Viitorul, august 1936 (Anul 28, nr. 8564-8590)
1936-08-01 / nr. 8564
mi imiaamf imimmiB Oaven„Săptă-GRADINA A. R. P. A. — tură în Mexico“ şi revista mâna râsului“ CAPITOL ŞI RQXY. — Fugara cu Margareth Sullivan şi Henry Fonela, jurnal şi complectare. REGAL.— Danieli Rareux în Mad- ÎS Bazele Mozart şi Jurnal Paramount. VOX. — Mandatul de arestare cu Aibert Montgomery şi complectare. SAVOY. — închis pentru renovare. '4 ORSO. — Alarma de noapte şi Tot Surâsul vorbeşte. TRIANON. — încins pentru renovare. SELECT. — Les beaux jours şi la Bandera. ED. PALACE. — închis pentru re- novare. FEMINA — Maria Baskirtseff şi Trei Silly Simphonii colorate. SCALA. — O aventură în zori de zi cu Carole Lombard şi jurnal Paramount. SALA A. R. A. — „O aventură în Mexico“ şi revista „Săptămâna râsului“. SPLENDID. — Charles Vanel în Jocul cu moartea şi Marcel Chantal în Antonia. ODEON. — Romanul unui spahiu cu Miereille Balín şi Reporter fără voie Szoeke Szakall REX. — Richelieu cu George Arliss fi Muzicantul din Petersburg. FRANCLIN. — Knoch-ut şi In subteranele Parisului. CITY. —Camera neagră şi Bucle de aur cu Shirley Temple, MIA. -r Indiile se revoltă şi Antonia. MILANO. — Stan şi Bran poliţişti şi Vreau să-mi trăesc viaţa. LIZEANU. — Ultima romanţă şi Bestia din Borneo LIA — Şarlatanul. Un avort fatal cu Richard Barthelmes şi Un sat ideal cu Georg Alexander. DARLY — Noaptea visurilor mele cu Lilian Harvey şi Zou-Zou cu Josephine Baker. RAHOVA — Vreau să-mi trăesc viaţa cu Joan Crawford şi Fantoma din Expresul No. 6. OMNIA. — Uniţi pe vecie, Dorinţa şi Trupa Stoenescu. BIZANTIN. — Aur şi Prinţesa Turando! GLORIA. — Romanul unui Spahiu şi Nocturno. TOMIS — Soţie şi amantă cu Kay Francis şi Becky Shap cu Miriam Hopkins GRADINA ŞI SALA FORUM.—Simona şi Trandafiriul însângerat. MARCONI. — Misterele Parisului și comedie. AIDA. — Trandafiri negri și Antonia cu Marcele Chantal. MANON. — închis pentru mărirea sălei. • Pagina 1 l-a RATIV.MVZKA LlîiilJIi?!l despre critica im Scriam, deunăzi, că oricine ar privi, cu atenţie, fenomenul literar românesc şi-ar da, cu siguranţă seama de realitatea unei adevărate avalanşe de cărţi năpustite, fără nici un control în rafturile şi vitrinele librăriilor. Mai întâi, o categorică inflaţie a romanului de cel mai dubios conţinut (a se vedea, în sensul aceste „Cimitirul Buna Vestire" de Tudor Arghezi). Cu foarte rare excepţiuni, romanul românesc aşa cum este scris astăzi, excelează—dacă acesta poate fi termenul, — prin abundenţa paginilor de lubricitate şi de cel mai desgustător erotism. Sub scuza realismului, autorii bruschează linia bunului gust, închipuindu-şi că derivă spre planul literar, viaţa, sub aspectele ei autentice. Adevărul este că aceşti „autori" nu izbutesc decât o plăsmuire literară de cel mai acut hibridism artistic. De-ar fi să-i desprinzi vieţii, numai aspectele abjecte şi încă acestea pot căpăta un sens artistic, atunci când spiritul creator are darul să transfigureze până la valoarea emoţiei estetice, materialul amorf. Cum, însă, capacitatea aceasta de prelucrare a elementelor de inspiraţie, este absentă la cei mai mulţi orgolioşi ,,romancieri", apare perfect explicabilă producţia, fără contenire, a cărţilor triviale, lipsite de orice semnificaţie artistică. 6.30 Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 închiderea emisiunii. 13.30 Ora. Cota Dunării. Bursa. Culturale. Sport. 13.40 Muzică variată (discuri). Uvertură la „O dimineaţă, o după amiază şi o seară la Viena“ de Suppé (arch. Filarmonică din Viena, dirij. de Heger.-H.M.V.); Potpuriu de Melodii din operetele lui Lehar (orch. simf. din Berlin dirij. de Weissmann (O); Fantezie pe motive de Offenbach (orch. Marek Weber.-H. M. V.); Caravana de Bayer (orch. Weber.H. M.V.). 14.15 Radio jurnal. 14.30 Muzică distractivă (discuri) : Chittarata napoletana şi Ţiganca de Paisello (voce: Isa Kremer,C.); Când înfloreşte violeta tango de Borchert şi Spune-mi ce ai pe inimă de Lorey (H. M. V.); Zilele trec de Böhmelt şi Mii de stele strălucesc, serenadă de Rust (H. M. V.); Peter ! Peterfox şi O lacrimă ascunsă-vals de Woods. (H.M.V.). 15 Ultimele știri. 19 Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. 19.03 Concert de după amiază — Orchestra de Salon Radio, dirij. de Th. Rogalski; Uvertură la Studenţii veseli de Suppé; Nunta broaştelor de Bell; Floricele, potpuriu de Paschill; Tango din opereta Casanova de Benatzky; Slowfox de Bergmann; Fără tine nu-i plăcere! fox de Doelle; Mars fox de Engelberger; Cavatina de Raft; Frumos ca primăvara fox de Grothe. UNIVERSITATEA RADIO 20 Grânele noastre din acest an de D. Andronescu. 20.20 Concert de muzică modernă la 2 piane — Th. Cosma şi N. Chirculescu; Mister Moon de Brown; Fă-mi o plăcere! de Coslow; Nimic mai încântător! de Berlin; Ritm şi romanţă de Wallers; Potpuriu din filmele lui Fred Astaire. 20.55 Consideraţiuni asupra epocii noastre de prof. Mihail Ralea. 21.10 „Faust“ operă în 5 acte Ch. Gounod (discuri). DISTRIBUŢIA Marhareta: Mireille Berthon. Faust: Cesar Vebbani. Mefisto: Marcel Journet. Siebel: Marthe Coif fier. ' Valentin: Louis Musy. Martha: Jeanne Montfort. Corul Operii din Paris dirij. de Henri Biisser. In pauza ralităţi. In pauza II jurnal. In pauza III (23.05—23.15): Sport. In pauza IV (23.50—0.05): Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană şi Ultimele ştiri. raţie, dintre care „Antileza“, care serveşte ca motiv şi pentru o senzaţională înscenare coregrafică realizată de Floria Capsali şi Clark Nicolas va fi fără îndoială marele şlagăr al Capitalei. D-l . Tănase pregăteşte un spectacol răsunător, în cadrulunei montări extraordinare şi cu concursul unei distribuţii de mâna întâi în rândurile căreia întâlnim numele d-nelor : Elena Zamora, Rémée Annie, Anne Capustin, Didi Theodorescu, Vera Tacco, Cecile Grigoriu, Vivette Popescu, Margareta Gheorghiu, Elena Burmaz, etc. etc. şi d-niiC. Tănase, I. Talianu, N. Roman, N. Balaban, Piu Mironescu, I. Dinescu, Trestian, Stoenoiu, Fintea Gheorghiu, etc. etc. şi Al. Gigariu. Premiera are loc în seara de 1 August, în frumoasa interpretare a d-lor G. Timică, Ionel Ţăranu, Jules Cazaban, Cr. Eterle, Jenică Constantinescu, C. Hociung, Niculescu-Cadet, şi a d-nelor Silvia Dumitrescu, Cătuşă Elvas, Maria Sandu, Cella Marion, Sofica Ionescu, Renée Presoranu, etc. Un public extrem de numeros umple în fiecare seară frumoasa grădină şi aplaudă la scenă deschisă pe interpreţi. Un succes formidabil „La Jar dina Marconi Actul I şi III al acestei minunate farse se petrece la Ministerul Educaţiei Fizice şi al Sănătăţii Morale, iar actul II la Snagov la hotelul „La Iarbă Verde“. Programul editorial de toamnă al Fundaţiei pentru literatura sa^rţă^R^el^Carol II“ Păşind sub înalta oblăduire a Suveranului — în al patrulea an de străduinţe pentru ridicarea prestigiului nostru cultural prin tipărituri de ţinută şi de calitate, editura Fundaţiei pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II* s’ar putea , socoti îndreptăţită la un bilanţ întru totul satisfăcător. Drumul parcurs, vădeşte astăzi o activitate editorială nedezminţită în adâncurile ei rosturi culturale. Dar Editura Fundaţiei pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II” preferă fără bilanţuri, să continue pur şi simplu realizarea înaltului gând regal şi a operei începute. Colecţiile distincte create până acum şi îmbrăţişând, cu egală căldură ocrotitoare, tot ceea ce reprezintă actualmente, în varietatea ei, spiritualitatea românească, vor fi complectate în cursul campaniei de tipărituri, de la toamnă, cu noi şi preţioase contribuţii. Vor apărea astfel: Matei I. Caragiale: „Versuri şi proză”, ediţia definitivă sub îngrijirea d-lui Perpessicius; Dragoş Protopopescu: „Fenomenul Englez”; Prof. I. Simionescu: „Ţara Noastră”; Damian Bogdan şi H. Stahl: „Paleografie Slavo-Română; B. P. Haşdeu: „Opere ’, ediţie definitivă sub îngrijirea d-lui Mircea Eliade; Perpessicious: „Menţiuni Critice”, vol. III; Al. Claudian: „Auguste Comte” ; V. I. Popa: „Aurel Vlaicu” (Bibi. Energia); E. Ludwig: „Schlienann” (Bilb. Energia); I. Sân-Giorgiu: „Goethe”, M. Moşandrei: „Singurătăţi”, versuri şi Cicerone Theodorescu: „Cleştar”, versuri. Sunt nume şi titluri care ele înşile pot indica un plan editorial alcătuit cu un singur gust al selecţiunei şi cu chibzuinţă organizat. Editura Fundaţiei pentru Literatură şi Artă „Regele Carol I” îşi continuă astfel cu autoritate dar şi cu o râvnă integral răsplătită prin rezultatele ce obţine, activitatea sa dovedită de nemăsurat folos progresului culturii româneşti. CARNET Dacă astfel se întâmplă lucrurile cu această categorie estetică — — romanul —, nu mai puţină anarhie prezintă şi celelalte planuri de manifestare literară. Cine ar putea tăgădui impresia de haos, pe care o lasă întreaga noastră mişcare artistică ? Dacă pricina acestei stări de lucruri stă în atâtea nejustificate pretenţii literare, pe cari sub forma concretă a cărţilor o manifestă aşa zişii „scriitori“ de astăzi, dacă explicaţia acestei anarhii stărite în vanita Azi şi în fiecare seară la grădina Izbânda din calea Văcăreşti 21, se reprezintă cu un succes extraordinarea atâtor închipuiţi literaţi, trebue lfrum°asa comedie Blonda de la Căciulata, localizare de d-l Ionel Ţăranu, să recunoaştem că aceasta se datoreşte în cea mai mare parte, crizei prin care trece actuala critică literară. Şi când spunem critică literară nu ne mai gândim la cronicele şi recenziile ce apar în aproape toate gazetele. Critica foiletonistică, aşa cum se scrie în majoritate, adică aservită editurilor sau spiritului de coterie, a sfârşit de mult de a mai putea fi un îndreptar sincer pentru orientarea gustului literar al cetitorilor, li lipseşte mişcării literare de astăzi un condei critic de competenţă şi, mai presus de onestitate profesională, de prestigiu, un critic ale cărui norme călăuzitoare să slujească perseverent, atât publicului cetitor cât şi scriitorilor rătăciţi. Mişu Fotino, Niculescu-Buzău, Vasiliu Birlic, Romeo Lăzărescu, G. Chamei, C Antoniu, Geo Maican, N. Velculescu, Axente, Emil Botta, Nora Piacentini, Sylvia Fulda, Maria Vauvrina, Fifi Harand, Angela Mateescu, Tina Radu, Susu Iupceanu, Letiţia Lorenţia, alcătuesc, strălucitul ansamblu al hilariantei false „La iarbă verde“, trei acte de Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu pe care o N. MIHAESCU AZI la RADIO de 21.35—21.40 : Actua(22.10—22.20): Radio Blonda de la Căclulata bă verde“ ansmn ,1111 ŞTIRI ARTISTICE TEATRELE „Barca TEATRUL CĂRĂBUŞ. — pe valuri“. TEATRUL NOU. — „Bucureştiul râde, Bucureştiul cântă." GRADINA MARCONI (Griviţei). — „La iarbă verde“, farsă în 5 acte de Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu TEATRUL NATALIŢA PAVELESCU. (Hala Traian). — Parfumul nevesti-mi. GRADINA VOLTA BUZEȘTI— Café Viena. TEATRUL LIGII CULTURALE. — Prostul. TEATRUL IZBÂNDA. — Blonda de la Căciulata STRANDUL KISELEFF.— (E preferat de toţi bucureștenii). STRANDUL MOARA CIUREL. — Apă curgătoare, plaje, pădure, restaurant. LIDO. — Bazin cu valuri (aer, soare, agrement). In preajma premierei operetei „Trei fete cucuete“ la Cărăbuş Cărăbuşul anunţă ultimile trei reprezentanţii cu amuzantul vodevil „Barca pe Valuri“ prelucrate de d-nii N. Kiriţescu, Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu, cu d-l C. Tănase în principalul rol masculin. Pe scenă se repetă că asiduitatea, sub conducerea d-lui N. Kiriţescu faimoasa operă în trei acte „Trei fete cucuete“ (Trois jeune ,filles ,nues),cit. text de Mirande şi Wilmetz şi muzică de Moretti.Adaptarea românească este datorită d-lui N. Kiriţescu, iar apreciatul compozitor G. Dendrino a colaborat cu câteva melodii de fermecătoare inspi Noua Sacristie din Florenţa (Continuare din pag. 1-a) traşi de inutilul şi ridiculul acestui sbucium, trecătorii vor continua să privească, să râdă sau nu, însă nimeni nu-i va da prin minte că deasupra lor au cerul cel mai frumos din lume. & încheiem ziua făcând un popas mai lung în grădina, dragă florentinilor, Cascinele. E o pădure prin care aleele îngrijite şerpuiesc ca sălile unui labirint. Lume puţină şi linişte multă. Doar freamătul continuu, monoton şi dulce al arborilor, te învăluie în farmecul şi muzicalitatea acestui suspin de frunze. Dealungul Arno-ului, sălciile pletoase se oglindesc în valurile domoale. Cum stau așa, cu trunchiurile „VIITORUL" Anul XXVIII Mo. 8564. Vineri Iulie 1936. Procesul penal de fond al inculpaţilor arestaţi, Eug. Grosz, Niedlhofer, Samuelly, Donciu Georgescu şi Radu Anghel pentru exporturile, falsificare şi deturnare de devize în dauna Băncii Naţionale, a primit termen de judecată la 28 Septembrie în faţa Tribunalului Ilfov, Secţ. I corecţională. Ori, însă, s’a judecat cererea de eliberare provizorie a unuia dintre arestaţi, anume S. Samuelly, procurist al afacerilor Grosz, care, a cerut Tribunalului ca după 7 luni de prevenţie şi faţă de faptele mai puţin grave ce i se impută să fie lăsat să se judece în libertate pe bază de cauţiune. Cererea s-a desbătut în faţa complectului format cu d-l preşedinte Manolescu şi a fost combătută de către d-l prim procuror Al. Procop Dumitrescu pe motivul necesităţii justiţiei de a menţine sub pază pe arestat. Tribunalul a respins cererea de eliberare. La 6 August crt. va judeca şi cererea de eliberare făcută de alt arestat Radu Anghel, fost funcţionar la Banca Naţională. Procesul Băncii Bercovitz In faţa secţ. I comerţ formată din d-nii jud. Costin şi Cristea, s’a desbătut ori acţiunea de declarare în stare de faliment a Băncii Bercovitz, făcută de un grup de deponenţi pentru neachitarea ratelor concordatare şi pentru desfiinţarea sentinţei însăşi de concordat care se susţine a fi fost obţinută pe baza unei expertize criticabile şi în orice caz pentru motivul că situaţia actuală a Băncii justifică declararea căci şi din punct de vedere al legii asanării Banca nu poate avea beneficiul moratoriului de 5 ani, de vreme ce are concordatul comercial. S-a cerut admiterea unei noui expertize care să constate că situaţia băncii nu corespunde cerinţelor legii. Tribunalul a rămas în deliberare până în ziua de 4 August crt. Apelurile la sentinţa în nenorocirea dela Cotroceni La Tribunalul Ilftov, Secţ. IV-a corecţională, care a judecat procesul nenorocirii dela Cotroceni s-au înregistrat 260 apeluri ale dăunăţilor nemulţumiţi cu sumele acordate drept despăgubiri civile. Toate apelurile vor fi concentrate la o singură secţiune a Curţii de Apel Bucureşti, Secţ. II şi vor primi termen de judecare în scurt timp. Diversa D-l judecător de instrucţie de la cabinetul 4, M. Tretinescu primind spre instruire pe şoferul Gh. Petraşcu din strada V. Mărăcineanu Nr. 5, a trimis contra lui mandat de arestare pentru omor prin imprudenţă, depunându-l la Văcăreşti. Şoferul, conducând cu viteză automobilul camion Nr. 18.251 B, pe b-dul Elisabeta, a ucis pe femeia Gisela Benedik. Procesul privitor la excrocheria cu devize a lui Max Schenerman se va judeca de către Tribunalul Ilfov, Secţ. II corecţională la 21 Septembrie crt. Palatul justiţiei CEHEI! HOESJBEil îl AEflCEHEA GflSZ DOCTORUL TIBERIU AHIISTHSIU fost Asistent al Facultăței de Medicină din Paris BOLI INTERNE stomac, intestine, ficat, inimă și piapt Str. Armenească 36 —TELEFON 2.10.20- em ! România cere SUPRIMAREA COMISIUNII EURO PENE a DUNĂRII (Continuare «ltra pagina 1 a) Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 19 August 1936, ora 10, potrivit dispoziţiunilor art. 88—110 din legea contabilităţii publice, Regulamentul O. C. L. şi normelor publicate în Monitorul Oficial Nr. 127/931, se va ţine în palatul Administrativ al judeţului Tighina, licitaţia publică urgentă, pentru darea în antrepriză a lucrărilor de împietruire a drumului judeţean No. 6 Tighina-Chiţcani-Cioburciu, la locul zis Vescolăi Cut“ între km. 2+300—9-1-100, in valoare de 2.890.000 lei, după deviz, calear ofertele se vor depune în plicuri „ . . . .. .. "închise şi sigilate, separat de garan-Rahovei Nr. 39, licitaţiune purtaţie 5% din valoarea devizului şi blică prin oferte închise şi sigila de certificate legale de capacitate, te pentru imprimarea a 40 (patru Devizul, caietul de sarcini şi toate .............. informaţiunile relative acestor lucrări, se pot cere de la Serviciul judeţean de drumuri Tighina. Prefect, Indescifrabil Subprefect, Indescifrabil Publ. No. 13278, zeci) exemplare situaţiuni financiare şi 100 (una sută) broşuri al bugetului sectorului III Albastru, conform modelelor ce se pot vedea în orice zi de lucru între orele 11—13A la serviciul Financiar din calea Rahovei Nr. 39. Garanţia provizorie 5% asupra ofertei în numerar sau efecte de stat, însoţite de borderoul lor. Art. 88—110 din legea asupra contabilităţei publice sunt aplicate acestei întreprinderi. p. Primar, Aurel N. Lascu. Secretar general, Indescifrabil. 24134/4522/R/936 1936 Iulie 28. A APARUT: Democraţia Revista Cercului de Studii a Partidului National-Liberal Anul XXIV. No. 5-6 Mai Iunie 1036 cu următorul sumar: Tancred Constantinescu. .on D. Barzan .... Bosniei Paraschivescu . . Pavel Cuzminski .... Dr. G. D Creangă .... Radu V. Vâlsănescu . . . Panaitescu Scarlat, general George II Georgescu. . . Dr. Radu Stoenescu . . . Din trecut (Ionel şi Vintilă Brătianu) Nitrogenul Statul, legile şi politica ţărănească Rotativa Iresponsabilităţii Câteva măsuri de îmbunătăţire in finanţele statului, judeţelor şi comunelor Actualităţi externe Asuprirea actuală a Tinereţii Statul Naţional Ţărănesc Din paradoxele politicii noastre economice PAETUL 25 LEI MUŞTELE OTRAVESC ALIMENTELE FLIT, LE UCIDE/ Nu toleraţi plictiseala şi pericolul insectelor. Incredinţaţi-vă că vi se livrează adevăratul FLIT puternic — făcut dintr’o formulă renumită care îi dă o mai mare putere ucigătoare. FLIT ucide cu siguranţă toate insectele din locuinţe. Nu pătează. Insistaţi asupra bidonului sigilat galben, cu soldat şi banda neagră. împrăştiaţi noul FLIT PRAF în găuri şi crăpături. Insectele agoidinare îl ating şi mori FLIT “-insecticidul care ucide întotdeauna devenit din ce în ce mai greu, cu excepţia aceluia al guvernului României, care special interesat în execuprezintă în fiecare seară cu un succtarea lucrărilor şi mai ales grav aces formidabil Teatrul Vesel întrămeninţat in interesele sale economice vitale, a fost totdeauna dispus să consimtă la cele mai mari sacrificii pentru ţara izolată printr'o obstruare totdeauna posibilă a unei ieşiri la mare. In aceste condiţii, guvernul român n'ar putea nici să neglijeze, nici sâ se teamă de a proclama deschis că el nu înţelege să lase să se năruiască singurul său debuşeu fluvial important la Marea Neagră, pivot al existenţei sale economice. MOTIVELE DE ORDIN MORAL ŞI POLITIC Dacă trecem la motivele de ordin moral şi politic, ele sunt atât de numeroase, încât enumerarea lor nu ar putea să aibă decât un caracter pur indicativ.Scopul, creierii comisiunii a fost facerea lucrărilor necesare „la gurile Dunării şi în regiunile vecine". Dar în acelaş timp cu această sarcină technică, comisiunea primea o sarcină administrativă relativă la navigaţiune. Şi cum reglementarea technică comporta şi represiunea contravenţiunilor, nu era decât un pas de făcut pentru crearea unui drept. Organele Comisiunii europene a Dunării se recrutează fie printre străini, puşi la ordinele exclusive ale Comisiunii europene a Dunării. In adevăr, un agent este pus în capul portului Sulina, declarat port internaţional, şi un altul in capul Inspecţiunii navigaţiei pe tot cursul fluviului până la Brăila. Fiecare din aceşti doi agenţi — căpitanul portului şi Inspectorul navigaţiei — nu au numai o copetinţă administrativă, dar mai mult, ei au dreptul de jurisdicţie, fiecare în resortul lui. EI CONSTATA SINGURI SAU AJUTAŢI DE AGENŢII LOR CONTRAVENŢIUNILE, EI ÎNTOCMESC PROCESE VERBALE, EI CITEAZA MARTORI, EI JUDECA IN PRIMA INSTANTA SI DAU HOTARIREA LOR IN NUMELE COMISIUNII EUROPENE A DUNĂRII. ACESTE HOTARIRI SUNT SUSCEP TIBILE DE APEL IN FAŢA COMISIUNII EUROPENE A DUNĂRII, CARE ESTE IN ACELAŞ TIMP INSTANŢA DE APEL SI CURTE DE CASAŢIE, DAR ELE NU POT FI NICIODATĂ ATACATE IN FAŢA INSTANŢELOR ŢARII. Mai mult, cei doi agenţi ai Comisiunii, cari au competinţă pentru a judeca afacerile penale şi de a condamna fie pe căpitanul vasului, fie pe pilot, fie pe amândoi împreună la o amendă oarecare, au dreptul extraordinar necunoscut în nici o instituţie din lume, DE A INCLUDE IN AMENDA SUMA AFERENTA PAGUBEI CAUZATE LUCRĂRILOR ŞI INSTRUMENTELOR APARŢINÂND COMISIUNII. JUDECĂTOR. ŞI PARTE! IATA CE SUNT AGENŢII COMISIUNII EUROPENE A DUNĂRII. Adăugaţi la toate acestea toate concesiunile ameţitoare cari au fost cerute de Comisiunea europeană a Dunării: scutirea de taxe de timbru, de taxă fiscală în bănci, de taxă pentru serviciile de transport public efectiv furnizate, scutirea vamală pentru toate importaţiunile, în numele Comisiunii, a membrilor ei şi a funcţionarilor ei, inviolabilitatea telegrafică, scutire poştală, scutire telegrafică, scutire telefonică, INTR'UN CUVÂNT SCUTIRI ŞI NUMAI SCUTIRI. Adaog că Puterile cari compun Comisiunea europeană a Dunării au dreptul de a întreţine vase staţionare, însărcinate de a garanta milităreşte executarea deciziunilor lor la caz de nevoie. Comisiunea europeană a Dunării merge până la a avea propriul ei cod civil intern. Ea regulează ordinea succesorală cu privire la distribuirea între soţi şi moştenitorii direcţi sau indirecţi, a fondurilor de pensiune constituite în numele agenţilor ei demisionari sau decedaţi. Şi toate aceste prerogative se exercită pe teritoriul unei Românii suverane ! România va păstra totdeauna o orgascorburoase, îndoite, dar nişte femei îngenunchiate, încremenite D mare recunoştinţă acestui de vraje, ale căror braţe un reunism internaţional, care i-a asisese să strângă părul lung cres-^urat^ timp de mai multe ^decade cât în neştire. Pe apă, pe crestele pomilor, pe potecile aleilor, din ce în ce mai şters, mai palid, ca o imensă şi împăciuitoare sărutare, se aşterne lumina de aur a amurgului, desvoltarea economică, la adăpostul certurilor politice europene. Dar întreb : oare situaţia României Noui, fruct al sacrificiilor ei în timpul marelui războiuri al tratatelor de pace, este ea ION TOTU, cu adevărat compatibilă cu un regim creiat pentru Principatele dunărene din 1856 ? Justiţia română, admirabil organizată pentru drepturile a douăzeci de milioane locuitori, poate ea să nu fie considerată capabilă de a garanta cu imparţialitate drepturile a câteva sute de vase ? Tendinţa ce se constată azi de a face din suveranitatea Statelor o realitate, tendinţă de care au beneficiat numeroase state, poate ea lăsa România indiferentă regimului acestei servituţi şi acestui control al străinilor, pe care îl constitue comisiunea europeană a Dunării ? Ar însemna sâ nu cunoaştem românii dacă nu ne-am da seama că, dacă ei au fost totdeauna gata să dea comunităţii internaţionale contribuţiunea lor, oricare ar fi fost sacrificiile cari ni s'au cerut, ei fac azi o dogmă din egalitatea în drept şi in demnitate. Așa fiind, guvernul "pontânîei îşi propune de a începe prin calea legală, adică prin note adresate guvernelor interesate, penttru a ajunge la suprimarea Comisiei europene a Dunării» Procedând astfel, Guvernul Regal al României nu face operă de revizuire, căci, conform articolului 7 din Convenţiunea Statutului Dunării din 1921 aparţine guvernelor francez, britanic, italian şi român de a pune capăt puterilor comisiunii europene a Dunării, prin încheierea între ele a unui acord în acest scop. Guvernului Regal al României îi place să spere că va găsi pe lângă cele trei guverne precitate acelaş spirit de comprehensiune de care acestea au dat dovadă în atât de numeroase ocazi faţă de alţii. Organismul succesor nu poate fi în chip firesc decât Statul teritorial — România — în ce priveşte drepturile teritoriale suverane care i-au fost ridicate şi care vor trebui să-i fie redate. Pentru rest s-ar putea examina soluţia ca comisia internaţională a Dunării, cu sediul actual la Viena, să-şi întindă competinţa exact în condiţiile actuale. În acest fel, Statele actualmente reprezentate în Comisiunea europeană a Dunării îşi vor păstra misiunea de membru în Comisiunea intenaţională a Dunării de la Viena, cu acelaş titlu pe care îl au şi riveranii Dunării, situaţia care, dacă voim să vor bins franc şi drept, nu poate să displacă nimănui“. PRIMĂRIA Willi Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în zilele de mai jos se vor ţine în localul Municipiului din str. V. Boerescu 13 licitaţii publice, adică: 1) La 14 August 1936 ora 11 dim. pentru aprovizionarea Serviciului Garajelor Municipiului cu 3000 (trei mii) kgr. vaselină consistentă, punct de topire de minimum 105 grade. Vaselina va fi predată la cerere, treptat — treptat. Garanţia provizorie este de Lei 7000 (şapte mii) în numerar sau în recepția Cassei de Depuneri. 2) La 19 August 1936 ora 11 dim furnizarea a 300 vagoane piatră bolovani de râu pentru comuna suburbană Lupeasca. (Licitaţie cu termen scurt). Piatra trebue să îndeplinească condiţiunile caetului nostru de sarcini şi acelea ale caetului de sarcini tip C 1-3 al O R. N. (Mon. Ofic. Nr. 285/932) şi livrată franco vagon încărcat în depozitul comunal Colentina sau în orice alt depozit comunal cu linie de garaj în raza Municipiului, în termen de două luni de la aprobare. Plata transportului pe C. F. R. se va face de furnizor. Garanţia provizorie este de Lei: 50.000 în numerar sau în recipisa Cassei de Depuneri cu afectaţiune specială. Ofertele se vor depune în faţa Comisiei de Licitaţii în plic închis şi sigilat. 3) La 20 August 1936, ora 11 dim. (Licitaţie cu termen scurt) pentru construcţia spălătoriei cu anexe la Orfelinatul Radu Vodă. Devizul este de Lei: 875.000. Orice informaţiuni, carte de sarcini şi condiţiuni speciale, se pot lua de la Serviciul Licitaţiilor str. V. Boerescu Nr. 13, în orele de serviciu. Nr. 521 L/1936 din 28 Iulie 1936. p. Primar General, (ss.) Chr. Isidor, primeşte Abonamente de V i I g ia t u r ă cu 50 lei pe lună Şeful Serv. Licitaţii, (ss.) Nic. J. Sarru -----•••••---- Municipiul Bucureşti PRIMĂRIA Sdfiii iii ilM Se aduce la cunoştinţa generală, că în ziua de 13 luna August 1936, orele 11, se va ţine în localul acestei Primării din Direcţiunea generală • Monopolului Alcoolului Bluj. Depozitelor judeţene *»•— Publicaţia tife Se publică spre cunoştinţa generală, că, în ziua de Marţi 18 August 1936 ora 10 dimineaţa, în localul Direcţiunei Generale a Monopolului Alcoolului din str. Stavropoleos No. II etaj. H„ se va ţine o licitaţie publică cu oferte închise pentru procurarea a 80 budane de stejar, necesare Administraţiei Monopolului Alcoolului pentru prepararea şi depozitarea rachiurilor. Budanele vor avea forma obişnuită de butoi şi capacitatea de 2.500 hr. cu o toleranţă în plus de 20% şi în minus 15%, iar dimensiunile lor vor fi aprovizionate : lungimea 1700 mm, şi diametrul fundului 1400 mm. Tranşele de livrare sunt următoarele : 20 budane la 35 zile dela adjudecarea definitivă. 30 budane la 20 zile după termenul primei tranşe. 30 budane la 20 zile dela penultima tranşe. Licitaţia se va ţine în conformitat cu art. 88—110 inclusiv din Legea Contabiltăţii Publice, Regulamentul Oficiului Central de licitații și Normele publcate în Monitorul Oficial- No. 127 din 4 Iunie 1931 pag. 5014 - 5022. Toate persoanele care vor lua parte la licitație vor depune pe lângă oferte și o garanție de 5% din valoarea furniturei oferite, iar oferta se va face numai în conformitate cu caetul de sarcini, care poate fi văzut zilnic între orele 11—13 jum., în localul Direcțiune: Generale a Monopolului Alcoolului. Preiectm H Tighins —• • •— Publicafiime CORPUL port.*10B. ILFOV Pigblicațiuni Vânzări mobiliare In baza adresei No. 29429/936, a trib. Ilfov secţia Notariat se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 6 (şase) August 1936, de la ora 8 dim. din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, B-dul Domniţei No. 3 (trei) averea mobilă urmărită a Soc. de Transporturi „Intrans“ S. A. care se compune din una casă de bani marca Works Standard, și altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea creditoarei Otilia Bauer. Publ. No. 40365. — Dos. 18233/935. In baza adresei No. 41892/936, a Jude Ocol. 5 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 12 (douăsprezece) August 1936, de la ora 8 dim. din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Justiţiei No. 11, averea mobilă urmărită a d-lui Solomon Fruchtenberg, care se compune din una sufragerie lemn maro lustruit, şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea creditorului Isac Herman. Publ. No. 40507. — Dos. 8006/936. Publicațiune