Viitorul, ianuarie 1938 (Anul 30, nr. 9000-9018)

1938-01-09 / nr. 9000

Pagina II-a reg. de gardă călare A ansi­os ori ima d­iazi în preziua Hil. 8. Regelui Eri după amiază, a avut loc la regimentul de gardă călare, din calea Plevnei, serbarea Pomului de Crăciun atât al acestui regi­ment cât şi al regimentului 2 pioneri de gardă şi reg. de gardă 6 „Mihai Viteazul“. Cu acest prilej, sala de mese a reg. de gardă călare a fost splen­did pavoazată cu stindarde tri­colore şi ghirlande de brad, în timp ce în fundul sălii, la mijloc a fost aşezat un brad uriaş, îm­podobit cu nenumărate becuri e­­lectrice colorate în roşu, galben şi albastru şi ghirlande de be­teală argintie. Deoparte şi de cealaltă a vas­tei săli au fost înşiruiţi ofiţerii celor trei regimente în timp ce, în fund, în spatele pomului, se a­­fla corul regimentului de gardă călare sub conducerea d-lui sub­locotenent Teodor. Pe la orele 3 luni, după amiază, au început să sosească,­­ luând loc în sală, în aşteptarea M. S. Regelui, — d-nii : Octavian Goga, preşedintele consiliului; general Antonescu, ministrul apărării naţionale; ge­neral Ilasievici, fost ministru; generali: Paul Teodorescu, sub­secretar de stat; Argeşanu, co­mandantul corpului II armată ; Coroamă, Negulescu, etc. Din partea Palatului au venit d-nii: Ernest Urdăreanu, mare şambelan al Curţii regale ; gene­ral Mihail, prim-adutant regal; colonel Stavăr, prefectul Palatu­lui ; lt. colonel Filitti şi maior Mihăilescu, adjutanţi regali. De asemeni d-nii colonei: Dombrowski, comandantul pieţii; Brătescu, comandantul reg. de gardă călare ; Orzeanu, coman­dantul reg. 2 pioneri de gardă şi colonel Niculescu-Cociu, coman­dantul reg. de gardă ; Mihai Vi­­teazu , lt. colonel Perieţianu pre­cum şi d-nii : Gh. Moţăţeanu, se­cretarul general al Prefecturii poliţiei Capitalei , Ştefănescu, di­rector de cabinet al primului mi­nistru. Sosirea M. S. Regelui La orele 4, a sosit M. S. Re­gele, salutat fiind cu urale, în timp ce muzica intona Imnul re­gal.­­ îndată după sosirea Majestăţii Sale, corul regimentului de gar­dă călare a cântat: „O ! ce veste minunată!“, „Praznic luminos“ şi „Mulţi ani trăiască !“. Cuvântarea d-luî Co­lonel Brătescu D. colonel BRĂTESCU CONST, comandantul reg. de gardă că­lare, a oferit Suveranului un mo­dest dar din partea ofiţerilor ce­lor trei regimente, — constând dintr’o cupă de agatic, — cu care prilej a rostit următoarea cuvân­tare : MAJESTATE. Urmând firul tradiţiei stator­nicite de­ Augustul Vostru Pă­rinte, Majestatea Voastră ne face astăzi înalta cinste de a coborî în mijlocul nostru şi de a sărbători, alături de noi, da­tina creştinească de Crăciun. Prezenţa Majestăţii Voastre printre noi, constituie o nouă dovadă a dragostei ocrotitoare pe care Majestatea Voastră ne-o arată, întotdeauna, nouă ostaşi­lor , dragoste care ne încălzeşte, ne dă un imbold şi un reazim sufletesc puternic şi pe care noi­ o preţuim cu cea mai adâncă recunoştinţă. MAJESTATE. Mulţumindu-vă cu toată căl­dura inimilor lor pentru Augu­stul gest al Majestăţii Voastre, ofiţerii şi trupa regimentelor de gardă, „Mihai Viteazul“, Pio­nieri de Gardă şi Gardă Călare depun la picioarele Majestăţii Voastre neclintita lor credinţă şi neţărmuritul lor devotament. Prin cuvântul meu, ei ţin să asigure pe Majestatea Voastră că, aşa după cum sunt înfrăţiţi astăzi în jurul bradului, la fel vor fi uniţi, în toate împrejură­rile şi în jurul Tronului; ei ţin să exprime Majestăţii Voastre hotărîrea lor nestrămutată de a face zid în faţa treptelor Tro­nului şi de a apăra, cu jertfa vieţei, pe Regele lor, Dinastia şi Ţara. In acelaş timp, cum am păşit abia de câteva zile pragul noului an, rugăm pe Majestatea Voa­stră să asculte, cu acest prilej şi urările noastre reînoite pe cari le adresăm, împreună, Ma­jestăţii Voastre. Ofiţerii şi trupa celor trei re­gimente înalţă rugăciuni fier­binţi către Atotputernicul ca să dea Majestăţii­ Voastre o viaţă îndelungată, pentru ca străluci­rea Majestăţii Voastre să se restrângă încă mulţi ani asupra ţării căreia I-aţi închinat marele Vostru suflet pentru ca poporul român să aibă parte, încă mult timp, de revărsarea generoasă a binefacerilor cu cari Majestatea Voastră l-aţi deprins. Ofiţerii şi trupa celor trei re­gimente roagă pe cel Atotputer­nic să dea Majestăţii Voastre să­nătate deplină şi tot­odată acea linişte şi mulţumire sufletească pe care au tot dreptul să o guste sufletele mari cari se jertfesc pen­tru binele celor mici şi mulţi. Şi dând glas unei porniri ne­stăpânite, isvorâte din cutele ce­le mai curate ale gândului şi sim­ţirii lor, ofiţerii şi trupa celor trei regimente cari înconjoară pe Majestatea Voastră strigă prin mine : Să trăiască Majestatea Sa Re­gele, Să trăiască Măria Sa Marele Voevod, Să trăiască Dinastia. MAJESTATE. Luând pildă creştinească dela cei trei magi, cari, împreună cu mărturisirea credinţei lor, au ţinut să aducă totodată şi daruri pământeşti copilului — Isus, ofi­ţerii celor trei regimente roagă, profund respectuos, pe Majesta­tea Voastră ca să îngăduie să o­­fere şi ei Majestăţei Voastre un dar , un dar ce închide în el o valoare materială modestă dar care este pornit din aceleaşi în­demnuri curate ca şi acelea cari mânau paşii pioşi ai Magilor că­tre Bethleem , un dar în care Ma­jestatea Voastră este rugată să vadă un gest sfios prin care o­­fiţerii şi trupa regimentelor de faţă încearcă să-şi exprime în­treaga lor credinţă şi întregul lor devotament. M. S. Regele primeşte darul ofițerilor din mâinile d-lui Col. Rătescu. RĂSPUNSUL M. S. REGELUI M. S. REGELE răspunzând, a spus următoarele : DOMNULE COLONEL, IUBIŢI CAMARAZI, Vă mulţumesc pentru cuvin­tele atât de calde, cu care M’aţi primit în mijlocul vostru, la această serbare a Pomului de Crăciun. In acelaş timp, vă mul­ţumesc şi pentru acest foarte frumos dar, pe care Mi L-aţi oferit în numele celor trei regi­mente de gardă, întrunite aci. Pentru mine este totdeauna o bucurie nemărginită, de a Mă afla în fiecare an în mijlocul vostru, la această serbare şi Vă spun tuturor, din sufletul Meu : „La mulţi ani“ ! Distribuirea darurilor După terminarea cuvântării, M. S. Regele, în timp ce d. Er­nest Urdăreanu, mare şambelan, citea lista,­­ a înmânat perso­nal, diferitele daruri, ofiţerilor celor trei regimente. La Casino Suveranul, părăsind apoi sala de mese, urmat de întreaga asis­tenţă, a trecut la casino-ul regi­mentului, unde s’a servit un bo­gat bufet și unde s’a executat următorul program muzical: D. PRUNNER (junior), a exe­cutat la clavir, bucata muzicală „Improptu“ de Chopin ; d. arhi­tect BORNEANU, muzică vocală iar d. prof. PRUNNER (senior), a executat câteva bucăți muzicale la literă. * Solemnitatea a luat sfârşit la orele 6 seara, când M. S. Regele a părăsit casino-ul spre a se îna­poia la Palatul regal din calea Victoriei. Virgil Potârcă, ministrul co­municaţiilor ; Colas, ministrul Greciei; baron Flondor, ma­reşalul Palatului; general Ar­geşanu, comandantul corpului II armată ; colonel Filitti, adjutant regal şi maior Ilie Radu ; colonel Dombrowski, comandantul pieţii; Gh. Moţăţeanu, secretarul gene­ral al Prefecturii poliţiei Muni­cipiului Bucureşti, etc. La orele 2 şi 15 minute, cu a­­celaş tren regal, Marele Voevod — însoţit de d. comandor Fun­dăţeanu, adjutant regal, — a pă­răsit din nou Capitala, pentru ca trecând prin Belgrad, să facă drumul pe uscat, până la Atena. KIELE HEIDI­NI n'a putut merge la A­na cu vaporul din cauza unei mari furtuni pe Marea Neagră Revenind în Capitală ori, după câteva ore şi-a continuat drumul cu trenul prin Belgrad Marele Voevod Mihai, plecat­­Mogoşoaia, unde pe peron au fost la Atena spre a asista la căsător­i salutaţi de către d-nu­, fia prinţului Paul al Greciei, ei neputând continua călătoria pe mare, din cauza furtunei, s’a îna­poiat în Capitală, însoţit de d. comandor Fundăţeanu, cu tren regal, ori la orele 12.25, fiind sa­lutat, la descindere, pe peronul gării Mogoşoaia, de către d-nii: Ernest Urdăreanu, mare şambe­lan al Curţii regale şi maior Ilie Radu. Măria Sa, Marele Voevod a ve­nit la Palatul regal din calea Vic­toriei unde a luat dejunul îm­preună cu M. S. Regele. La orele 2 după amiază, Suve­ranul luând loc la volan într’un automobil mic tip sport, împreu­nă cu Augustu’I fiu, L-a condus pe Marele Voevod până la gara I. LEFTER „vii f­urii.” POLEMICI canibalice MHNktc RNmiMnna (Continuare din pag. l­ a) ar rezulta, şi ce necivilizat aspect ar lua luptele politice trecute pe planul celui mai detestabil mahalagism, şi celui mai canibalic sistem de luptă Şi ne mai întrebăm : ce educaţie po­litică se face mulţimei care n’are putinţa verificării repezi şi a contro­lului faptelor, prin desfăşurarea min­­ciunelor sfruntate şi a amănuntelor din viaţa intimă a oamenilor politici? Să fi scăzut atâta de jos nivelul intelectual al unei părţi din presa noastră, pentru a deveni un factor de anarhizare a spiritelor şi de în­tronare a celei mai sălbatece uri personale ? O reculegere se impune, până mai e timp, şi o autocritică se cere pen­tru menţinerea unui prestigiu politic şi a unei civilizaţii, de care ar fi trist să ne depărtăm, sub imperiul intereselor meschine şi personale. T CARTEA pentru popor (Continuare din pag. l-a), mit de propria-i operă, îşi punea speranţele în viitorime şi-şi mani­festa astfel robusta-i încredere, ce-l caracteriza: „Dar vor veni după mine alţii şi vor scrie mai cu pricepere şi mai bi­ne şi se vor apropia de această ţintă“. Câţi dintre urmaşii, întru ale scri­sului literar ai încrezătorului poet, au slujit, cu sfinţenie scopul mărturisit în rândurile amintite ? Puţini. Foarte puţini, din păcate. Cu atât mai mult de aceia se cuvine a le semnala strădaniile şi a le aduce prinosul laudei. O vom face într’un număr viitor. N. MIHAESCU CONFERINŢE Duminică 9 I­anuarie c., orele 9 seara, d-1 Constantin Prodan, magis­trat, va ţine la Ateneu, conferinţa: „România în expoziţi­unile univer­sale". Luni 10 Ianuarie c., orele 6 p. m. d-1 prof. dr. Poenaru-Căplescu, va deschide cursurile Universităţii Ate­neului Român, cu prelegerea : „Pro­tecţia clasei muncitoare". Intrarea li­beră. Omul de totdeauna. D-l prof. Eugen Herovanu va vorbi Marţi 18 Ianuarie, la orele­­ seara, în sala Dalles, despre: „Omul de totdeauna". Conferinţa face parte din ciclul „Omul de eri — omul de mâine“, al asociaţiei „Gândirea­­Europeană“. Biletele la Feder. * D-l M. G. Constantinescu va ţine Miercuri 12 Ianuarie, ora 6 seara o conferinţă la Ateneul Român despre: „Criza religioasă". Intrarea liberă. ARTA DANSULUI Gala de dans KREUTZBERG. Cel mai mare dansator al timpu­lui, premiatul Olimpiadei Dansului şi „urmaşul lui Nijinsky", celebrul dansator german Harald Kreutzberg, anunţă la noi o Gală de Dans pen­tru Luni 7 Februarie, orele 9 seara, la Teatrul Regina Maria. Cu Kreutz­­berg, dansul merge înainte, urmân­­du-şi drumul strălucit, pe căile de azur ale gloriei. Biletele pentru Gala de Dans KREUTZBERG se pun în vânzare Luni 10 Ianuarie, orele 10 dimineaţa, la Feder. PENTRU A EXPLOATA Brevetul de Invenţie No. 20526 relativ la: „Instalaţie de forare de sonde pentru manipularea de ţevi de foraj şi de burlane în sonde de înaltă presiune” proprietara acestui brevet, firma The­ Naţional Supply Corporation, doreşte a-i ceda sau a acorda licenţă de exploatare şi, în genere, a intra în orice combinaţiune posibilă în vederea exploatării lui în România. Informaţiuni la : Inginer Marcus & Berlescu Birou de Brevete de Invenţie, Bucureşti, I. B-dul Brătianu Nr. 1 (fost Colţei). .... Concerte Marea cântăreaţă ADA SARI. Mai este proaspăt în memoria me­lomanilor noştri, concertul dat de ce­lebra soprană de coloratură Ada Sari, la noi, acum 7 ani. Azi Ada Sari este socotită drept una din cele mai bune soprane de coloratură şi cântă cu succese mari atât la „Scala din Mi­lano“, cât şi la toate operele din centrul Europei. Ne bucură că putem anunţa un concert al cântăreţei Ada Sari, la noi, care va avea loc Vineri 21 ia­nuarie, orele 9 seara, la Sala Dalles. Biletele pentru concertul ADA SARI se pun în vânzare Luni 10 Ianuarie, orele 10 dimineaţa, la Fe­der. GREFA TRIB. PRAHOVA S­I. EXTRAS D-na Aurelia Niculae Cerghiţescu din Ploeşti str. Radu dela Afumaţii Nr. 107, prin petiţiunea înreg. la Nr. 34241/1937 intentă acţiune de divorţ contra soţului său Niculae Cerghi­ţescu tot din Ploeşti. Din căsătorie a rezultat un copil Ioan. Avere nu posedă. Grefier, Indescifrabil 1938 Ianuarie. — Dos. Nr. 5838/937 Domnule Preşedinte, Subsemnatul Petre D. Mihalache domiciliat în comuna Şerban Vodă cu onoare vă rog să binevoiţi a dispune radierea menţiunii făcută in confor­mitate cu disp. art. 26 din legea li­chidării datoriilor agricole şi urbane din 7 Aprilie 1934 de către fosta mea creditoare Casa Generală de Păstra­re din Braşov S. A. întrucât după cum se constată din alăturata de­claraţie datoria a fost achitată iar în ceea ce privește cererea de conversiu­ne, ea a fost retrasă după cum se constată din alăturatul certificat. Cu profund respect, Petre D. Mihalache Domniei Sale D-lui Preşedinte al Trib. Ilfov. Secţia Notariat. Dosar Nr. 18.597 din 1934. GREFA TRIBUNALULUI BAIA EXTRACT D-1 Gheorghe Petrea Baltaru, din Fălticeni, a intentat acţiune de di­vorţ contra soţiei sale, pentru mo­tive determinate de lege. Din căsătorie au rezultat copiii: Constantin, Floarea şi Ana. Nu se arată averea soţiei. Grefier: Indescifrabil, şi Ungariei. Sportul Studenţesc la Milano La 15 şi 16 crt. „Sportul Stu­denţesc“ va juca la Milano două matchuri de rugby. Un nou stadion în Capitală Casa de credit şi ajutor tor p. t. r., intenţionează să construiască pe un teren din str. Mihai Bra­­vu, un mare stadion. Acest stadion va cuprinde te­renuri de foot-ball, rugbii, tenis, volley, etc. Lucrările stadionului vor în­cepe în primăvară. O izbândă românească Echipa telefoanelor a învins a­­seară la Berchtesgaden, echipa locală de hockey cu 5—0. Astă seară la Paris, Lucian Popescu susţine un match dificil cu boxeurul francez Kid Her ,­mal. In urma rapoartelor telegrafice sosite în cursul zilei de 7 Ianuarie dela direcţi­unea generală a căilor ferate, rezultă că circulaţia trenu­rilor de călători şi marfă s’a îmbu­nătăţit, graţie măsurilor luate pentru curăţirea liniilor de zăpadă. CONDUCTA DE APA DIN STA­ŢIA CERNĂUŢI SPARTA DE GER O telegramă a staţiei Cernăuţi arată că din cauza gerului care s’a abătutt în acea regiune, termometrul înregistrând minus 15—25 grade, conducta de alimentare cu apă din acea staţie a plesnit în două puncte. Depoul, atelierele şi uzina c. f. r. cum şi staţia Cernăuţi, au rămas fără apă. Organele de întreţinere c. f. r. au luat măsuri pentru înlocuirea con­ductelor. SITUAŢIA IN DOBROGEA Plugul de zăpadă, cu aburi şi echipele de întreţinere trimise din staţia Medgidia spre Bazargic a reu­şit să deszăpezească linia Medgidia- Bazargic până în staţia de frontieră Botecu. Circulaţia în prezent s’a restabilit, trenurile fiind prevăzute cu dublă tracţiune. După restabilirea circulaţiei pe această linie plugul de zăpadă a plecat spre Babadag, pentru desfun­darea acestei linii. IN BASARABIA Inspecţiunea din Chişinău a ra­portat că temperatura se menţine între 10—-12 grade. Linia Cetatea Albă-Basarabeasca, ce fusese întreruptă între staţiile Cu­­levcea şi Sărata a fost redeschisă. Au rămas închise linia Abaclia- Prut, între staţiile Iargara şi Prut şi Cetatea Albă-Bugaz între staţiile Şaba-Bugaz. ULTIMA SITUAŢIE A LINIILOR Direcţiunea generală a căilor fe­rate face cunoscut că în cursul zilei de 7 ianuarie 1938, situaţia liniilor este următoarea: IN INSPECŢIA BUCUREŞTI 1. Linii închise pentru întregul trafic: Constanţa, Carmen Sylva şi Medgidia-Babadag. 2. Trenurile de călători circulă cu dublă tracţiune pe linia Medgidia- Bazargic. 3. Trenurile automotoare au fost înlocuite cu trenuri cu aburi pe li­niile: Medgidia-Bazargic, Titu-Petro­­şiţa, Bucureşti Est-Olteniţa, Bucure­­şti-Giurgiu-Videle, Ploeşti Sud-Slă­­nic. IN INSPECŢIA GALAŢI 1. Pe linia Galaţi-Basarabeasca, trenurile de călători circulă cu dublă tracţiune, iar trenurile de marfă cu tonajul redus la jumătate. 2. Automotoarele au fost înlocuite cu trenuri cu aburi pe liniile Reni- Galaţi şi Focşani-Panciu. ..In ultimele luni ale anului trecut, a boxat în Anglia, un performer de mare clasă : românul Torna Aurel. Strălucit luptător, micul produs al boxului românesc a reuşit să lase o mare impresie în rândurile noastre, dovedind în tot decursul celor trei lupte susţinute in Anglia, o valoare certă. Torna Aurel este un boxeur că­ruia îi place să se bată de la primul sunet al gongului şi până la sfârşi­tul luptei. O bătaie fără scăderi de nivel, fără repaos! Este într’adevăr impresionant să vezi pe acest omuleţ, mereu peste adversar, mereu lovind şi totuşi fără a face risipă de pumni ineficaci. Ne-ar place să-l vedem luptând cu boxeuri mai buni decât Brady, Mac Manus, Flores sau Young Flynn, pen­­tru că, suntem siguri, că abia atunci ne-ar arăta de ce este capabil. Este surprinzător — și nici noi nu ne-o putem explica — cum Tom­a Aurel, având un stil de care publi­cul englez are o adevărată oroare, a parvenit totuşi să-l cucerească fără rezerve. IN INSPECŢIA CRAIOVA Trenurile automotoare au fost în­locuite cu trenuri cu aburi pe liniile: Costeşti-T. Măgurele şi Roşiori-Zim­­nicea. IN INSPECŢIA CHIŞINĂU 1. linii rămase închise pentru în­tregul trafic de mărfuri şi călători Cetatea Albă-Bugaz. 2. Linii redeschise: Ciocmaidan- Iargara. 3. Automotoarele au fost înlocuite cu trenuri cu aburi pe linia Tighina- Căinari. CURG SLOIURI PE DUNĂRE NAVIGAŢIA E ÎMPIEDICATA GALAŢI,1­6 Ianuarie. — Pe Dunăre continuă să curgă sloiuri dese de la un mal la celălalt. In unele părţi sloiurile sunt compacte şi îngreuiază complet situaţia navigaţiei. Cursele vapoarelor de pasageri între Galaţi şi Brăila au fost definitiv suspendate, vapoarele trecând la iernat. In bazinul docurilor de asemenea au fost suspendate cursele de pasageri în­tre Galaţi-Tulcea şi Sulina şi Galaţi- Ismail-Chilia şi Vâlcov. VAPORUL „VIIL­E DE TOULON" A PARASIT POETUL GALAŢI Azi dimineaţă, a părăsit portul Ga­laţi vaporul „Viile de Toulon“, încăr­cat cu 90 vagoane cherestea pentru Occident. Ultimul vapor care a părăsit bazi­nul Galaţilor a fost „Virginia" sub pavilionul grec care a renunţat să mai încarce cherestea de teamă de a nu fi surpins de îngheţ pe Dunăre. * Ştiri sosite din susul Dunării anun­ţă că dela Baziaş la Olteniţa apele sunt în scădere, iar dela Călăraşi la Sulina apele cresc între 5 şi 10 cm. TREI MORŢI IN COVURLUI GALAŢI, 6 Ianuarie. — Miercuri noaptea a viscolit iar în regiunea Ga­laţilor. Temperatura a notat 10-12 grade sub zero. In jud. Covurlui s’au înregistrat noui victime omeneşti din cauza ge­rului. Astfel la 500 m. depărtare de Târ­­gul-Bereşti au fost găsiţi îngheţaţi Vasile Ungureanu, de 21 ani şi Şte­fan Ungureanu, de 19 ani, cari ple­caseră să facă cumpărături. Cada­vrele celor doi drumeţi au fost lăsate în zăpadă până la sosirea jandarmilor. Săteanul Toader Munteanu, în etate de 24 ani, originar din Văleni (Covur­lui), plecând spre comuna Goteşti, din jud. Cahul, în momentul când trecea ghiaţa de pe Prut, a căzut şi din cau­za gerului a murit. Jandarmeria a încunoştiinţat par­chetul. IARNA GREA ÎN TURCIA Vremea rea şi furtuna continuă în toată Turcia, întreaga navigaţie pe Marea Neagră este paralizată. Ză­pada cade în abundenţă, nn deosebi în regiunile din Tracia şi spre Ma­rea de Marmara. Fluviul Guediz s’a revărsat în a­­propiere de Manissa şi a inundat mii de hectare, distrugând însămânţările. Mai multe persoane s’au înecat. Zeci de sate sunt în primejdie. NAUFRAGII Marea Neagră este din nou bân­tuită de furtună. Navigaţia a fost în­treruptă şi se semnalează naufragii în mai multe puncte. (Rador). —30 GRADE IN POLONIA Un val de frig s’a abătut asupra Poloniei. La Varşovia temperatura a coborât până la 22 de grade sub zero. In sud-estul ţării, temperatura a scăzut până la 30 grade sub zero. Marile cantităţi de zăpadă căzute, stânjenesc mersul trenurilor, care circulă cu mari întârzieri. AU ÎNGHEŢAT CANALURILE ŞI LAGUNELE VENEŢIEI La Veneţia, scăderea temperaturii la 6 grade sub zero, a provocat în­gheţul parţial al canalurilor şi lagu­nei. Sloiurile au imobilizat o barcă de pescari care venea spre Veneţia. O barcă cu motor, care încerca să degajeze vasul de pescari, a fost prinsă şi ea de sloiuri. (Rador). —32 GRADE IN MUNŢI Gerul continuă în toată Polonia. In munţii din sudul Poloniei s’a înregistrat ori 32 de grade sub zero. (Rador). SPĂRGĂTOARE DE GHIAŢA PRINSE DE GHEŢURI Spărgătoarele de ghiaţa ruseşti „Sadko“, „Malygin“ şi „Reddorf“, se află imobilizate pe gheţuri, la 178 grade latitudine şi 141 grade longi­tudine. Ele plutesc în voia curentului, îm­preună cu gheţurile înconjurătoare, cu o iuţeală de 12 km. pe zi şi se îndreaptă spre nord-est, urmând a­­ceeaşi direcţie pe care a urmat-o şi „Fram“, corabia lui Fridjof Nansen, (Rador). # Nr. 7637 din 1937. C. F. No. 23. Societatea ARAGAZ roagă Onor. clientela din Bucureşti, ca începând de la 1 Ianuarie 1938, să adreseze orice comenzi de ARAGAZ numai la firma „SANITAS" B-du­ BRATIANU, 36.­­ Tel. 2.31.55 M­area ţaroi şi aiurea Situaţia liniilor ferate. — Ger mare în Bucovina.­ Cum circulă trenurile de călători şi marfă SPORT Marchul Budapesta — Paris Boxul românesc in Anglia La 20 Februarie are loc la Pa- „London Star“, publicaţia engleză .. „ „ ... . „ , iis matchul foot-bal între re- de mondială reputaţie, face următoa­ JUDECĂTORIA MIXTA SATU-MARE Secţia Cărţilor Funduare ÎNCHEIERE Instanţa C. F. în cauza funduară a lui Marosan Ludovic, contra Băn­cii Naţionale a României, privitor la p­nrezentat:VPIP Capitalei Franţei rele aprecieri despre Aurel Tom­a : radierea menţiunei de asanare, fixează prezemanveie capitatei franţei nlo radierea menţiunei de asanare, fixea­ză termen de desbatere pe ziua de 29 Ianuarie 1938, orele 9, pentru când se citează părțile interesate, la sus­­arătata instanță, camera Nr. 34, par­ter, Satu-Mare, la 18 Decembrie 1937. Judecător : M. Pretorian m. p. Director C. F.: Banias m. p. fii m&M î 1 Wfe țJEL • IPhv ••• .. * KREUTZBERG ADA SARI Anul XXX No. 9000.

Next