Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1969 (Anul 2, nr. 271-345)

1969-01-03 / nr. 271

Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean provizoriu Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăși și prieteni, Cetățeni ai Republicii Socialiste România. Vom Încheia, peste cîteva minute, încă un an de muncă, de rodnice eforturi creatoare, de succese și victorii pe drumul socialismului. Acum, inainte ca orologiul să sune sfîrșitul anului, privirile nu se îndreaptă spre 1969 cu încredere și optimism, cu hotărîrea de a face să înflorească și mai pu­ternic scumpa noastră patrie. In cursul anului 1968 s-a amplificat și s-a per­fecționat activitatea în sfera producției de bunuri materiale, au continuat, dinamic, industrializarea socialistă a țării, modernizarea agriculturii, dezvol­tarea științei, artei și culturii, a sporit bogăția națională a poporului român. Ca rezultat al creș­terii venitului național, s-a îmbunătățit nivelul de trai material și spiritual al populației de la orașe și sate ; statul socialist a investit noi și importante fonduri pentru ridicarea economico-socială a ju­dețelor, orașelor și comunelor, pentru construcția de locuințe, pentru nevoile social-culturale ale oa­menilor muncii. In anul 1968, din inițiativa Comitetului Central al partidului, în țara noastră s-a desfășurat o in­tensă activitate social-politică pentru perfecționa­rea relațiilor socialiste de producție, a întregii or­ganizări a societății, pentru adîncirea democrației, întărirea legalității, promovarea fermă a principi­ilor de echitate și justiție socială. In procesul desăvîrșirii socialismului s-a cimen­tat și mai puternic alianța dintre clasa muncitoare și țărănime, unitatea de nezdruncinat dintre mun­citori, țărani și intelectuali, prietenia frățească din­tre poporul­­ român și naționalitățile conlocuitoare, s-a întărit coeziunea națiunii noastre socialiste care pășește neabătut — sub conducerea Partidului Co­munist Român — pe drumul larg al progresului și civilizației. Dragi tovarăși. In fața tuturor stă sarcina îndeplinirii exemplare­ a planului celui de-al 4-lea an al cincinalului, însu­flețite de un fierbinte patriotism, de hotărârea fer­mă de a da viață politicii partidului, de a spori și mai mult puterea economică a patriei, organizați­ile județene de partid, institutele de cercetare și proiectare, colectivele de oameni ai muncii s-au an­gajat, in cadrul unei ample intreceri pe țară, să de­pășească prevederile planului, să realizeze înainte de termen obiectivele programului de investiții, să sporească eficiența activității economice și contribu­ția cercetării științifice la dezvoltarea patriei. Ingăduiți-mi dragi tovarăși și prieteni, ca acum, în pragul Anului Nou, să vă felicit din toată inima și să vă urez tuturor — muncitori, țărani, intelec­tuali, oameni ai muncii fără deosebire de naționa­litate, bărbați, femei, tineri și vârstnici, fii ai marii familii a României — succese strălucite în activi­tatea entuziastă consacrată înfloririi națiunii noastre socialiste, întărind continuu orânduirea nouă, punindu-i tot mai deplin în valoare superioritatea, uriașele ei re­surse de progres, ne îndeplinim nu numai o sacră îndatorire națională, ci și o înaltă obligație inter­națională, contribuind la întărirea sistemului mon­dial al socialismului, la creșterea influenței ideolo­giei marxist-leniniste în lume, la sporirea forței marelui front antiimperialist. Anul care a trecut a intrat în istoria zbuciumată a umanității, atît prin noi succese ale forțelor păcii, cit și prin evenimente care au întunecat orizontul vieții internaționale. In acest an a continuat războiul din Vietnam, au rămas deschise focare de încordare care periclitează pacea, toate acestea sporind senti­mentul de teamă și neîncredere în rîndul popoare­lor. Am salutat încetarea bombardamentelor Statelor Unite ale Americii în Republica Democrată Vietnam, dar trebuie mers mai departe pentru a se pune defi­nitiv capăt războiului împotriva poporului vietnamez , trebuie depuse noi eforturi pentru lichidarea conflic­tului din Orientul Mijlociu. In anul ce vine, intere­sele majore ale popoarelor impun noi și energice eforturi pentru soluționarea conflictelor, pentru evi­tarea reeditării războiului rece, pentru destindere, pentru întărirea securității pe continentul european și in întreaga lume, pentru a face să triumfe in viața internațională respectul dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, respectul principiilor inde­pendenței și suveranității naționale, ale egalității în drepturi între toate statele. Militind activ in rîndul forțelor Înaintate ale con­temporaneității — România Își va consacra și in vi­itor eforturile întăririi unității țărilor socialiste, a mișcării comuniste și muncitorești, creării unei lumi mai bune, mai drepte, instaurării unui climat de în­credere și înțelegere intre popoare, dezvoltării co­laborării între națiuni pe terenul construcției pașnice, excluderii definitive a războiului din viața planetei noastre. Ne exprimăm convingerea că forțele progresului vor reuși să zădărnicească planurile agresive ale re­­acțiunii, ale imperialismului, își vor afirma superio­ritatea, vor impune voința de pace a intregii ome­niri. Fie ca Anul Nou să aducă poporului român satis­facții tot mai mari in împlinirea aspirațiilor sale de fericire și prosperitate, să marcheze victorii noi in lupta popoarelor pentru pace și progres. înainte de a răsuna prima bătaie de ceas a Anului Nou, vă adresez, tuturor, dragi compatrioți, tradițio­nala urare strămoșească : „La mulți ani doresc fiecăruia ani mulți­­i fer­ țcit­ împlinirea dorințelor și aspirațiilor de mai bine ! Să ridicăm paharul pentru clasa muncitoare, țără­nimea cooperatistă, intelectualitatea patriei noastre, pentru întregul popor — eroic constructor al socie­­tății socialiste , pentru Partidul Comunist Român, con­­ducătorul încercat al națiunii noastre ; pentru pro­pășirea materială și spirituală a României ; pentru socialism, pentru pace și colaborare între popoare ! D Cifrele de plan pe anul 1969 în dezbatere Mia judicioasă a tipului de lucru și eliminarea rebuturilor­­ imperative ale anului an curs­ ezbaterea cifrelor de plan la Fabrica de rulmenți din Bîrlad a avut loc chiar în ziua cînd servi­ciul de planificare con­semna îndeplinirea planului de producție pe 1968 înainte de termen și realizarea unor suc­cese importante, care se între­văd a constitui o garanție în îndeplinirea planului pe 1969. Sporurile de 10,8 la sută la producția globală, 9,5 la sută la producția marfă, 7,6 la su­tă la productivitatea muncii vor trebui obținute în condițiile unor acțiuni de modernizare care va incumba stagnări cau­zate de reamplasarea utilajelor în noile spații de producție. De aceea, in informarea ținută de tov. ing. Mircea Simovici, directorul general al fabricii, cît și în discuțiile purtate s-a pus accentul pe eliminarea unor lipsuri ce s-au manifestat în a­­nul trecut. Statistica arată că stagnările înregistrate de uti­laje se ridică la 326.000 de ore, stagnări impuse fie de re­parații accidentale neefectua­­­ te la timp, fie de o aprovizio­ nare neritmică cu materii pri­me, fie din alte motive. Neuti­­lizarea deplină a capacității de producție în anul care a tre­cut este echivalentă cu pier­derea unei producții în valoa­re de 43 de milioane lei. Inginerii Dumitru llău, șeful secției reparații mecanice, și Gheorghe Mocranschi, șeful secției strungărie au arătat, în discuțiile purtate, și căile de înlăturare a acestor fenomene negative, o mai bună întreți­nere a utilajelor, efectuarea u­­nor reparații de calitate, pre­gătirea anticipată a unor pie­se, astfel ca reparațiile utila­jelor să poată fi efectuate în­tr-un timp mai scurt etc. Folosirea judicioasă a timpu­lui de lucru a fost o altă pro­blemă care a reținut atenția participanților la dezbatere, da­torită faptului că în anul 1968, la fabrica de rulmenți, s-au înregistrat peste 5.000 de zile­­ori lipsuri de la lucru, din care 3.200 absențe nemotivate. Dacă timpul acesta ar fi fost folosit productiv, s-ar fi reali­zat în plus o producție de rul­menți de circa 2.000.000 de lei. Inginerii Dumitru Gologan, șeful secției rectificare și Marcu Ci­mnt, șeful secției bile­rale, au făcut prețioase propuneri care să pună capăt acestei activi­tăți inadmisibile. Cu mult simț de răspundere s-a analizat și un alt aspect al lipsurilor: procentul mare de rebuturi, a căror valoare s-a ri­dicat în 1968 la 5.800.000 lei. Slaba asistență tehnică în schimburile 2 și 3, retragerea la răspundere a celor care re­­butează piesele, lipsa de exi­gență din partea tehnicienilor și inginerilor, pe unele locuri ne­­respectarea procesului tehnolo­gic sunt tot atîtea cauze ce stau la baza rebutului. Numeroși vorbitori au făcut o serie de propuneri menite să sporească randamentul utilaje­lor, să înlăture „locurile în­guste". Au fost întreprinse stu­dii, de exemplu, pentru trecerea forjării unor repere de pe pre­sa de 7 țoli, a cărui plan crește în 1969 cu 27 la sută, pe ciocane; spațiul îngust de la tratament va fi și el eliminat prin executarea în fabrică a unor băi de ulei pentru reve­nire, iar în atelierul colivii vor fi adaptate anumite strunguri cu grad înaintat de uzură, propuse pentru casare, pe care se vor efectua operații de fre­zare a coliviilor de rulmenți ci­lindrici. Importantă a fost și propunerea inginerului Gheorghe Constantin, șeful serviciului pro­ducție, privitoare la laminarea capetelor de bază în vederea forjării inelelor de rulmenți a­­xiali, ceea ce va permite o va­lorificare superioară a deșeuri­lor de oțel și în final reducerea consumului specific de metal. Analizîndu-se cu mult simț de răspundere lipsurile manifesta­te în acest an și căutind so­luții de lichidare a lor, colecti­vul de conducere al metalur­­giștilor bîrlădeni s-a angajat ca in acest an să realizeze peste sarcinile planificate o produc­ție globală de 1.200.000 lei, o ELIADE SOLOMON g. a 3-a­ (continuare în pag. Ședința Comisiei Electorale Centrale In ziua de 31 decembrie 1968, Comisia Electorală Centrală s-a întrunit in prima sa ședință de lucru și a stabilit măsurile care urmează a fi luate in legătură cu desfășurarea campaniei electorale, potrivit Legii nr. 28/1966 privind alegerile de deputați în Marea Adunare Națională și în consiliile populare. (Agerpres) ANUL II nr. 271 VINERI 3 IANUARIE 1969 4 pagini 30 bani Redacția și Administrația: str. Ștefan cel Mare nr. 63 Vaslui Redacția tel. 610 Administrația tel. 611 IN­PAG.2-3 ■ Fapte generatoare de noi înfăptuiri ■ Adunate și... altfel redate ■ Cei mai buni 10 sportivi ai anului 1968 din județul Vaslui Dincoace de hotar Continuînd urcușul pe ma­gistrala lui 1968, ne-am în­dreptat spre versantul nocturn a celei de-a 8.784-a oră a „bă­­trînului“ pentru a păși pragul noului an care va fa­ce jonc­țiunea cu septuagenarul se­colului XX. Ne facem loc printre grupurile numeroase de urători cu zurgălăi și tă­lăngi, și străbatem potecile acestei ierni a cărei frumusețe de legendă o savurăm cu to­ți. Conform unei vechi tradi­ii, sîntem oaspeții unor familii vasluiene la sărbătoarea iernii cu splendidul ei decor. Reve­lionul, tăcut acasă în cercul familiei sau cu un număr de invitați, generează acele clipe unice cu toate bucuriile și frămîntările pe care le-ai tră­it în cursul anului care este pe sfîrșite și înnobilează glo­durile fiecăruia dintre noi cu ceea ce dorim să realizăm. Urmărim acele ceasornicului, trăim aceleași emoții in case­le inveșmîntate și decorate frumos, cu masa întinsă, cu daruri și bucate anume pre­gătite, în încăperi feeric lu­minate, în așteptarea clipei solemne, hotar între 1968 și 1960. Aici am întilnit oameni de toate virstele, cu chipurile îmbujorate, părtași ai bucurii­lor de la acest miez de noapte. Revelion în casă nouă Primul popas l-am făcut in familia tinărului muncitor Flo­rinei Lupu care împreună cu soția sa înmănunchiază in e­­tate de abia o veac. Ne-au primit jumătate de bucuroși in camerele apartamentului in care s-au mutat nu de mult. Gazdele nu sunt singure, ci îm­preună cu părinți,­­ rude, pri­eteni. Este petrecere mare. Se mă­rinc­ă multe feluri de buca­te, dar se și ciocnesc pahare cu vin rubiniu, se destăinuie gînduri pentru noul an. E de prisos să mai insistăm asupra evenimentului nr. 1, trăit in 1968 de Camelia și Florinei Lupu, pentru că-l intuim: ob­ținerea unui spațiu conforta­­bil de locuit. Florinel Lupu ne oferă și alte satisfacții pe care le-a avut în anul lui ‘68. „Mai m­ici aș vrea să spun că mă mîndresc cu faptul ca muncesc in mijlocul harnicu­lui colectiv de la IPROFih „Mobila", in sectorul de pre­lucrări, unde sunt timplar me­canic, mi-am adus contribuția la confecționarea a 1.100 gar­nituri de mobilă „Elegant“ și 15.000 garnituri de tip „liva". Un amănunt inedit, am ținuit ca cea de-a 15.000 garnitură „liva“ să n cumpăr pentru a-mi mobila apartamentul". Bucuria lui Florinel, firește, este împărtășită și de soția sa Camelia, salariată a Oficiului orășenesc de poștă și teleco­municații. Minutele, secundele ultimei ore ale anului '68 s-au scurs pe nesimțite și, acum, privirile ne sunt atintite pe ecranul de argint al televizo­rului. Este ora 24, clipa de hotar între anul vechi și cel nou. Se închină paharele pen­tru fericirea și sănătatea tutu­ror, se fac urări pentru reali­ CR. LALU (continuare un pag a 2-aj și dincolo de borna dintre 1968 și 1969 ,,La multi ani!" I E FICIENȚA CRITICII NOASTRE Măsuri reale și operative! n nr. 250, din 8 dec. 1968, ziarul nostru a pu­blicat articolul „In difu­zarea presei — soluții a­­mînate sine die ?", în care se arăta felul în care era di­fuzată presa în localitățile ju­dețului Vaslui. Pe lingă rela­tarea unor exemple concrete, de nerespectare a sarcinilor de serviciu de către unii sa­lariați, mai erau sugerate u­­nele propuneri de îmbunătă­țire a organizării și funcțio­nării rețelei de difuzare a presei. După numai 17 zile de la apariția materialului citat, pe adresa redacției noastre a și sosit răspunsul Direcției județene de poștă și teleco­municații Vaslui. Sinceri să fim, lecturarea paginilor pri­mite ne-a produs multă satis­facție. Și, aceasta, din două motive: 1. conducerea Direc­ției județene de poștă a con­siderat­­ critica noastră ca fi­ind obiectivă și, ca atare, a privit-o cu seriozitate ; 2. pe baza aspectelor semnalate de noi, au fost făcute cercetările de rigoare și aplicate, apoi, măsurile cele mai potrivite pentru îmbunătățirea activită­ții de difuzare a presei. Dar să cităm din răspunsul pri­mit: „... vă informăm că a­­cest articol („Soluții amînate sine die ?“ — n.r.) a fost pre­lucrat cu toți salariații unită­ții noastre din județ, anali­zîndu-se amănunțit toate pro­blemele tratate, in care scop întregul aparat de colectare și distribuire a presei s-a an­gajat să depună toate efortu­rile pentru înlăturarea acestor deficiențe". In același spirit, ne sunt co­municate și măsurile luate. Față de aspectele sesizate la oficiul Tutova, noi am con­statat că ele sunt juste. Ne vom ocupa în continuare mai îndeaproape de acest oficiu, iar salariații citați au fost a­­nalizați și s-au luat măsuri de sancționare". Ne permitem o paranteză pentru lămurirea de­plină a cititorilor. Discutînd cu tovarășul Leandru Ripeanu, di­rector-adjunct la Direcția jude­țeană de poștă, am aflat că factorul Jenică Bărgăunaș a fost sancționat cu observație scri­să. Sancțiunea putea fi mai aspră, însă> J. B. se află abia la prima a­batere. LIVIU NISTOR (continuare in pag. a 2-a! AN NOU, BINE-AI VENIT! O­biceiul, calendarul, timpul în scurgerea lui necontenită, cer o dată pe an, o pri­vire retrospectivă, o clipă de răgaz și apoi, din nou la muncă, la obișnuita, prietena și nelipsita noastră îndeletnicire, iară de care n-am exista și viata n-ar mai avea nici o rațiune. O privire retrospectivă într-o clipă de răgaz... Și aceasta a iost in sea­ra Anului Nou cînd feres­trele mai toate au licărit pe uliți, pină spre diminea­ță, cînd brazda trasă-n noapte de urători și-a pri­mit săminta de rodnic vi­itor. Capra, ursul, calul și mascații, haiducii și ură­torii au adus în case pe „bădica Traian, din veacuri, încălecat pe un cal înșăuat cu tiiul de mătase, cît vila de groasă“, iar rubi­niul din podgorii a gîlgîit în pahare, zornăitoare de­­atîta ciocnit și atîta în­demn spre vremuri mai bune ce în zori se-ntre­­văd. A fost un sfîrșit de an și un început de altu’. Bunii gospodari și-au cîn­­tărit din ochi povara din hambare și și-au aruncat, iară vrere, prin cioburi de oglinzi, căutături fugare. La timple­neaua s-a întins, bunicile și-au șters ochii, secați de tinerețe, dar plini de lacrimi caldă ce string în a lor picuri o viată dăruită pămîntului fiilor și fiicelor ce-și lea­gănă acum pruncii sub zo­dia rîvnită a omului slobod. Cînd seara coborît-a pe dealurile noastre și gla­surile legende, limpezi, venite din sunat-au sub te­restre, cum cere obiceiul, în versul arăturii au că­lărit pe lanuri, alături de Traian, vreo 2.800 de „Universal­uri“ cu frîu tra­pezoidal și pinteni de „Ban­­­oc", cu nechezat de parc hrănite cu benzină, ce-au străbătut ponoare și viile în terase din Huși și din­ Tanacu, și coama ce s-a­runcă din Stemnic­iu C­ursești, sub arc de curcubeu, și panglica de smoală ce­ acoperă pîn’la Laza șoseaua națională S-a îmbogățit urarea ca oa­menii și locul udat cu „stropitoarea“ întinsă peste lanuri in zilele uscate ale lunii lui cuptor, c-au în­vățat țăranii, uniti pe-ntin­­se lanuri, să drămuiască apa, să concureze norii, s-amestece țărîna, cu să­ruri azotoase, de scîrtiiau așa toamnă și carele și ui­mer­ii sub greutatea dulce a holdelor mănoase. Traian a dus la moară, din holda de belșug, o haraba cu saci, ca mîndra jupîneasă să poată îndestula flăcăii ce-o vor ura, cu vin și cu colaci. Au spus-o dacii din Car­pat­i, au spu­s-o apoi românii, o știu co­piii pe de rost din tată-n fiu, dar nu pot, doamne. CONSTANTIN HUȘANU !continuare In pag. a 3-a!

Next