Viitorul, august 1936 (Anul 28, nr. 8564-8590)

1936-08-01 / nr. 8564

mi imiaamf imimmiB O­aven­­„Săptă-GRADINA A. R. P. A. — tură în Mexico“ şi revista mâna râsului“ CAPITOL ŞI RQXY. — Fugara cu Margareth Sullivan şi Henry Fonela, jurnal şi complectare. REGAL.— Danieli Rareux în Mad- ÎS Bazele Mozart şi Jurnal Paramount. VOX. — Mandatul de arestare cu Aibert Montgomery şi complectare. SAVOY. — închis pentru renovare. '4­ ORSO. — Alarma de noapte şi Tot Surâsul vorbeşte. TRIANON. — încins pentru renovare. SELECT. — Les beaux jours şi la Bandera. ED. PALACE. — închis pentru re- novare. FEMINA­ — Maria Baskirtseff şi Trei Silly Simphonii colorate. SCALA. — O aventură în zori de zi cu Carole Lombard şi jurnal Para­mount. SALA A. R.­­ A. — „O aventură în Mexico“ şi revista „Săptămâna râsului“. SPLENDID. — Charles Vanel în Jocul cu moartea şi Marcel Chantal în Antonia. ODEON. — Romanul unui spahiu cu Miereille Balín şi Reporter fără voie Szoeke Szakall REX. — Richelieu cu George Arliss fi Muzicantul din Petersburg. FRANCLIN. — Knoch-ut şi In sub­teranele Parisului. CITY. —Camera neagră şi Bucle de aur cu Shirley Temple, MIA. -r­ Indiile se revoltă şi Antonia. MILANO. — Stan şi Bran poliţişti şi Vreau să-mi trăesc viaţa. LIZEANU. — Ultima romanţă şi Be­stia din Borneo LIA — Şarlatanul. Un avort fa­tal cu Richard Barthelmes şi Un sat ideal cu Georg Alexander. DARLY — Noaptea visurilor mele cu Lilian Harvey şi Zou-Zou cu Jo­sephine Baker. RAHOVA — Vreau să-mi trăesc viaţa cu Joan Crawford şi Fantoma din Expresul No. 6. OMNIA. — Uniţi pe vecie, Dorinţa şi Trupa Stoenescu. BIZANTIN. — Aur şi Prinţesa Tu­rando! GLORIA. — Romanul unui Spahiu şi Nocturno. TOMIS — Soţie şi amantă cu Kay Francis şi Becky Shap cu Miriam Hopkins GRADINA ŞI SALA FORUM.—Si­mona şi Trandafiriul însângerat. MARCONI. — Misterele Parisului și comedie. AIDA. — Trandafiri negri și Anto­nia cu Marcele Chantal. MANON. — închis pentru mărirea sălei. • Pagina 1 l-a RATIV.MVZKA LlîiilJIi?!­l despre critica im Scriam, deunăzi, că oricine ar privi, cu atenţie, fenomenul literar româ­nesc şi-ar da, cu siguranţă seama de realitatea unei adevărate ava­lanşe de cărţi năpustite, fără nici un control în rafturile şi vitrinele libră­riilor. Mai întâi, o categorică inflaţie a romanului de cel mai dubios conţi­nut (a se vedea, în sensul aceste „Cimitirul Buna Vestire" de Tudor Arghezi). Cu foarte rare excepţiuni, romanul românesc aşa cum este scris astăzi, excelează—dacă acesta poate fi termenul, — prin abunden­ţa paginilor de lubricitate şi de cel mai desgustător erotism. Sub scuza realismului, autorii bruschează linia bunului gust, în­­chipuindu-şi că derivă spre planul literar, viaţa, sub aspectele ei au­tentice. Adevărul este că aceşti „autori" nu izbutesc decât o plăs­muire literară de cel mai acut hi­­bridism artistic. De-ar fi să-i desprinzi vieţii, nu­mai aspectele abjecte şi încă ace­stea pot căpăta un sens artistic, a­­tunci când spiritul creator are darul să transfigureze până la valoarea e­­moţiei estetice, materialul amorf. Cum, însă, capacitatea aceasta de prelucrare a elementelor de inspiraţie, este absentă la cei mai mulţi orgolioşi ,,romancieri", apare perfect explicabilă producţia, fără contenire, a cărţilor triviale, lipsite de orice semnificaţie artistică. 6.30 Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 închiderea emisiunii. 13.30 Ora. Cota Dunării. Bursa. Cul­turale. Sport. 13.40 Muzică variată (discuri). Uver­tură la „O dimineaţă, o după amia­ză şi o seară la Viena“ de Suppé (arch. Filarmonică din Viena, dirij. de Heger.-H.M.V.); Potpuriu de Me­lodii din operetele lui Lehar (orch. simf. din Berlin dirij. de Weissmann (O); Fantezie pe motive de Offen­bach (orch. Marek Weber.-H. M. V.); Caravana de Bayer (orch. Weber.H. M.V.). 14.15 Radio jurnal. 14.30 Muzică distractivă (discuri) : Chittarata napoletana şi Ţiganca de Paisello (voce: Isa Kremer,­C.); Când înfloreşte violeta tango de Borchert şi Spune-mi ce ai pe inimă de Lo­­rey (H. M. V.); Zilele trec de Böh­melt şi Mii de stele strălucesc, sere­nadă de Rust (H. M. V.); Peter ! Pe­ter­­­fox şi O lacrimă ascunsă-vals de Woods. (H.M.V.). 15 Ultimele știri. 19 Ora. Mersul vremii. Bursa ce­realelor. 19.03 Concert de după amiază — Orchestra de Salon Radio, dirij. de Th. Rogalski; Uvertură la Studenţii veseli de Suppé; Nunta broaştelor de Bell; Floricele, potpuriu de Paschill; Tango din opereta Casanova de Be­natzky; Slowfox de Bergmann; Fără tine nu-i plăcere! fox de Doelle; Mars fox de Engelberger; Cavatina de Raft; Frumos ca primăvara fox de Grothe. UNIVERSITATEA RADIO 20 Grânele noastre din acest an de D. Andronescu. 20.20 Concert de muzică modernă la 2 piane — Th. Cosma şi N. Chir­culescu; Mister Moon de Brown; Fă-mi o plăcere! de Coslow; Nimic mai încântător! de Berlin; Ritm şi romanţă de Wallers; Potpuriu din fil­mele lui Fred Astaire. 20.55 Consideraţiuni asupra epocii noastre de prof. Mihail Ralea. 21.10 „Faust“ operă în 5 acte Ch. Gounod (discuri). DISTRIBUŢIA Marhareta: Mireille Berthon. Faust: Cesar Vebbani. Mefisto: Marcel Journet. Siebel: Marthe Coif fier. ' Valentin: Louis Musy. Martha: Jeanne Montfort. Corul Operii din Paris dirij. de Henri Biisser. In pauza r­a­lităţi. In pauza II jurnal. In pauza III (23.05—23.15): Sport. In pauza IV (23.50—0.05): Jurnalul pentru străinătate în limba france­ză şi germană şi Ultimele ştiri. raţie, dintre care „Antileza“, care ser­veşte ca motiv şi pentru o senzaţiona­lă înscenare coregrafică realizată de Floria Capsali şi­ Clark Nicolas va fi fără îndoială marele şlagăr al Capita­lei. D-l . Tănase pregăteşte un spec­tacol răsunător, în cadrul­­unei mon­tări extraordinare şi cu concursul unei distribuţii de mâna întâi în rândurile căreia întâlnim numele d-nelor : Ele­na Zamora, Rém­ée Annie, Anne Capus­tin, Didi Theodorescu, Vera Tacco, Cecile Grigoriu, Vivette Popescu, Mar­gareta Gheorghiu, Elena Burmaz, etc. etc. şi d-niiC. Tănase, I. Talianu, N. Roman, N. Balaban, Piu Mironescu, I. Dinescu, Trestian, Stoenoiu, Fintea Gheorghiu, etc. etc. şi Al. Gigariu. Premiera are loc în seara de 1 August, în frumoasa interpretare a d-lor G. Timică, Ionel Ţăranu, Jules Cazaban, Cr. Eterle, Jenică Constantinescu, C. Hociung, Niculescu-Cadet, şi a d-ne­lor Silvia Dumitrescu, Cătuşă Elvas, Maria Sandu, Cella Marion, Sofica Ionescu, Renée Presoranu, etc. Un public extrem de numeros um­ple în fiecare seară frumoasa grădi­nă şi aplaudă la scenă deschisă pe interpreţi. Un succes formidabil „La Jar­­ dina Marconi Actul I şi III al acestei minunate farse se petrece la Ministerul Educa­ţiei Fizice şi al Sănătăţii Morale, iar actul II la Snagov la hotelul „La Iar­bă Verde“. Programul editorial de toamnă al Fundaţiei pentru literatura s­a^rţă^R^el^Carol II“ Păşind sub înalta oblăduire a Su­veranului — în al patrulea an de străduinţe pentru ridicarea presti­giului nostru cultural prin tipărituri de ţinută şi de calitate, editura Fun­daţiei pentru Literatură şi Artă „Re­gele Carol II* s’ar putea , socoti în­dreptăţită la un bilanţ întru totul sa­tisfăcător. Drumul parcurs, vădeşte astăzi o activitate editorială nedez­minţită în adâncurile ei rosturi cul­turale. Dar Editura Fundaţiei pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II” preferă fără bilanţuri, să continue pur şi simplu realizarea înaltului gând regal şi a operei începute. Colecţiile distincte create până a­­cum şi îmbrăţişând, cu egală căldură ocrotitoare, tot ceea ce reprezintă ac­tualmente, în varietatea ei, spiritua­litatea românească,­­ vor fi complec­tate în cursul campaniei de tipăritu­ri, de la toamnă, cu noi şi preţioase contribuţii. Vor apărea astfel: Matei I. Cara­­giale: „Versuri şi proză”, ediţia defi­nitivă sub îngrijirea d-lui Perpessi­­cius; Dragoş Protopopescu: „Feno­menul Englez”; Prof. I. Simionescu: „Ţara Noastră”; Damian Bogdan şi H. Stahl: „Paleografie Slavo-Română; B. P. Haşdeu: „Opere ’, ediţie defini­tivă sub îngrijirea d-lui Mircea E­­liade; Perpessicious: „Menţiuni Criti­ce”, vol. III; Al. Claudian: „Auguste Comte” ; V. I. Popa: „Aurel Vlaicu” (Bibi. Energia); E. Ludwig: „Schlie­­nann” (Bilb. Energia); I. Sân-Gior­­giu: „Goethe”, M. Moşandrei: „Sin­gurătăţi”, versuri şi Cicerone Theodo­rescu: „Cleştar”, versuri. Sunt nume şi titluri care ele înşile pot indica un plan editorial alcătuit cu un singur gust al selecţiunei şi cu chibzuinţă organizat. Editura Fundaţiei pentru Literatu­ră şi Artă „Regele Carol I” îşi con­tinuă astfel cu autoritate dar şi cu o râvnă integral răsplătită prin rezul­tatele ce obţine, activitatea sa dove­dită de nemăsurat folos progresului culturii româneşti. C­ARNET Dacă­­ astfel se întâmplă lucrurile cu această categorie estetică — — romanul —, nu mai puţină anar­hie prezintă şi celelalte planuri de manifestare literară. Cine ar putea tăgădui impresia de haos, pe care o lasă întreaga noastră mişcare artistică ? Dacă pricina acestei stări de lu­cruri stă în atâtea nejustificate pre­tenţii literare, pe cari sub forma con­cretă a cărţilor o manifestă aşa zişii „scriitori“ de astăzi, dacă explica­ţia acestei anarhii stărite în vanita Azi şi în fiecare seară la grădina Izbânda din calea Văcăreşti 21, se re­prezintă cu un succes extraordinar­­ea atâtor închipuiţi literaţi, trebue lfrum°asa comedie Blonda de la Căciu­lata, localizare de d-l Ionel Ţăranu, să recunoaştem că aceasta se dato­­reşte în cea mai mare parte, cri­zei prin care trece actuala critică li­terară. Şi când spunem critică literară nu ne mai gândim la cronicele şi re­cenziile ce apar în aproape toate gazetele. Critica foiletonistică, aşa cum se scrie în majoritate, adică aservită editurilor sau spiritului de coterie, a sfârşit de mult de a mai putea fi un îndreptar sincer pentru orienta­rea gustului literar al cetitorilor, li lipseşte mişcării literare de as­tăzi un condei critic de compe­tenţă şi, mai presus de onestitate profesională, de prestigiu, un critic ale cărui norme călăuzitoare să slu­jească perseverent, atât publicului cetitor cât şi scriitorilor rătăciţi. Mişu Fotino, Niculescu-Buzău, Va­­siliu­ Birlic, Romeo Lăzărescu, G. Cha­mei, C Antoniu, Geo Maican, N. Vel­­culescu, Axente, Emil Botta, Nora Piacentini, Sylvia Fulda, Maria Vau­­vrina, Fifi Harand, Angela Mateescu, Tina Radu, Susu Iupceanu, Letiţia Lorenţia, alcătuesc, strălucitul an­samblu al hilariantei false „La iarbă verde“, trei acte de Tudor Muşates­cu şi Sică Alexandrescu pe care o N. MIHAESCU AZI la RADIO de­ ­21.35—21.40 : Actua­­(22.10—22.20): Radio Blonda de la Căclulata bă verde“ ansmn ,1111 ŞTIRI ARTISTICE TEATRELE „Barca TEATRUL CĂRĂBUŞ. — pe valuri“. TEATRUL NOU. — „Bucureştiul râde, Bucureştiul cântă." GRADINA MARCONI (Griviţei). — „La iarbă verde“, farsă în 5 acte de Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu TEATRUL NATALIŢA PAVELESCU. (Hala Traian). — Parfumul nevesti-mi. GRADINA VOLTA BUZEȘTI— Café Viena. TEATRUL LIGII CULTURALE. — Prostul. TEATRUL IZBÂNDA. — Blonda de la Căciulata STRANDUL KISELEFF.— (E prefe­rat de toţi bucureștenii). STRANDUL MOARA CIUREL. — Apă curgătoare, plaje, pădure, re­staurant. LIDO. — Bazin cu valuri (aer, soare, agrement). In preajma premierei operetei „Trei fete cucuete“ la Cărăbuş Cărăbuşul anunţă ultimile trei re­prezentanţii cu amuzantul vodevil „Barca pe Valu­ri“ prelucrate de d-nii N. Kiriţescu, Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu, cu d-l C. Tănase în principalul rol masculin. Pe scenă se repetă că asiduitatea, sub conducerea d-lui N. Kiriţescu fai­moasa operă în trei acte „Trei fete cucuete“ (Trois jeune ,filles ,nues),­­cit. text de Mirande şi Wilmetz şi muzică de Moretti.­­Adaptarea românească este datorită d-lui N. Kiriţescu, iar apreciatul com­pozitor G. Dendrino a colaborat cu câteva melodii de fermecătoare inspi­ Noua Sacristie din Florenţa (Continuare din pag. 1-a) traşi de inutilul şi ridiculul aces­tui sbucium, trecătorii vor conti­nua să privească, să râdă sau nu, însă nimeni nu-i va da prin min­te că deasupra lor au cerul cel mai frumos din lume. & încheiem ziua făcând un popas mai lung în grădina, dragă flo­rentinilor, Cascinele. E o pădure prin care aleele în­grijite şerpuiesc ca sălile unui labirint. Lume puţină şi linişte multă. Doar freamătul continuu, mono­ton şi dulce al arborilor, te învă­luie în farmecul şi muzicalitatea acestui suspin de frunze. Dealungul Arno-ului, sălciile pletoase se oglindesc în valurile domoale. Cum stau așa, cu trunchiurile „VIITORUL" Anul XXVIII Mo. 8564. Vineri Iulie 1936. Procesul penal de fond al inculpa­ţilor arestaţi, Eug. Grosz, Niedlhofer, Samuelly, Donciu Georgescu şi Radu Anghel pentru exporturile, falsificare şi deturnare de devize în dauna Băn­cii Naţionale, a primit termen de ju­decată la 28 Septembrie în faţa Tri­bunalului Ilfov, Secţ. I corecţională. Ori, însă, s’a judecat cererea de eli­berare provizorie a unuia dintre a­restaţi, anume S. Samuelly, procurist al afacerilor Grosz, care, a cerut Tri­bunalului ca după 7 luni de prevenţie şi faţă de faptele mai puţin grave ce i se impută să fie lăsat să se judece în libertate pe bază de cauţiune. Cererea s-a desbătut în faţa com­plectului format cu d-l preşedinte Manolescu şi a fost combătută de că­tre d-l prim procuror Al. Procop Du­mitrescu pe motivul necesităţii justi­ţiei de a menţine sub pază pe arestat. Tribunalul a respins cererea de eli­berare. La 6 August crt. va judeca şi cererea de eliberare făcută de alt arestat Radu Anghel, fost funcţionar la Banca Naţională. Procesul Băncii Ber­­covitz In faţa secţ. I comerţ formată din d-nii jud. Costin şi Cristea, s’a des­bătut ori acţiunea de declarare în stare de faliment a Băncii Bercovitz, făcută de un grup de deponenţi pen­tru neachitarea ratelor concordatare şi pentru desfiinţarea sentinţei însăşi de concordat care se susţine a fi fost obţinută pe baza unei expertize cri­ticabile şi în orice caz pentru motivul că situaţia actuală a Băncii justifică declararea căci şi­ din punct de vede­re al legii asanării Banca nu poate avea beneficiul moratoriului de 5 ani, de vreme ce are concordatul comerci­al. S-a cerut admiterea unei noui ex­pertize care să constate că situaţia băncii nu corespunde cerinţelor legii. Tribunalul a rămas în deliberare până în ziua de 4 August crt. Apelurile la sentinţa în nenorocirea dela Cotroceni La Tribunalul Ilftov, Secţ. IV-a co­recţională, care a judecat procesul nenorocirii dela Cotroceni s-au înre­gistrat 260 apeluri ale dăunăţilor ne­mulţumiţi cu sumele acordate drept despăgubiri civile. Toate apelurile vor fi concentrate la o singură secţiune a Curţii de Apel Bucureşti, Secţ. II şi vor primi ter­men de judecare în scurt timp. Diversa D-l judecător de instrucţie de la ca­binetul 4, M. Tretinescu primind spre instruire pe şoferul Gh. Petraşcu din strada V. Mărăcineanu Nr. 5, a trimis contra lui mandat de arestare pentru omor prin imprudenţă, depunându-l la Văcăreşti. Şoferul, conducând cu viteză auto­mobilul camion Nr. 18.251 B, pe b-dul Elisabeta, a ucis pe femeia Gi­sela Benedik.­­ Procesul privitor la excrocheria cu devize a lui Max Schenerman se va judeca de către Tribunalul Ilfov, Secţ. II corecţională la 21 Septembrie crt. Palatul justiţiei CEHEI! HO­ESJBEil îl AEflCEHEA GflSZ DOCTORUL TIBERIU AHIISTHSIU fost Asistent al Facultăței de Medicină din Paris BOLI INTERNE stomac, intestine, ficat, inimă și piapt Str. Armenească 36 —TELEFON 2.10.20- em ! România cere SUPRIMAREA COMISIUNII EURO­­ PENE a DUNĂRII (Continuare «ltra pagina 1 a) Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 19 August 1936, ora 10, po­trivit dispoziţiunilor art. 88—110 din legea contabilităţii publice, Regula­mentul O. C. L. şi normelor publi­cate în Monitorul Oficial Nr. 127/931, se va ţine în palatul Administrativ al judeţului Tighina, licitaţia publică urgentă, pentru darea în antrepriză a lucrărilor de împietruire a drumului judeţean No. 6 Tighina-Chiţcani-Cio­­burciu, la locul zis Vescolăi Cut“ în­tre k­m. 2+300—9-1-100, in valoare de 2.890.000 lei, după deviz, calear ofertele se vor depune în plicuri „ . . . .. .. "închise şi sigilate, separat de garan-Rahovei Nr. 39, licitaţiune pu­­rta­ţie 5% din­ valoarea devizului şi blică prin oferte închise şi sigila­ de certificate legale de capacitate, te pentru imprimarea a 40 (patru Devizul, caietul de sarcini şi toate .............. informaţiunile relative acestor lucră­ri, se pot cere de la Serviciul jude­ţean de drumuri Tighina. Prefect, Indescifrabil Subprefect, Indescifrabil Publ. No. 13278, zeci) exemplare situaţiuni finan­ciare şi 100 (una sută) broşuri al bugetului sectorului III Albastru, conform modelelor ce se pot ve­dea în ori­ce zi de lucru între o­­rele 11—13­­A la serviciul Finan­ciar din calea Rahovei Nr. 39. Garanţia provizorie 5% asupra ofertei în numerar sau efecte de stat, însoţite de borderoul lor. Art. 88—110 din legea asupra contabilităţei publice sunt apli­cate acestei întreprinderi. p. Primar, Aurel N. Lascu. Secretar general, Indescifrabil. 24134/4522/R/936 1936 Iulie 28. A APARUT: Democraţia Revista Cercului de Studii a Partidului National-Liberal Anul XXIV. No. 5-6 Mai Iunie 1036 cu următorul sumar: Tancred Constantinescu. .­on D. Barzan .... Bosniei Paraschivescu . . Pavel Cuzminski .... Dr. G. D Creangă .... Radu V. Vâlsănescu . . . Panaitescu Scarlat, general George II Georgescu. . . Dr. Radu Stoenescu . . . Din trecut (Ionel şi Vintilă Brătianu) Nitrogenul Statul, legile şi politica ţărănească Rotativa Iresponsabilităţii Câteva măsuri de îmbunătăţire in fi­­nanţele statului, judeţelor şi co­munelor Actualităţi externe Asuprirea actuală a Tinereţii Statul Naţional Ţărănesc Din paradoxele politicii noastre e­conomice PAETUL 25 LEI MUŞTELE OTRAVES­C ALIMENTELE FLIT, LE UCIDE/ Nu toleraţi plictiseala şi pericolul insectelor. Incredinţaţi-vă că vi se livrează adevăratul FLIT puternic — făcut dintr’o formulă renumită care îi dă o mai mare putere ucigătoare. FLIT ucide cu siguranţă toate insectele din locuinţe. Nu pătează. Insistaţi asupra bidonului sigilat galben, cu soldat şi banda neagră. împrăştiaţi noul FLIT PRAF în găuri şi crăpături. Insectele agoidinare îl ating şi mori FLIT “-insecticidul care ucide întotdeauna­ devenit din ce în ce mai greu, cu ex­cepţia aceluia al guvernului Româ­niei, care special interesat în execu­­prezintă în fiecare seară cu un succ­­tarea lucrărilor şi mai ales grav a­­ces formidabil Teatrul Vesel în­tră­­meninţat in interesele sale economice vitale, a fost totdeauna dispus să con­simtă la cele mai mari sacrificii pen­tru ţara izolată printr'o obstruare tot­deauna posibilă a unei ieşiri la mare. In aceste condiţii, guvernul român n'ar putea nici să neglijeze, nici sâ se teamă de a proclama deschis că el nu înţelege să lase să se năruias­­că singurul său debuşeu fluvial im­portant la Marea Neagră, pivot al existenţei sale economice. MOTIVELE DE ORDIN MORAL ŞI POLITIC Dacă trecem la motivele de ordin moral şi politic, ele sunt atât de nu­meroase, încât enumerarea lor nu ar putea să aibă decât un caracter pur indicativ.­­Scopul, creierii comisiunii a fost facerea lucrărilor necesare „la gurile Dunării şi în regiunile vecine". Dar în acelaş timp cu această sar­cină technică, comisiunea primea o sarcină administrativă relativă la navigaţiune. Şi cum reglementarea technică comporta şi represiunea con­­travenţiunilor, nu era decât un pas de făcut pentru crearea unui drept. Organele Comisiunii europene a Dunării se recrutează fie printre străi­ni, puşi la ordinele exclusive ale Co­­misiunii europene a Dunării. In ade­văr, un agent este pus în capul por­tului Sulina, declarat port internaţio­nal, şi un altul in capul Inspecţiunii navigaţiei pe tot cursul fluviului până­­ la Brăila. Fiecare din aceşti doi agenţi — căpitanul portului şi Inspectorul na­vigaţiei — nu au numai o copetinţă administrativă, dar mai mult, ei au dreptul de jurisdicţie, fiecare în re­sortul lui. EI CONSTATA SINGURI SAU AJUTAŢI DE AGENŢII LOR CONTRA­­VENŢIUNILE, EI ÎNTOCMESC PROCE­SE VERBALE, EI CITEAZA MARTORI, EI JUDECA IN PRIMA INSTANTA SI DAU HOTARIREA LOR IN NUMELE COMISIUNII EUROPENE A DUNĂRII. ACESTE HOTARIRI SUNT SUSCEP­­­ TIBILE DE APEL IN FAŢA COMISIUNII­­ EUROPENE A DUNĂRII, CARE ESTE­ IN ACELAŞ TIMP INSTANŢA DE­ APEL SI CURTE DE CASAŢIE, DAR ELE NU POT FI NICIODATĂ ATACATE IN FAŢA INSTANŢELOR ŢARII. Mai mult, cei doi agenţi ai Comi­­siunii, cari au competinţă pentru a judeca afacerile penale şi de a con­damna fie pe căpitanul vasului, fie pe pilot, fie pe amândoi împreună la o amendă oarecare, au dreptul extra­ordinar necunoscut în nici o instituţie din lume, DE A INCLUDE IN AMENDA SUMA AFERENTA PAGUBEI CAUZATE LUCRĂRILOR ŞI INSTRUMENTELOR APARŢINÂND COMISIUNII. JUDECĂTOR. ŞI PARTE! IATA CE SUNT AGENŢII COMISIUNII EURO­PENE A DUNĂRII. Adăugaţi la toate acestea toate concesiunile ameţitoare cari au fost cerute de Comisiunea europeană a Dunării: scutirea de taxe de timbru, de taxă fiscală în bănci, de taxă pen­tru serviciile de transport public efec­tiv furnizate, scutirea vamală pentru toate im­portaţiunile, în numele Comi­­siunii, a membrilor ei şi a funcţiona­rilor ei, inviolabilitatea telegrafică, scutire poştală, scutire telegrafică, scutire telefonică, INTR'UN CUVÂNT SCUTIRI ŞI NUMAI SCUTIRI. Adaog că Puterile cari compun Co­misiunea europeană a Dunării au dreptul de a întreţine vase staţionare, însărcinate de a garanta milităreşte executarea deciziunilor lor la caz de nevoie. Comisiunea europeană a Du­nării merge până la a avea propriul ei cod civil intern. Ea regulează or­dinea succesorală cu privire la dis­tribuirea între soţi şi moştenitorii di­recţi sau indirecţi, a fondurilor de pensiune constituite în numele agen­ţilor ei demisionari sau decedaţi. Şi toate aceste preroga­­tive se exercită pe terito­riul unei Românii suve­rane ! România va păstra totdeauna o orga­scorburoase, îndoite, dar nişte fe­mei îngenunchiate, încremenite D mare recunoştinţă acestui de vraje, ale căror braţe un reu­­ni­sm internaţional, care i-a asi­sese să strângă părul lung cres-^urat^ timp de mai multe ^decade cât în neştire. Pe apă, pe crestele pomilor, pe potecile aleilor, din ce în ce mai şters, mai palid, ca o imensă şi împăciuitoare sărutare, se aşter­ne lumina de aur a amurgului, desvoltarea economică, la adă­postul certurilor politice euro­pene. Dar întreb : oare situaţia Ro­mâniei Noui, fruct al sacrificii­lor ei în timpul marelui războiu­ri al tratatelor de pace, este ea ION TOTU, cu adevărat compatibilă cu un regim creiat pentru Principatele dunărene din 1856 ? Justiţia ro­mână, admirabil organizată pentru drepturile a douăzeci de milioane locuitori, poate ea să nu fie considerată capabilă de a garanta cu imparţialitate drepturile a câteva sute de vase ? Tendinţa ce se constată azi de a face din suveranitatea Statelor o realitate, tendinţă de care au beneficiat numeroase state, poate ea lăsa România indiferentă regimului acestei servituţi şi acestui control al străinilor, pe care îl constitue comisiunea europeană a Du­nării ? Ar însemna sâ nu cunoaştem românii dacă nu ne-am da sea­ma că, dacă ei au fost totdea­una gata să dea comunităţii in­ternaţionale contribuţiunea lor, oricare ar fi fost sacrificiile cari ni s'au cerut, ei fac azi o dog­mă din egalitatea în drept şi in demnitate. Așa fiind, guvernul "po­ntânîei îşi propune de a începe prin calea legală, adică prin note adresa­te guvernelor interesate, pentt­ru a ajunge la supri­marea Comisiei europene a Dunării» Procedând astfel, Gu­­vernul Regal al României nu face operă de revizui­re, căci, conform articolu­lui 7 din Convenţiunea Statutului Dunării din 1921 aparţine guvernelor francez, britanic, italian şi român de a pune capăt puterilor comisiunii euro­pene a Dunării, prin în­cheierea între ele a unui acord în acest scop. Guvernului Regal al Ro­mâniei îi place să spere că va găsi pe lângă cele trei guverne precitate a­­celaş spirit de compre­hensiune de care acestea au dat dovadă în atât de numeroase ocazi faţă de alţii. Organismul succesor nu poate fi în chip firesc de­cât Statul teritorial — Ro­­mânia — în ce priveşte drepturile teritoriale su­verane care i-au fost ri­dicate şi care vor trebui să-i fie redate. Pentru rest s-ar putea examina soluţia ca comi­sia internaţională a Du­nării, cu sediul actual la Viena, să-şi întindă com­­­petinţa exact în condiţiile actuale. În acest fel, Statele ac­­tualmente reprezentate în Comisiunea europeană a Dunării îşi vor păstra misiunea de membru în Comisiunea intenaţională a Dunării de la Viena, cu­ acelaş titlu pe care îl au­ şi riveranii Dunării, situa­ţia care, dacă voim să vor bins franc şi drept, nu poa­te să displacă nimănui“. PRIMĂRIA Willi Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor inte­resaţi că în zilele de mai jos se vor ţine în localul Municipiului din str. V. Boerescu 13 licitaţii publice, adică: 1) La 14 August 1936 ora 11 dim. pentru aprovizionarea Serviciului Ga­rajelor Municipiului cu 3000 (trei mii) kgr. vaselină consistentă, punct de to­pire de minimum 105 grade. Vaselina va fi predată la cerere, treptat — treptat. Garanţia provizorie este de Lei 7000 (şapte mii) în numerar sau în recepția Cassei de Depuneri. 2) La 19 August 1936 ora 11 dim­ furnizarea a 300 vagoane piatră bo­lovani de râu pentru comuna subur­bană Lupeasca. (Licitaţie cu termen scurt). Piatra trebue să îndeplinească condiţiunile caetului nostru de sar­cini şi acelea ale caetului de sarcini tip C 1-3 al O R. N. (Mon. Ofic. Nr. 285/932) şi livrată franco vagon în­cărcat în depozitul comunal Colen­­tina sau în orice alt depozit comunal cu linie de garaj în raza Municipiu­lui, în termen de două luni de la aprobare. Plata transportului pe C. F. R. se va face de furnizor. Garan­ţia provizorie este de Lei: 50.000 în numerar sau în recipisa Cassei de Depuneri cu afectaţiune specială. Ofertele se vor depune în faţa Comi­siei de Licitaţii în plic închis şi si­gilat. 3) La 20 August 1936, ora 11 dim. (Licitaţie cu termen scurt) pentru construcţia spălătoriei cu anexe la Orfelinatul Radu Vodă. Devizul este de Lei: 875.000. Orice informaţiuni, carte de sarcini şi condiţiuni speciale, se pot lua de la Serviciul Licitaţiilor str. V. Boerescu Nr. 13, în orele de serviciu. Nr. 521 L/1936 din 28 Iulie 1936. p. Primar General, (ss.) Chr. Isidor, primeşte Abonamente de V i I g i­a t u r ă cu 50 lei pe lună Şeful Serv. Licitaţii, (ss.) Nic. J. Sarru -----•­••••----­ Municipiul Bucureşti PRIMĂRIA Sdfiii iii ilM Se aduce la cunoştinţa genera­lă, că în ziua de 13 luna August 1936, orele 11, se va ţine în lo­calul acestei Primării din Direcţiunea generală • Monopolului Alcoolului Bluj. Depozitelor judeţene *»•— Publicaţia tife Se publică spre cunoştinţa gene­rală, că, în ziua de Marţi 18 August 1936 ora 10 dimineaţa, în localul Di­­recţiunei Generale a Monopolului Al­coolului din str. Stavropoleos No. II etaj. H„ se va ţine o licitaţie publică cu oferte închise pentru procurarea a 80 budane de stejar, necesare Admi­nistraţiei Monopolului Alcoolului pentru prepararea şi depozitarea ra­chiurilor. Budanele vor avea forma obişnuită de butoi şi capacitatea de 2.500 h­r. cu o toleranţă în plus de 20% şi în minus 15%, iar dimensiu­nile lor vor fi aprovizionate : lungi­mea 1700 mm, şi diametrul fundului 1400 mm. Tranşele de livrare sunt următoa­rele : 20 budane la 35 zile dela adjude­carea definitivă. 30 budane la 20 zile după termenul primei tranşe. 30 budane la 20 zile dela penulti­ma tranşe. Licitaţia se va ţine în conformitat cu art. 88—110 inclusiv din Legea Contabiltăţii Publice, Regulamentul Oficiului Central de licitații și Nor­mele publcate în Monitorul Oficial-­ No. 127 din 4 Iunie 1931 pag. 5014 - 5022. Toate persoanele care vor lua parte la licitație vor depune pe lângă ofer­te și o garanție de 5% din valoarea furniturei oferite, iar oferta se va face numai în conformitate cu caetul de sarcini, care poate fi văzut zilnic între orele 11—13 jum., în localul Di­recțiune: Generale a Monopolului Alcoolului. Preiectm H Tighins —• • •— Publicafiime CORPUL port.*10B. ILFOV Pigblicațiuni Vânzări mobiliare In baza adresei No. 29429/936, a trib. Ilfov secţia Notariat se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 6 (şase) August 1936, de la ora 8 dim. din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, B-dul Domniţei No. 3 (trei) averea mobilă urmărită a Soc. de Transporturi „In­­trans“ S. A. care se compune din una casă de bani marca Works Standard, și altele anume specificate în proce­­sul-verbal de urmărire, spre despă­gubirea creditoarei Otilia Bauer. Publ. No. 40365. — Dos. 18233/935. In baza adresei No. 41892/936, a Jude Ocol. 5 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 12 (douăsprezece) August 1936, de la ora 8 dim. din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucu­reşti, str. Justiţiei No. 11, averea mo­bilă urmărită a d-lui Solomon Fruch­tenberg, care se compune din una sufragerie lemn maro lustruit, şi al­tele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubi­rea creditorului Isac Herman. Publ. No. 40507. — Dos. 8006/936. Publicațiune

Next