Viitorul, iulie 1935 (Anul 27, nr. 8235-8260)

1935-07-01 / nr. 8235

VARA POLITICA Apropierea vacanţei este considerată în două feluri deosebite de lumea noastră politică. Pentru cei ce câr­­­­mu­esc astăzi ţara, această vacanţă are sensul precis al unei etape de muncă şi realizări pozitive. Pentru cei ce se agită, vroind cu orice preţ să tul­bure apele, desigur că ea reprezintă un prilej, ca atâ­tea altele, pentru născocirea şi răspândirea cancanurilor şi fanteziilor. Există astăzi un fenomen al infuzoriilor politici. Frac­ţiuni, care nu întrupează nici o doctrină, nici nu repre­zintă un curent popular, aglomerează eşichierul politic cu frământările lor sterile. Aceste organisme, numite cu drept cuvânt cioburi politice, îşi găsesc raţiunea de existenţă în intrigă şi svon. Asistăm zilnic la sbuciumul lor morbid şi la dău­­nătoarea efervescenţă pe care o provoacă la marginea vieţii politice. Infuzorii politici sunt dublaţi de partidul d-lui Miha­­lache, prins de mirajul mortalelor cascade verbale ale şefului. Iată cum se defineşte pe timpul verii „activita­tea“ opoziţiei. Se vor cânta aceleaşi refrenuri şi se vor insinua aceleaşi calomnii. Tactica este prea cunoscută pentru a mai insista asupra ei,­­ chiar dacă au guvernat ţara, răz n­omia românească. Opera de adânc sens naţional şi social, pe care gu­vernul o îndeplineşte zi cu zi se continuă în acest timp cu aceeaşi vigoare. Vara este în special destinată celor două mari probleme: luarea de contact direct cu popu­­laţiunea ţării şi organizarea valorificării cerealelor. In ambele aceste direcţiuni guvernul a luat măsurile ne­cesare. Se vor face şi anul acesta conferinţe locale la cari va participa guvernul, pentru a se stabili legătura nece­sară între conducători şi conduşi, legătură care garan­tează o mai grabnică soluţionare a unora dintre proble­me, o vedere mai exactă a situaţiunii şi o mai adecvată alegere a mijloacelor de acţiune. In ceea ce priveşte chestiunea valorificării cerealelor, guvernul a luat primele măsuri în conferinţele ce au avut loc la ministerul Agriculturii. Măsurile vor fi completate treptat în raport cu ne­voile ce se vor ivi. Un lucru însă este cert: că valorificarea producţiei noastre agricole va fi asigurată prin toate mijloacele ce stau la îndemâna acţiunii de guvern. Punând accentul pe aceste două laturi ale activită­ţii de vară a guvernului, nu trebue să neglijăm întreaga gamă a preocupărilor celorlalte, relative la toate ramu­rile de înfăptuire. Ele vor continua în acelaş ritm de muncă realizatoare pentru că momentul de faţă nu îngă­duie răgazuri. Vara politică va înscri deci o nouă pagină de rea­lizări în toate domeniile de viaţă etatică. lui de valorificare a grâului Datele acestui regim le-am pu­blicat, la vreme, în ziarul nostru.. In concluzie, se fixează: a) 34 mii lei vagonul franco ga­ră producător pentru lunile Iulie- octombrie. b) 35 Imi­ii lei vagonul pentru lu­nile um­fl'îtoare. c) Aceste preturi se măresc cu 1 la sută de fiecare kgr. de greu­tate hectolitrică în plus și fiecare procent de corp străin în minus. d) Prime atât pentru activarea exportului cât și pentru valorifi­care destinate să acopere dife-Ea va înregistra, din nefericire și eterna svârcolire * Te,1*a p^na la pretul de vanzare a infuzoriilor politici si a demagogiei topolovene. Realizările rămân îrsâ puternice deasupra sgure. acesteia. » NOTE Sinaia şi Blok-House-urile ei D. Xeni, unul din acei paşi o­­vat numai marimei naturale a­gricultori la ridicolele scrisori ale itaţi de frumuseţile superioare înălţimilor. d-lui Mihalache, — guvernul na­are Sinaei si care şi din acesti j)P aceea şi castelul Feles a­­ţional-liberal, prezidat de d-1 Gh. punct de vedere continuă pasiu-această minunată realizare este­ Tătărescu, a înţeles că această nea ce a stăpânit pe Take Jones-1 tică, este lucrat în lemn cea mai imensă sursă de bogăţie — agh­­­eu, ca un recreativ al sbuciuma-1 mare parte pentrucă astfel ochii tr„hnî„_f„ îmi n ratet? tei sale vieţi publice, protestează­­Să nu fie prea apăsaţi de specia­ cuUuTM ~ trebuieste încurajata contra per­mis furtei de-a se cons- colul unei clădiri masive de pia­ cw orice preţ si cu orice sacri icn. tră, care s’ar lua la întrecere cu Măsurile cuprinse în decretul masivitatea munţilor, semnat eri asigură: Deci, în rezumat, dorim în nu- 1- Vânzarea recoltei la un preţ mele esteticei ca Sinaia să vă- rentabil pentru agricultori, mână numai cu acele Blok-Hou- 2. Intensificarea exportului de­şe­urile de acum, nemai îngă- cereale d­e export care, în afară de duindu-se înmulţirea lor. Dacă valorificarea cerealelor noastre, trui Blok-house — case de ra­port cu aspect american şi cu co­loratură nepitorească — in mij­­locul dulcei şi rusticei Sinaie. Această staţiune, aşa cum a întrevăzut-o boerul de gust şi de orizont îndepărtat, ce se numea Dimitris Ghica, era menită să rămână un sat elveţian,cu toţi geţi ,şi să fie cel puţin cât confortul vie­ţei moderne , cu redus şi mai fără urmării vile înconjurate de grădini, cu bulevarde străjuite de arbori. O grădină mare, aşezată la poalele munţilor, şi din care să se poată vedea, feeria vecinătăţilor şi as­pectele minunate ale înălţimilor. Dacă idea clădirei Block-House­­ur­ibor se va generalisa,—şi odată ce s’a început cu o casă de acest fel, de ce nu s’ar face şi altefel — Am avea o Sinaie. — oraş, fără perspectiva munţilor si cu o al­terare a însăşi fiziognomiei si personalităţei ei. Noi suntem le­gaţi prut amintiri si bun gust, pe Sinaia rustică, cu vile felu­rite în stil, dar toate înconjurate de grădini, şi nu putem concepe :a, era menita sa S-Q comis un păcat contra esteti-1 .. „ it elveţian —cu tot.rpi să fie cer nut în cât mai I realizeaza cantitatile de devize de care economia noastră naţionala are nevoie. care aglomeraţia pe deoparte şi nevoile comerciale şi economic*?, de altă parte, cer clădiri sinte­tice, ori case-oraşe* Când s’a clădit Hotel Palace,­ PETRONIUS BUCUREȘTI REDACȚIA II ADMINISTRAȚIA Str. Edgar Quinet No. 2 || Str. R. Poincaré No. 17 Telefoanele: 3­8030; 3­7912. fm­ilHTim COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului şi prin agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug ABONAMENTE I 13 TARA Un an ........ 600 lei II Trei luni ....... 150 lei Şase luni....... 300 „ I­­ Un exemplar 2 „­­stituţiuni publice şi particulare 1000 lei anual Taxa se plăteşte in numerar Dir. G-le P. T. IN STREINATATI Un an .........1400 lei Sase luni ....... 700 „ Trei luni ........ 400 lei II Un exemplar .....6 Un exemplar T. cont. circ. No. 137282/926. — O acţiune demagogică Iresponsab­ilă — — Un partid în slujba intereselor străine de neam — a^B vammmmmmmmum B&Pi»3BaDB In cuvântări, manifeste şi arti­ mân totuşi cete de iresponsabili ! In vremea din urmă, foştii cele de sicii,­­partidul naţional-tă­­iată de actualele stări de lucruri, fruntasi national-tărănisti ca Sft­­.SSÄÄÄ,2d£ -r- - — €. Ange’« seu, etc., au demascat In cuvântări ce se tin să fac partidul d-lui Mihalache ca »uroefiii« . ”ORI­BI’ fiind în slujba intereselor car­e ,*»«" Ai st&j/s SSrtSSfe’-SÄÄ *"««* —« r­vernele acestui partid si miile dej lată deci care s&list­a­­tărani stâl.cifi în bătăi în alegeri, ’ tSe%?ăraf­ii duşmani ai TA» * RĂNILOR Și MUNCITO­«n vnfivuyvit fjt cu/c iv mv­vwvvutvw o ... 1. _ ,v w ....,i d&f I adesea organizaţiile conspirative \?nninSn naţional.taranişti vor- |*xrsnesc «are în one­care luptă în contra actualei or ^ese. ”eat ’ 'Iun ‘ şi „interese ’ ' w dine politice şi sociale.­­străine“ de ale mulţimelor. zifse ie înşeala buna ere-Mai mult chiar, se pune în sat- l Publică ştie că sub gu­­dîu­fă iar la­­guvern scoate cina guvernului intenţia de răpire vernarde acestui partid, avuţiile m:*rîii,lp,l.i, cneeFăm­are de a libertăţilor maselor „ŢARA­ Statului au fost concesionate . .. 1 . . ' NEŞTI 81 MUNCITOREŞTI* cartelurilor, şi trusturilor strai- w*eţis când este chemat La noi se găsesc partide, care ne, boicota­ndu-se munca şi eco- să le satisfacă doleanţele. o atitudine de asmuţire anarhică a maselor Această schimbare la faţă se da­tor­eşte încercărei disperate de re­­câştigare a­ unei popularităţi a­­puse pentru totdeauna. Toate partidele adverse si în special guvernul si partidul natio­nal-liberal sunt decretate de duş­mane ai ..MUNCITORILOR ȘI ȚĂRANILOR“. S’a împrumutat t. * , un limbagiu pe care îl utilizează Gr!^f!e„ întruniri, ft | |PR. Politica agricolă a guvernului — Asigură o rentabilitate reală agricultorilor noștri. — Dositribue la intensificarea exportului — — ——■ ill" "li ip—— I WB—BEET UE* — eceasti pe­ltică coresniMt mtîiot nerast n ssessiei sail mie — M. S. Regele a semnat decretul prețului grâului în interior, prin spre a contribui într’o largă şi regal pentru inst­ruirea regimu- fixarea preţului minimal — garau- hotărâtoare măsură la abondenţa tot de fondurile importante ce s’au pus la dispoziţie în acest scop, recoltei CE VA DEPĂŞI, CU MULT, NECESITĂŢILE TARII. Iată pentrucă, avem convinge­rea că noul regim de valorificare a cerealelor corespunde complet intereselor mari economice şi f­i­­nanciare ale Statului şi asigură e­­conomiei noastre naţionale o stare sub cele mai favorabile auspicii, de reală şi îmbucurătoare înflo- Ploile recente au venit la timp­rire. Decretul acesta înfăţişează în mod concret politica agricolă a guvernului, politică ce dovedeşte grija deosebită şi sprijinul efec­tiv pe care guvernul le acordă a­­griculturei şi agricultorilor no­­ştri Intr’adevăr, spre deosebire de guvernările naţional-ţărăniste, ca­ri au limitat interesul pentru a­ Marea Britanie continuă a fi des-3. împiedicarea speculei asupra l­­ui de încordată. Ziarul subfini- -OTttT3aw.iiinMSnilK!».a7-;»lw i!■ il | !!■ IIHIIHI ■ IIIIHIII—WIT—111)11 - I * Această politică sănătoasă agri­colă ce a fost­ apreciată şi elo­giată de exponenţii agriculturei noastre, este cu atât mai bine ve­nită azi, cu cât recolta se anunţă fiii tuijian fi iii — Continuă a fi Încordate — Ziarul Parisian „L’Oeuvre“ re­­ană îşsfice altele că d. Laval ren­levă că situaţia între Franţa şi ruse guvernului britanic să-i co­munice programul prevăzut prin acerbul naval pentru construcţia rîcuîtor unităţi germane. „Forei­gn Stfîce“ a trebuit să mărturi­sească totuși să țina și la condi- ÎSunile puse de Reich înainte de a semna acordul, a fost a­­ceea că fî^area Britanie nu va divulga niciodată acest program. Documentul a fost deci refu­zat. ARĂDOP.J. Ecouri O numeroasă delegaţie a poli­ţiei de la Roma va veni pen­tru o săptămână la Viena. Această delegaţie răspunde la vi­zita oficială făcută de un grup de funcţionari ai poliţiei vieneze.­­­G­uvernul francez a decis ca din bugetele căilor ferate şi al asigurărilor sociale să se realizeze economiile cele mai sub­stantiate. I Cronica ştiinţifică Dimicile tanieeili ori de elinii de L- Fa-OR8N Un savant şi un filozof pe tro­i tem concepţiile savantului Dim­i­­trie Cantemir despre univers, timp culori, forma quadruple^?) Ş. a. In salutul către iubitul său pro­fesor, Eremia, principele moldo­vean susţine că e imposibil a face icoana Adevărului, fiind o muncă zadarnică a ne perde în labirintul de nepătruns al ştiinţei Cantemir al nostru a fost astfel, acum 230 de ani, unul din precursorii teoriei Relativităţii, care a arătat, cu mij­loacele de investigaţie permise a­­bia de progresele ştiinţei în vea­cul al­­XX-lea, imposibilitatea de a se cunoaşte măcar mişcarea ab­solută a pământului în spaţiu. Pe vremea lui Cantemir era uzul de a se face un compromis între fizică şi teologie. De aceia şi prin­cipele Moldovei a expus „princi­piile sacre ale Teologo-Fizicei, ară­tând cum intelectul învaţă enig­mom continua a­spicui din scri­erile domnitorului savant, care număra printre cititorii săi entu­ziaşti pe ţarul ruşilor, cu cei mai străluciţi corifei ai gândirei din Petersburg şi pe regele Prusiei. (Metafizica e tipărită în limba lati­nă). — „După atâtea necazuri şi zbu­ciumări, ne spune Cantemir, punc­­tul^intelectual străbătând valurile minţii şi atingând momentul în­ţelegerii intelectuale, parcă mă pre­făceam într’o săgeată cerească sau într’un fulger care străfulgera prin norii întunecoşi. Mirat şi fără să-mi dau seama deabia mai ezitam. Căci nu eram de loc în stare să notez dac­ă iuţeala extre­­­­mă a acelei săgeţi şi vâjiitul im­­inctuos şi neasăluiat al fulgerului matic pe simţuri. De ce cale trebue Tot citatul de mai sus constitue sa purceadă către ştiinţa sacră şi o singură frază. Azi în veacur­­i­le arată modul de a afla adevărul,­­­uotipurilor frazele sunt scurte. — „Nenorocitul intelect omenesc,­ gazetăreşti, dar acum două veacuri ne spune Cantemir, prins în valea şi mai bine străbunicii noştri a mizeriilor, ia creasta îndoielilor şi veau răbdarea să înceapă citirea în negura lucrurilor ce nu se pot cunoaşte, iar lumina imaterială copleşită de bezna materială a corporalităţii, încătuşată de lău­turile indisolubile ale simţurilor şi aproape cu desăvârşire prăbu­şită in nesaţiul ignoranţei şi ne­­voindu-se ca să explice pe cel creat din cel necreat, pe cel vremelnic din cel etern, nimicul din Fiinţă, muritorul din nemuritor, pe ce-l mort din viaţă şi să facă să lu­cească razele luminii proprii pen­tru priceperea celor de cunoscut, muncit de ideia de unde să încea­pă şi către care­­el să se îndrep­­teze, mie care steteam la îndoială cu nelinişte şi îngrijorat cum să mă urc şi să înaintez dela creatu­ră la creator, dela acum la eterni­tate, dela accident la esenţă, dela nimic la Fiinţă, dela muritor la nemuritor şi dela moarte la viaţă, pe când steteam astfel pe gânduri îmi eşi în cale un amic sincer şi tovarăş credincios; după o salu­tare modestă îmi zise : de ce fră­mânţi poteca stând mereu pe gân­­duri­­rea unei fraze de metafizică diminea­ţa s’o termine seara. Nu existau pe atunci ziare şi reviste, cărţile apăreau rar şi o pagină de Can­­temir era citită cu toată atenţia de cei inter­esati. nul Moldovei. Dumitraşcu Vodă, sau Dimitrie Cantemir, a fost unul din cei mai ... . . de seamă cărturari ai timpului său o Sinaie care sa prezinte aspect­ şi Academia din Berlin apreciând iul unei străzi new-tiorkeze. Fie­ contribuţia sa pentru cultura uni­­care localitate cu aspecte pito- ‘ versală, l-a ales printre membrii reşti cere altă arhitectură, de­cât săi, după ce a perdut tronul, ia ur­­a cea, a oraşelor înfrigurate în f­uţa victoriei turcilor la Stănileşti şi ajupse doar un vagabond, nu cum s’a numit el însuşi. Vagabondul român era însă şi consilierul ţarului. Dimitrie Cantemir a fost un a­­­­devărat enciclopedist ca toţi marii ne-aducem aminte că ridicam în cărturari de altă dată. Cunoştea contra lui aceleaşi critici. Este­­ limbi, era în acelaş timp istoric, un bloc prea mare de clădire,­sociolog, compozitor mu* care acoperă în parte visîunea fizician, om de ştiinţa munţilor din spate, şi monopoli- In «Xce urmează ne vom ocupa seaza prin mareria lui interesul numai de activitatea sa ca om visual, care trebue să fie rszer­ de ştiinţă. E interesant să cunoaş­* strălucitor au avut vre-o durată în­­ locul sau timpul înconjurător”.­­ Cantemir a fost convins că din ştiinţa obscură omenească va eşi o imagine obscură a adevărului. Afirmaţia aceasta e valabilă şi azi cu toată precizia ştiinţei. Relativismul lui Cantemir merge atât de departe încât „e convins că numai Dumnezeu cunoaşte ade­vărul suprem. „Tot ce se cunoaşte prin simţuri, nu este cunoaşterea simplă a lu­crului, de unde urmează că ceea­ce este de cunoscut cu adevărat, trebue cunoscut prin Dumnezeu”, ne spune el în cartea II a Meta­fizicei sale, consacrată creaţiunei Universului. Cantemir a combătut principii­le lui Aristotel, care au ţinut ştiin­ţa în loc vre­o 2.000 de ani. învă­ţătorii Evului mediu nu credeau nici în electricitate, nici în presiu­nea atmosferică, nici măcar in petele soarelui, pentru că nicăieri în scrierile lui Aristotel nu se po­­menea de aceste lucruri. Cantemir a formulat şi el o teo­rie a culorilor, cu o sută de ani înainte de Goethe. Ambele teorii au căzut, cum e soarta tuturor teoriilor să cadă. Iată ,ce scria a­cum vre­o 220 de ani fizicianul de pe tronul Moldovei : „In privinţa culorilor este ma­nifest că nu sunt nici în nori nici în soare şi ceea ce nu au, nu pot da. Deci se impune că colorile curcubeului sunt transnaturale. De asemenea, colorile astea sunt un accident sau accidentale, alt­mintrelea n’ar păstra aceeaş ordi­ne, ci după dispoziţiunea acci­dentală a norilor ar fi dispuse ac­cidental şi colorile. Din cauza necontenitei succesi­uni a atomilor cari sboară în nori, acele colori ar apărea con­fuze”. Cantemir a fost contemporan cu Newton şi Huyg­hens, optica geo­metrică şi optica fizică erau abia în faza de creaţie şi a trebuit Fres­nel, un secol mai târziu, să ex­plice că într’adevăr lumina nu există nici în nori, nici în curcu­beu, cum a încercat să explice Dimitrie Cantemir într’o modestă scriere de metafizică, ea fiind doar o vibraţie transversală a eterului. In vremurile noastre a căzut şi teoria lui Fresnel, aşa că fizicienii nu mai ştiu sigur ce e lumina. L. FLORIN fii­i M00, Mii şi ajutor a Corpului didactic rasa®! O instituţie de mare folos pentru mem­brii învăţământului s^iMB3aaűamsH®»aaia5»SMMi m asmum Casele de economie, credit şi a- , dobânda percepută pentru împru­mutor ale slujbaşilor Statului au un rol imens în viaţa acestor salariaţi publici. Aceste institu­­ţiuni, născute din marile nevoi ale muturi de către Casa de economie şi credit a corpului didactic este mult mai mică decât la ori­care altă instituţie de credit din ţară. Este de asemenea interesant de menţionat marea încredere a cor-­­ pul­ui didactic în această institu­­­­ţiune. Dovadă că numărul mem­­­­brilor a crescut în doi ani dela­­15.000 la 31.000, cari au un capital , de 360.343 000 lei, depus sub formă de depuneri permanente lunare. Nu putem încheia acest bilanţ fără a face o importantă consta­tare şi anume: Casa corpului di­dactic dela înfiinţare (1903) şi până la,sfârşitul anului 1934, a acordat membrilor împrumuturi de 1.850.000.000 (un miliard opt sute cincizeci mii) şi ajutoare în sumă de 38.900.000 lei. vremurilor, au avut o covârşi­toare misiune şi anume aceia de a smulge pe funcţionari din ghia­­rele cămătarilor, cari speculau într’un mod infam pe toţi aceia ce aveau, în anumite ocaziuni gre­le şi dureroase, nevoie de vre­un împrumut de bani. Una din cele dintâiu institu­­ţiuni care îşi îndeplinesc cu sfin­ţenie şi cu mare promptitudine rolul social şi economic este Ca­sa de economie, credit şi ajutor a corpului didactic, înfiinţată acum 30 de ani, de ma­rele ,şi neuitatel ministru al d­a­telor şi instrucţiunii publice Spi­­ru Haret. Casa a adus servicii imense întregului corp didactic din ţară, de la cel mai umil învă­ţător până la profesorul universi­tar. Oameni împovăraţi cu familii grele, copleşiţi de nevoi sau de vre­o nenorocire, găsesc aci un sprijin sigur şi puternic în toate împrejurările. Cei cari vor să-şi repare radical casa, să-şi sporeas­că încăperile, după nevoile fami­liare, sau să-şi construiască un cămin pentru adăposti­­rea familiei, se pot împrumuta cu bani, în con­­diţiuni extrem de avantajoase, la Casa de economie, credit şi ajutor a corpului didactic. In caz de ne­­­norocire,când capul familiei dis­pare, urmaşii nu mai plătesc re­stul de datorie asupra construc­ţiei, aceasta căzând în sarcina so­cietăţilor de asigurare. Dar să arătăm aci cum au de­curs lucrările Casei de economie, credit şi ajutor a corpului didac­tic în anul 1934. Capital şi împrumuturi Din bilanţul încheiat la 31 De­cembrie 1934 se constată că activul Casei se ridica la suma de 431.439.547 lei. Veniturile în cursul anului 1934 au fost de 29.691.922 lei, iar profitul net pe acel an a fost de 5.581.859 lei. S-au acordat împrumuturi, sub toate formele legale, în sumă de 407.598.174 lei. Din acestea, aproa­pe 58 de milioane au fost acordate pentru construcţiuni de case. Do­bânda acestor împrumuturi prin amortizare revine la 4,75 la sută, în care intră şi comisionul de 1 la sută, ce serveşte la fondul pentru acoperirea eventualelor pierderi, dând siguranţă deplină capitalului depus de membri. Merită să fie remarcat faptul că Ajuto­rur. căminurii şi sanatorii In cursul anului 1934 Casa cor­pului didactic a acordat membri­­or ajutoare în sumă de 4.513.804 Iei, toate cu avizul Consiliului de administraţie, după o amănunţită cercetare a fiecărei cereri . Ace­ste ajutoare băneşti pentru cărţi Şi taxe şcolare, subvenţii elevilor, (Continuare în pag. 2-a) D-1 GR. TAUSAN Directorul general al Cassei de credit a Corpului didactic Odată cu iară intră înt­â­u­ si romanei ) dacă se năse. tre — evade; în neisajul m Pe de calm In cadrul liil mântuirilor finesc şi Este men, chiiiir nului litei­ t»a lăsat; încercării COMENTARII NICiilUIEMIl lite­­t. Poe işti — noas. cetăţei aproa. naturii. I­ale pă­rurile se de. precizează, omul de litere nur al fenome­­, să judece agita­şi să erarhizeze creaţie ale prevacanţei. De la poezia absconsă şi ermetică a d- lui Dan Boita, a d-lui Barbu sau a celorlalţi scriitori români de factură mallarmeană la romanul d-lui Cocea, la creaţiunile d-l.­ Arghezi sau la fresca juvenilă a romanelor scrise de tineri şi tinere, se înşiruesc o serie de producţiuni cari în lumină crudă a verii pierd puţin câte puţin din farmrcai tipăriturii proaspete. Valurile literare româneşti din ut­­timul an se filtrează şi ierarhiile esti­vale sunt mult mai dezolante decât cele iernatice, de pildă. Dacă poezia Eulaliilor sau a Jocu­lui Secund se impune atenţiunii prin forma concentrată şi printr’un echi­libru de structură — care au drept cuvânt tinde spre un neoclasicism special — în schimb romanul este cu mult sub aşteptări şi nu înscrie ni­­mic nou în paginile scrisului româ­nesc. Aceeaș eternă confesiune a tâ­­nărului dispus să se situieze în cen­trul cosmosului sau să-și etaleze in­­tr’o tristă încercare analitică insuc­cesele amoroase. In orice caz roma­nul lipsit de sub­tul mare al perspec­tivei interioare autentice, lucrul fă­cut nu din necesitate lăuntrică, elu­­cubraţia mediocră a candidatului la Parnas Dela Ion Matei Caragiale nu s’a mai cre­at nimic în acest domeniu, care să aibă pecetea valorii. Există însă multă tinereţe în scri­sul actual. Foarte mulţi scriitori, prea mulţi verificatori, multe dom­nişoare. C’est une levée des stylographes. Dâra se fofilează însă cu greutate. Şi cauza majoră este ambianţa de cultură atât de rarifiată. Ca şi în muzică şi în literatură mea (Continuare în pag. 2-a

Next