Viitorul, aprilie 1937 (Anul 29, nr. 8767-8791)

1937-04-11 / nr. 8776

­ BURSA Târgul Oficial încheieri din 9 Aprilie 1937 EFECTE împrumutul de stabilizare 53, 52 7-8, 3-4, 7-8. împrumutul de desvoltare 47 7-8, 3-4, 5-8. împrumutul refacerii 1920, 55.25. Rentă din 1933, 53.50. înzestrare (mari), 715-8, 1-2. înzestrare (mici), 70.50, 75, 70.90. Scrisuri urbane București, 5 la sută 29.50. Consolidare 30.50, 30.60, 30.55, 30.50, 30.40, 30 3­8, 30.25. Ur. Buc. emis. noui, 53.25. Judeţene 4.50 la sută, 72. ACŢIUNI Banca Naţională 4825. Banca Românească 455, 458, 455. Creditul Industrial 645. Petrol Block 130. Credit Minier 325, 24. I. R. D. P. 96, 97, 98, 99. Mica 1735, 730, 725, 720, 715, 720, 722 725. Letea 825, 15, 10, 18. Reșița 640, 42, 40, 42, 43, 44, 45. S. T. B. optate 1500, 490. S. R. D. 915. Generala 1350. Pagina V-a. D-l MIHAIL BERCEANU, subsecretar de Stat la Minis­terul de Industrie şi Comerţ După ce d-sa îşi ia rămas bun de la Ministerul Agricul­turii şi Domeniilor a avut loc instalar­ea_d-sale_la_Mi­­nisterul de Industrie şi Comerţ. — Cuvântările d-lor V. P. SASSU, ministrul de justiţie şi Ad-interim la Agri­cultură şi domenii, VALERIU POP, ministrul de Industrie şi Comerţ şi a d-lui M. BERCEANU, subsecretar de Stat un punct crucial. Balanţa favorabilă a comerţului nostru ne obligă astăzi să ne adaptăm împrejurărilor actuale şi făcând o politică de dirijare eco­nomică să imprimăm economiei noa­stre naţionale caracterul pur româ­nesc. Este drept că noi cu spiritul latin suntem oarecum puţin accesibili unei asemenea politici care implică îngră­diri şi presiuni o adaptare însă a e­­conomiei naţionale la spiritul naţio­nal este neapărat necesar. Vin de la ministerul agriculturii un­de am avut prilejul să cunosc pro­blemele acestei importante ramuri de producţie a ţării. Cu regret trebue să constatăm în­să că agricultura a rămas cu mult în urma progresului pe care trebuia să-l manifeste şi de acum înainte cu toţi laolaltă trebuie să ne silim spre a stabili o armonizare între agricul­tură şi industrie. Să instaurăm deci reguli rigide, un program de muncă permanentă şi o aplicare constantă a hotărârilor luate, fără ca prin aceasta să aducem vre­o jignire intereselor îndreptăţite ale cetăţenilor. Termină asigurând pe d. ministru Vaier Pop de întregul său concurs. D. TEMISTOCLE ALEXANDRESCU în numele Camerei de comerţ şi in­dustrie şi-a arătat satisfacţia pentru numirea d-lui Mihail Berceanu la acest departament şi nu se îndoieşte că d-sa care cunoaşte nevoile indu­striei şi comerţului, va lua în consi­deraţie diferitele doleanţe ale co­mercianţilor şi industriaşilor. La ministerul de Industrie şi Comerţ , D-l Mihail Berceanu vântarea rostindu-şi cu­ mmm şi lor D. Mihail Berceanu, subsecretar de­­ Stat, trecând în aceiaş calitate la mi­nisterul de industrie şi comerţ, şi-a luat azi dimineaţă rămas bun de la foştii d-sale colaboratori de la minis­terul de domenii. Azi dimineaţă la orele 10, au fost convocaţi funcţionarii superiori la ca­binetul ministerial, iar d. ministru V. P. Sassu a rostit cu această ocazie ur­mătoarele : V’am convocat pentru a ne lua ră­mas bun de la d. ministru subsecretar de Stat M­­. Berceanu, care a fost tre­cut in aceiaşi calitate la ministerul de industrie şi comerţ. La acest departament, se simţea de mult nevoia unei preţioase colaborări, cum este aceia a d-lui M. Berceanu. Cu acest prilej, ţin să exprim din toată inima, pentru plecarea d-lui M. Berceanu, pe lângă regretul meu şi mulţumirile mele pentru munca şi în­sufleţirea cu care şi-a apropiat pro­blemele agricole, cât şi pentru solu­ţionarea lor. Sunt sigur că aceste probleme îi vor rămâne scumpe şi că în noua sa demnitate de la ministerul de indus­trie şi comerţ, va continua să dea a­­griculturii ţării tot sprij­inul d-sale mai ales în ceea ce priveşte valorifica­Azi la ora 10 dim., a avut loc la ministerul de industrie şi comerţ in­stalarea d-lui Mihail Berceanu în pos­tul de subsecretar de stat al acestui departament. D. Valeriu Pop, ministrul industriei şi comerţului, prezentând celor de faţă , secretarii generali D. Tecău şi M. Marian precum şi directorilor pe d-nul Berceanu, a spus că numirea d-sale la ministerul de industrie este foarte bine venită în aceste împre­jurări când se pun o serie de pro­bleme noui de ordin economic. D. Mihail Berceanu — a spus, d. Vaier Pop, prin cunoştinţele sale de specialitate în ramura agriculturii — astăzi — când se pune problema ar­monizării agriculturii cu a industriei — este unul din elementele cele mai preţioase şi evaluez în mod deosebit colaborarea sa preţioasă. Complecsitatea problemelor de azi ne va impune nouă conducătorilor a­­cestui departament, să dăm o altă organizare serviciilor lui. Eu care am contribuit într-o largă măsură la re­organizarea diferitelor instituţii de Stat, trebue să constat că ministerul de industrie şi comerţ a rămas cam în afară de programul de reorganizări pe care guvernul şi-l propusese. Va trebui deci să-i dăm posibilitatea să facă faţă nouilor cerinţe ale vremii. O nouă fază a politicei noastre economice In adevăr, a spus d. ministru Vaier Pop, a fost un moment când toată grija conducătorilor Statului nostru a fost îndreptată spre fixarea unei politici care trebuia să ne creieze cu orice preţ un excedent în balanţa noastră comercială, spre a putea face faţă diferitelor plăţi pe care le avem în străinătate, salvând prin aceasta respectarea tuturor angajamentelor noastre. Momentul acesta a fost greu, au trebuit sforţări mari ca să putem duce la ţinta­ finală politica inaugu­rată. Astăzi putem constata cu satis­facţie că această politică şi-a dat toate roadele ce am aşteptat de la ea şi ne îndreaptă spre o nouă fază a politicii noastre economice. Problema aprovizio­nării cu materii prime Astăzi toate necesităţile noastre de devize sunt pe deplin satisfăcute şi în locul politicei devizelor astăzi se pune cu toată imperiozitatea politica aprovizionării ţării cu materii prime şi implicit raţionalizarea industriei noastre.­­ Ţin să se ştie că acordurile de clea­ring nu sunt o piedică a realizării a­­cestei politici. Desigur că pentru un moment aceste acorduri prezintă u­­■nele incoveniente, ele totuş vor fi în curând înlăturate. Mai ţin să se ştie că disponibilită- țile noastre din diferitele acorduri de­rea pe baze comerciale a produselor agricole şi animale. Odată cu regretul meu îi urez şi de­­să­vârşit succes în noua acţiune pe care o începe astăzi la ministerul de industrie şi comerţ. D. subsecretar de stat M. BERCEA­NU, mulţumeşte d-lui ministru V. P. Sassu, care i-a dat tot concursul in scurta activitate avută la ministe­rul de domenii. De la d-sa, spune d. Berceanu, am învăţat multe, am văzut dragostea neţărmurită ce o pune pentru ridica­rea agriculturii şi am constatat cu mare bucurie că la acest departament s-a lucrat foarte mult în cei trei ani de guvernare. Asigură pe d. ministru Sassu că la ministerul de industrie şi comerţ va da tot concursul pentru ca valorifi­carea produselor agricole şi animale să fie cât mai bine susţinută. Trebue să împingem, ca şi până a­­cum, produsele solului pe toate pie­ţele străine spre a da păturii rurale un preţ cât mai bun. * In numele funcţionarilor ministeru­lui de domenii, d. IONESCU BRAILA a adus mulţumiri d-lui Berceanu, re­levând activitatea fructuoasă, pe care­­ a avut-o in acest departament. clearing nu constituesc fonduri în­gheţate şi avem posibilităţi să le uti­lizăm deoarece în afară de câteva ţări, cererile de import depăşesc, dis­ponibilităţile din clearinguri, dacă noi am căutat să satisfacem toate a­ceste cereri ce ni se prezintă. Programul pentru aprovizionarea cu materii prime şi raţionalizarea indu­striei este făcut şi în curând guvernul prin delegaţia sa economică va lua ultimele hotărîri pentru aplicarea lui. In faţa acestei noui şi interesante probleme, toate celelalte chestiuni de până acum rămân pe al doilea plan, sforţările noastre toate trebuind în­dreptate numai şi numai în această direcţie. Mă felicit că în acţiunea ce vom întreprinde voi avea alături de mine pe d. Mihail Berceanu. Sunt sigur că voi găsi în d-sa un colaborator devotat şi de mare preţ. Nu mă îndoiesc că şi d-sa la rân­­du-i va găsi în funcţionarii ministe­rului de industrie şi comerţ aceiaşi oameni de muncă şi de devotament cum au fost totdeauna. Nu mă feresc să ascund şi în acea­stă împrejurare optimismul meu. Ţara românească prin bogăţiile ei şi prin puterea de muncă a oamenilor a a­­juns la o situaţiune înfloritoare. Să nu denigrăm evidenţele ce tre­buie să ne bucure şi să nădăjduim cu toată convingerea în progresul ei şi al economiei naţionale. Răspunsul d-l ui u­rceanu După ce a mulţumit d-lui ministru Vaier Polrc pentru încrederea ce i s'a acordat a spus : Este incontestabil că Economia Naţională se găseşte la La 118« ne misie şi comeri i!VIITORUL" I asupra pretinsei intil­eri I prUEdh­ii nesului U­n răspuns a­l PARID-ului pentru campania neîntemeiată a unor ziare Unele ziare din Capitală duc de câ­­tăva vreme, o aprigă şi neîntemeiată campanie contra administraţiei P. A. R. I. D.-ului, pe care o învinovăţeşte, între altele şi de o pretinsă împuţi­nare a producţiunii anuale a peştelui. Faţă de această campanie şi pentru lămurirea opiniei publice, administra­ţia P. A. R. I. D.-ului, ne roagă să înserăm astăzi următorul răspuns zia­rului „Ordinea”. In ziarul „Ordinea” cu data de 4 Aprilie 1937, a apărut sub titlul: „De­­ce este scump peştele” un reportaj în care s’a făcut unele afirmaţiuni inex­acte, pe care vă rugăm să le corec­taţi publicând comunicatul de mai jos : a) Nu s’a afirmat niciodată de că­tre Administraţia P. A. R. I. D.-ului că împuţinarea peştelui se datoreşte exclusiv epizotiilor” , s-a afirmat că împuţinarea crapului în anul acesta se datoreşte, printre ale cauze, şi unor epizotii. Epizotiile crapului de Dună­re nu se pot combate de­cât prin mă­suri de prohibire vremelnică a pes­cuitului, măsuri care au fost luate prin Decizia Ministerială Nr. 15.767 din 11 Decembrie 1936, privitoare la cruţarea crapului. b) P. A. R. I. D.-ul n’a cumpărat şi nu posedă nici un vagon pentru tran­sportul peştelui viu. Aluziile la între­buinţarea unor astfel de vagoane nu privesc P. A. R. I. D. U.-ul. c. In Bucureşti, ca şi aiurea, vân­zarea „crapului de eleşteu”, a căruia înfăţişare este cu totul diferită de a­­ceia a crapului de Dunăre, a fost şi rămâne permisă conform Deciziei Mi­nisteriale din 11 Decembrie 1936, în­tocmită pe baza Legei Pescuitului. d) Piscicultura, adică creşterea pe­ştilor în eleştee sistematice, dă roade după doi sau trei ani, iar nu după 20 de ani, după cum afirmă „Ordi­nea” ; aceasta o ştiu, de­sigur specia­liştii jurnalului. e) România nu s’a gândit şi nu se va gândi să­ importe peşte de Dunăre sau de baltă din Iugo-Slavia. Dacă a­­ceastă ţară, ca şi Cehoslovacia şi Un­garia dealtmintrelea, este preocupată de exportul de peşte, atunci nu poate fi vorba de­cât de o producţie de e­­leştee artificiale, pentru care toţi ve­cinii noştri au făcut sacrificii însem­nate. Problema pisciculturei s-a pus şi în România­­ şi este pe cale de a fi rezolvată cu ajutorul Statului. Solu­ţionarea ei va duce la mărirea pro­ducţiei, la estenirea peştelui şi la po­sibilităţi de export. Afirmaţii eronate Lacul Razelm nu a produs nicio­dată 3 milioane kgr. peşte anual, aşa cum s-a afirmat, spre a se putea tra­ge prin comparaţie cu această cifră, concluzia, că în urma lucrării de dra­gare a canalului Portiţa, executată în 1936, producţia lui a scăzut brusc. Producţia generală a lacului a osci­lat între următoarele cifre: 1.064.454 kgr. In 1931 ca minimum, şi 2­340.625 kgr. In 1934 ca maximum, iar produc­ţia în peşte de apă dulce, nici ea nu poate fi riguros acelaşi an de an, ast­fel că a oscilat între 1.044.945 kgr. în 1931 ca minimum şi cantitatea de 2.222.431 kgr. în 1934 ca maximum. Chiar fără să se ţină socoteală de dispariţia crapului, pentru care s’au şi luat măsurile cunoscute, producţia in peşte de apă dulce din 1936 nu este deosebită de aceia din 1931, iar dacă din calcule se elimină această specie, producţia în 1936 (şi numai pe zece luni), este de 769.219 kgr, iar în anul 1935 934.454 kgr. Complectându-se di­ferenţa din 1936 pe cele două luni, cifrele sunt aproape egale. In ceia ce priveşte creşterea produc­ţiei în peşte de apă sărată, (chefal, etc.) care ar dovedi transformarea re­gimului biologic al apei din Razelm in urma dragărei canalului Portiţa, din comparaţia cifrelor nu se mai poate susţine nici acest lucru Cu toa­te că producţia de peşte de apă să­rată este cu mult mai variabilă de la an la an decât aceea a peştelui de apă dulce, totuşi, producţia din 1936 nu e mult deosebită faţă de media ultimilor ani. Dacă, ceia ce de altfel este de dorit, producţia în chefal va creşte, ea nu va însemna decât ca lucrarea de dragare a făcut mai u­­şoară intrarea şi prinderea peştelui. Osebit de partea statistică, trebuie menţionat însă că nu s’a dragat ca­nalul Portiţa decât pe o porţiune ce începe de la o depărtare de 300 m. de la Mare, păstrându-se aceiaş des­chidere a gurei canalului Portiţa spre Mare, încât nu se poate susţine că apa mărei a influenţat mai mult de­cât înainte asupra apei lacului Ra­zelm. Lucrarea executându-se însă abia în toamna anului 1936 (în luna Sep­tembrie), reiese limpede că în nici un caz producţia din 1936 a lacului Ra­zelm, nu a putut fi influenţată de dragarea canalului, după cum se cre­de şi se susține in mod interesat. ŞTIRI FAPT m­unicipalitatea capitalei cinsteşte m­emoria marelui patriot român bănăţean, d-rul Aurel Cosma Astăzi dimineaţă, la orele 9, mem­brii consiliului de nomenclatură de pe lângă Municipiul Capitalei, întruniţi sub preşedinţia d-lui Aurel Popescu- Necşeşti, prim-ajutor de primar gene­ral, în semn de recunoştinţă faţă de opera naţională, desăvârşită de către regretatul mare patriot român bănă­ţean, d-rul Aurel Cosma, înaintea, în timpul şi după războiul de întregire a neamului românesc, au decis ca stra­da principală din parcelarea „Mauri­­ciu Blank”, parcul Jianu, să poarte numele de : Dr. Aurel Cosma, mare patriot român. Aviatorii cSp. Negrescu şi Lu­­­ chian^ai^plecs^ statele înţelegerii Balcanice D-nii căp. aviatori Negrescu şi Lu­­chian au plecat ori d. a. cu un avion românesc SET să facă un raid prin ţările Inţelegerei Balcanice pentru strângerea relaţiilor amicale. Cei doi aviatori vor aterisa la Con­­stantinopol, Salonic, Atena şi Belgrad de unde apoi vor veni la Bucureşti. Joi 8 Aprilie a. c., a avut loc în Biserica Sf. Ion Nou comemora­rea a 71 ani de la întemeerea Dina­stiei Naţionale, de către Regele Carol I, neuitatul Suveran şi Pa­tron al liceului comercial „Regele Carol I.“ din Bucureşti. Cu acest prilej s-a sfinţit dra­pelul Liceului. Au asistat d-l Br. I. Purcaru, director general în Ministerul E­­ducaţiunii Naţionale, ca reprezen­tant al d-lui Ministru, d-l prof. Univ. Sp. Iacobescu, președintele Comitetului şcolar, N. Penescu, senator, din partea Sfatului Ne­gustoresc, d-l General Negreanu din partea C.E.T.R., d-l Temistocle Alexandrescu din partea Camerei de Comerţ, I. Dumitrescu-Militari din partea Frontului Negustoresc, d-l I. A. Constantinescu, director al liceului, foarte numeroşi comer­­canţi­ fruntaşi din Capitală, Cor­pul didactic al liceului şi un nu­meros public. Au vorbit în biserică Pr. C. Na­­escu, d-l Sp. Iacobescu naşul Dra­pelului şi d-l I. A. Constantinescu. Asistenta a bătut numeroase ţinte, după care Drapelul a fost scos din biserică în sunetele Im­nului Regal executat de muzica Corpului Gardienilor Publici. Intr’o procesiune majestoasă, Drapelul a fost depus cu toate o­­norurile în localul şcoalei, unde a avut loc după aceia o recepţie. S’a expediat o telegramă omagi­ală M. S. Regelui C.vol .11. ■--• ••-­Sâmbătă 10 Aprilie 1937, orele 5 d. a. în localul Teatrului „Ligii Culturale“ Baciul Schitul Magu­­reanu Nr. 1, în ciclul de Şezători organizate de „Liga Culturală“ Secţiunea Bucureşti, va vorbi : Preot Profesor Const. Bobulescu, despre „Icoanele făcătoare de mi­nuni“ şi va fi urmată de un bogat program artistic. Intrarea liberă. La solemnitatea baterii plăcilor cu denumirea nouei străzi, în ziua de vineri, 16 Aprilie, va participa d-nii: Al. G. Donescu, primarul general al Capitalei, precum şi o delegaţie a re­uniunii intelectualilor şi ţăranilor din cele trei judeţe bănăţene: Timiş-To­­rontal, Caraş şi Severin. Primăria Municipiului Bucureşti a invitat şi pe d. dr. Aurel Cosma-Ju­nior, deputat de Timiş-Torontal şi di­rectorul revistei literare „Luceafărul“ din Timişoara. De la C. E. T. R. La telegrama pe care a trimis-o în numele Străjerilor Legaţiei Statelor Unite ale Americei, cu privire la ne­norocirea de la New London, însărci­natul cu afacerile streine americane, d. Frederik P. Hibbard a răspuns ur­mătoarele: „Mişcat de atenţiunea ti­neretului Român, vă rog a transmite Străjerilor Români mulţumirile cele mai călduroase pentru sentimentele exprimate cu prilejul nenorocirii de la New London”. — Manuscrisele pentru buletinul O. E. T. R. se vor trimite pe adresa Di­recţiei Educaţiei, Calea Victoriei 52. — Broşura cu modelul de uniforme străjereşti şi pentru comandanţi apa­re peste câteva zile şi se va trimite organizaţiunilor, odată cu Buletinul­ Străjereşti. In legătură cu serbarea sădirii po­milor, se aduce la cunoştinţa unită­ţilor străjereşti din Bucureşti, că ple­carea spre „Pustnicul” — Brăneşti se va face cu trenul în dimineaţa zilei de 11 Aprilie crt., după cum urmea­ză : La ora 8,20 din Gara de Nord pen­tru cohortele Galben, Verde, străje­­rele-cercetaşe şi invitaţi; iar la ora 9 din Gara de Est, pentru cohortele Negru, Albastru, A. C. F., A. C. T. şi premilitari. Participanţii vor fi la gară cu 30 minute înainte de plecarea trenuri­lor. Comandantul legiunii va destina lo­cul de adunare în Gara de Nord unde trebue să se adune pe unităţi, stră­jerii. In gara de Est grija îmbarăcii o va avea d. dr. Dumitrescu. Comandanţii vor frânge sumele de bani pentru transport și-i vor preda cel mai târziu în după amiaza zilei de Vineri 9 Aprilie Casierului Coman­damentului Falangei din strada Haga Nr. 3. Pentru străjerii cari se vor inscrie Sâmbătă , sumele se vor preda în după amiaza zilei sau in gară. Se recomandă străjerilor să aducă cu ei unelte de săpat dacă au — o îmbrăcăminte călduroasă şi mâncare rece pentru dejun. Plecarea de la Pasărea va­­fi la ora 18 — sosirea în Bucureşti la ora 19. Distinşii capeţi indieni dr. Jal Pa­­rry şi sora sa Miss Bapsy Pavis, cari au vizitat în timp de câteva zile Ro­mânia, au plecat aseară spre Belgrad, de unde după câteva zile se vor în­drepta spre Londra. Cum eoţi alcătuit consiliul superior al armarioi"*" Compunerea, consiliului superior al armatei va fi următoarea: Ministrul apărării naţionale, preşe­dinte. Membri cu vot deliberativ: Generali de divizie, inspectori ge­nerali de armată: Manu Gheorghe, A. S. R. Principele Nicolae al Româ­niei: Prodan Ioan, Sichitiu Ioan, Mo­­taș Dimitrie. Generali de divizie, inspectori ge­nerali de arme: Todirescu Mihail, Rizeanu Alexandru, Florescu Gheor­ghe. Inspector general al comandamen­telor teritoriale :­­ general de divizie Ionescu Mihail. Generali de divizie, comandanţi de corp de armată : Gănc­ulescu Petre, Todirescu Mihail. Membri cu vot deliberativ pentru chestiunile privitoare la personalul aflat temporar in aeronautică şi ma­rină : Vice-amiral Bălănescu loan, gene­ral de escadră, Stoicescu loan. Pentru chestiuni de natură tehnică: General de brigadă, Glatz Alexan­dru. Secretar al consiliului: General de brigadă, Cornicioiu Gri­­gore. Şezătoarea Societăţii Cultu­­rale „Tinereţea“ MHftMftmftfd­fl Sâmbătă 10 Aprilie 1937, orele 9 seara, Societatea „Tinereţea“ va ţine a 346-a şezătoare artistico­­culturală, în sala şcoalei primare de băeţi Nr. 17, „Marele Voevod Mihai“ din Calea Griviţei 56, când va vorbi: Preot Const. Dincescu, despre : „Cruce“, vor urma apoi versuri, canto, muzică instrumen­tală, comunicări, iar la urmă se va juca. „Lăutarul din Cremona“ dramă într’un act de Francois Coppe sub direcţia de scenă a d-luii Aurel Banciu. Intrarea liberă. Excursie de studii în Italia Sindicatul întreprinzătorilor de lucrări publice şi private (S.I.L.P. P.) face cunoscut membrilor săi din toată ţara, că congresul ce ur­ma să se ţină în cursul acestei lu­ni, a fost amânat la toamnă. In această lună comitetul a hotărât să facă o excursie de studii în Ita­lia (23 Apr.—11 Mai). înscrierile membrilor se primesc la sediul sindicatului str. Episcopiei 2 sau Brezoianu 27. Telefon 3.22.27. Conducătorii caravanei vor fi d-nii A. Mateescu şi M. Alexan­­drescu. Tichete pentru trenurile ra­pide combinate cu accele­ratele Direcţiunea comercială C. F. R. a stabilit următoarele preţuri pentru ti­­chetele pentru tren rapid combinate cu suplimentele de accelerat. Cu preț întreg: Dela 1—100 kilometri: Lei 123 clasa I; 79 lei cl. II; 46 lei cl. III. Dela 101—150 kilometri: Lei 190 clasa I-a ; lei 124 de cl. II și lei 68 de cl. III-a. Dela 151—300 kilometri: Lei 258 la cl. I; lei 168 la cl. II; lei 90 la cl. III. Dela 301 la 2300 kilometri: Lei 313 la cl. I; lei 201 la cl. II; lei 112 la cl. III. Cu preţ redus: Dela 1 la 100 kilometri: Lei 83 la cl. I; lei 50 la cl. II şi lei 33 la cl. III. Dela 101 la 150 kilometri: Lei 105 la cl. I; lei 66 la cl. II şi lei 39 la cl. III. Dela 151 la 300 kilometri: lei 132 la cl. I; lei 83 la cl.­II şi lei 50 la cl. III. Dela 301 la 2300 kilometri. Lei 187 la cl. I; lei 116 la cl. II şi lei 72 la cl. III. Tipărit in atelierele . IMPRIMERIILE INDEPENDENTA", str. R. Poincaré No. 17 (fostă Academiei). Uimi­tit ura frai a se pronunţa asupra nedemnită­­­ ţii şi incompatibilităţii candidaţilor Ministerul Justiţiei a adresat telegrafic tuturor biurourilor e­­lectorale judeţene (tribunale) ur­mătorul ordin circular cu No. 36384 din 8 Aprilie 1937 : Comisiunea centrală electorală în şedinţa dela 3 Aprilie curent, avizând că în înţelesul art. 15 din legea administrativă magis­tratul care primeşte lista candi­daţilor examinează numai con­­diţiunile de formă, iar nu şi cele de fond şi că deci nu are drep­tul a se pronunţa asupra incapacităţii, nedemnităţii şi incompatibilităţii, vă rog a cu­noaşte că urmează să primiţi ca valabile listele ce se depun bi­rourilor electorale din acea cir­cumscripţie pentru alegerile con­siliilor judeţene şi comunale în cari ar figura printre candidaţi preoţi sau învăţători, a căror si­tuaţie din punct de vedere al condiţiilor de fond se va decide ulterior de organul competinte cu ocaziunea validării alegerilor. Urmează avizul motivat. ­ Redactor responsabi* | CONSTANTIN STAN | * „Vântul divin“ în drum spre Londra Avionul va înlocui firul telefonic în zilele încoronării ROMA, 9. (Rador). — Avionul japonez „Vântul divin”, care e­­fectuiază sborul Tokio-Londra, este aşteptat să sosească azi di­mineaţă la Roma, de unde-şi va lua imediat sborul plecând spre Londra, pentru a acoperi distan­ţa Roma-Londra într’o singură etapă, în 6 ore. Avionul, care are pe bord doi ziarişti japonezi, merge la Lon­dra pentru a face­ serviciul zia­rului „Osaki”, care a organizat acest raid, în timpul ceremonii­lor încoronării. In timpul aces­tor ceremonii, avionul va sbura fără încetare între Londra şi Roma, deoarece liniile telegrafi­ce, telefonice şi telefotografice de la Londra vor fi supraîncărca­te în acea zi, astfel că ziariştii japonezi îşi vor expedia serviciul lor pentru Tokio de la Roma. După încoronare, „Vântul di­vin” se va înapoia la Roma, un­de va rămâne mai multă vreme, pentru ca ziariştii de pe bordul său să poată remite autorităţilor italiene un mesagiu de amiciţie şi simpatie al poporului japonez către poporul italian. ♦ ROMA, 9 (Rador). — Agenţia Reuter anunţă că avionul japo­nez „Vântul divin" a sosit azi dimineață la Roma. Aviatorii japonezi își propun să plece imediat mai departe spre Paris. * ROMA, 9 (Rador). —­ Avionul japonez „Vântul divin” și-a re­luat sborul după o oprire de 50 minute. El se îndreaptă spre Le Bour­­get, deși această escală nu fuse­se prevăzută de la început. Opri­rea la Paris se va face din ne­cesitatea controlului pentru o­­mologarea recordului. Distanța între Roma-Paris va fi străbătută în trei ore. Anul XXIX No. 8776. Accident de automobil Aseară pe la orele 10 și jumătate, pescarul Ion Antonescu, în etate de 30 ani, domiciliat în str. Mugurel No. 3, a fost victima următorului grav accident: pe când se afla pe splaiul Unirii, prin dreptul casei cu No. 55, voind să se urce din mers într’un autobuz de pe linia 35, „S. T. B.‘‘, ce venea spre piaţă, condus de şoferul Marin I. Petrică, a fost lovit şi trân­tit jos de partea laterală a maşinii. In cădere lovindu-se cu capul de bordura trotuarului şi-a fracturat baza craniului aşa că în stare de comă a fost transportat de „Salvare“ cu ambulanţă la spitalul de Ur­genţă, unde a fost internat. Cu anchetarea cazului se ocupă brigada accidentelor de la Prefectura poliţiei. Adunarea generală extraor­dinară a Societăţii autorilor dramatici români Adunarea generală extraordinară a Societăţii Autorilor Dramatici Româ­ni, întrunită aseară 8 Aprilie ora 6 p. m., a ales membrii în comitetele de lectură ale Teatrelor Naţionale din­­ Bucureşti, d. Liviu Rebreanu, Cluj, d. Zaharia Bârsan şi Iaşi d. Mihail Sorbul. „Liga Culturală“ Secţiunea Bu­cureşti, îşi ţine Sâmbătă 10 Apr. 1937 orele 8 p. m., seria de lecţii şi jocuri româneşti în Sala „Ligii Culturale“ din Belul Schitul Mă­­gureanui Nr. 1, Etaj I. Şedinţele vor urma regulat în fiecare­ Sâmbătă între orele 8—10 seara, în aceiaşi sală. Iubitorii de adevărate jocuri ro­mâneşti sunt rugaţi a lua parte. Costumul naţional este de dorit. CORPUL PORT. TRIB. ILFOV Vânzări Mobiliare In baza adresei No. 11806/1937, a Trib. Notarial Ilfov, se publică spre cunoştinţa generală, că în ziua de 14 Aprilie 1937, dela ora 8 din zi înain­te, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Str. Câmpineanu No. 20 etaj 2, averea mobilă urmărită a deb. Sebestyen Marcu, care se compune din una masă rotundă încrustată și altele anume specificate în procesul­­verbal de urmărire, spre despăgubirea credit, dr. Andrei Balazs, avocat din Cluj. Publ. No. 18164. — Dos. 786/1936. Catredre vacante io u­htim umărul a lui INVAŢAMANTUL INDUSTRIAL AL BĂIEŢILOR Vijniţa. — Gimnaziul industrial: 1 catedră partea ştiinţifică, 1 catedră de specialitate, 1 catedră sculptură. Vicovul-de-Sus.— Gimnaziul indu­strial : 1 catedră partea literară, 1 ca­tedră partea ştiinţifică. Fălticeni. — Gimnaziul industrial: 1 catedră partea literară, 1 catedră partea ştiinţifică. C.­Lung. — Gimnaziul industrial: 1 catedră partea ştiinţifică. Dorohoi. — Gimnaziul industrial: 1 catedră partea literară, 1 catedră ma­terii de specialitate. Cernăuţi.— Liceul de construcţii ci­vile şi edilitare: 1 catedră partea ştiinţifică formată din : 2 ore trigono­metrie, 6 ore algebră, 4 ore fizică, 4 ore geometrie; 1 catedră materii spe­ciale formată din: 6 ore modelaj, 8 ore clădiri agricole, 2 ore beton ar­mat, Bucureşti. — Liceul industrial pen­tru construcţii civile şi edilitare: 1 catedră partea ştiinţifică, 1 catedră partea literară, 1 catedră desen de construcţii cu aplicaţiuni practice, 1 catedră desen geometric şi forme ar­hitectonice, 1 catedră construcţii, 1 catedră tehnologia materialelor. INVATAMANTUL COMERCIAL SECUNDAR AL FETELOR Bucureşti.— Liceul „Regina Elisa­beta“ (8 clase), catedra de limba şi corespondenţa italiană, 9 ore (mate­r­ie facultativă). INVAŢAMANTUL INDUSTRIAL AL FETELOR Bucureşti.— Liceul industrial „Ro­­bescu“, 12 ore şi anume: 5 ore istorie, 2 ore istoria artelor, 4 ore geografie, o oră drept. Liceul ind. „Az. El. Doamna“ : 4 ore geografie. Galaţi. — Liceul industrial: catedră rufărie. Cluj.— Şcoala de menaj „Avram Iancu“ : catedră de pedagogie. Paşcani.— Gimnaziul industrial C. F. R. : desen, caligrafie, catedră cu : completare : 5 ore educaţie fizică. Cernăuţi. — Liceul ind. fete, cate­dră de ţesut.

Next