Viitorul, martie 1936 (Anul 28, nr. 8439-8464)
1936-03-01 / nr. 8439
ANUL XXVIII Fo. 8439 Urmărim desbaterile parlamentare şi luptele politice de pretutindeni cu multă atenţiune. Desigur, modul cum se înţelege parlamentarismul şi metodele de luptă variază de la ţară la ţară. Ele sunt in funcţiune de temperamentul fiecărei naţiuni, dar şi de pregătirea intelectuală precum şi de gradul de educaţiune al exponenţilor diferitelor grupări şi curente politice. Nimeni nu poate tăgădui că luptele, fie în Parlament, fie în afară de Parlament, presupun adesea exagerări, vivacitate de expresii, şi uneori chiar violenţe de limbaj scăpate în focul acestor lupte. ■ Le-am întâlnit, evident rar,până şi în Parlament de veche şi Sănătoasă tradiţie cum este cel englez. Totuşi există o limita care o- dată depăşită, degradează pe om ce se pune în culpă şi scoboară vertiginos prestigiul partidului care n’a ţinut seamă de această limită. * Pe venind la Parlamentele româneşti din naintea războiului, vom constata că deşi temperamentul naţiunei noastre înclină spre deslănţuiri de patimi, că deşi au fost şedinţe pline de sgomot, de atacuri şi critici violente, — totuşi niciodată marginile cari nu trebuesc trecute, nu s’au trecut. Că în orice caz, decenţa s’a păstrat întotdeauna, înlesnind şedinţe de splendidă elocintă şi de înaltă demnitate parlamentară. După război, situaţia s’a schimbat în rău, care a crescut şi a luat forme ce azi sunt îngrijorătoare pentru oricine consideră parlamentarismul drept una din instituţiile fundamentale ale libertăţilor democratice. Nu vom învietui sufragiul universal. Departe de nai acest gând. Sufragiul universal trebuia acordat, îl merita pe deplin poporul nostru şi partidul naţional- lberal, autorul acordării sufragiului universal îşi face un titlu de glorie din aceasta. Educarea tânărului vot obştesc cere însă timp. Nu e deci de mirare că în intervalul de vreme necesar acestei educări, s au putut produce confuziuni şi exagerări. Astfel de confuziuni sunt inevitabile. Ele au scos la iveală şi au împins pe primul plan multe elemente nepregătite, multe eserescenţe electorale. Nu vom cita nume, cari se află pe toate buzele. De aceea, Parlamentarismul românesc a înregistrat şedinţe cari constituese o dureroască scădere, prin limbajul joş s’a întrebuinţat şi se întrebuinţează. * Şedinţa de ori a fost o asemenea şedinţă , una din cele mai urâte şedinţe ce s’au înregistrat: înjurături surugieşti, schimburi de ghionti — o adevărată explozie de instincte primare, desgustătoare. Te întrebai încremenit: Cum e posibil ca oameni cu pretenţie de a guverna, din cari uiii au mai fost sfetnici ai Coroanei, să dea asemenea spectacole ? Opinia publică, din fericire însă, nu leagă prestigiul Parlamentarismului şi necesitatea lui vitală, de asemeni manifestări dureroase, dar pasagere. Politica violenţelor şi a trivialităţilor parlamentare este o urmare firească a politicei de cămăşi şi de gărzi care nu propovăduesc decât ura şi nu deslănţuesc decât instinctele primare. Prima reacţiune trebue să se producă, deci, împotriva politicei de dezagregare politică, morală şi naţională pe care o reprezintă grupările care substitue GHIOAGA şi CĂMAŞA oricăror argumente şi mijloace de luptă compatibile cu viaţa de stat, civilizat şi cu funcţionarea sănătoasă a unui regim constituţional. Excese regretabile Reacţiunea ce trebue să se producă aarifMliHiIMIIIIIfflFICTI'fcTiaami Bam I: — Ghioaga si cămașa NOTE „CARTA de TURISM” Primul ministru francez, de fi arra,ut, a luat, măsura care va fi binevenită de toţi cei care călătoresc în Franţa, şi anume de a acorda — cu facilităţi mari — aşa numita carte de turism pentru străinii ce ar călători în Franţa şi Algeria. Străinii vor putea de acum încolo circula în marea grădina ce se numeşte Franţa, fără ca să aibă teama de a fi chestionaţi, anchetaţi şi urmăriţi, ca nişte intruşi poate periculoşiMăsura luată dintrun larg spirit umanitar şi ospitalier, are şi o latură economică, pentru că dacă este vreun ban ce foloseşte mai mult unei ţări, e acela pe care îl lasă străinii, neluând cu ei acasă, decât frumuseţile văzute şi decât impresiile ce se păstrează fără greutatea mărfurilor, în încăpătoarea cutie craniană omenească ! Dar ceea ce dă de gândit e faptul că azi, mai mult decât în trecut, graniţele au devenit tot mai închise, şi într’o vreme în care Visul lui Briand a fluturat ca un Steag frumos, al Statelor Unite europene, piedicile internaţionale cant tot mai numeroase, şi infuzia de bani străini tot mai grea.Atâtea valute, atâtea paşapoarte , atâtea formalităţi, se cer unui dornic de orizont nou, încât se desgustă Şi găseşte că e mai comod a sta la el acasă! Şi din fericirile perdute, poate tuduna nu o regretăm mai mult bun decât la Fialcowski, iar tinerii plecau — pe acea vreme fără apel la stat! — când vreau, la Parisul ademenitor şi strălucit, pentru că, deşi eram cu toţii mai puţin în progres ca acum trăiam, într’o epocă istorică, uşoară, fără valute, fără complicaţii diplomatice şi fără norii grei ai economicului de azi. Nu se făcea atunci paradă de solidaritate internaţională, dar o exercitam realmente, prin uşurinţa cu care oamenii colindau lumea, şi popoarele se cunoşteau mutual şi visual. Timpuri pe cari le-am perdut, şi cari nu ştim dacă vor mai reveni vreodată, căci bucuriile mari nu se repetă... PETRONIUS 6 Pagini Slăbiciune „România Nouă" acuză de slăbiciune conducerea partidului naţional-ţărănist. POTARCA: Vei fi d-ta slab, şefule, eu nu. 8gMgL------................ " .............■ . ----Instigări vinovate Ziua de ori a mai dovedit odată cât de vinovate sunt instigările acelora, cari cred că pot introduce la noi metode balcanice sau sudamericane. Partizani concentraţi în jurul Camerei, gata să se încaerc, au fost liniştiţi de către pompele politici. Autorităţile şi-au făcut pe deplin datoria. Graţie tactului lor, taberile au fost despărţite fără a se înregistra victime. Dar dacă guvernul şi-a făcut deplin datoria ori ca şi la alegerile din Mehedinţi Hunedoara şi Suceava, împiedecând incidente sângeroase şi impunând ordinea legală, conducătorii partidelor de guvernământ trebue să priceapă că cu aceste sisteme, nu mai poate merge. Trebue să se renunţe la violenţă şi la această înverşunare duşmănoasă de care folosesc numai elementele anarhice, Ţara ţinându-se departe de ele şi dispreţuindu-le. Sunt unele ziare „independente cari găsesc un ţap ispăşitor în toată această luptă Este actuala regim care n’ar avea „autoritate“ Aceste ziare nu observă că ele înşile, prin articole de învrăjbire conlucrează cu semănătorii dezordine. * Pentru a avea autoritatea politică şi morală să critice guvernul Senatul a votat ori proiectul pentru organizarea turismului, perfectând astfel o lege menită să stimuleze iniţiativele şi energiile pentru punerea în valoare a frumuseţilor şi bogăţiilor ţarei noastre. Se cuvine astfel un cuvânt eleaceste ziare ar trebui să fie ime nsios pentru autorii acestui proiect parţiale şi să dorească în adevăr cari ,organizând mijloacele de va.armonie naţională. Când însă zilnic, improşcă cu noroiu pe toţi fruntaşii ţării, când zilnic răspândesc veninul şi calombrificarea pitorescului printr’o propagandă susţinută şi printr’o grije atentă pentru tot ceiace constitue frumuseţe naturală, vor face puncte de atracţie neutru străini şi băştinaşi. In curând roadele acestei legi se vor vedea, iar acei cari au ridicat timidele obiectiuni privind neînsemnatele taxe infiintate prin lege, se vor convinge de folosul adus economiei noastre nationale Legea pentru organizarea, turismului va trezi la viată activă lenea mlaunt es . tindea pentru cele în curs de deznitatea monda întreaga si una, nu mai pot vorbi de la o tribună pe care au coborât-o atât de jos. Actualul regim a ştiut printr-o bună administraţie, prin muncă şi cinste,să ridice prestigiul ţării în afară şi să impună ordine ştirbită, în lupta pentru ordine şi legalitate. El are chibzuinţă necesară de a pregăti ţara pentru orice încercare. El are patriotismul DE FAPTE, nu acel uşor de vorbe, ce se răsfaţă în dinte care ştiu atât de bine ■să speculeze credinţele şi nevoile ţarei. De aceia răspundem tuturor detractorilor , arest regim şi numai acesta, are autoritatea itestată să impună ordinea legală și să pregătească țara r'-^tru orice încercare. Cn prestigii*! sporit peste lac tare, cu o armată pregătită, cm un popor liST'istit, — țara flspreţu®. sts ariitafiile c&e sirprafa fă și pe acei cari voesc să le speculeze ...patriotic. ------- —~ o s a ----- voltare. încetul cu încetul, dar mai repede decât ne închipuim vom rivaliza cu străinătatea căreia îi vom oprie frumuseţi naturale ce nu se întâlnesc aiurea decât rare ori. --------==■, n a E ------ gonismul de STAT - un interesam articol al d-lui inginer I. Bujoi — In revista .,Finante si Industrie“* a apărut sub acest titlu un interesant articol al d-lui ing. I. Bujoi, directorul general al Soc Petroşani, asupra rolului Statului în viata economică a unei tari moderne. Pe zi ce trece Statul capătă o influenţă tot mai mare, patronând orice manifestaţie economică, întreprinderile particulare, fie industrii, fie case de comerţ, se plâng de pretenţia Statului de a face ..economie dirijată“. Cu toate acestea în cele mai multe cazuri, particularii însăşi fac anei la intervenţionismul Statului, fie pentru a cere protecţie vamală, fie pentru a căpăta avantagii de export ori comenzi de furnituri de la Stat. Iată cum se exprimă d-l ing. Bujoiu asupra acestei probleme : „Intervenţiunea solicitată statelor de către unităţile economice, superdimensionate nu putea displace factorilor politici care, fie de dreapta fie de stânga, găseau convenienţă în această acţiune de stat. Unii fiind convinşi că susţin o formă de stabilitate economică şi socială iar ceilalţi găsind în această cerere cea mai potrivită cale pentru realizarea fără efort a unui principiu drag socialismului: intervenționismul de stat, prolog al economiei dirijate- Statul ia peste tot o importanță din ce în ce mai mare, conduce economia internă, tratează direct cu străinătatea probleme economice cu caracter chiar privat, iar sărmanii diplomaţi-tip, persoane elegante cu ghete şi favoriţi, obişnuiţi cu secrete de cancelarii în care se făcea politică înaltă, se uită nedumeriţi în jurul şi nu recunosc pe noii lor colegi, omeni de afaceri cari tratează despre oţel, petrol, trusturi, contingentări, şi transferuri”. Viata economică modernă nu mai poate fi lipsită de interventîonîstrml Statului. Însă nu treime să întronăm un interventionism politic ci un concurs inteligent al statului fată de economie pentru a o amta în greul impas în care se află astăzi. D-1 ing. Buioi se odună apoi de utilitatea înfiinţării unui Consiliu superior Economic, făcând funcţiune de cfect economic, care va avea sarcina creării unei concepţii de Stat şi alcătuirea unui program economic. Această Curte de Casaţie economică va putea înlocui diversele consilii înfiinţate de legile actuale cu caracter economic sau social. Consiliul superior va da avize asupra chestiunilor cu caracter economic, — avize ce vor avea caracterul obligatoriu pentru agenţii puterii executive. Ori de câte ori un gestionar superior de stat va avea de îndeplinit un act de principiu interesând viata economică va lua în mod obligatoriu avizul Consiliului Superior de Stat. În modul acesta va fi creată o colaborare perfectă între ..politic“ si ..economic“. Existenta Consiliului Superior Economic va da mai multă stabilitate legilor economice, apărându-le de incursiunile prea frecvente ale factorilor poliţiei. Din cauza creşterii de fiecare zi a influenţii Statului asupra vieţii economice, se simte prea imperios nevoia unui organism superior centralizator, pentru ca ideia sugerată de d-l ing. Bujor să nu găsească — în timpul cel mai scurt, — mijlocul de a fi realizată pe terenul practic. P. AR. 11B I IN PAGINA 3: ANCHETELE NOASTRE IN PAGINA 6: IN JAPONIA, SITUAŢIA CONTINUĂ A FI GRAVA ECOURI nstitutul Social român de sub direcţiunea domnului profesor D. Gusti, a luat iniţiativa, ce o dorim încununată de succes, de a scoate o revistă „Sociologia românească“. Se va da o deosebită atenţiune problemelor vieţei noastre sociale, văzute prin prisma cercetărilor ştiinţifice, cari au dus la rezultatele ,,monografiilor“ sociale. Marele savant rus Pavlov, a murit la 87 ani, răpus de o gripă banală, după ce cu câteva săptămâni în urmă el afirmase, cu o certitudine deplină că va ajunge la suta de ani. Mai puternică decât presiunea omului de ştiinţă, a fost legea fatală a existenţei. Pavlov era o somitate mondială. Studiile sale asupra glandelor ce secretează sucul gastric, au revoluţionat ştiinţa medicală, precum se făcuse celebru prin studiile asupra funcţiunilor cerebrale. Distins cu premiul Nobel, Pavlov, era considerat ca unul din cei mai mari fisiologişti ai vremei noastre dreptăţit“ nu.î convine articolul nostru prin care arătam că exodul tinerimei de la sate la oraşe, este o greşală, şi în care descriam rosturile frumoase ale vietei dela tară. Dece nu-i place ..Dreptătei“ aceste părerii Oare în ..Statul ţărănesc“ toti sătenii vor veni la oraş ca să facă politică, asa cum d-l Mihalache a părăsit Topolovenii ! In Budapesta s’a inaugurat un institut de cultură italiană, în prezenta d-lii Voine, primul secretar al Academiei de ştiinţe, şi în prezenta Regentului Horty. Se înţelege că nu atât dragostea de cultură italiană cât dorinţa de a fi ne placul Italiei, sileşte guvernul ungur la atâta preocupare de Dante ! IKIEDBaGüilL ZILE! O personalitate franceză care Tn aceste momente este pe primul plan al preocupărilor tinerimei universitare, ca unul care în calitate cU rector al Universităţii din Paris are Tn a lui grije disciplina Ilustrei cetăţi sorboniene, este d. CHARLETTY. Istoric mare şi mare om de acţiune d. Charletty este pentru noi, o figură deosebit de cunoscută, pentru că nu putem uita cinstea ce ne-a făcut vizitându-ne, şi vizitănd mai ales acele mari instituţii de cultură româneşti, legate de sufletul lui ca om de cultură superioară. A venit la noi, aducând acea lumină a Parisului, acel spirit vioi, în care se oglindesc latinitatea şi viaţa liberă a cainor fiind în acelaş timp şi un exemplu viu al felului cum învăţaţii occidentului înţeleg a fi factori educatori, părinţi spirituali ai studenţilor. Un cronicar parisian, găndindu-se la acţiunea ce trebue să o susţină tinerimea universitară, scria: Nu este vremea luptelor intestine şi cabalelor de tot felul. E vremea solidarităţii în vederea unui scop comun pentru a da milioanelor de oameni bucuriile culturei ? La această acţiune de ridicare a masselor, prezida asupra tinerimei entuziaste franceze, d. Charletty, care uneşte autoritatea marelui savant cu înţelepciunea şefului de acţiune. D. Charletty rămâne o mare figură a Franţei culturale de azi, precum a dovedit că este un ai mic al României culturale de azi. D JuruiTimnica î mame ivov Opunere la punct Pentru „UNIVERSUL“ — Obiectivitate, independentă, etc. — „Universul“ s’a supărat pa noi, reproşîndu-ne „stilul“ şi mai cu seamă nedreptatea ce am făcut-o prin nota publicată în numărul nostru de eri. Noi nu vom şicana „Universul“ pe chestie de ştil Fiecare cu STILUL lui şi cu SINTAXA lui Suntem obligaţi însă să punem şi noi la punct învinuirea pe care ne-o aruncă „Universul“ pe tema lipsei de obiectivitate şi de eleganţă de care ne am fi făcut vinovaţi. Noi am subliniat o atitudine precisă şi am protestat împotriva unui fapt precis. Iată atitudinea: „Universul“ care ani de zile n’a tipărit nici numele d-lui Madgearu în ziar, astăzi îi publică scrisori întregi. Asta era consecvenţa. Iată şi faptul. In numărul de la 26 Februarie ziarul „Universul“ a avut curajul să-l acuze pe d-l dr. I. Costinescu, ministrul industriei şi comerţului, că a strecurat pre furiş la Cameră un amendament prin care urmărea nici mai mult, nici mai puţin decât.. amnistierea escrocului, Gross de la Cagero ! Acestea erau obiectivitatea şi independenţa în numele cărora protestează „Universul“. „Universul“, fireşte, are dreptul şi să-şi cânta inobiectivitatea ca ,sa protesteze independenţa şi toate tonurile. Să dea voie însă şi opiniei publice să se indigneze şi să protesteze împotriva unor atitudini ca cele semnalate mai sus. Noi nu ne-am făcut da cât ecoul acestei indignări obşteşti. A Medicină Nici până în zilele noastre, problema cauzei esenţiale a cancerului nu a fost clarificată, aşa că, totul se reduce la o serie de hipoteze bazate pe observaţii clinice de lungă durată. Intr’adevăr, din punct de vedere al frecvenţei deceselor prin cancer, astăzi în urma statistidiecât acea, când fiind în străină- eilor făcute as’a la următate, trimitem o „depeşă priete- *ni Procent7 decese l«ntTM Astăzi, după o noţiune a curennului de arasă, ca să ne trimeată bani, dacă nu rgai aveam cu noi, şi peste 3 zile un comisionar, în uniformă pompoasă şi cu bicorn napoleonian, ne anunţa să ridicăm banii la „Credit Lyonais“ sau la Poştă . Intr’o vreme excentrici sau boemi ca Ion Caragiale plecau să considerat drept cauză a morţilor frecvente la această etate. Din punct de vedere al varietăţei, avem cancerul epitelial întâlnit la adulţi şi cancerul conjuctiv sau sarcamul întâlnit la tineri, fără a fi propriu copilăriei, deşi debuta din acel moment, el abia atinge maximum de evoluţie la 30 ani. 10.000 locuitori. .Că pare a fi maladia celor re-Organul cel mai des atins izi.stenţi şi bine nutriţi, aceasta par a fi stomacul, sânul, orga- datorită faptului că, a fost frecnele profunde, etc. vent întâlnit la gutoşi şi obezii Vârsta joacă şi ea un mare rol. Spre exemplu , el este excepţional înainte de 20 ani, aproape regulă între 30—-60 ani, iar de aci în sus are o evoluţie la şvarţul la Vierta, care era mai foarte lentă si deci au toate fe s’a stabilit, că frecventa cea mare în cancer o dau femeile. Dr obicei, cancerul este unic In schimb, când sunt mai multe focare, atunci este vorba de localizare secundară prin metastază, adică transportul celulelor canceroase pe căile limfatice în diferite puncte. Cu toate acestea, se pot observa şi cancer multiple primitive, spre exemplu , pe tubul digestiv, dar în cazul acesta nu mai poate fi vorba de o predispoziţie locală ei de una generală. In ceia ce priveşte contagiozitatea lui, se poate spune pe drept cuvânt că nu există. Cu toate acestea, pentru a o demonstra sunt interesant de reţinut următoarele fapte. Spre exemplu, Arnodet frapat de frecvenţa cancerului în Normandia, a ajuns la concluzia, că anumite ape curgătoare ar fi cauza esenţială. Aceiaş constatare a făcut-o şi Fiessinger în Franţa. Mai mult, unii atribuit o epidemiologie asemănătoare febrei tifoide. In literatura medicală, se citează în susţinerea acestei hipoteze, numeroase cazuri de cancer în anumite localităţi, sau case. Natural, problema contagioziăiuii ar avea oarecare adevăr fiind susţinută şi de clinicieni, dar proba experimentală a fost în defavorul ei. Hereditatea, deasemenea nu pare a juca un rol mare în apariţia cancerului. Sunt însă unele cazuri, unde ea pare că ar avea un rol important. Aşa, Broca citează observaţia clinică a unei familii, în care bunica a murit de cancer al sânului, cei patru copii ai ei au murit la rândul lor, tot de cancer. Doi din aceştia au avut 8 copii, dintre cari, 6 au murit de cancer al sânului. Din aceştia unul a avut la rându-i trei copii din care unul a murit de aceeaşi afecţiune. Prin urmare rezultă că dintr’un total de 30 membri, 17 au murit de cancer cu localizare pe glanda mamară. Predispoziţiuni locale. In ceia ce priveşte predispozitiunile locale, se pare că traumatismul şi iritaţiile ar juca un rol important. Aşa traumatismul unic şi violent a fost adesea invocat în favorizarea apariţiei cancerului Datele acestea sunt culese de la bolnavi, deşi,logic ar fi, ca după lovire să apară sarcomul, iar nu epitelionul. La fel, se întâmplă şi cu iritaţiile chimice repetate. Gudronul şi derivatele lui ar fi adevărata cauză favorizantă. Recent şi arsenicului i s’a incriminat un rol cancerigen şi aceasta datorită faptului, că o maladie a pielei tratată îndelung cu arsenic se cancerizează. Deasemenea şi razele X produc iritaţii ale pielei cu mers cronic, pe cari la un moment dat se desvoltă epitelionul. Inflamaţiile cronice, cicatrite au o mare importantă, întru- cât par să reprezinte cauza predispozantă a cancerului uman. In literatura medicală se mai citează cazuri de cancer desvoltate pe un psoviasis, o acnee sau lupus. Sifilisul pare a fi cauza primordială, datorită proceselor de scleroză şi keratoză ce dă. Aşa, Leucoplazia bucală întâlnită în sifilis terţiar cu sediul în cavitatea bucală la punctul unde se unesc buzele, având formă triunghiulară, de culoare alburie şi săpată de mici crestături, stă la baza cancerului. Cicatricele datorite arsurilor dau şi ele după 30 ani cancer, la fel se întâmplă şi cu un ulcer stomacal simplu cicatrizat. Din cele expuse mai sus rezultă că etiologia cancerului constitue o necunoscută. Totuşi, datorită mijloacelor moderne de investigaţie clinică în curând se va clarifica şi această problemă, dealtfel în studiu la ora actuală. Dr. M. B. supraalimentati. Easa ar juca şi ea un rol însemnat, aşa evreii au cea mai mare frecventă. Din punct de vedere al sexelor, în urma statisticilor t'^ut/», iar- până acolo că 5 au