Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1969 (Anul 2, nr. 271-345)

1969-01-03 / nr. 271

• PAGINA 2, mmm FIP­E­­ EN­EMIIE DE IDIN­ Ați întîmpinat dragi cititori, în cîntec și voie bu­nă, al patrulea an al cincinalului. La miezul nopții, cu paharul de vin în mină, ați rostit celor din jur, tradiționalul „La mulți ani !“. Gîndurile v-au pur­tat, desigur, în acele momente, spre înfăptuirile voastre, care sunt ale noastre, ale tuturora, spre clipele ce au fost marcate de succesele înregis­trate, v-au venit în minte, după cum e și firesc, modul cum ați învins unele greutăți inerente din munca voastră, dar ați avut satisfacția datoriei împlinite, sentimentul că cu brațele și cu mintea voastră aț­ contribuit activ la îmbogățirea bilan­țului de sfirșit de an. Privind deci retrospectiv, acum la început de nou an, care se anunță deosebit de bogat în evenimente, să derulăm, împreună, cîteva „secvențe" ale lui 1968, și, privindu-le, să medităm la cele ce urmează a prinde viață, în județul Vaslui în zilele și lunile celui de al patru­lea an al cincinalului. Dar, întrucît se știe că vorba multă e... în de­trimentul spațiului, cum zicem noi gazetarii, să ne amintim, de pildă, și cu ajutorul unor imagini ce ne stau la îndemînă, ziua în care s-a semnat „actul de naștere" al celei mai tinere întreprin­deri industriale din județ : Fabrica de mobilă - una din cele mai moderne unități de acest fel din țară. De atunci a trecut un an, un singur an. De atunci s-au produs aici sute și sute de garnituri de mobilă elegantă, care au dus faima fabricii calitativ al mobilei , iar toate acestea i-au adus numai satisfacții : parametrii proiectați au fost realizați la toți indicatorii, prețul de cost a fost sim­țitor redus și, ca urmare, întreprinderea a reușit să reducă aproape în întregime pierderile plani­ficate, să se înscrie în rîndurile unităților fruntașe din județ. Și asta numai într-un singur an. Dar experiența acumulată, hărnicia și priceperea mun­citorilor, inginerilor și tehnicienilor, în fruntea că­rora se află comuniștii, vor fi și mai bine valori­ficate în noul an. Drumul spre noi succese, spre sporirea producției materiale, spre consolidarea prestigiului tinerei fabrici, e larg deschis. Și cei care lucrează aici, asemenea tuturor celor ce muncesc în patria noastră, sunt hotăriți să pă­șească ferm înainte, cu convingerea neabătută că vor înscrie noi cifre și fapte în palmaresul activi­tății lor. Una din imagini ne duce cu gândul și la har­nicul colectiv al Fabricii de confecții vasluiene. O cunoașteți, credem, destul de bine, pentru că despre oamenii de aici, despre activitatea lor prodigioasă s-a mai scris, nu numai o dată. Acuma însă, cînd cifrele obținute printr-un efort colectiv au fost centralizate și în­scrise global în bilanțul lui 1968, să le consem­năm și noi, fără a mai face uz de comentariu. Pianul anual a fost îndeplinit cu 17 zile mai de­vreme ; în acest timp, au fost livrate, spre diferiți beneficiari interni și externi, aproape un milion bucăți de confecții, în sortimente variate. De pe un asemenea „postament" privesc muncitorii Fa­bricii de confecții în perspectiva noului an , ei și-au propus, de exemplu, ca in 1969 să asimileze încă 17 noi modele, să sporească numărul con­fecțiilor, în raport cu realizările acestui an, să ri­dice pe o treaptă superioară calitatea produ­selor. Despre făuritorii rulmenților din Bîrlad, despre colectivul Fabricii de industrializare a laptelui, de unde ne-a provenit recent imaginea ce v-o înfățișăm, nu am vrea să vă rela­tăm prea multe lucruri. E suficient să ne amintim doar că, deși intrată de curînd în funcțiune, În­treprinderea de industrializare a laptelui, este deja cunoscută și apreciată pentru produsele ei. Mun­citorii de aici, așa cum se observă din fotografie, lucrează cu multă atenție și pasiune pentru a consolida primele lor succese, recunoscute de con­sumatorii localnici și cei din țară. Avem o secvență care redă simbolic, avântul ce l-au luat în județul Vaslui, lucrările de construc­ții. O imagine de ansamblu ar fi putut, desigur, să redea mai bine și poate mai sugestiv efortu­rile pe care statul nostru le face pentru construi­rea unor noi cartiere, a unor noi obiective social­­culturale. In lipsa ei, socotim că și cifrele ne vor edifica tot atit de bine. In orașele județului au fost ridicate numai în 1968 câteva sute de apar­tamente, noi centre comerciale și obiective social­­culturale. Altele sunt încă în lucru, și în 1969, ele vor fi date în folosință. Al patrulea an al cinci­nalului se arată și mai fecund în acest domeniu. Se vor înălța, de exemplu, peste 1.000 de apar­tamente noi, confortabile, vor fi atacate noi o­­biective social-culturale, vor începe lucrările de aducțiune a pipei pentru orașul Vaslui, așa cum tot aici se va acționa pentru sistematizarea pieței centrale, ceea ce va situa capitala de județ în rândul localităților moderne din țară. Reportajul nostru, retrospectiv și de perspectivă, continuă. De data aceasta cu un popas în noua gară a Bîrladului, pe care sîntem siguri că ați admirat-o nu o singură dată. Construcție mo­dernă, dotată cu cele mai noi instalații, noua gară se înscrie și ea printre realizările cele mai recente ale județului. Tot astfel, putem vorbi, cu mindrie și cu satisfacție de noul palat al poștelor din centrul orașului, de dezvoltarea pe care a cunoscut-o comerțul nostru de stat aici, ca și în toate localitățile urbane și rurale ale județului. Viața confirmă peste tot afirmațiile noastre. Vă invităm numai într-o comună, aleasă la întîmplare, de pe harta județului­­ Ivănești. Și aici au fost înfăptuite in anii puterii populare multe lucruri care au făcut viața oamenilor mai îmbelșugată, mai fericită. Aspecte ale civilizației moderne se intilnesc la tot pasul. Priviți fotografia din pagina peste tot în țară, dar și peste hotare. Tînărul co­lectiv - format din oameni veniți din împrejurimile Vasluiului - a învățat să mînuiască cu tot mai multă pricepere mașinile, să pătrundă mai pro­fund în tainele meseriei, să perfecționeze mereu procesul de producție, să ridice nivelul tehnic și noastră și vă veți convinge încă o dată de jus­tețea afirmației noastre. Un magazin modern, cu autoservire, în care localnicii găsesc un bogat sortiment de produse alimentare. Spațiul nu ne permite să ne lungim cu alte exemple pentru a îmbogăți secvențele din anul 1968 pe care l-am încheiat. De aceea, ne rezervăm cîteva rînduri, în vederea satisfacerii curiozității cititorilor noștri, pentru a consemna faptul că in 1969 — așa cum reiese din sarcinile planului de stat adoptat recent de cel mai înalt for al țării, cifrele și faptele de pînă acum se vor amplifica cu înfăptuirile noastre, ale tuturor, că toate aces­tea vor contribui la ridicarea continuă a nivelu­lui de trai al oamenilor muncii din orașele și sa­tele județului, la progresul și prosperitatea Româ­niei socialiste. G. LAURENȚIU Foto; V. Petrescu VREMEA NOUĂ (graure din pag )1 Dincoace și dincolo de bârna de hotar dintre 1968 și 1969 zarea a tot ceea ce-și dorește fiecare. Invitații, printre care și familia lui Petrică Patrașcu, doresc gazdei ca anul 196S să le aducă și un prim moș­tenitor. Florinel Lupu ridică paharul și in cinstea tovarăși­lor săi de muncă : Constan­tin Niță, Victor Rom, Ion Savu, Vasile Asultanei și alții. Un gest frumos, colegial. In locuința familiei Lupu, surprindem și un alt fapt ne­­destăinuit încă, pasiunea pen­tru Hori. De altfel, coltul ver­de al apartamentului, cu multe ghivece cu flori, sfidea­ză parcă frigul de afară. Noi insă ne hotărîm să-l înfrun­tăm. Pînă acasă la maistrul Costea Acele ceasornicului se de­plasează pe circumferința ca­dranului, lăsînd în urmă pri­mele minute ale tînărului an 1969. Familia maistrului An­ton Costea de la „Mobila“ sărbătorește IPROFIL eveni­mentul din plin. Ea a pășit în noul an cu realizări frumoa­se. Are un băiat care la 1 decembrie a împlinit venera­­bila virstă de un an, iar tatăl, în urmă cu două luni a fost promovat în muncă, iicînd, acum, o „haită“ pe spirala calificării profesionale cu tit­lul de maistru principal. Tre­buie să insistăm pentru ca proaspăta noastră gazdă să ne vorbească despre realizări personale. Se dezlănțuie însă, cînd e vorba de succesele co­lectivului în mijlocul căruia își desfășoară activitatea pro­fesională. Ne convinge, o dată în plus, recomandîndu-i pe colegii de muncă Nicolae Pi­sau și Gheorghe Sevastița (împreună cu familiile lor) cu care petrece revelionul. La ora 0,10 sunt cu toții încă, sub impresia cuvintelor ros­tite la televiziune de secreta­rul general al Partidului Co­munist Român, colae Ceaușescu, tovarășul Ni­­cu prilejul noului an. „Ne-au intrat la inimă urările de prosperitate și îndemnurile mobilizatoare pentru ca, în 1969, penultimul an al cincinalului, să ne în­zecim eforturile pentru Înde­plinirea și depășirea sarcinilor de plan. Și sîntem convinși că la noi în fabrică avem a­­cei oameni minunați cu care vom realiza ceea ce ne-am propus". La nunta de argint în anul 1993 Ce mi-a adus 196S ? Reali­zarea unui ghi-"EQ&fi unui vis frumos ■— ne spune­ tînărul muncitor Andrei Chiratcu. Este și visul soției mele la N­­nuta, lucrătoare la O.C.L. Mixt Vaslui. Sîntem tineri și avem toate a ne tauri in condițiile pentru cămin fericit așa cum ni-l dorim, să ne bu­curăm de viată pînă la adinei bătrânețe. Oricum, în anul 19911, vrem să tăcem o nuntă la fel de frumoasă ca cea din vara anului care a trecut. Proiecte pentru anul 1969 ? Multe, foarte multe. Sîntem doar la început de drum. Aș putea să se coordonez pe do­uă luxuri, ca să folosesc un termen tehnic : calificare mai bună și rezultate frumoase în producție, iar în viata perso­nală, familială — o căsnicie fericită, înjghebarea unei case și Înzestrarea ei. Nelipsiții urători... Măsuri reale și (urmare din pag. 1) Credem că sătenii din satul Epureni, centrul comunei Duda- Epureni, nu mai au necazuri in privința primirii diferitelor publicații. Ne asigură același răspuns la articolul nostru: „In privința comunei Epureni- Huși, propunerea este bună, noi am analizat-o la fața locu­lui și imediat s-a și pus in aplicare, în sensul că mașina care pleacă din Huși spre ofi­ciul Drînceni ia și pachetul cu presa pentru satul Epureni, pe care il predă factorului poștal, ce o distribuie în ace­eași zi". Semnalam în același articol că atitudinea nepotrivită a u­­nor difuzori de presă îndepăr­tează pur și simplu pe cum­părători. Iată cum a fost pri­vit acest aspect de­­ organele în drept: „Analizând situația de la Bîrlad, unde gestionara de la chioșcul de difuzare a presei din fața oficiului P.T.T.R. are o atitudine necu­­viinciosă­ față de cumpărători, (...) noi considerăm că cele sesizate sunt juste și am luat măsura ca tovarășa respectivă să fie mutată la un chioșc cu o activitate mai redusă, pen­tru a-și da interesul in popu­larizarea presei și a o vinde in întregime". Continuăm prin a cita un alt fragment din răspunsul pri­mit : „In legătură cu faptul că chioșcul de difuzare a presei din orașul Negrești nu este racordat la rețeaua electrică, vă informăm că așa este. In repetate rânduri, am solicitat la I.R.E. Vaslui de a ne ra­corda această unitate, dar de fiecare dată nu am găsit în­ operative­­ țelegere, motivîndu-ni-se că nu sînt condiții de racordare. La apariția articolului, ne-am pre­zentat din nou la I.R.E., unde de abia atunci au fost întoc­mite formele de racordare. In momentul de față, noi am semnat contractul, am virat contravaloarea racordului și așteptăm să fie trimisă echipa de electricieni". Imediat după ce am citit acest pasaj, am luat legătura cu tov. ing. Gheorghe Vîrlan, de la Exploa­tarea electro-energetică Vaslui, pentru a afla în ce stadiu se află lucrarea solicitată de Di­recția județeană Am fost informați de poștă, că ea fost începută, urmînd ca, la­­ data de 29 decembrie 1968, chioșcul de difuzare a presei din orașul Negrești să fie deja racordat la rețeaua e­­lectrică. Am redat cu larghețe di­ferite fragmente din răs­punsul primit, pentru a su­blinia că abordarea cu se­riozitate, de către cerea Direcției județene condu­cte poștă, a criticii obiective a­­duse la paginile ziarului „Vremea nouă" a dovedit încă o dată că a critica în­seamnă și a colabora. Pro­bante sunt măsurile reale și operative luate pentru îmbu­nătățirea activității viitoare a membrilor rețelei poștale, așa cum reiese și din finalul pe care-l notăm cu exactitate „Noi vă mulțumim pentru sprijinul acordat și vom cău­ta ca pe viitor să desfășurăm, în întreaga noastră activitate, o muncă de calitate, prin de­servirea la timp a tuturor a­­bonaților noștri cu publicațiile respective". Adunate și... altfel redate „De ce ?" - se vor întreba unii. „De ce altfel redate și de ce tot adunate ? De ce să umblăm cu vechituri ? Alt an, altă rubrică !". „Scuzați" - vor spune alții. „Ce, dum­neata cînd ai trecut în noul an ți-ai aruncat paltonul și­ ai rămas în haină ? L-ai aruncat ?! Ai și martori ! Ei, dacă ai și martori, te cred, înseamnă că erai beat de-a binelea! Dar dacă s-a întîmplat așa ceva cu dum­neata, nu e obligatoriu să renunțăm noi la rubrică. Ce? Dacă am băut și noi cîteva păhărele ? Am băut, domnu­le, de ce să nu bem, că doar nu eram de serviciu în tipografie ! Că s-au adunat?! Probabil, Cum le-am redat? Păi, nu vezi ? Altfel. Iar în­cepi cu martori. De unde să iau martori în noaptea de revelion ? Ba, stai că am gă­sit pe cineva. Pe Petronela Cum cine e ? E cea mai tinără cetâțeancă a orașului Vaslui. S-a născut la 1 ia­nuarie 1969. Cum de unde știu ? Mi-a spus tatăl Petro­­nelei - Ștefan Șoldan. Și mama fetiței - Lucia Șol­dan ... Și ce dacă i-s rude, nu le crezi pe cuvînt? na mai lasă-mă cu martorii, iar incepi ? Poftim martori : moașa Tonica Teletin și me­dicul Constantin Mardare, care au asistat la nașterea Petronelei !... Bine că, în sfirșit, mă crezi pe cuvint ! Cum ? N-am scăpat ? Și ce dacă-i minoră ? Cind va crește mare poate să depu­nă mărturie că m-a văzut, cind era mică, cum că am asistat la propria ei naște­re. Martori ? Iar, domnule ? Mai am. Trei băieți și două fete. Născuți tot la 1 ianua­rie 1969, numai că la Bîr­­ lad. Da. Tot minori. Hai, domnule , nu fi birocrat. Cum să aibă 18 ani - vîrsta majoratului - dacă sunt năs­cuți abia de două zile ? Altcineva ? Păi, Telefonistele Ana Popovici și Elena Pa­­laniuc. Au fost operatoare de serviciu la Oficiul telefo­nic Vaslui. A, domnule, iar­­tă-mă că fac o divagație, să le fi văzut cum lucrau ! ... Mai ales, Ana Popovici. De 26 de ani e telefonistă. Ci­te revelioane a petrecut în fața mesei de comandă ! Cite legături interurbane a stabilit... Prima din acest an a fost cu Bucureștiul. La 1 ianuarie 1969, ora zero și 55 de minute. „Alo, Bucureștiu­­le ! Aici 10 Vaslui. Dă-mi, te rog, 14.75.40". „Alo, 14.75.40 ? La mulți ani ! Vă cheamă Vasluiul...". Cite a­­semenea legături telefonice n-au fost făcute in noaptea de Anul Nou pe întreg cu­prinsul județului. Nimeni nu se știe. Nimeni nu știe că, în timp ce într-o atmosferă caracteristică acestei nopți, de veselie și exuberanță, în timp ce toți petreceau, au existat oameni care au lu­crat ... Cum adică dacă n-au ciocnit nici un pahar ? Au ciocnit ! Că doar o dată un an e Anul Nou. Hai, te rog, nu fi insinuant!... La­să-mă, domnule, era de Pep­­si-cola ! Cum adică nu se găsește ? Ei vezi, iar ești in­sinuant ! De unde alți mar­tori ? Doar la C.F.R. Dacă nu mă crezi, întrea­­bă-l pe Victor Lefter, care a făcut de serviciu în stația Vaslui, doi ani la rind , a început serviciul în 1968 și s-a terminat in 1969 I Ce trenuri au trecut? In 1968 sau în 1969 ? A, în '69 că-i mai recent ! Primul a fost 6541. Tren de marfă. Dacă s-a ciocnit și aici ceva ? Iar începi? Da, s-a cioc­nit.. Te-am dus , e ade­vărat că s-a ciocnit, dar s-au ciocnit acele de maca­­ze, nu ce crezi dumneata. Martori ? Manevrantul Pavel Mocanu și el de serviciu în noaptea de revelion. Cum a­­dică alții ? De pe 6541 ? Păi, nu spusei că era tren de marfă ? ! Cum îl cheamă pe mecanic ? Nu știu, nu l-am întrebat. Ei vezi, iar începi să fii pisălog. Alții ! De un­de să-i iau ? Șeful nu-i bun ? Cum care șef? Mihai Costăchescu, șeful sectorului II de la Fabrica de confecții Vaslui. N-ai au­zit că la Fabrica de confec­ții s-au calculat ultimele pro­cente pe anul 1968 ? Față de planul anual îndeplinit, s-a realizat un volum de pro­ducție echivalent cu 7.000.000 de lei. Un aport substanțial la aceste rezultate a avut și colectivul secției a ll-a ... Cum ce are una cu alta ? S-au livrat in plus 80.000 bu­căți confecții­­... Vezi, iar ești în minus ? Ce martori mai vrei ? Am fost la fami­lia Costăchescu și am pe­trecut o oră din lunga noap­te de revelion. De ce nu te-am chemat și pe dum­neata ? Ei vezi, iar ești ma­terialist. N-aveai decit să-ți faci sarmale acasă. Și la urma urmei, mai lasă-mă domnule, în pace că avem timp să ne răfuim un an în­treg. Cu cine ? Cum cu cine? Cu autorii rubricii . BENEDICT JELESCU s I.ALUCI CRĂCIUN

Next