Vocea Covurluiului, octombrie 1887 (Anul 15, nr. 3460-3485)
1887-10-14 / nr. 3471
ViuM OOYUftLUlULUl tiune» disolviri! Camerelor. Guvernul ar vrea să aibă Camere noue îa momentul c&adoria«, pe care o crede apropiaţi, va isbucni. Camerele actuale sunt aproape de expirarea mandatului lor. Daci alegerile nu s'ar face înainte ca complicaţianile să începi şi daci în mijlocul acestor complicațiuni guvernul ar suferi vreo înfrângere. Camerele ce ar fi alese după un asemene eșec ar putea ai’! fie ostile, cu toate presiunile exercitate de guvern. ,Cu toate aceste guvernul caui a hotar! disolvarea“... — Din Iași aflăm ci, în vederea viitoarelor alegeri sa ales un comitet dirigent compus din D-nii Mâiz°sca, Corjescu, Leon Negrazzi, Mitici Rosetti şi Emil Mavrocordat. —ăi vorbesce despre demisiunea D-lui Obedeanu din postul de prefecţ al judeţului Ilfov. — Cetim în Lupta : In consiliul de miniştri ce se va ţinea astfei sub preşedinţa preşedintelui consiliului se va decide în privinţa călătoriei ce se 4’ce ci va face BeptenâQ* «tesia la Viena şi Berlin D. M Fertk de, ministrul de externe. A^esti caletoria ar fi în legaturi cu convepțiunea comerciali şi cu alte Gestiuni txtenare. — Se interprets* mult în unele cercuri guvernamentale înlocuirea subita a D lul Ghica la funcţiunea de Motivul începerii şedinţelor comisiunii dunărene care se di pentru acesa înlocuire nu este decât un prettoi. Se ui cansa nu este alta de cât os D-lul Dimitrie Sturza nu prea îl plăcea presenţa ca secretar la externe a D-lui Ghica, care a evut oarecut veleităţi de independenţi faţa de ordinele ce i se dâdeau. — Adim ci toţi ataşaţii militari straiul cari au luat parte 1* manevrele din acest an vor fi decoraţi în săptămâna aceasta de Regele. Asemene se 4.C9 ci Regele va decora si mai mulţi ofiţeri din marele stat major al armatei noatre, cari a fi lucrat la planul manevrelor. — Aflăm ci chiar un deputat guvernamental este ^decis a interpela guvernul, imediat dupi deschiderea Camerei, în privinţa gheşefturilor de la ministerul de resbel. — Ia cas când guvernul va persista de a numi pe D. general Pilat ca comandant al lucrărilor, ceea ce se crede ci va fi, aflăm ci D. general Berendeiu este decis de a se retrage definitiv din armați. — D. colonel Maican nu va fi avansaat la gradul de general decât după ce va îndeplini stagiul aceI în gradul de colonel. Cu toate aceste se 4ic® iese ei D-sea va fi numit chiar de acum în funcţia nea de inspector al cavaleriei, fiind tot colonel. — Aflăm ci sa decis în mod definitiv ca cele opt noue baterii dt artilerii sa fie create pe 4*UA de 1 Nouembre. Tot pe aceeaşi 4i se vor înainta gradul de căpitan In urma artilerie cepte locotenenţi, şi alţi cinci în arma gutelor de artilerii. JUU— D. 1. Biniceanu, mai mâuiei la Consantinoporiginai, fiind luat din nou plecarea la poa.puâ a je reţinea trea 51 a resrtui Miniştrii .0 lost 1. R'sdi'di‘c'uni»id« *a luat parte la prânziulosurilor- M. S. Regele în onoarea ataş .Uităm străini cari au luat pa manevrele armatei noastre. — Aflăm ci imediat după deschiderea Corpurilor legiuitoare ministrul de resbel va cere un credit de şast milioane pentru lucrările fortificaţiunilor capitalei. Ni se comunici că ministerul de resbel a epuisat deja fondul creditelor votate pănă acum pentru aceste lucrări. — D, general Crutiescu, secretarul general al ministrului de resbel, va părăsi peste puţin timp această funcţiune pentru a se duce şi la comandamentul divisiunii din Botoşani. Succesorul generalului Crutzescu la minister nu este piui acum decis, dar se crede ci va fi D. colonel Robeiou. — Forturile pe cari le lucreazâ acum corpul geniului sunt în număr de opt. Aceste forturi cu vor fi înse așa iute terminate, fiind a se executa la unele multe lucrări de artă, cari necesitézâ timp. — Ataşaţii militari străini fiind rugaţi a’şi da părerea lor asupra trupelor române cari au luat parte la manevre, s’au exprimat în modul urmaâtor : Infanteria este mai buni ca în alte ţâri. Artenia şi geniul sunt relativ perfecte, iar cavalerii români lasă încă mult de dorit, câe este mediocră. — Dupi nişce şcrri particulare sosite ieri, principele de Coburg este aşteptat Mercuri sau Joi în Ruseiuk unde va sta mai mult timp. Se fac mari preparaţiuni pentru primirea lui la Ruseiuk. — Zilele aceste s’au făcut la Rusciuk numeroase arestări. Mai mulţi agitatori panslavişti, de naţionalitate ----,----— -—, am acest oraş. — Cetim în Romanul . Din cercurile bine informate ale Berlinului se comunici că primu ministru al României, D. I . Brătianu, se va duce în curând la Berlin ca si consulte pe medicii de acolo în privinţa unei dureri de ochi. Cu acesti ocasiune D. Brătianu va face o visiti şi la Friedrietbsruhe ; probabil ci va visita şi pe contele Kalnoky. — Cetim în Komania libera . In Giurgiu se pretinde că pe o insuli bulghesei de lângă Rus se practica de mulţi vreme un goţ sângeros. O bandă de Tarei atingea noi printr’un samsar din portul Gin mulţime de luprător! cu parale, voiau si treci Dunărea fără a p în ţâri imposite, şi ’omona. Ai de curând banda a fost surprinsă!aupra unui omor de acest fel, şice ci s’ar fi deschis o anchetă no de autorităţile române şi bulgari acésti privinţă 0 sărutare de amor în Vatican A ficat ca lumea si vorbesci n despre ea. Sfintele locaşuri ale poerîcilor romani au fost profanate Iată cum s’a petrecut scena : Nepoata actualului papi, comtesa Peccî, a fost în 4^e^e trecute cap unchiului său, însoţită fiind de godnicul ei. Fidanţaţi! fiind lăsaţi moment singuri, au folosit absenul Leon XIII ca si se sărute. întâmplarea a voit ca si fie ori în flagrant delict de însuşi papa. Nepota, ruşinată de acest fapt, sărutat mâna unchiului ei, rugând ca b’g ierte pentru picatul comis aliatele locaşuri ale Vaticanului. Marele poatefire, desmierdându’l mâna pe frunte, i-a rispuns : „Iu lui nu există nici-un locaş care si atât de sfânt in cât el si nu poi fi şi mai mărit în sfinţenii prin Uluiui tiu ut 91 utoi ml luguumoilor * * * Începutul lumii. — Iroqua îşi eplică astfel începutul lumii . La început o apă adâncă acoperii p&mîntul. Aerul era plin de păseri apele populate cu tot felul de an male acvatice cunoscute. latr’ori se veau ce-r scoborîadu se din cer în mare. Era o femee d frumusețe minunată. Rațele cele mal mari se adumru consiliu și hotăriră să sbore în« mte» acestei miraculoas« creaturi, o să nu se înece ce scad îa apă. rr?ir/Ti:rajryv?r Si duse drept la cel d’intăi. — A ! tu eșol, hoțule ! strigi el, oare ai voit si mă îneci. BiC-d’Ambès se retrase instinativ înapoi, înspăimintat, mal mort. — Fii pe pace, lucritoml brutal, n’am si'ți fac nimic... esci arestat... nu mă mai amestec... Și apoi nu tu esci cel mal vinovat. Comisarul interveni. — Dar cine tste, dupi D-tea, cel mal vinovat ? Menadeck ariti cu degetul pe Tartas, care tresari. — Cum ? întreba comisarul. — Acesta a ordonat crima ! afirmi OQ convicțiune Meriadei. —• Dar pentru ce ? era inimicul D-tele ? — N aapelam în planurile sale. — Explicite ! — Eu șci, daci trebue ai spun itta. — Nu’ți este permis de a ascunde nimic. — Adevărat. Când suntem aici, și când de aici nu vor mai ieși... — Dar vorbeșce ! 4,8Q comisarul care era foarte curios. — Acest om, zis e Miradeik arătând pe Tartan, acest om este inimi cui cuefl pentru ci sunt aliatul D lui de Cordouan. — Un aliat al D-lui de Cordouan !.. oare Cordouan ? acela care s a ev», dat ? — Dicsul, D le comisar. — Și in ce escl aliatul seu ? în care scop ? — In scopul de a se reabilita și a se Găsitori cu aceea pe care o iubesce. — O ! o ! exclami comisarul, iată o sarcina grea. Numai D-tea singur foescl s o îndeplinescl ? — Ca ajutorul Bluete!. — Care Blue‘a ? — O fetà pe care am s’o iau de nevesti, și care este amica D-sdrel de Millanges. — Fosta logodnicii D lui de Cordouan ? — Tocmai. — înțeleg. Eșoi în relația de ca D-stra de Millanges pentru a luperca se demonstrați ci D de Cordouan este inocent. — Este adevărat !... strigi cu vioiciune Meriadeck. — Asta nu s a probat, 4,8e comisarul sceptic. — O vom proba, afirmă cu convicțiune Meriadeck. — O doresc din toti inima, dar nu văd ce interes avea acest om, acest Tarta«, să cânte ai zadirniceascu prin moartea D-tele planurile ce le combinați. înamoratul Bluetel se uită la complicele Iul Eoric Spalac, care eri! în fața lui, galben, tremurând, cu ochii nesiguri. — Ce interes ? 4180 Dinsul « asasinat pe Delfina Lagrange. Tartas nu se putu stăpâni, și se aruncă asupra tânărului cu pumnii strânși, scrâșnind din dinți, cu ochii amenințâtori. — Minciunosule ! strigă el, minciunosule ! Comisarul și D. Bressier se puseră răpide la mijloc între cel două oameni. — O ! zise comisarul, bagi de seamă, D-le Meriadeck, acusarea este foarte gravă. Lucrătorul brutar rămase liniștit. — Scif, D-le comisar, zise el, dar În același timp soifl pe 4ifl.