Viitorul, iulie 1935 (Anul 27, nr. 8235-8260)
1935-07-01 / nr. 8235
VARA POLITICA Apropierea vacanţei este considerată în două feluri deosebite de lumea noastră politică. Pentru cei ce cârmuesc astăzi ţara, această vacanţă are sensul precis al unei etape de muncă şi realizări pozitive. Pentru cei ce se agită, vroind cu orice preţ să tulbure apele, desigur că ea reprezintă un prilej, ca atâtea altele, pentru născocirea şi răspândirea cancanurilor şi fanteziilor. Există astăzi un fenomen al infuzoriilor politici. Fracţiuni, care nu întrupează nici o doctrină, nici nu reprezintă un curent popular, aglomerează eşichierul politic cu frământările lor sterile. Aceste organisme, numite cu drept cuvânt cioburi politice, îşi găsesc raţiunea de existenţă în intrigă şi svon. Asistăm zilnic la sbuciumul lor morbid şi la dăunătoarea efervescenţă pe care o provoacă la marginea vieţii politice. Infuzorii politici sunt dublaţi de partidul d-lui Mihalache, prins de mirajul mortalelor cascade verbale ale şefului. Iată cum se defineşte pe timpul verii „activitatea“ opoziţiei. Se vor cânta aceleaşi refrenuri şi se vor insinua aceleaşi calomnii. Tactica este prea cunoscută pentru a mai insista asupra ei, chiar dacă au guvernat ţara, răz nomia românească. Opera de adânc sens naţional şi social, pe care guvernul o îndeplineşte zi cu zi se continuă în acest timp cu aceeaşi vigoare. Vara este în special destinată celor două mari probleme: luarea de contact direct cu populaţiunea ţării şi organizarea valorificării cerealelor. In ambele aceste direcţiuni guvernul a luat măsurile necesare. Se vor face şi anul acesta conferinţe locale la cari va participa guvernul, pentru a se stabili legătura necesară între conducători şi conduşi, legătură care garantează o mai grabnică soluţionare a unora dintre probleme, o vedere mai exactă a situaţiunii şi o mai adecvată alegere a mijloacelor de acţiune. In ceea ce priveşte chestiunea valorificării cerealelor, guvernul a luat primele măsuri în conferinţele ce au avut loc la ministerul Agriculturii. Măsurile vor fi completate treptat în raport cu nevoile ce se vor ivi. Un lucru însă este cert: că valorificarea producţiei noastre agricole va fi asigurată prin toate mijloacele ce stau la îndemâna acţiunii de guvern. Punând accentul pe aceste două laturi ale activităţii de vară a guvernului, nu trebue să neglijăm întreaga gamă a preocupărilor celorlalte, relative la toate ramurile de înfăptuire. Ele vor continua în acelaş ritm de muncă realizatoare pentru că momentul de faţă nu îngăduie răgazuri. Vara politică va înscri deci o nouă pagină de realizări în toate domeniile de viaţă etatică. lui de valorificare a grâului Datele acestui regim le-am publicat, la vreme, în ziarul nostru.. In concluzie, se fixează: a) 34 mii lei vagonul franco gară producător pentru lunile Iulie- octombrie. b) 35 Imiii lei vagonul pentru lunile umfl'îtoare. c) Aceste preturi se măresc cu 1 la sută de fiecare kgr. de greutate hectolitrică în plus și fiecare procent de corp străin în minus. d) Prime atât pentru activarea exportului cât și pentru valorificare destinate să acopere dife-Ea va înregistra, din nefericire și eterna svârcolire * Te,1*a p^na la pretul de vanzare a infuzoriilor politici si a demagogiei topolovene. Realizările rămân îrsâ puternice deasupra sgure. acesteia. » NOTE Sinaia şi Blok-House-urile ei D. Xeni, unul din acei paşi ovat numai marimei naturale agricultori la ridicolele scrisori ale itaţi de frumuseţile superioare înălţimilor. d-lui Mihalache, — guvernul naare Sinaei si care şi din acesti j)P aceea şi castelul Feles aţional-liberal, prezidat de d-1 Gh. punct de vedere continuă pasiu-această minunată realizare este Tătărescu, a înţeles că această nea ce a stăpânit pe Take Jones-1 tică, este lucrat în lemn cea mai imensă sursă de bogăţie — agheu, ca un recreativ al sbuciuma-1 mare parte pentrucă astfel ochii tr„hnî„_f„ îmi n ratet? tei sale vieţi publice, protesteazăSă nu fie prea apăsaţi de specia cuUuTM ~ trebuieste încurajata contra permis furtei de-a se cons- colul unei clădiri masive de pia cw orice preţ si cu orice sacri icn. tră, care s’ar lua la întrecere cu Măsurile cuprinse în decretul masivitatea munţilor, semnat eri asigură: Deci, în rezumat, dorim în nu- 1- Vânzarea recoltei la un preţ mele esteticei ca Sinaia să vă- rentabil pentru agricultori, mână numai cu acele Blok-Hou- 2. Intensificarea exportului deşeurile de acum, nemai îngă- cereale de export care, în afară de duindu-se înmulţirea lor. Dacă valorificarea cerealelor noastre, trui Blok-house — case de raport cu aspect american şi cu coloratură nepitorească — in mijlocul dulcei şi rusticei Sinaie. Această staţiune, aşa cum a întrevăzut-o boerul de gust şi de orizont îndepărtat, ce se numea Dimitris Ghica, era menită să rămână un sat elveţian,cu toţi geţi ,şi să fie cel puţin cât confortul vieţei moderne , cu redus şi mai fără urmării vile înconjurate de grădini, cu bulevarde străjuite de arbori. O grădină mare, aşezată la poalele munţilor, şi din care să se poată vedea, feeria vecinătăţilor şi aspectele minunate ale înălţimilor. Dacă idea clădirei Block-Houseuribor se va generalisa,—şi odată ce s’a început cu o casă de acest fel, de ce nu s’ar face şi altefel — Am avea o Sinaie. — oraş, fără perspectiva munţilor si cu o alterare a însăşi fiziognomiei si personalităţei ei. Noi suntem legaţi prut amintiri si bun gust, pe Sinaia rustică, cu vile felurite în stil, dar toate înconjurate de grădini, şi nu putem concepe :a, era menita sa S-Q comis un păcat contra esteti-1 .. „ it elveţian —cu tot.rpi să fie cer nut în cât mai I realizeaza cantitatile de devize de care economia noastră naţionala are nevoie. care aglomeraţia pe deoparte şi nevoile comerciale şi economic*?, de altă parte, cer clădiri sintetice, ori case-oraşe* Când s’a clădit Hotel Palace, PETRONIUS BUCUREȘTI REDACȚIA II ADMINISTRAȚIA Str. Edgar Quinet No. 2 || Str. R. Poincaré No. 17 Telefoanele: 38030; 37912. fmilHTim COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului şi prin agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug ABONAMENTE I 13 TARA Un an ........ 600 lei II Trei luni ....... 150 lei Şase luni....... 300 „ I Un exemplar 2 „stituţiuni publice şi particulare 1000 lei anual Taxa se plăteşte in numerar Dir. G-le P. T. IN STREINATATI Un an .........1400 lei Sase luni ....... 700 „ Trei luni ........ 400 lei II Un exemplar .....6 Un exemplar T. cont. circ. No. 137282/926. — O acţiune demagogică Iresponsabilă — — Un partid în slujba intereselor străine de neam — a^B vammmmmmmmum B&Pi»3BaDB In cuvântări, manifeste şi arti mân totuşi cete de iresponsabili ! In vremea din urmă, foştii cele de sicii,partidul naţional-tăiată de actualele stări de lucruri, fruntasi national-tărănisti ca Sft.SSÄÄÄ,2d£ -r- - — €. Ange’« seu, etc., au demascat In cuvântări ce se tin să fac partidul d-lui Mihalache ca »uroefiii« . ”ORIBI’ fiind în slujba intereselor care ,*»«" Ai st&j/s SSrtSSfe’-SÄÄ *"««* —« rvernele acestui partid si miile dej lată deci care s&listatărani stâl.cifi în bătăi în alegeri, ’ tSe%?ărafii duşmani ai TA» * RĂNILOR Și MUNCITO«n vnfivuyvit fjt cu/c iv mvvwvvutvw o ... 1. _ ,v w ....,i d&f I adesea organizaţiile conspirative \?nninSn naţional.taranişti vor- |*xrsnesc «are în onecare luptă în contra actualei or ^ese. ”eat ’ 'Iun ‘ şi „interese ’ ' w dine politice şi sociale.străine“ de ale mulţimelor. zifse ie înşeala buna ere-Mai mult chiar, se pune în sat- l Publică ştie că sub gudîufă iar laguvern scoate cina guvernului intenţia de răpire vernarde acestui partid, avuţiile m:*rîii,lp,l.i, cneeFămare de a libertăţilor maselor „ŢARA Statului au fost concesionate . .. 1 . . ' NEŞTI 81 MUNCITOREŞTI* cartelurilor, şi trusturilor strai- w*eţis când este chemat La noi se găsesc partide, care ne, boicotandu-se munca şi eco- să le satisfacă doleanţele. o atitudine de asmuţire anarhică a maselor Această schimbare la faţă se datoreşte încercărei disperate de recâştigare a unei popularităţi apuse pentru totdeauna. Toate partidele adverse si în special guvernul si partidul national-liberal sunt decretate de duşmane ai ..MUNCITORILOR ȘI ȚĂRANILOR“. S’a împrumutat t. * , un limbagiu pe care îl utilizează Gr!^f!e„ întruniri, ft | |PR. Politica agricolă a guvernului — Asigură o rentabilitate reală agricultorilor noștri. — Dositribue la intensificarea exportului — — ——■ ill" "li ip—— I WB—BEET UE* — eceasti peltică coresniMt mtîiot nerast n ssessiei sail mie — M. S. Regele a semnat decretul prețului grâului în interior, prin spre a contribui într’o largă şi regal pentru instruirea regimu- fixarea preţului minimal — garau- hotărâtoare măsură la abondenţa tot de fondurile importante ce s’au pus la dispoziţie în acest scop, recoltei CE VA DEPĂŞI, CU MULT, NECESITĂŢILE TARII. Iată pentrucă, avem convingerea că noul regim de valorificare a cerealelor corespunde complet intereselor mari economice şi financiare ale Statului şi asigură economiei noastre naţionale o stare sub cele mai favorabile auspicii, de reală şi îmbucurătoare înflo- Ploile recente au venit la timprire. Decretul acesta înfăţişează în mod concret politica agricolă a guvernului, politică ce dovedeşte grija deosebită şi sprijinul efectiv pe care guvernul le acordă agriculturei şi agricultorilor noştri Intr’adevăr, spre deosebire de guvernările naţional-ţărăniste, cari au limitat interesul pentru a Marea Britanie continuă a fi des-3. împiedicarea speculei asupra lui de încordată. Ziarul subfini- -OTttT3aw.iiinMSnilK!».a7-;»lw i!■ il | !!■ IIHIIHI ■ IIIIHIII—WIT—111)11 - I * Această politică sănătoasă agricolă ce a fost apreciată şi elogiată de exponenţii agriculturei noastre, este cu atât mai bine venită azi, cu cât recolta se anunţă fiii tuijian fi iii — Continuă a fi Încordate — Ziarul Parisian „L’Oeuvre“ reană îşsfice altele că d. Laval renlevă că situaţia între Franţa şi ruse guvernului britanic să-i comunice programul prevăzut prin acerbul naval pentru construcţia rîcuîtor unităţi germane. „Foreign Stfîce“ a trebuit să mărturisească totuși să țina și la condi- ÎSunile puse de Reich înainte de a semna acordul, a fost aceea că fî^area Britanie nu va divulga niciodată acest program. Documentul a fost deci refuzat. ARĂDOP.J. Ecouri O numeroasă delegaţie a poliţiei de la Roma va veni pentru o săptămână la Viena. Această delegaţie răspunde la vizita oficială făcută de un grup de funcţionari ai poliţiei vieneze.Guvernul francez a decis ca din bugetele căilor ferate şi al asigurărilor sociale să se realizeze economiile cele mai substantiate. I Cronica ştiinţifică Dimicile tanieeili ori de elinii de L- Fa-OR8N Un savant şi un filozof pe troi tem concepţiile savantului Dimitrie Cantemir despre univers, timp culori, forma quadruple^?) Ş. a. In salutul către iubitul său profesor, Eremia, principele moldovean susţine că e imposibil a face icoana Adevărului, fiind o muncă zadarnică a ne perde în labirintul de nepătruns al ştiinţei Cantemir al nostru a fost astfel, acum 230 de ani, unul din precursorii teoriei Relativităţii, care a arătat, cu mijloacele de investigaţie permise abia de progresele ştiinţei în veacul alXX-lea, imposibilitatea de a se cunoaşte măcar mişcarea absolută a pământului în spaţiu. Pe vremea lui Cantemir era uzul de a se face un compromis între fizică şi teologie. De aceia şi principele Moldovei a expus „principiile sacre ale Teologo-Fizicei, arătând cum intelectul învaţă enigmom continua aspicui din scrierile domnitorului savant, care număra printre cititorii săi entuziaşti pe ţarul ruşilor, cu cei mai străluciţi corifei ai gândirei din Petersburg şi pe regele Prusiei. (Metafizica e tipărită în limba latină). — „După atâtea necazuri şi zbuciumări, ne spune Cantemir, punctul^intelectual străbătând valurile minţii şi atingând momentul înţelegerii intelectuale, parcă mă prefăceam într’o săgeată cerească sau într’un fulger care străfulgera prin norii întunecoşi. Mirat şi fără să-mi dau seama deabia mai ezitam. Căci nu eram de loc în stare să notez dacă iuţeala extremă a acelei săgeţi şi vâjiitul iminctuos şi neasăluiat al fulgerului matic pe simţuri. De ce cale trebue Tot citatul de mai sus constitue sa purceadă către ştiinţa sacră şi o singură frază. Azi în veacurile arată modul de a afla adevărul,uotipurilor frazele sunt scurte. — „Nenorocitul intelect omenesc, gazetăreşti, dar acum două veacuri ne spune Cantemir, prins în valea şi mai bine străbunicii noştri a mizeriilor, ia creasta îndoielilor şi veau răbdarea să înceapă citirea în negura lucrurilor ce nu se pot cunoaşte, iar lumina imaterială copleşită de bezna materială a corporalităţii, încătuşată de lăuturile indisolubile ale simţurilor şi aproape cu desăvârşire prăbuşită in nesaţiul ignoranţei şi nevoindu-se ca să explice pe cel creat din cel necreat, pe cel vremelnic din cel etern, nimicul din Fiinţă, muritorul din nemuritor, pe ce-l mort din viaţă şi să facă să lucească razele luminii proprii pentru priceperea celor de cunoscut, muncit de ideia de unde să înceapă şi către careel să se îndrepteze, mie care steteam la îndoială cu nelinişte şi îngrijorat cum să mă urc şi să înaintez dela creatură la creator, dela acum la eternitate, dela accident la esenţă, dela nimic la Fiinţă, dela muritor la nemuritor şi dela moarte la viaţă, pe când steteam astfel pe gânduri îmi eşi în cale un amic sincer şi tovarăş credincios; după o salutare modestă îmi zise : de ce frămânţi poteca stând mereu pe gândurirea unei fraze de metafizică dimineaţa s’o termine seara. Nu existau pe atunci ziare şi reviste, cărţile apăreau rar şi o pagină de Cantemir era citită cu toată atenţia de cei interesati. nul Moldovei. Dumitraşcu Vodă, sau Dimitrie Cantemir, a fost unul din cei mai ... . . de seamă cărturari ai timpului său o Sinaie care sa prezinte aspect şi Academia din Berlin apreciând iul unei străzi new-tiorkeze. Fie contribuţia sa pentru cultura unicare localitate cu aspecte pito- ‘ versală, l-a ales printre membrii reşti cere altă arhitectură, decât săi, după ce a perdut tronul, ia ura cea, a oraşelor înfrigurate în fuţa victoriei turcilor la Stănileşti şi ajupse doar un vagabond, nu cum s’a numit el însuşi. Vagabondul român era însă şi consilierul ţarului. Dimitrie Cantemir a fost un adevărat enciclopedist ca toţi marii ne-aducem aminte că ridicam în cărturari de altă dată. Cunoştea contra lui aceleaşi critici. Este limbi, era în acelaş timp istoric, un bloc prea mare de clădire,sociolog, compozitor mu* care acoperă în parte visîunea fizician, om de ştiinţa munţilor din spate, şi monopoli- In «Xce urmează ne vom ocupa seaza prin mareria lui interesul numai de activitatea sa ca om visual, care trebue să fie rszer de ştiinţă. E interesant să cunoaş* strălucitor au avut vre-o durată în locul sau timpul înconjurător”. Cantemir a fost convins că din ştiinţa obscură omenească va eşi o imagine obscură a adevărului. Afirmaţia aceasta e valabilă şi azi cu toată precizia ştiinţei. Relativismul lui Cantemir merge atât de departe încât „e convins că numai Dumnezeu cunoaşte adevărul suprem. „Tot ce se cunoaşte prin simţuri, nu este cunoaşterea simplă a lucrului, de unde urmează că ceeace este de cunoscut cu adevărat, trebue cunoscut prin Dumnezeu”, ne spune el în cartea II a Metafizicei sale, consacrată creaţiunei Universului. Cantemir a combătut principiile lui Aristotel, care au ţinut ştiinţa în loc vreo 2.000 de ani. învăţătorii Evului mediu nu credeau nici în electricitate, nici în presiunea atmosferică, nici măcar in petele soarelui, pentru că nicăieri în scrierile lui Aristotel nu se pomenea de aceste lucruri. Cantemir a formulat şi el o teorie a culorilor, cu o sută de ani înainte de Goethe. Ambele teorii au căzut, cum e soarta tuturor teoriilor să cadă. Iată ,ce scria acum vreo 220 de ani fizicianul de pe tronul Moldovei : „In privinţa culorilor este manifest că nu sunt nici în nori nici în soare şi ceea ce nu au, nu pot da. Deci se impune că colorile curcubeului sunt transnaturale. De asemenea, colorile astea sunt un accident sau accidentale, altmintrelea n’ar păstra aceeaş ordine, ci după dispoziţiunea accidentală a norilor ar fi dispuse accidental şi colorile. Din cauza necontenitei succesiuni a atomilor cari sboară în nori, acele colori ar apărea confuze”. Cantemir a fost contemporan cu Newton şi Huyghens, optica geometrică şi optica fizică erau abia în faza de creaţie şi a trebuit Fresnel, un secol mai târziu, să explice că într’adevăr lumina nu există nici în nori, nici în curcubeu, cum a încercat să explice Dimitrie Cantemir într’o modestă scriere de metafizică, ea fiind doar o vibraţie transversală a eterului. In vremurile noastre a căzut şi teoria lui Fresnel, aşa că fizicienii nu mai ştiu sigur ce e lumina. L. FLORIN fiii M00, Mii şi ajutor a Corpului didactic rasa®! O instituţie de mare folos pentru membrii învăţământului s^iMB3aaűamsH®»aaia5»SMMi m asmum Casele de economie, credit şi a- , dobânda percepută pentru împrumutor ale slujbaşilor Statului au un rol imens în viaţa acestor salariaţi publici. Aceste instituţiuni, născute din marile nevoi ale muturi de către Casa de economie şi credit a corpului didactic este mult mai mică decât la oricare altă instituţie de credit din ţară. Este de asemenea interesant de menţionat marea încredere a cor- pului didactic în această instituţiune. Dovadă că numărul membrilor a crescut în doi ani dela15.000 la 31.000, cari au un capital , de 360.343 000 lei, depus sub formă de depuneri permanente lunare. Nu putem încheia acest bilanţ fără a face o importantă constatare şi anume: Casa corpului didactic dela înfiinţare (1903) şi până la,sfârşitul anului 1934, a acordat membrilor împrumuturi de 1.850.000.000 (un miliard opt sute cincizeci mii) şi ajutoare în sumă de 38.900.000 lei. vremurilor, au avut o covârşitoare misiune şi anume aceia de a smulge pe funcţionari din ghiarele cămătarilor, cari speculau într’un mod infam pe toţi aceia ce aveau, în anumite ocaziuni grele şi dureroase, nevoie de vreun împrumut de bani. Una din cele dintâiu instituţiuni care îşi îndeplinesc cu sfinţenie şi cu mare promptitudine rolul social şi economic este Casa de economie, credit şi ajutor a corpului didactic, înfiinţată acum 30 de ani, de marele ,şi neuitatel ministru al datelor şi instrucţiunii publice Spiru Haret. Casa a adus servicii imense întregului corp didactic din ţară, de la cel mai umil învăţător până la profesorul universitar. Oameni împovăraţi cu familii grele, copleşiţi de nevoi sau de vreo nenorocire, găsesc aci un sprijin sigur şi puternic în toate împrejurările. Cei cari vor să-şi repare radical casa, să-şi sporească încăperile, după nevoile familiare, sau să-şi construiască un cămin pentru adăpostirea familiei, se pot împrumuta cu bani, în condiţiuni extrem de avantajoase, la Casa de economie, credit şi ajutor a corpului didactic. In caz de nenorocire,când capul familiei dispare, urmaşii nu mai plătesc restul de datorie asupra construcţiei, aceasta căzând în sarcina societăţilor de asigurare. Dar să arătăm aci cum au decurs lucrările Casei de economie, credit şi ajutor a corpului didactic în anul 1934. Capital şi împrumuturi Din bilanţul încheiat la 31 Decembrie 1934 se constată că activul Casei se ridica la suma de 431.439.547 lei. Veniturile în cursul anului 1934 au fost de 29.691.922 lei, iar profitul net pe acel an a fost de 5.581.859 lei. S-au acordat împrumuturi, sub toate formele legale, în sumă de 407.598.174 lei. Din acestea, aproape 58 de milioane au fost acordate pentru construcţiuni de case. Dobânda acestor împrumuturi prin amortizare revine la 4,75 la sută, în care intră şi comisionul de 1 la sută, ce serveşte la fondul pentru acoperirea eventualelor pierderi, dând siguranţă deplină capitalului depus de membri. Merită să fie remarcat faptul că Ajutorur. căminurii şi sanatorii In cursul anului 1934 Casa corpului didactic a acordat membrior ajutoare în sumă de 4.513.804 Iei, toate cu avizul Consiliului de administraţie, după o amănunţită cercetare a fiecărei cereri . Aceste ajutoare băneşti pentru cărţi Şi taxe şcolare, subvenţii elevilor, (Continuare în pag. 2-a) D-1 GR. TAUSAN Directorul general al Cassei de credit a Corpului didactic Odată cu iară intră întâu si romanei ) dacă se năse. tre — evade; în neisajul m Pe de calm In cadrul liil mântuirilor finesc şi Este men, chiiiir nului litei t»a lăsat; încercării COMENTARII NICiilUIEMIl litet. Poe işti — noas. cetăţei aproa. naturii. Iale părurile se de. precizează, omul de litere nur al fenome, să judece agitaşi să erarhizeze creaţie ale prevacanţei. De la poezia absconsă şi ermetică a d- lui Dan Boita, a d-lui Barbu sau a celorlalţi scriitori români de factură mallarmeană la romanul d-lui Cocea, la creaţiunile d-l. Arghezi sau la fresca juvenilă a romanelor scrise de tineri şi tinere, se înşiruesc o serie de producţiuni cari în lumină crudă a verii pierd puţin câte puţin din farmrcai tipăriturii proaspete. Valurile literare româneşti din uttimul an se filtrează şi ierarhiile estivale sunt mult mai dezolante decât cele iernatice, de pildă. Dacă poezia Eulaliilor sau a Jocului Secund se impune atenţiunii prin forma concentrată şi printr’un echilibru de structură — care au drept cuvânt tinde spre un neoclasicism special — în schimb romanul este cu mult sub aşteptări şi nu înscrie nimic nou în paginile scrisului românesc. Aceeaș eternă confesiune a tânărului dispus să se situieze în centrul cosmosului sau să-și etaleze intr’o tristă încercare analitică insuccesele amoroase. In orice caz romanul lipsit de subtul mare al perspectivei interioare autentice, lucrul făcut nu din necesitate lăuntrică, elucubraţia mediocră a candidatului la Parnas Dela Ion Matei Caragiale nu s’a mai creat nimic în acest domeniu, care să aibă pecetea valorii. Există însă multă tinereţe în scrisul actual. Foarte mulţi scriitori, prea mulţi verificatori, multe domnişoare. C’est une levée des stylographes. Dâra se fofilează însă cu greutate. Şi cauza majoră este ambianţa de cultură atât de rarifiată. Ca şi în muzică şi în literatură mea (Continuare în pag. 2-a