Vocea Covurluiului, iulie 1888 (Anul 16, nr. 3677-3702)

1888-07-22 / nr. 3694

ANUL XVI.­­ Nr. 3.694. onament nerc Românii in . . . 30 Iei luni ... io­­ }1 pag. IV premiul it abonaților pentru străinătate an in ... 34 le­i luni ... 17 ' Abonamente! ie m vinari la Ad­­istrațiunea «Jiani' n district» la dlin­ie postale. Iledacțiun­ea : 15 str. Mare. 1 Yc#i cA altă dat* Dantel era ein 10 BANI EXEMPLARUL VINERI, 'n IULIE 138a. ANDMCII linia petit Pagina IV : 40 bani , III : 80 I­N S­E RȚIUNI ;­ RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 1 Repejirile se fac ca rahat însemnat. Scrisori nefrancate se reiasă. — Articol­­ele nepublicate nu sa iaapoesc. APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU.­­! Administrațiunea : 15, str. Mare. «­f T­elegmias Aerifcitdl part. al »Vocii Coaurluiulu­i AGENȚIA HAVAS. CONST­ANTINOPOLE, 30 iulie.L­a Atena. — Poarta a supus aici la ficțiunea Sultanului un proiect de culara telegrafiat ambasadorilor o ^nani. Acesta circulară după ce ex­­ne cu de-amenuntulul faptul luării posesiune a liniei Vakarel de că­ Bulgaria, conchide însărcinând pe basadorî să sondeze puterile pen-­­ a invita într’un acord comun şi­­ un chip eficace, pe miniştrii bul­­ii să reintre pe calea arătată de sctatul de la Berlin şi în caşul noi acest demers n’ar produce nici efect, să se desemneze, până la imirea unui principe capabil pentru ilgaria și până la revisuirea trac­­tului organic al Rumelieî o per­ină convenabilă, pentru a gera tr’un mod provisoriu cârmuirea ge­­zirală a Rumelieî Orientale. PARIS, 31 iulie. — Telegramele pe cari «fiarele englezesci și german­i le primesc din Roma se prefac­ă cred că Francia are planuri agre-, une cu scopul de a’lua Tripoli. Aceste sgomote sunt absurde. Ele­­ probabil scopul de a ascunde rojectele Italiei ale cărei înarmări Lî Tripoli cu țintă reală. ZARA, 31 Julie. — Principele Mun­­înegrului a sosit sora cu prințul mostenitor, venind de la Ancona. —- a plecat îndată la Antivari. ROMA, 31 Julie. — Principele de Neapole a plecat la Zurich. ROMA, 31 Julie. — O scrisoare a spitanului Casați cu data de 5 De­cembrie 1887 —zice că n are sch­i în privinţa lui Stanley care, chiar în condiţiuni favorabile, n’ar putea să sosească înainte de Martie. PARIS, 31 Julie. — D. Goblet pre­găteşte o notă ce o va trimite pu­terilor în privinţa Masuahului. ATENA, 31 Julie. — Grecia refusă de a recunosce­ legalitatea taxelor municipale impuse străinilor din Ma­­suah Aceste taxe au fost abrogate înainte de capitulaţiunile. ST.­PETERSBURG, 31 iulie. — »Nevoie Vremea* »j'ce momentul ar fi bine ales pentru Poarta de a lua măsuri serioase în privinţa Bulgariei. Ocuparea liniei Belovo i-ar servi de , pretext, »Novosti* crede că soluţiu-­ nea cestiunii bulgare stă mai puţin în acţiunea Turciei de cât într’o schimbare a politicei Austriei, dar nu se poate spera acesta. VIENA, 31 iulie. — Se anunţă din Constantinopol »Corespondenţei Po­litice* că se pregăteşce o remaniere a cabinetului şi că de la sosirea lui Sir White, se constată o apropiere între Turcia şi Englitera. HAMBURG, 31 Julie — Se aştep­tă sosirea împăratului la Friedrichs­ruhe unde se fac mari pregătiri de re­­cepţiune. BELGRAD, 31 Julie. — Cu ocazia serbării naştere! sale, prinţul regal va fi numit locotenent. SOFIA, 31 Julie.— D. Cuggia, ata­șat militar al Italiei la Sofia a fost ales de corpul diplomatic, de acord cu guvernul bulgar și ce­talian, pen­tru a încerca să libereze pe priso­­nieri. SOFIA, 31 Julie. — Principele Fer­dinand a plecat az­i diminăță la Ja­­mibrod și s’a întors la trei ore după ameitâ. MUNICH, 31 iulie.— In timpul pro­­cesiunii solemne ce s’a făcut cu oca­sia serbării centenarului lui Ludovic! I, trei elefanți înspăimântați se as- j vârliră printre mulțime și produseră­­ o panică. Vre­o 20 de persoane au­­ fost grav rănite. Câte­va tribune s au surpat rănind pe mai mulţi spectatori. A se vedea ultime odrii telegrafice pag III,­ ­NA LA 7­­, 21 iulie 18SS. In privinţa Bulgariei Ziarul Standard comunică urmatoarele : Propunerea pri­mită de Rusia la ultima întrevedere a împăraţilor consistă în aceea, ca Rusia să stea pasivă şi să aştepte ocasiunea bine-venită, când prinţul de Coburg se va compromite sau prin faptele sale, sail prin ide Bulgarilor, cari vor face posiţiunea imposibilă de a mai sta în Bulgaria. In caşul acesta Rusia ar fi în stare să intervie, instalând pe re­­presentantul şeff în Bulgaria, care să întreţină relaţiuni amicale cu tote au­torităţile viitoare ale principatului. Pe urmă convocând Sobrania, se va alege un principe pe gustul Rusiei şi celor­lalte puteri europene. Dacă înţelegerea împăraţilor s’a măr­ginit numai pentru caşul unei asemene eventualităţi, apoi Rusia va trebui încă mult să aştepte, câci prinţul de Co­burg va căuta a nu se compromite, iar Bulgarii vor căuta a continua de a fi demni de posiţiunea ce a fi câştigat’o­t cu atâtea sacrificii. Cu toate acestea, lucrurile par a se încurca în Bulgaria, câci iată ce dice *R­­ossische Zeitung. In gradul cel mai mare de nemulţămire principele Fer­dinand s’a întors la Sofia. El fu necăjit din causa unei certe avută cu primul seif ministru, care i a interzis chiar de a însoţi pe mama sea, ducesa Clemen­tina spre graniţa ungară pănă la Or­şova. El a fost amărît şi mai mult de propunerea, ce i-a făcut primul ministru, ca in timpul călătoriei principelui, să se institue o regenţă. Tocmai din a­­cestă causâ s’a despărţit la Vidin. Ea gara din Vidin, metropolitul din Sofia a înmânat prinţului o petiţiune, prin care clerul protesteză contra in­terzicerii de a participa la serbările din Kiev. De altă parte se zice, că ministru președinte Stambulof ar fi înclinat de a face causă comună cu Zancof, ale cărui simpatii ruseșci sunt destul de cunoscute. In vederea acestor întorsături de po­litică ne­slăbită, principele de Coburg are destule motive de a fi năcăjit şi a­­mărît. Cu tote aceste noi nu credem, că Rusia va isbuti a departa pe princi­pele de Coburg de oare­ce Austro-Un­garia nu poate admite influenţa Rusiei în peninsula balcanică. Vedem dlar că întrevederea împăra­ţilor departe de a asigura pacea, ea din contra este menită a înlesni isbuc­­nirea resboiuluî, pentru că îndată ce Rusia ar­­interveni, sar afla în fața armelor Austro-Ungare. Cronica, localui. — Ieri, dina Sf.­Ilie, făcătorul de minuni, D. Ressu, președintele corni­ ' Co­iol» .VOCII GOVURLUIULUI 181 I FIUL COMTELUI sa PARTEA. N­ } liai bogat ca Monte-Cristo Ioţelegea mal bine chinul ivi Mort teti, a Mercedeae!, și opera sea f) «peri». Ore într’o­â­t acel chin n’aveaAca- I* pe capul lul Speranța !... jgurî Nici o iubire nu făcea s& baţi inima eaa bropsatft de durere! Dar I astăt}* dedese copilului seu cea mai buni parte dintr’inse... jumătatea i­­uimi! sele con­d'ce Oratu­t. Ș, supuiâadu-se unei «tracțiuni mai puternice de cât voința sei, în­­genune huse și puulud husele sele pe pirul lui Speranța adormit, mur­mura : — O ! cum te iubesc ! De o dua, în somn, Speranț* scoase un strigăt, apoi evârcolindu-se râcet: — Nu! nu!... Usați-ma !... Tata !.. La mine !.. în ajutor ! .. ma târesc cu el ! .. în ajutor ! Monte-Cristo se sculase rapide, gal­ben, mai speriat. Visul, căci fără îndoită era nu­mai un vis, fusese așa de înfricoșător în­cât Speranța desceptrodu­se de o data, îl apuca de mâni, îl trase 1» dînsul, și punând capul pe pepiul ta- Aiul aeO, repeta mereu : — Apara-me ! — Dar ce ai copile? îatrebă Moa­­t^Cnato, a carui voce tremura îaea tara vo«a lu). Ai avut un vis rtfl, d* ? — 0! d»,„ tata, larumae !... a fost dar numai un vis ! . — A! uitat dej«? ce vedeai d*rl — SVt! BpuD, tati. O ! totul îmi este ÎQOft în minte ca și cum scena &’ar fi petrecut într’adevar aci, chiar în acest cort — Vorbesce ! te ascult! Și Monte-Cristo idaugA cu un su­na silit. — Ştii bine cA visurile sunt min­­ciuni... — Ds, mi-»l 4 a’o de multe­ ori, tata .. și totuși ! Copilul se opri, visător, privind fix latt­an colț a­­imului. — Dar d« ce priveșdi îa partea ceea ? întrebă co­nteU. — Ette ferte okodat, 4i*e Speratițț dând din cap. Doroaism într’adevâr ?... Vc4‘ co’ț'il acest* a cor*ulnî, tuta? *1 bine! »diaiera, tot așa de bine cum te văd pe tine acum, «m vedut trft» g$idu-B9 1* o parte perdeaua, dm su» în jop, și o forma neagra, a nis ri, a »peruE . — Când e a întâmplat aceasta ? — la momentul când tu ai dus de la tresA și te rl apropiat de mine,, — M\l ve4ut ficked acea mișcare. . nu dormial dar ?... Și la rândul sett Monte Cristo se uită la colțul îadicit — Nu scu­t intr’adiver ! mi se pare că eram pe jumătate deșcept. . Și to­tuși din acel moment, mi se pare oft am Idormit grtâ.. Dir în somnul cate «orit îocepu'à nut a întrerup*... I XX. (Urmare). Leu contra Leu.

Next