Vocea Covurluiului, septembrie 1885 (Anul 13, nr. 2835-2859)
1885-09-19 / nr. 2850
.NUL XIII. — Nr. 2.850. N A M.K N T Itru România an . . . 20 Ieiuni ... io * pag. IV premiul abonajilor tru străinătate an ... 34 leiuni ... 17 * mnamentel se Galaţi la Adrajiunea ^iarudistricte la Liupostale. edacţiunea : 22 str Mare. Telegriaris.© Serviciul partie, ni «Vocii Covurluiului, AGENŢIA HAVAS, PARIS, 29 Septembrie. — Diarul République fractise crede că pacontineatulul cere consfinţirea fapt ce a’au îndeplinit în Bulgaria, fără ca existenţa chiar a atara jurilor imperiului otoman din Eura sa fie puse in cestiune. LONDRA, 29 Septembrie.— Times Standard cred că Rusia staruesce propună depunerea prinţului Aledru. CONSTANTlNOPOLE, 29 Sep-I brie.—Noul cabinet turc stăruesce litru ca puterile semnatare a tratilui de la Berlin să lucreze malide. /JENA, 29 Septembrie. — In urma ilor cari au ţinut mai multe zile, I întâmplat inundaţiuni în Tirol, Ijriidia şi în Carintia. Comunicării prin drum de fer sunt întrerupte I mal multe puncte. ÎbERLIN, 29 Septembrie. A4i diji.âtâ ministru'f1ihatru•ţiunii publice lljkscris congresul geologic în sala Ii5fi8tagului El a salutat în numele vernului pe geologii străini. Dupa e s’a făcut alegerea biuroului Con Ipsulul. D. Dechen s’a numit pre» linte de onore. D Biyrick, profesor Universitatea din Berlin, s’a numit pşedinte efectiv. D. Stefanescu, pronor la Universitatea din Bucureşci, als printre vice-preşedinţi. Inaurarea exposiţiunii geologice s’a făt la orele 2 în localul Bergacademiei. A se vedea ultime seri telegrafice pag. III. 10 BANI EXEMPLARUL. JOI, 19 SEPTEMBRIE 1885. ANUN C 13 linia petit Pagina IV : 40 bani , III : 80 , INSERTIUNI şi RECLAME Pagina III : 80 ban La Cronică : 2 lei Repeţirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc, apare IN TOATE PILELE de lucru. Administrațiunea : __ • str. Maro. GALAȚI, ÎS Septembrie, 1985. In No. de a-Taltă ieri am spus că nu așteptăm nici-un resultat de cât negativ de la conferența ambasadorilor puterilor, ce se dice că se vor întruni spre a pune la cale complicaţiunile ce au isbucnit în Orient, şi am susţinut atesta basiţi pe starea actuală a împrejurărilor şi pe infructuositatea ce au dat mai totd’auna astfel de conferenţe în alte ocnsiuni anterioare. Astfel nimic încă nu arată cu oarecare probabilitate că se va putea evita o catastrofă, înăbuşindu-se efervescenţa ce domneşte în peninsula Balcanilor. Starea lucrurilor in Orient este încă tot gravă, şi o probă despre acesta este şi faptul că, în urma consiliului de miniştri ţinut la Sinaia sub preşedinţie. Sele Regelui, primul-ministru a plecat grabnic la Viena, unde telegraful ne anunţă că a avut o lungă întrevorbire cu comtele Kalnoky, ministrul afacerilor străine a monarchiei vecine, şi a fost primit în audienţă privată şi de imperatorul Francisc Josef. Noi nu z zicem că, în faţa gravităţii împrejurărilor, guvernul nostru trebuia să stea isolat şi să nu caute a se pune în posiţiune de a ne garanta interesele noastre vitale. De cât de marsa primului nostru ministru nu ne pare oportună. Ea ar putea da propus altor puteri că ne dăm prea mult în apele Austro Ungariei, şi poziţiunea noastră ne comandă a fi bine cu toţi şi a nu inspira neîncredere nimenui. Dacă tratative trebuiau făcute, mai bine credem că ar fi fost să se facă prin conrespondenţă. Şi apoi ce avem noi de aşteptat numai de la Austro Ungaria, care are tocmai interesele cele mai opuse cu ale noastre ? Cel mai bun lucru ce, după noi, trebuia să facă guvernul, era de a aduce liniştea şi împăcarea înlauntrul ţerei între fii ei, spre a ne presenta uniţi în faţa complicaţiunilor, câ ei numai uniţi am ieşit totd’auna cu bine din cele mai grele situaţiuni. A mai spus şi altă dată că prea grea răspundere îşi ia guvernul asumând asupră’şi toată greutatea unei situaţiuni din cele mai periculoase. Rea va face dacă va urma pe aceea cale. Şi cugete bine, câci sunt în joc interesele ţerei întregi, nu are cutărul şi cutârul partid. Cronica, locală — M. S. Regele, care pleca mâne din capitală, nu va sosi decât Marţi în oraşul nostru. — Noul prefect a luat posesiune de funcţiunea mea. A l aflăm că a chiemat pe toţi agenţii administrativi, recomandându-le a se ocupa cu toată seriozitatea de administraţiune iar nu de politică. Evenimentele dlin Balcani. — Foile oficioase ruse die că ţarul va face tot ce va sta prin putinţă spre a mânţinea pacea, fără înse a sacrifica cel mai mic interes al Slavilor în peninsula balcanică, de vreme ce numai diplomaţia europeana este vinovată pentru cele întâmplate, câci a făcut o lucrare atât de neînţeleptă ca tractatul de Berlin. — Mai mulţi studenţi sârbi au cerut regelui Milan să fie primiţi ca voluntari. Cererea lor a fost admisă şi li se vor da ca servicii paza oraşului Belgrad. — Trupele serbe, cari ai plecat Duminecă din Belgrad spre fruntaria, au primit mai întâi bine cuvîntarea religioasâ. Pentru acelaşi scop ofiţerii trupelor sau adunat la metropolis spre a fi bine cuvîntaţi în presenţa regelui. — Prin Belgrad domneşce pe deplin convingerea că Serbia va întră în acţiune şi că va pătrunde în Vechia Serbiă. Pregătirile ce face Serbia lasă a se prevedea o mai lungă şi mai serioasa campania, ceea ce produce o îngrijire generală. Mobilisarea întâiei chiemuri s’a ordonat deja Duminecă. Toate vitele vor fi rechiziţionate spre a fi întrebuinţate la transportarea de provisiuni şi muniţiuni. Ziarul oficial de Duminecă publică o lungă listă de înaintări în toate ramurile armatei. — Ambasadorul Rusiei din Constantinopole, D. Nelidor, a comunicat Joia trecută Porţel, pritre primul dragoman al ambasadei, următorul răspuns al guvernului său la nota Turciei relativ la evenimentele din Bulgaria şi Rumelia Orientală . »Guvernul rus face cunoscut Sublimei Porţi că el desaprobă mişcarea unionistă bulgară. Imediat după ce evenimentele din Filipopole au fost cunoscute la St.Petersburg, guvernul rus a telegrafiat ofiţerilor ruşi, aflaţi în Rumelia Orientală, ordinul formal de a nu lua nici-o parte la aceasta mişcare. Guvernul ţarului nu cunosce încă care va fi atitudinea celori’alte puteri în aceasta castiune . dida «VOCII COVURLUIULUI, 35 SACRIFICIUL FILIAL Traduction« de B. IONASCU PARTEA II. VI. Urmare Trădarea. “ Elisa, aici ! — D na Elisa de Requetel mi-a făc it onoarea, cam fără voea ei, de a primi ospitalitatea mea. — Cum ! fără voea ei ? — Da, a fost făcută prisonieră perolul unui bastiment frances pe cale im America și prins de o îngălă» M»jesifţii Séie-A !,,, continuă el, îţi fac complimentul meu, scumpe -le de Roquetel, ai o femee încântatoare, şi care pare a te adora. Abia sosită după acea caletorie care, ea singură destăinueşte atât devotament şi atât amor, abia sosită, vroia să plece la Valley Forge, unde ştia, se vede, că te aflai. Eu am cretjut să o opresc câteva zile aici, şi mă bucur de asta, de oarece am profitat pentru a face cunoscinţa D-tele. Jose ar crede cft a găsit mijlocul de a înşela virgilenţa mea pentru a ţi face cunoscut sosirea mea. A trimis pe un mic tovarăş de drum, care a trecut ca o svârlugă prin cordoanele noastre de sentinele, şi în acest moment chiar te caută negreşit la Valley-Forge. Inse nu îmi pare de loc că primeşti astă noutate cu bucuria ce aşteptam şi ce merită acţiunea în câtva eroică a adorabilei Die femei. Vrei să te duc la ea ? Şi Clinton urmă cu o activitate entusiastă laudele Elisei, pe când Au-bryot, sfârşit în fotoliul seu, palid şi suferind mii de torturi, simţia fiecare din acele trase întorcându-l ca un sfredel roşu la foc în creieri. înţelegea bine că nu pe dînsul vrea să încunoştiinţeze de sosirea sea, că nu pe dînsul, în un cuvînt, ar fi trebuit Clinton să complimenteze. — Astfel dar, gândia el, iată-ne toți trei reîntorși, împinși de patimele noastre, tocmai la punctul unde eram acum două luni, cu astă diferență că am mai multă ură, și ei au mai mult amor, că am fost tratat ca o bestia sălbatecâ și lasă tot de o dată, că ea știe aceasta poate, că are mai mult des preț pentru mine, mai multă admirațiune pentru celalalt... că eu sunt ridicol!... Ah! Ce turbare!... D ! mai la urmă Daul, sau mai bine dracul, mid aduce, îi adună, complecteazâ răsbunarea mea... A ! Elisa a venit, cu atât mai bine ; eram să așez de numele seu pentru a atrage pe cela-lalt aici, al desonora mai înainte de.„ ea me scutesce de o minciună. Se isprăvise. El potrivise după circumstanțele nepreverjute planul infernal a cărui executare o urmăria. Atunci, sculându se cu o energiă sălbateca, trecu cu un pas scurt distanţă ce’l despărţia de Clinton, şi luându’i mâna, îi zise : — Nu o femee vin să caut aici, milord, ci să’ți dau o armată. ■ A !.. în fine, murmură Clinton. Apoi tăcerea domni timp de câteva minute între acei domumente,a un pam , întru câtva înspăimîntaţi de marea crimă ce el era să cornită, şi