Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1969 (Anul 2, nr. 271-345)
1969-01-03 / nr. 271
Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean provizoriu Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăși și prieteni, Cetățeni ai Republicii Socialiste România. Vom Încheia, peste cîteva minute, încă un an de muncă, de rodnice eforturi creatoare, de succese și victorii pe drumul socialismului. Acum, inainte ca orologiul să sune sfîrșitul anului, privirile nu se îndreaptă spre 1969 cu încredere și optimism, cu hotărîrea de a face să înflorească și mai puternic scumpa noastră patrie. In cursul anului 1968 s-a amplificat și s-a perfecționat activitatea în sfera producției de bunuri materiale, au continuat, dinamic, industrializarea socialistă a țării, modernizarea agriculturii, dezvoltarea științei, artei și culturii, a sporit bogăția națională a poporului român. Ca rezultat al creșterii venitului național, s-a îmbunătățit nivelul de trai material și spiritual al populației de la orașe și sate ; statul socialist a investit noi și importante fonduri pentru ridicarea economico-socială a județelor, orașelor și comunelor, pentru construcția de locuințe, pentru nevoile social-culturale ale oamenilor muncii. In anul 1968, din inițiativa Comitetului Central al partidului, în țara noastră s-a desfășurat o intensă activitate social-politică pentru perfecționarea relațiilor socialiste de producție, a întregii organizări a societății, pentru adîncirea democrației, întărirea legalității, promovarea fermă a principiilor de echitate și justiție socială. In procesul desăvîrșirii socialismului s-a cimentat și mai puternic alianța dintre clasa muncitoare și țărănime, unitatea de nezdruncinat dintre muncitori, țărani și intelectuali, prietenia frățească dintre poporul român și naționalitățile conlocuitoare, s-a întărit coeziunea națiunii noastre socialiste care pășește neabătut — sub conducerea Partidului Comunist Român — pe drumul larg al progresului și civilizației. Dragi tovarăși. In fața tuturor stă sarcina îndeplinirii exemplare a planului celui de-al 4-lea an al cincinalului, însuflețite de un fierbinte patriotism, de hotărârea fermă de a da viață politicii partidului, de a spori și mai mult puterea economică a patriei, organizațiile județene de partid, institutele de cercetare și proiectare, colectivele de oameni ai muncii s-au angajat, in cadrul unei ample intreceri pe țară, să depășească prevederile planului, să realizeze înainte de termen obiectivele programului de investiții, să sporească eficiența activității economice și contribuția cercetării științifice la dezvoltarea patriei. Ingăduiți-mi dragi tovarăși și prieteni, ca acum, în pragul Anului Nou, să vă felicit din toată inima și să vă urez tuturor — muncitori, țărani, intelectuali, oameni ai muncii fără deosebire de naționalitate, bărbați, femei, tineri și vârstnici, fii ai marii familii a României — succese strălucite în activitatea entuziastă consacrată înfloririi națiunii noastre socialiste, întărind continuu orânduirea nouă, punindu-i tot mai deplin în valoare superioritatea, uriașele ei resurse de progres, ne îndeplinim nu numai o sacră îndatorire națională, ci și o înaltă obligație internațională, contribuind la întărirea sistemului mondial al socialismului, la creșterea influenței ideologiei marxist-leniniste în lume, la sporirea forței marelui front antiimperialist. Anul care a trecut a intrat în istoria zbuciumată a umanității, atît prin noi succese ale forțelor păcii, cit și prin evenimente care au întunecat orizontul vieții internaționale. In acest an a continuat războiul din Vietnam, au rămas deschise focare de încordare care periclitează pacea, toate acestea sporind sentimentul de teamă și neîncredere în rîndul popoarelor. Am salutat încetarea bombardamentelor Statelor Unite ale Americii în Republica Democrată Vietnam, dar trebuie mers mai departe pentru a se pune definitiv capăt războiului împotriva poporului vietnamez , trebuie depuse noi eforturi pentru lichidarea conflictului din Orientul Mijlociu. In anul ce vine, interesele majore ale popoarelor impun noi și energice eforturi pentru soluționarea conflictelor, pentru evitarea reeditării războiului rece, pentru destindere, pentru întărirea securității pe continentul european și in întreaga lume, pentru a face să triumfe in viața internațională respectul dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, respectul principiilor independenței și suveranității naționale, ale egalității în drepturi între toate statele. Militind activ in rîndul forțelor Înaintate ale contemporaneității — România Își va consacra și in viitor eforturile întăririi unității țărilor socialiste, a mișcării comuniste și muncitorești, creării unei lumi mai bune, mai drepte, instaurării unui climat de încredere și înțelegere intre popoare, dezvoltării colaborării între națiuni pe terenul construcției pașnice, excluderii definitive a războiului din viața planetei noastre. Ne exprimăm convingerea că forțele progresului vor reuși să zădărnicească planurile agresive ale reacțiunii, ale imperialismului, își vor afirma superioritatea, vor impune voința de pace a intregii omeniri. Fie ca Anul Nou să aducă poporului român satisfacții tot mai mari in împlinirea aspirațiilor sale de fericire și prosperitate, să marcheze victorii noi in lupta popoarelor pentru pace și progres. înainte de a răsuna prima bătaie de ceas a Anului Nou, vă adresez, tuturor, dragi compatrioți, tradiționala urare strămoșească : „La mulți ani doresc fiecăruia ani mulții fer țcit împlinirea dorințelor și aspirațiilor de mai bine ! Să ridicăm paharul pentru clasa muncitoare, țărănimea cooperatistă, intelectualitatea patriei noastre, pentru întregul popor — eroic constructor al societății socialiste , pentru Partidul Comunist Român, conducătorul încercat al națiunii noastre ; pentru propășirea materială și spirituală a României ; pentru socialism, pentru pace și colaborare între popoare ! D Cifrele de plan pe anul 1969 în dezbatere Mia judicioasă a tipului de lucru și eliminarea rebuturilor imperative ale anului an curs ezbaterea cifrelor de plan la Fabrica de rulmenți din Bîrlad a avut loc chiar în ziua cînd serviciul de planificare consemna îndeplinirea planului de producție pe 1968 înainte de termen și realizarea unor succese importante, care se întrevăd a constitui o garanție în îndeplinirea planului pe 1969. Sporurile de 10,8 la sută la producția globală, 9,5 la sută la producția marfă, 7,6 la sută la productivitatea muncii vor trebui obținute în condițiile unor acțiuni de modernizare care va incumba stagnări cauzate de reamplasarea utilajelor în noile spații de producție. De aceea, in informarea ținută de tov. ing. Mircea Simovici, directorul general al fabricii, cît și în discuțiile purtate s-a pus accentul pe eliminarea unor lipsuri ce s-au manifestat în anul trecut. Statistica arată că stagnările înregistrate de utilaje se ridică la 326.000 de ore, stagnări impuse fie de reparații accidentale neefectua te la timp, fie de o aprovizio nare neritmică cu materii prime, fie din alte motive. Neutilizarea deplină a capacității de producție în anul care a trecut este echivalentă cu pierderea unei producții în valoare de 43 de milioane lei. Inginerii Dumitru llău, șeful secției reparații mecanice, și Gheorghe Mocranschi, șeful secției strungărie au arătat, în discuțiile purtate, și căile de înlăturare a acestor fenomene negative, o mai bună întreținere a utilajelor, efectuarea unor reparații de calitate, pregătirea anticipată a unor piese, astfel ca reparațiile utilajelor să poată fi efectuate într-un timp mai scurt etc. Folosirea judicioasă a timpului de lucru a fost o altă problemă care a reținut atenția participanților la dezbatere, datorită faptului că în anul 1968, la fabrica de rulmenți, s-au înregistrat peste 5.000 de zileori lipsuri de la lucru, din care 3.200 absențe nemotivate. Dacă timpul acesta ar fi fost folosit productiv, s-ar fi realizat în plus o producție de rulmenți de circa 2.000.000 de lei. Inginerii Dumitru Gologan, șeful secției rectificare și Marcu Cimnt, șeful secției bilerale, au făcut prețioase propuneri care să pună capăt acestei activități inadmisibile. Cu mult simț de răspundere s-a analizat și un alt aspect al lipsurilor: procentul mare de rebuturi, a căror valoare s-a ridicat în 1968 la 5.800.000 lei. Slaba asistență tehnică în schimburile 2 și 3, retragerea la răspundere a celor care rebutează piesele, lipsa de exigență din partea tehnicienilor și inginerilor, pe unele locuri nerespectarea procesului tehnologic sunt tot atîtea cauze ce stau la baza rebutului. Numeroși vorbitori au făcut o serie de propuneri menite să sporească randamentul utilajelor, să înlăture „locurile înguste". Au fost întreprinse studii, de exemplu, pentru trecerea forjării unor repere de pe presa de 7 țoli, a cărui plan crește în 1969 cu 27 la sută, pe ciocane; spațiul îngust de la tratament va fi și el eliminat prin executarea în fabrică a unor băi de ulei pentru revenire, iar în atelierul colivii vor fi adaptate anumite strunguri cu grad înaintat de uzură, propuse pentru casare, pe care se vor efectua operații de frezare a coliviilor de rulmenți cilindrici. Importantă a fost și propunerea inginerului Gheorghe Constantin, șeful serviciului producție, privitoare la laminarea capetelor de bază în vederea forjării inelelor de rulmenți axiali, ceea ce va permite o valorificare superioară a deșeurilor de oțel și în final reducerea consumului specific de metal. Analizîndu-se cu mult simț de răspundere lipsurile manifestate în acest an și căutind soluții de lichidare a lor, colectivul de conducere al metalurgiștilor bîrlădeni s-a angajat ca in acest an să realizeze peste sarcinile planificate o producție globală de 1.200.000 lei, o ELIADE SOLOMON g. a 3-a (continuare în pag. Ședința Comisiei Electorale Centrale In ziua de 31 decembrie 1968, Comisia Electorală Centrală s-a întrunit in prima sa ședință de lucru și a stabilit măsurile care urmează a fi luate in legătură cu desfășurarea campaniei electorale, potrivit Legii nr. 28/1966 privind alegerile de deputați în Marea Adunare Națională și în consiliile populare. (Agerpres) ANUL II nr. 271 VINERI 3 IANUARIE 1969 4 pagini 30 bani Redacția și Administrația: str. Ștefan cel Mare nr. 63 Vaslui Redacția tel. 610 Administrația tel. 611 INPAG.2-3 ■ Fapte generatoare de noi înfăptuiri ■ Adunate și... altfel redate ■ Cei mai buni 10 sportivi ai anului 1968 din județul Vaslui Dincoace de hotar Continuînd urcușul pe magistrala lui 1968, ne-am îndreptat spre versantul nocturn a celei de-a 8.784-a oră a „bătrînului“ pentru a păși pragul noului an care va face joncțiunea cu septuagenarul secolului XX. Ne facem loc printre grupurile numeroase de urători cu zurgălăi și tălăngi, și străbatem potecile acestei ierni a cărei frumusețe de legendă o savurăm cu toți. Conform unei vechi tradiii, sîntem oaspeții unor familii vasluiene la sărbătoarea iernii cu splendidul ei decor. Revelionul, tăcut acasă în cercul familiei sau cu un număr de invitați, generează acele clipe unice cu toate bucuriile și frămîntările pe care le-ai trăit în cursul anului care este pe sfîrșite și înnobilează glodurile fiecăruia dintre noi cu ceea ce dorim să realizăm. Urmărim acele ceasornicului, trăim aceleași emoții in casele inveșmîntate și decorate frumos, cu masa întinsă, cu daruri și bucate anume pregătite, în încăperi feeric luminate, în așteptarea clipei solemne, hotar între 1968 și 1960. Aici am întilnit oameni de toate virstele, cu chipurile îmbujorate, părtași ai bucuriilor de la acest miez de noapte. Revelion în casă nouă Primul popas l-am făcut in familia tinărului muncitor Florinei Lupu care împreună cu soția sa înmănunchiază in etate de abia o veac. Ne-au primit jumătate de bucuroși in camerele apartamentului in care s-au mutat nu de mult. Gazdele nu sunt singure, ci împreună cu părinți, rude, prieteni. Este petrecere mare. Se mărincă multe feluri de bucate, dar se și ciocnesc pahare cu vin rubiniu, se destăinuie gînduri pentru noul an. E de prisos să mai insistăm asupra evenimentului nr. 1, trăit in 1968 de Camelia și Florinei Lupu, pentru că-l intuim: obținerea unui spațiu confortabil de locuit. Florinel Lupu ne oferă și alte satisfacții pe care le-a avut în anul lui ‘68. „Mai mici aș vrea să spun că mă mîndresc cu faptul ca muncesc in mijlocul harnicului colectiv de la IPROFih „Mobila", in sectorul de prelucrări, unde sunt timplar mecanic, mi-am adus contribuția la confecționarea a 1.100 garnituri de mobilă „Elegant“ și 15.000 garnituri de tip „liva". Un amănunt inedit, am ținuit ca cea de-a 15.000 garnitură „liva“ să n cumpăr pentru a-mi mobila apartamentul". Bucuria lui Florinel, firește, este împărtășită și de soția sa Camelia, salariată a Oficiului orășenesc de poștă și telecomunicații. Minutele, secundele ultimei ore ale anului '68 s-au scurs pe nesimțite și, acum, privirile ne sunt atintite pe ecranul de argint al televizorului. Este ora 24, clipa de hotar între anul vechi și cel nou. Se închină paharele pentru fericirea și sănătatea tuturor, se fac urări pentru reali CR. LALU (continuare un pag a 2-aj și dincolo de borna dintre 1968 și 1969 ,,La multi ani!" I E FICIENȚA CRITICII NOASTRE Măsuri reale și operative! n nr. 250, din 8 dec. 1968, ziarul nostru a publicat articolul „In difuzarea presei — soluții amînate sine die ?", în care se arăta felul în care era difuzată presa în localitățile județului Vaslui. Pe lingă relatarea unor exemple concrete, de nerespectare a sarcinilor de serviciu de către unii salariați, mai erau sugerate unele propuneri de îmbunătățire a organizării și funcționării rețelei de difuzare a presei. După numai 17 zile de la apariția materialului citat, pe adresa redacției noastre a și sosit răspunsul Direcției județene de poștă și telecomunicații Vaslui. Sinceri să fim, lecturarea paginilor primite ne-a produs multă satisfacție. Și, aceasta, din două motive: 1. conducerea Direcției județene de poștă a considerat critica noastră ca fiind obiectivă și, ca atare, a privit-o cu seriozitate ; 2. pe baza aspectelor semnalate de noi, au fost făcute cercetările de rigoare și aplicate, apoi, măsurile cele mai potrivite pentru îmbunătățirea activității de difuzare a presei. Dar să cităm din răspunsul primit: „... vă informăm că acest articol („Soluții amînate sine die ?“ — n.r.) a fost prelucrat cu toți salariații unității noastre din județ, analizîndu-se amănunțit toate problemele tratate, in care scop întregul aparat de colectare și distribuire a presei s-a angajat să depună toate eforturile pentru înlăturarea acestor deficiențe". In același spirit, ne sunt comunicate și măsurile luate. Față de aspectele sesizate la oficiul Tutova, noi am constatat că ele sunt juste. Ne vom ocupa în continuare mai îndeaproape de acest oficiu, iar salariații citați au fost analizați și s-au luat măsuri de sancționare". Ne permitem o paranteză pentru lămurirea deplină a cititorilor. Discutînd cu tovarășul Leandru Ripeanu, director-adjunct la Direcția județeană de poștă, am aflat că factorul Jenică Bărgăunaș a fost sancționat cu observație scrisă. Sancțiunea putea fi mai aspră, însă> J. B. se află abia la prima abatere. LIVIU NISTOR (continuare in pag. a 2-a! AN NOU, BINE-AI VENIT! Obiceiul, calendarul, timpul în scurgerea lui necontenită, cer o dată pe an, o privire retrospectivă, o clipă de răgaz și apoi, din nou la muncă, la obișnuita, prietena și nelipsita noastră îndeletnicire, iară de care n-am exista și viata n-ar mai avea nici o rațiune. O privire retrospectivă într-o clipă de răgaz... Și aceasta a iost in seara Anului Nou cînd ferestrele mai toate au licărit pe uliți, pină spre dimineață, cînd brazda trasă-n noapte de urători și-a primit săminta de rodnic viitor. Capra, ursul, calul și mascații, haiducii și urătorii au adus în case pe „bădica Traian, din veacuri, încălecat pe un cal înșăuat cu tiiul de mătase, cît vila de groasă“, iar rubiniul din podgorii a gîlgîit în pahare, zornăitoare deatîta ciocnit și atîta îndemn spre vremuri mai bune ce în zori se-ntrevăd. A fost un sfîrșit de an și un început de altu’. Bunii gospodari și-au cîntărit din ochi povara din hambare și și-au aruncat, iară vrere, prin cioburi de oglinzi, căutături fugare. La timpleneaua s-a întins, bunicile și-au șters ochii, secați de tinerețe, dar plini de lacrimi caldă ce string în a lor picuri o viată dăruită pămîntului fiilor și fiicelor ce-și leagănă acum pruncii sub zodia rîvnită a omului slobod. Cînd seara coborît-a pe dealurile noastre și glasurile legende, limpezi, venite din sunat-au sub terestre, cum cere obiceiul, în versul arăturii au călărit pe lanuri, alături de Traian, vreo 2.800 de „Universaluri“ cu frîu trapezoidal și pinteni de „Banoc", cu nechezat de parc hrănite cu benzină, ce-au străbătut ponoare și viile în terase din Huși și din Tanacu, și coama ce s-aruncă din Stemniciu Cursești, sub arc de curcubeu, și panglica de smoală ce acoperă pîn’la Laza șoseaua națională S-a îmbogățit urarea ca oamenii și locul udat cu „stropitoarea“ întinsă peste lanuri in zilele uscate ale lunii lui cuptor, c-au învățat țăranii, uniti pe-ntinse lanuri, să drămuiască apa, să concureze norii, s-amestece țărîna, cu săruri azotoase, de scîrtiiau așa toamnă și carele și uimerii sub greutatea dulce a holdelor mănoase. Traian a dus la moară, din holda de belșug, o haraba cu saci, ca mîndra jupîneasă să poată îndestula flăcăii ce-o vor ura, cu vin și cu colaci. Au spus-o dacii din Carpati, au spus-o apoi românii, o știu copiii pe de rost din tată-n fiu, dar nu pot, doamne. CONSTANTIN HUȘANU !continuare In pag. a 3-a!