bile. Legatul lăsat de defuncta Elena Simu din Bucureşti, care constă din întreaga avere mobilă şi imp­urilor şi scrierilor imortante, a­­lese şi hotărâte de Academia Ro­mână, referitoare la artă, istorie şi ştiinţă. Legatul lăsat de defunctul N. Docan care constă din întreaga sa avere mobilă şi imobilă, sub beneficiu de inventar. £338 numai Lei 15 .V­ITORUL silemniîtiile m Desimii» «ului Recelui Fermi I şi mm­­rarea stadionului sportiv — ni ■■■imiiiiiiai iii «im ■iinieinnummT— stre, am îndrăznit ca, prin mode­stia ce ne caracterizează şi eu de­votamentul neclintit ce-l avem faţă de rege şi dinastie, să înfăp­tuim această operă, atât pentru generaţiile de ostaşi prezente cât şi pentru cele viitoare, ce vor păşi pragul acestei instituţii. Slovele regale scrise în istoricul regimentului de vânători de mun­te la Tg.-Neamţ, la 2 Aprilie 1918 : „Vitejilor din regimentul vânăto­rilor de munte, urez să-şi amin­tor de munte unde este aşezat bun­­tească mereu şi să le transmită stul, se aflau adunaţi pe lângă cei în drept, o lume imensă. La ora 12:30, s-a anunţat sosirea Suveranului. M. S. Regele a venit însoţit de M. S. Regina, Arhidu­cesa Ileana şi Arhiducele Anton. După ce a primit raportul, Suve­ranul a trecut în revistă compania care a dat onorul, luând apoi loc în tribuna regală. Serviciul religios a fost oficiat de protopopul militar col. Hodio­­ra, asistat de preoţii Gr­ecoa­nu şi Stinghe, după care M. S. Regele a coborât şi a desvelit bustul­ apelor ce vor veni după el, că din sânge, oţel şi şarje se făureşte mărirea unui popor“, au fost imor­talizate pe acest monument. Ele construiesc tezaurul cel m­ai sfânt, din care s-au creiat şi desvoltat virtuţile ostăşeşti. Acest monument reprezintă pen­tru generaţiile viitoare, ce vor păşi pragul acestei instituţii, capi­tolele cele mai importante şi deci­sive din epopeia neamului; repre­zintă întreaga istorie a războiului pentru întregirea neamului; re­prezintă sublimul, în ce priveşte îndeplinirea datoriei către ţară. Ingăduiţi-ne ca să predăm acest monument de artă d-lui primar al municipiului Braşov, depozitarul comorilor de cultură şi artă veche, creată aci de marii voevozi ai ve­chilor principate, cu obligaţia de a păstra şi îngriji cu sfinţenie a­­ceastă imortalizare a acelui ce a fost exemplul viu al datoriei, acel ce cu drept cuvânt a binemeritat de la patrie, acel care a fost trecut în posteritate. Ferdinand Loialul, care rămâne mai presus de marii voevozi prin măreţia faptelor des­BRAŞOV, 30. — Cu prilejul des­­velirii bustului regelui Ferdinand şi al inaugurării stadionului­ spor­tiv al primăriei unde se dispută concursurile internaţionale de at­letism, s’au desfăşurat azi mari festivităţi onorate de prezenţa M. S. Regelui şi M. S. Reginei Maria. In aşteptarea Suveranului şi a M. S. Reginei Maria, se aflau pe pe­ronul gării toţi reprezentanţii au­torităţilor civile şi militare. In curtea batalionului vânători Cuvântarea d-lui col. Strat împlinindu-se 7 ani de la trece­rea din viaţă la nemurire a mare­lui rege Ferdinand I ctitorul Ro­mâniei întregite, vânătorii de munte cari locu­esc în acest locaş care îi poartă numele, credincioşi unei tradiţii creiată de Maiestatea Voastră încă de pe când eraţi la comanda efectivă a vechilor vână­tori de munte, tradiţie desvoltată în decursul vremurilor, prin înal­ta înţelepciune a Maiestăţii Voa­­făşurate în scurta Sa domnie. ! DISCURSUL d-lui PRIMAR Bustul a fost apoi predat d-lui primar Dumitrescu-Pârvu, care­ a rostit următoarele : Sire, Prea înaltă Doamnă, din Maiestatea Voastră, încon­jurată de augusta familie regală, însoţită fiind şi de exponenţii au­torizaţi ai întregii suflări româ­neşti, V-aţi concentrat în cetatea voivozilor apuşi, la locul de veş­nică odihnă a marilor Regi, la Curtea de Argeş, pentru ca, lângă lespedea mormântului regelui Fer­dinand, ste comemoraţi a 7-a ani­versare,­ împlinind cu această o­­caziune o pioasă şi imperioasă datorie. Astăzi, în acest oraş de vechi tradiţii şi permanente sti­mulaţii, sunteţi primit pentru ca, împreună cu noi, să satisfacem altă obligaţiune, de altă natură, dar evident, de aceeaş importanţă ca prima: să desveliru bustul ace­­luiaş mare rege, în veci fericitul Vostru părinte şi soţ, pe bună dreptate întitulat: „Ctitor de ţară şi întregitor de neam“. Este un prinos modest, deg pilduitor exem­plar de recunoştinţă materializat în acest simbol, realizat prin trudnicia comitetului organizator ostăşesc, precum şi prin contribu­­ţi­un­ea instituţiunilor şi a cetăţe­nilor admiratori. Braşovul şi de data aceasta, pre­cum totdeauna în trecut, a dat pornirea firească şi explicabilă, căci el este primul ostaş al Ar­dealului, care prin situaţia sa geografică favorizată, s’a bucurat de desrobire, prin dărâmarea gra­niţelor vitrege, din voinţa hotă­­rîtă regală şi cu vitejia tenace a dorobanţului român. Această re­cunoştinţă nu se concretizează nu­mai prin monumente — sau vorbe deşarte — ci mai presus de toate prin ascultarea fără de crâcni­re şi urmărirea fără împotrivire, a pildei servite de regele veşnic bi­ruitor. Carele spre a învinge s’a învins pe Sine însuşi. Când re­gele Ferdinand a spus că va fi bun român — a fost bun român — ceea ce trebue să fim şi noi, fără încetare. Luând în primire Şi trecând în patrimoniul municipiului Braşov această podoabă edilitară, Vă asi­gurăm că o vom păstra ca pe o comoară de cel mai mare preţ şi o vom îngriji ca pe o sfântă icoa­nă, căci bogat în calităţi ai sfânt în realizări a fost marele Domni­tor“.­­ După solemnitate Suveranul ţinut să mulţumească în mod spe­cial şi să felicite pe sculptorul O Han, autorul bustului ridicat la Braşov. Atât Suveranul cât şi M. S. Re­­gina-Mamă s-au întreţinut apoi cu d-nele: Maria Baiulescu, pre­şedinţa „Uniunii femeilor ro­mâne“, gen­. Florescu, colonel Strat, Socaci şi Radu Pascu. Au urmat defilarea ofiţerilor din garnizoană, a trupelor­ din vână­torii de munte şi a infanteriei cu cu drapelele. M. S. Regele, generalii şi cei­lalţi oaspeţi, au plecat la Cercul militar, unde s-a servit un ban­chet la restaurantul „Transilva­nia“. M. S. Blegina-Macia şi Alteţele Lor Imperiale Arhiducesa Ileana şi Arhiducele Anton de Habs­burg au plecat la castelul Bran unde au avut la dejun oaspeţi ve­niţi din străinătate. Inaugurarea stadio­nului sportiv In prezenţa M. S. Regelui şi a tuturor invitaţilor s’a făcut apoi la ora 3 luni. inaugurarea stadio­nului sportiv al oraşului. După cuvântările d-lor primar dr. Dumitrescu Pârvu şi Neagu Boerescu au defilat, prin faţa lojei regale, organizaţiile şi delegaţiile tuturor societăţilor sportive din lo­calitate, împreună cu drapelele şi conducătorii lor, în costume spor­tive, salutând pe Suveran. În fruntea lor se afla d. col. N. Strat, comandantul corpului vână­torilor de munte. Apoi, Suveranul a coborît pe stadion şi a luat parte efectivă la conducerea şi darea plecărilor, la diferite probe de atletism. Ceva mai târziu, s’a făcut sosi­rea concurenţilor, cari au partici­pat la cursa „Marathonului“ pe 42 km. M. S. Regele a dat mâna cu toţi concurenţii. S’a făcut apoi împărţirea pre­miilor, înmânate de Suveran fie­cărui câştigător în parte. BELEOH miNISTERE Comisiunea centrală de reorga­nizare şi raţionalizare a serviciilor publice de Stat, a delegat pe di­feriţi membri pentru a urmări şi ajuta pe miniştrii în opera de a­­plicare a măsurilor şi decretelor propuse de comisiune şi adoptate de consiliul de miniştri . Pentru ministerul finanţelor : D-l Cristu Simionescu; Pentru ministerul agriculturii şi dome­niilor , D-l Vladimir Mavrocor­­dato şi Zamfir Brătescu; Pentru ministerul muncii şi asigurării sociale, d-l P. Alexandrescu-Ro­­man; Pentru ministerul sănătăţii şi ocrotirilor­ sociale, d-l prof. dr. Danielopol; Pentru ministerul comunicaţii şi lucrări publice, d-nii inspector general inginer Ştefănescu şi ing. Agripa Po­­pescu; Pentru ministerul de in­terMG, consilieri P. Modolea, p­rof. L. Rarincescu şi conferen­­ţiar I. G. Vântu; Pentru ministe­rul de Justţie, d-l consilier M. Măgureanu şi conferenţiar I. G. S­antu Pentru ministerul in­­strucţiei d-l Teodor Alesseanu, administratorul general al Casei Şcoalelor. „Viitorul PRIMEȘTE INVN­SIVE DE UILEGIATURA ! Cu 50 lei pe lună ^ „CONSTANTA“ BODEGA, RESTAURANT ŞI GRĂDINA da VARĂ vis-a­ vi de Poşta „JUBILEU“ Sub Hotel Transilvania Mâncări calde şi reci, bine pregătite — PESCĂRIE şi GRATAR Cele mai renumite vinuri din viile TODOBEȘTI" Serviciul promt - BERE­AZUGA - preturi modeste­­ ♦ TABELE PENTRU cttcHiKi imniim mii LIELEIEITIISISiriltlll AS IÍPRA mmm «ihriloh ?mam şi mmm întocmită 00 smmm alexandrescu Lv-';i,iat al Academiei Comerciale şi Industriale — Bucureşti Şeful serviciului Contribuţiunilor Directe Directoratul I Financiar Capitală EXPERT CONTABIL CUPRINDE: — Expunerea teoretici asupra Impozitului pe salarii şi exemple practice pentru folosirea tabelelor. — Tabelele pentru calcularea Impozitelor la : elemen­tar adiţionale şi supracoti, întocmite cu noile cote în vigoare dela 1 Mai 1834. — Tabela generală a impozitului supracoti, anexă a legii pentru modificarea legii contributiianelor directe dela 1 Aprilie 1034. se găseşte la mm si la narării po itul lea­so Editura: „Curierul Financiar“­Bucureşti II, — Str. Şerbei-Vodă No. 73 — Taraion 367­ 85 PROPAGANDA contra gazelor Ministerul de interne (centrul de propagandă al comisiunei superioa­re de apărare pasivă) a început o campanie activă pentru edificarea marelui public faţă de un eventual atac aero-chimic. In acest scop se amenajează tere­nul din Bul. Brătianu No. 2 pe care la 1 August vor începe demonstra­ţiile pentru instruirea marelui pu­blic. Se urmăreşte a se familiariza publicul cu tot ce s’a născocit până acum în domeniul atacurilor şi a­­părărei aero-chimice. Pentru ca demonstraţiile să fie urmărite de cât mai multă lume, va acorda, începând dela 1 August o reducere de 50 la sută pe c. f. r. Pe terenul demonstrațiilor publi­cul va primi broșuri explicative. încadraţi ca profesori Următorii maeştri agronomi de­la şcolile menţionate în dreptul fiecăruia, reuşiţi la examenul spe­cial ce au dat, au fost încadraţi ca profesori agronomi: D. Teodor Martânov dela dela şcoala de agricultură Cocorozeni- Orhei, ca profesor agronom de­finitiv cu 3 gradaţii. D. Alexandru Callos, dela şcoa­­l de piscicultura Cozmeni, jud. Cernăuţi, ca profesor agronom de­finitiv cu 2 gradaţii. D. Petre Luţă, dela şcoala de a­­gricultură Cupeni, jud. Cahul, ca profesor agronom definitiv cu 2 gradaţii. D. Carp Mircea, de la şcoala de viticultură Odobeşti-Putna, ca pro­fesor agronom ------—— cu , ----- provizoriu gradaţie. D. Gheoorghe Constandes, de la şcoala de agricultură Grinăuţi, Vlud­­ooroca, ca profesor agronom provizoriu cu o gradaţie. I NOTIŢE MEDICALE liportania exam­enului oculgă­ înt cefaleele post traumatice­­ In afară de cefaleele persistente consecutive traumatismelor cranie­ne, însoţite de fisuri sau fracturi ale bazei craniului, se cunoaşte o altă categorie, care este dată de hyper­­tensiunea lichidului cefalo-rahidian prin comoţie sau contuzie craniană. Făcând în asemenea cazuri un e­­xamen de ochi se descoperă adesea leziunea hyperrtensivă. In hypertensiunile uşoare ale li­chidului cefalo-rahidian, examenul ocular, după Cantonnet, arată o acuitate vizuală normală, deaseme­­nea dacă se neglijează examenul papid se trece pe lângă diagnostic. Alteraţiunile papilei sunt varia­bile, uneori se prezintă cu margi­nea ştearsă fără stază, alteori cu oedem al discului papilar. Alteraţiunile papilare sunt în ge­neral uşoare şi puţin accentuate, foarte adesea este vorba de o sin­gură turgescenţă a venelor retinie­ne, fără alterarea discului papilar. Hipertensiunea lichidului cefalo­rahidian se crede a fi dată proba­bil prin o tulburare de secreţie a plexului coroid, consecutiv trauma­tismului cranian. Tratamentul con­stă în puncţi­e lombară ce face să dispară în acelaş timp cefaleea şi turgescenţă venoasă. Intr’un cuvânt la toţi contuzio­­naţii cranieni, dacă au cefalee, e­­xamenul ocular este de preferat iar constatarea unei hypertensiuni e lichidului cefalo-rahidian dă drep­tul a practica o puncţie lombară, care în scurt timp va face să dispa­ră cefaleea și semnele oculare. Dr. Mihail C. Banu (Information Médicale) I Me Nr. 4125 B. — 28 Iulie 1934.. .■. La cabinetul medical „SALVA­TOR” vechii specialişti din 1906 vindecă radical şi fără durere. BLENORAGIA CRONICA, prostatite, metrite, ova­­rite, prin curenţi electrici de dia­­termie (Dr. Boucayrol). Electroliza pentru stricturi BOALE DE PIELE ŞI SIFILIS Controlul diagnosticului prin NALIZA sângelui reacţiile: Wassermann, Hecht, Meinich ULTRAMICROSCOPIE pentru cu­­noaşterea şancrului sifilitic Cons. 11— 1 şi 6—9. Telefon 333/81 9. PASASTUL ROMAN, 9 (Intrare discretă) Aproape Palatu Regal-Bucureşti ▼▼▼▼▼▼▼▼▼▼VT CORPUL PORT. TRIB ILFOV Publicaţiuni Vânzări mobiliare In baza adresei No. 36581/934, Trib. Ilfov S. 4 O. C., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 (patru) August 1934 dela ora 8 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în, Bucureşti, str. Popa Petre No. 28, averea mo­bilă urmărită a deb. Bernard Brender, care se compune din una pianină neagră și altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea cre­ditorului Mihail Alexandrescu. Bubi No. 50469. — Dos. 5768/934. ■1 ■ »•«»•«­... .* In baza adresei Nr. 31151 din 1934 a Jud. ocol 5 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 August 1934, de la orele 8 dim. din zi înainte, se va vinde la lici­taţie publică în Bucureşti, calea Vă­căreşti Nr. 5, averea mobilă urmă­rită a debit. Moritz Scherzer, care se compune din 708 cutii ,diferite conserve şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Avram Katz. Publ. Nr. 49741. GREFA TRIB. DAMBOVITA, SECŢIA II-a EXTRACT . .Prin petiţia înreg. la Nr. 14255 din 1933, d-l Marin I. Stănescu din comuna Adâncată, a intentat acţiu­ne de divorţ contra soţiei sale Ma­­ria Marin I. Stănescu, cu domici­liul In Târgovişte, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie au trei copii: Cor­nel, Gehorghe şi Constantin. Soţia pârâtă posedă ca avere una casă cu două camere şi 150 m. p. locul casei situat în Târgovişte, str. Maior Alexandrescu vecin cu Ion Mohai, Ion Duţu, şi Emil Bur­­hard. Termenul de judecată e la 25 Sep­tembrie a. c., formând dosarul Nr. 1807 din 1933. Grefier (ss) L C. Scărlătescu Nr. 36808. — 19 Iulie 1934. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D-l Iacob A. Goldstein, născut la 25 Iunie 1887 în Bucureşti, domici­liat în Bucureşti, str. Gogu G. Can­­tacuzino 48, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schim­be numele său patronimic de Gold­stein în acela de Gârdea, spre a se numi Iacob Gârdea. Ministerul publică aceasta con­form art. 9 din legea asupra nume­lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul pre­văzut de aliniatul II al zisului al­ PRIMĂRIA Serviciul Administrativ PublicalBune Se aduce la cunoştinţa generală că se va ţine licitaţiuni publice cu oferte închise în localul "co­munal în ziua de: 1) 14 August 1934, orele 11 jum., pentru darea în întreprindere a lucrărilor pentru executarea am­belor trotuare de asfalt, cu bor­dură mozaicată şi chenare de că­rămidă presată pe şoseau Giu­­leşti, între cimitirul calvin şi­­bu­­levardul Atelierelor Noui. Lucra­rea se evaluează la lei 960.000 (nouă sute şase zeci mii). 2) 30 Augu­st 1934, orte 11 jum., pentru închirierea compartimen­tului No. 52, din hala dr. Botescu. Chiria iniţială este de 10.000 (zece mii) lei anual. închirierea se face pe timp de la­ aprobaree şi până la 1 Aprilie 1935. 3) 31 August 1934, orele 11 jum., pentru darea în întreprindere a lucrărilor pentru construcţia din roşu a localului Judecătoriei Oco­lului VIII Urban. Lucrarea se e­­valuează la suma de lei 1.964.490 (un milion nouă sute şase zeci şi patru mii patru sute nouăzeci). Garanţia de admitere la licita­ţie este de 5 la sută, iar cea defi­nitivă de 10 la sută. Garanţia se va depune la Casa de Depuneri, iar recipisa se va prezenta la li­citaţie. Aceste licitaţiuni se ţin în con­formitate cu L. C. P. şi cu regu­lamentul O. C. L. Primar. (ss) Al. D. Matak Şeful serviciului administrativ G. Poulieff PREFECTURA JUDEŢULUI VLAŞCA Serviciul Financiar şi de Con­tabilitate Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 18 August, orele 17, se va ţine în localul acestei Pre­fecturi, prima licitaţie publică pen­tru darea în antrepriză a lucrări­lor de aprovizionarea a 1000 m. c. balast pe şoseaua comunală Cos­­meşti-Bâscoveni Km. 6—600 din acest județ în valoare de 129.020 după deviz. Licitaţiunea se va ţine în confor­mitate cu art. 88—110 inclusiv din legea Contabilităţii Publice, regu­­lamentul O.C.L. şi normele publi­cate în Monitorul Oficial Nr. 127 din 4 Iunie 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie vor depune pe lângă ofertă şi o garanţie provi­zorie de 5 la sută la valoarea fur­niturii, în numerar sau efecte pu­blice garantate de Stat, însoţite de borderoul de proprietate. Ofertele se vor face numai în conformitate cu cadtul de sarcini şi devizul care pot fi văzute în fie­care zi de lucru de la orele 8—13 în localul Prefectur­ii. Prefect, Anghel Rădulescu Şeful Serv. Financiar, Indescifrabil Nr. 17113. 1031 Iulie 28.___ "doctorii­­ CONST. D. RABULESCU Str. Maria Rosetti 12 Consult. 2 Jum. 1­6.

Next