Viitorul, ianuarie 1936 (Anul 28, nr. 8397-8413)
1936-01-11 / nr. 8397
ANUL XXVIII No. 8397 BUCURESTI REDACTIA 1 ADMINISTRAȚIA Str. Edgar Quinet No. 21 Str. R. Poincaré No. 17 Telefoanele: 38030; 3-7912 ANUNTURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului fi prin agenţiile de PuWicittar Manuscrisele nepublicate sa distrug ABONAMENTE IN TARA V IN STREINAIATI Un an tMttMMll 600 lei SI Trei luni 150 Iei Sase luni...... 300 . ] Un exemplar 2 . Institut luni publice și particulare 1000 lei anual Taxa se plătește în numerar Dir. GUn an ......... 1400 Iei ■ Trei luni....... 400 lei Șase luni .... 700 . | Un exemplar 6 , e P, T T. conf. circ. No. 137282/926 Opoziţie de cafenea Ultima ofensivă a svonu- iilor de cafenea, puse în circulaţie de ziarele de opoziţie, cu privire la o „apropiată“ retragere a guvernului naţional-libe- ral presidut de d. Gh. Tătărescul se va sfârşi în răt cot, ca şi cele precedente. Comitetele grupărilor de opoziţie, ca şi declaraţiile mai mult sau mai puţin solemne ale şefilor. Sau străduit să dea o aparenţă, de consistenţă, acestor zvonuri, cu sprijinul binevoitor al unor ziare rari îşi zic „independente“ tocmai fiindcă nu sunt. Ilar totul e în zadar. Opinia, publică, serioasă, care la începutul acestor nenumărate şi infructuoase „ofensive“, a putut fi un moment indusă în eroare, — nu mai acordă nici un credit politicei de cafenea• S’a uzat şi s'a compromis şi această metodă sui-tgeneris de luptă politică de opoziţie, mai lipsită de fond şi de seriozitate decât toate celelalte. Este pentru prima oară când, în regimul nostru constituţional parlamentar şi democratic, grupările politice apar în faţa opiniei publice cu această singură dar lamentabilă metodă de luptă contra guvernului: lansarea de zvonuri pe nimic intemeiate şi contrazise interiat de realităţi evidente, cu privire la o „apropiată“ retragere a guvernului. Toată lumea recunoaşte că partidele de opoziţie, sunt în drept să ducă o luptă parlamentară, obiectivă şi civilizată, de critică, de control şi de îmbunătăţire a operei legislative. In afară de parlament, este de asemenea, normal ca opoziţia, să ducă o luptă de idei contra guvernului, expunând opiniei publice programe şi soluţii la problemele la ordinea zilei, criticând cu bună-credinţă şi obiectivitate acele acte de guvern pe cari le socoteşte că n’ar fi folositoare interesului obştesc. Este evident că opoziţia noastră, nu se simte destoinică să ducă ltt Parlament şi în afară de Parlament o asemenea luptă politică, normală şi atunci recurge la metoda adoptatei svonurilor fanteziziste, pentru, a da falsa impresie că se apropie de putere. Faptul acesta pe care-l constată de doi ani încoace orice spirit obiectiv şi de bună-cerinţă, constituie desigur încă, o scădere a nivelului luptelor noastre politice, pe lângă celelalte. Din parte-i, guvernul păşeşte cu hotărîre şi sporită energie creatoare, în al treilea an de guvernare, fără să se lase impresionat de campania svonurilor. El îşi continuă opera de refacere şi consolidare a ţarei, pe toate tărâmurile vieţei Statului. Bilanţul, aşa de impresionant, al realizărilor concrete din primii doi ani de guvernare, va fi complectat cu noi realizări, înainte de a reîncepe opera legislativă a actualei sesiuni, — care se anunţă rodnică, — guvernul sfârşeşte cu succes tratativele de la Paris, desăvârşeşte opera de înzestrare a oştirei şi lucrează cu intensă activitate la alcătuirea budgetului, — care va însemna consolidarea, echilibrului şi a însănătoşirii financiare a ţărei. Iată cum răspunde guvernul la ridicola ofensivă a svonurilor de cafenea. NOTE IN JURUL ECLIPSEI Dacă Thales — a fost cel d’intâiu ce-a putut prezice o eclipsă de soare, spre gloria culturei de debut a umanităţei, astronomia de la el până la noi, a făcut imense progrese, cari ne fac să cunoaştem mişcarea stelelor, cu enorm mai multă siguranţă, decât mişcarea, de pildă, a popoarelor spre dreapta sau spre stânga, spre război sau spre pace. Totuşi nu e mai puţin adevărat că cunoaşterea astronomică, ci poate să-şi menţină puternica ei exactitate, decât în infinitul mic ce se chiamă sistem solar. Ce poate fi dincolo de acest sistem, şi ce surprize ne poate rezerva învârtirea lui în spaţiul infinit, aceasta, este desigur o insondabilă şi insolubilă problemă cosmică. Totuşi prezicerea eclipselor este una din cele mai edificatoare descoperiri, ale spiritului omenesc, pentru cu ce poate fi mai bun chezaş pentru siguranţa calculelor matematice, decât verificarea lor în fapt . In jurul eclipselor de lună sau soare, legendele au circulat totdeauna. Dacă nu mai crede nimeni că luna a mâncat-o vârcolacii, se mai crede totuşi că eclipsele ar avea unele efecte telurice, producând cutremure, ori ploi, războiu ori revoluţii... Gânduri fără temei. Conul de umbră ce produce o eclipsă, nu poate fi capabil de atât de mari efecte, deşi el poate să creeze savanţilor multe frumuseţi, umbra soarelui sau atunci fiind o verificare a formei pământului, care în acest caz face serviciu de paravan, sau de interpus. Pentru noi, cei de azi, tot e mai bine că trecem prin eclipse die lună, decât să fim martorii distrugerei acestui astru, protector al tuturor idilelor mincinoase şi eterne, iar cât priveşte pericolele ce le-ar vuita eclipsele putem să ne rugăm de Dumnezeu ca să ne dea numai acest fel de pericole în viaţa noastră, mereu ameninţată de puterile destructive ce ne înconjură, şi cari sunt acestea, reale, şi de foarte multeori, neînlăturabile. Dar eclipsele au şi un alt folos . Ele ne fac să ne aducem amiite că dincolo de capul nostru, stă imensitatea unei lumi în care noi nu suntem decât un infinit mic şi o clipă în existenţa eternităţei. Să mi fie acest gând un reactiv contra disproporţionatelor noastre invidii, uri şi planuri de distrugere ? PSTRONIUS TOT CURŢILE cu JURAŢI Proiectul codului de procedură penală depus pe biroul Senatului a făcut obiectul unor discuţiuni foarte întinse în Comisiunea mixtă a Corpurilor Legiuitoare şi a suferit numeroase modificări. Nici una din dispoziţiile lui nu a fost desbătut şi prin presă, ca aceia a Curţilor cu furaţi. Şi cu toate acestea dispoziţiile aduse de proiect, corectate de Comisiunea mixtă şi de comitetul delegaţilor Senatului, dau cea mai mare garanţie justiţiei populare. Teama ziarelor democrate a fost produsă de dispoziţia, din art. 408 şi anume de prezenţa prezidentului în camera de deliberare a juriului. Ca fost raportor al legii, mă simt, dator a da câteva, lămuriri pentru a se fece lumină deplină în opinia publică şi în lumea juridică.Proiectul de lege a fost alcătuit de Consiliul legislativ, cu alăturarea cătorva oameni de ştiinţă penală şi prevedea, această, dispoziţie încă de la depunerea primului proiect la 20 Martie 1933. Trebuie să recunoaştem progresul însemnat făcut în această materie, prin dispoziţiile fericite introduse de noul cod în organizarea Curţilor cu juraţi. Enunţăm parte din modificările aduse: Selecţionarea juraţilor făcută sub garanţii puternice edictate de art. 3,VI.360 ; Comunicarea făcută acuzatului la timp a actelor de acuzare listei martorilor, juraţilor; Suprimarea rezumatului desbaterilor ce se făcea de către preşedinte ; Modificări însemnate cu privire la formularea întrebărilor privitoare la fapte, la circumstanţe, scindarea, cestiunilorca, să se cuprindă toate elementele componente ale Infracţiunii etc.; Putinţa de a arătă juraţilor pedepsele dictate de codul penal pentru infracţiunile săvârşite; Delegarea de către juriu a doi juraţi, care să ia parte la deliberările Curţii cu privire la pedeapsa de aplicatoi caz da vinovăţie . In fine, una din inovaţiuni, menită, să garanteze libertatea desăvârşită a desbaterilor juraţilor, este aceia care s’a dedus în discuţiunile presei, introducerea dispoziţiilor din art. 408 şi urm. Din modul cum fusese redactat la început proiectul de lege, s’au deslănţuit discuţiuni furtunoase atât în sânul comisiunii mixte a, Corpurilor Legiuitoare, cât şi în Senat. Toţi cei ce s’au ridicat contra textului acestui articol, au justificat ostilitatea pe teama de a nu se aduce atingere justiţiei poporului prin amestecul magistraturii. Toţi însă recunosc necesitatea ca această, justiţie să aibă libertate deplină, să nu fie siluită întru nimic şi de nimeni, cum s’au întâmplat până azi numeroase cazuri din partea unora dintre juraţi, cari căutau să impună celorlalţi prin orice mijloace părerea lor. De aceia în Senatul ţării, bogat în elemente democrate, s’a găsit formula cea mai fericită pentru garantarea deplinei libertăţi a desbaterilor juriului. Comitetul delegaților conlucrând cu cei ce se opuneau la votarea, art. 408 și următorii, a găsit cea, mai ferictă formulă adoptată de Maturul Corp, admiţân(Continuare în pag. 2 a) Ce naşte din pisică... D. Ion Mihalache a tipărit o broşurică de propagandă asupra „noului stat ţărănist“ preconizat de d-sa. Nu ne vom ocupa de aşa zisa doctrină şi nici de talentul stilistic al fostului învăţător de la Topoloveni. Opinia publică a avut prilejul să aprecieze acest talent stilistic, din faimoasele epistole către ţărani, unde de pildă recomanda sătenilor „să practice agricultura pe o scară întinsă“. Şi autorii de reviste au găsit material inepuizabil care a stârnit pe atunci haz general. In ce ne priveşte, vom reţine numai din broşurică d-lui Mihalache, următoarea mărturisire, care ne poate da o idee despre ceiace ar fi „statul ţărănist“. — Nimeni — scrie d. Mihalache — n’ar putea descrie de acuma precis si in amănunte fizionomia acestui ..stat ţărănist“ ajuns îa maturitate. „Este neserios. — mai adaugă (1-sa — să pretinzi a da exact portretul maturităţei celui ce abia soseşte la lumina vieţei. „Cel mult, poţi prevedea după părinţi, după trăsăturile generale ale fizionomiei cam ce va deveni“. Citând aceste rânduri nu vom avea cruzimea să relevăm oribilele greşeli gramaticale pe care fostul învăţător le face greşeli ce constituesc o indicaţie a bagajului sintactic al absolvenţilor d-lui învăţător Mihalache. Pe noi, ne preocupă fondul cugetărei şefului partidului naţional-ţărănist. Aşadar, „statul ţărănist“, imaginat de d. Mihalache, va avea trăsăturile părinţilor.... adică ale d lui Mihalache şi comp. Am înţeles atunci cum va arăta la mutră „noul stat ţărănist“! E locul, deci, să spunem, deiudată: Urât tată a avut! Sunt legi implacabile care dovedesc ce tristă soartă se rezervă unora. De exemplu, viţelului, dacă ne gândim la părinţi, tatăl fiind bou şi mama vacă. Prin urmare ne aflăm în plină problemă a unei paternităţi, pe care nici d. Mihalache n’are curajul a o revendica în întregime. Deşi, însă, cercetarea paternităţei este prohibită în sistemul codului nostru civil, considerăm, ca o prezumţie de drept, afirmaţia categorică a unuia dintre numeroşii taţi: (paternitate echivocă ca în toate afacerile naţionale-ţărăniste!) Să schiţăm aşadar înfăţişarea fătului prematur, ţinând seama de congenitatea lui: Avorton, cert, amestec tragicomic de anarhie, inconştienţă, spert, îndrăsneală, analfabetism etc., etc. Aceasta în ce priveşte firea şi năravurile — ante-depusului pe lume. — cum ar spune d. Iuliu Maniu. Ca exterior: supleţea d-lui Potârcă, liniile clasic® ale d-lui Madgearu, ciocul d-lui Pan Halippa, mâini foarte lungi ca ale d-rului Aurel Dobrescu şi sex,apealul lui Cezar Spineanu. Băţul va purta un puşcoci cu care va împrosca Sodoma. Acest „stat ţărănist“ ajuns la maturitate şi după ce va lua precis chipul şi asemănarea dubioşilor săi părinţi, îşi va adăuga, la numele patronimic, după moda curentă, agnoruenul: Palaelibus . Dealtminteri, d. Mihalache îşi va aminti desigur, din vremea când era învăţător, că pe pereţii şcoale- lor primare se prezintă şcolarilor, tablourile sugestive, cari arată urmările nefaste ale beţiei. Se înfăţişează pe aceste tablouri murale, copii şi adolescenţi lăsând să se întrevadă — ca şi d- Mihalache cu „Statul său ţărănist“, — ce vor ajunge la maturitate, aceşti copii tâmpiţi din părinţi alcoolici. 31 (Continuare în pag. 2-a) OROII. Intr’o cronica precedentă ne-am ocupat de timpul psihologic, aşa cum îl concepe Bergson. E o concepţie frumoasă de raţiune pură, fără posibilităţi de verificare în laborator, fără posibilităţi de control prin calcul, de aceia oricât de impresionante ar fi argumentele lui Bergson, nu putem să abandonăm chiar pe Einstein, ale cărei demonstraţii de analiză matematică ne ridica deasupra raţiunei, care sunt în ultima instanţă atât de subiective. De frumoşi par horii văzuţi de pe pământ, dar un aeronaut care se ridică la câteva mii de metri înălţime, constată cum chii şi cumulii devin inexistenţi, transformându-se doar în masse banale de ceaţă. Teoria relativităţii e grosso modo, ca o aeronavă care ne ridică mintea în sferele cele mai înalte ale ştiinţei, unde însuşi spaţiul. Cronica ştiinţifică despre lin de L. FLORIN timpul, materia şi energia apar cu totul altfel cum le vedem de jos, de pe pământul minţii noastre de toate zilele. Einstein a demonstrat că nu există infinit în spaţiu. Trăim într’un univers neeuclidian cu spaţiu curb Nu e nici infinit în timp şi nu există măcar infinituri mici. Timpul a fost în consecinţă limitat între relativa „veciniei®” şi relativa „clipă”. Numai o licenţă a imaginaţiei omeneşti poate admite că miliardele de ani s’ar întinde până la eternitate şi că o clipă poate fi oricât de mică, chiar de o durată infinitezimală. Să ne închipuim printr’o exagerare a fanteziei, că ar putea exista fiinţe extrem de mici, pe acest ziar, mai mici decât microbii şi inteligente ca oamenii. Integenţa nu e în raport cu materii, o balenă cântăreşte mai mult decât zece mii de popoare de furnici şi se ştie că balena e de o sută de ori mai proastă decât vaca. Fiinţele imaginate de noi ar avea in primul rând o geometrie în două dimensiuni şi toate savanţii lor ar admite existenţa, de necontestat, a dimensiunei a treia. Un punct pe i ar fi pentru aceste vietăţi întreaga lume cunoscută de ele şi întâmplător când cititorul întoarce pagina, matematicienii acestui microunivers ar putea deduce dimensiunile Cosmosului, limitat de ei la pagina ziarului. Cam în aceiaşi situaţie suntem noi în faţa cunoaşterii adevărului în sine De aceia pentru a ne pune la curent cu ultimele progrese ale fizicei, trebue să evadăm puţin din inerţia raţiunei obişnuite. S’a dovedit între altele, că energia e atomică. Ea nu poate avea decât o structură discontinuă, caşi materia. Nu putem împărţi la infinit o bucată de fer sau de cărbune. Cea mai mică particulă a atomul şi jumătăţi de atom nu există. Energia, la fel, se divide până la quanta. Nici timpul nu se mai poate divide la infinit. Cea mai mică părticică de timp ce poate exista este limitată, cum e limitat si punctul, material degimatematiceste se poate admite existenta unui punct infinit de mie-Gândirea omenească a creat algebra numerelor imaginare şi calculul diferenţial absolut. Ea poate crea universuri ireale, ca lumea umbrelor lui Ulise. E interesant de ştiut cum s’a ajuns la atomul timpului. Fizica veche admite dublul principiu al conservării materiei (Lavoisier) şi energiei (Carnot-Mayer) făcând bineînţeles distincţia între aceste două atribute spinoziene ale substanţei şi declarând chiar „imposibilitatea” transformării materiei în energie şi a energiei în materie. Fizica nouă, creiată de soţii Curie, Lorentz, Einstein, Millikan, du Broglie şi alţi prometei contemporani, se ocupă chiar în laborator cu dematerializarea materiei şi cu materializarea energiei, ba s’a dovedit prin calcule şi prin experienţe extrem de migăloase, răsplătite cu câteva premii Nobel, că în ultima instanţă nici nu exista materie, ci numai energie, Einstein dovedi că energia are inerţie, greutate şi o structură. El reuşi să cântărească o rază de lumină prin calcul, cum cântăresc negustorii mărfurile în balanţă. In fiecare zi soarele radiază neste 1ndstard de tone de lumină şi electricitate- Cum greutatea globului solar se cifrează în octolioane de kilograme (un trilion are 1.000 de miliarde, un coatralion are 1.000 de trilioane şi tot aşa mai departe până la octolioral, va mai fi lumină suficientă şi peste 1 milion de ani. Travaliul mintal fiind deasemerea o energie, ar avea deci şi ideile o oarecare greutate, desigur în fracţiuni de micrograme. Un microgram e a mia parte dintr’un miligram. După această expunere generală ne apropiem acum iar de atomii timpului, subiectul cronicei de azi. Teoria nouă a structurai energiei a fost urmărită de savanţi şi chiar de marele public cu un viu interes. Ea a dus la surprize neaşteptate In primul rând cercetările asupra căldurei specifice a solidelor la temperaturi joase şi studiul repartiţiei energiei în spectrul corpurilor negre, a condus pe fizicianul Max Planck, fost rector al universităţii din Berlin, mai târziu şi ca Einstein să admită că schimburile energetice s’ar compune din cantităţ elementare individuale, analoage atomilor materiei. După cum moneda cea mai mică e leul şi nu există jumătăţi de leu sau sferturi de leu, la fel există puncte de lumină numite fotoni, care nu se se mai împart în fragmente. Eixtă deasemenea atomi de căldură și atomi de electricitate. Planck a denumit aceste particule de energie quanta și a demonstrat, între altele, că punctele de lumină sunt zvârlite în vid cu o iuțeală de 300.000 km. pe secundă, ceea ce înseamnă o reîntoarcere la teoria emisiunei lui Newton. Planck a suprimat existenţa eterului, mediul ipotetic prin care s- ar propaga lumina şi undele beriziene, aşa cum sunetul se propagă în aer. Cercetările mai noui au arătat însă că eterul tot există fără însă a suprima concepţiile lui Planck, deşi duc la concluzia suprimării mediului universal imaginat de Hugghensteterul Ostwald, marele chimist german dinainte de război, avea dreptate susţinând, acum vre-o 25 de ani, că toate corpurile n’ar fi altceva Aniversarea naşterei N. S. REGINA MARIA Aniversarea naşterei m. s. Regina Maria a Iugoslaviei, ne dă prilej a arăta sentimentele întregului popor român, fiica marelui Rege Ferdinand I şi a IR. S. Regina Mana, şi sora iubitului nostru Suveran. La sentimentele de profund respect pentru Regina atât de legată cu Dinastia noastră, poporul român îşi aminteşte de durerea ce a lovit-o şi de martiregiul nobilei Regine, suferit prin pierderea marelui slujitor al păcei, ilustrul Rege alIugoslaviei. Ţara amică şi şi aliată. În numele întregului popor român, prezentăm astfel m. s. Regina maria a Iugoslaviei, sentimente de profundă iubire și de adânc devotament. ------—FHBI------ M. S. REGINA MARIOARA aIugoslaviei camoaia in ianuarie' 1996 D. ministru Ion Inculeţ a făcut presei următoarele declaraţiuni : „D-l Ion Mihalache a vorbit Duminică la Câmpulung Muscel. E dreptul d-sale să vorbească şeful unui partid care a guvernat şi trebuia să-şi spună părerile asupra situaţiei interne a tarii, asupra problemelor externe şi să cheme pe toţi partizanii săi pentru a ..fi gata ca fecioarele înţelepte din Evanghelie“. Am avut şi am tot respectul faţă de d. Mihalache. Am admirat întotdeauna ascensiunea politică a d-lui Mihalache, fiu de ţăran, şi sforţările d-sale, de a fi eu reuşită, la înălţimea situaţiei, la care a ajuns prin împrejurări si prin merite. Dar iarăşi niciodată n’am putut să mă împac cu violenta de limbaj a preşedintelui partidului national-tărănesc si lipsa d-sale de obiectivitate fată de adversarii săi politici, cărora le neagă realizările evidente, necontestabile. * Parcă aceste realizări. —, oricine le-ar fi înfăptuit, — n’ar constitui un bine pentru tară şi n’ar trebui ca oricine să se bucure de fiecare nouă pietricică nusă pentru consolidarea României întregite. Aşa a fost şi la Câmpulung. D-l Mihalache a fost extrem de violent în limbaj faţă de guvern şi a contestat cu hotărîre chiar si cifrele aduse de dr. prim ministru ia declaraţia guvernului cu ocazia discuţiei la Mesaj. De la declaraţia guvernului în parlament au trecut peste două săptămâni. D-l Mihalache putea în acest timp să ceară lămuriri, dovezi, documente, cu toată sobrietatea unui şef de partid de guvernăraânt. In schimb, d-sa se duce abia Duminica trecută la Câmpulung şi deodată taxează cele din declaraţia guvernului de „minciună“, „ruşine“, „falsuri“, iar „Dreptatea“ mai debitează cu graţiozitate şi termenul de „şarlatan“ la adresa primului ministru al ţării. D-l Mihalache a contestat între altele şi realizările înfăptuite i administraţiile noastre locale, şi cu ajutorul statului în special, şcolile, podurile, şoselele. Neavând nici o întrunire politică apropiată în perspectivă, lipsind şi tribuna parlamentului, îmi permit să-l documentez pe d. Mihalache jac calea aceasta a presei cu privire la lucrările în judeţele şi comunele noastre. Dau înfăptuirile din judeţul Muscel, judeţul natal al d-lui Mihalache, unde d-sa personal voah să verifice toate lucrările, punct CE punct, la fata locului. Ce s’a înfăptuit în jud. Muscel In judeţul Muscel în perioada de 2 ani (15 Noembrie 1933— 15 Noembrie 1935) s’au înfăptuit lucrările următoare: Şcoli noui 32 în comunele: Aninoasa, Bădeni, Bughea de Jos, Bughes de Sus, Conţeşti, Călineşti, Coşeşti Petreşti Corbi, Colibaşi, Draigoslave. Ieri Davideşti, Dâmbovicioara-Ciocan Hărţieşeşti, Ingur, Lucieni, Fereşti, Livezeni, Măţău-Coceneşti Mihăeşti Micloşani-Copăceni, Mesteacăn Mărăcineni, Pleniţa -Goleşti, Piscani- Negreni, Priboeni, Pucheni-Meişoarele,Stoeneşti, Ţigăneşti, Vulturescu ,Văcărea, Vieroşi, Vlădeştii de Sus/ Şcoli reparate sunt în număr de 44. Nu mai aducem numele comunelor, dar le ţinem la dispoziţie orice Primării noi 19, în comune!?: Păleşti, Beleşti-Negreşti, Bilceşti, Bădeni, Gândeşti, Coteşti. Cetăţenii din Deal, Lucieni, Lăică, Malul Mioveni Piscani, Negreni, Suslăneşti, Sieneşti, Valea Popii Vieroşi, Vedea stanei, Valea Mare-Pravăţ. S’au reparat primăriile în S comuni. Poduri noui în diferite lungimi de la 4 până la 145 metri, s’au construit 49 în comunele: Pietroşeni, Bădoşti, Ingur, Mihăeşti (2), Cetăţeni Vale, Corbişori, Suslăneşti, Piscari, Stăpeni, Băliteşti, Şt®răneşti, Ieruşti, Pucheni (3), Priboeni (2), Gândeşti Goleşti, Bădeşti, Stoeneşti, Malul cu Flori, Cumeşti, Lucieni, Davideşti, Văleni, C. Piscului, V Popii, Borov Ung., Sch.Goleşti, I. G. Duca, Căline,str. Budişteni, Râncaciov (31, O. Lung-Bughea -Toss), Suslăneşti Boteni, Mioveni-Piscani, Pudeni-H. Alb, Boteni-Măţău, Busbea Joa- Malul. Afară de aceste 49 poduri s’au mai făcut 129 podeţe mai mici. S’au reparat 105 poduri Şosele noui s’au construit 2 km. 144 m. pe şoseaua Piteşti-Braşov .1,110 km. pavate cu navele pe şoseaua Frântureşti-Piţigăeşti 0,381 km.; pe şoseaua Mihăeşti-Sanatovici 0,350 km. S’au reparat şi împietruit în total 330 km. de şosele. Linii telefonice noui 30 km. întra comunele: C. Lung.Valea. Româneşte tur. Mirlău-Tngur, Văleni-Mestincan.Cetăţeni Deal. Mihăeşti—Cant. Technic, Bârzeşti-Vorvoreni, Dârmoneştii - Valea Mândri ,Racoviţa - Valea Stăriei, Colibaşi-Vicroşi, Ştefăneşti- Tzvorani. S’au reparat. Unii telefonice 153 kilometri. S’au mai construit în judeţul Muscel între altele, un Ateneu Popular, în comuna Stănieşti, băi în comunele Stăneşti şi Domneşti, uzină electrică cu turbină, in comuna Rucăr, cazarmă pentru instrucţia premilitară. tv (Continuare In pag. 3-a) In faţa adevărului Declaraţiile d-min. inculeţ D-l Ministru de interne, dovedind prin realitatea cifrelor lucrările înfăptuite în diferite domenii de activitate în judeţul Muscel de către actualul guvern, evidenţiază mistificările şefului partidului naţional-ţărănist Intre faimoasele „Scrisori către săteni» şi opera constructivă a guvernului naţionalliberal D-l ION INCULEŢ Ministrul de interne