Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1969 (Anul 2, nr. 271-345)
1969-01-03 / nr. 271
• PAGINA 2, mmm FIPE ENEMIIE DE IDIN Ați întîmpinat dragi cititori, în cîntec și voie bună, al patrulea an al cincinalului. La miezul nopții, cu paharul de vin în mină, ați rostit celor din jur, tradiționalul „La mulți ani !“. Gîndurile v-au purtat, desigur, în acele momente, spre înfăptuirile voastre, care sunt ale noastre, ale tuturora, spre clipele ce au fost marcate de succesele înregistrate, v-au venit în minte, după cum e și firesc, modul cum ați învins unele greutăți inerente din munca voastră, dar ați avut satisfacția datoriei împlinite, sentimentul că cu brațele și cu mintea voastră aț contribuit activ la îmbogățirea bilanțului de sfirșit de an. Privind deci retrospectiv, acum la început de nou an, care se anunță deosebit de bogat în evenimente, să derulăm, împreună, cîteva „secvențe" ale lui 1968, și, privindu-le, să medităm la cele ce urmează a prinde viață, în județul Vaslui în zilele și lunile celui de al patrulea an al cincinalului. Dar, întrucît se știe că vorba multă e... în detrimentul spațiului, cum zicem noi gazetarii, să ne amintim, de pildă, și cu ajutorul unor imagini ce ne stau la îndemînă, ziua în care s-a semnat „actul de naștere" al celei mai tinere întreprinderi industriale din județ : Fabrica de mobilă - una din cele mai moderne unități de acest fel din țară. De atunci a trecut un an, un singur an. De atunci s-au produs aici sute și sute de garnituri de mobilă elegantă, care au dus faima fabricii calitativ al mobilei , iar toate acestea i-au adus numai satisfacții : parametrii proiectați au fost realizați la toți indicatorii, prețul de cost a fost simțitor redus și, ca urmare, întreprinderea a reușit să reducă aproape în întregime pierderile planificate, să se înscrie în rîndurile unităților fruntașe din județ. Și asta numai într-un singur an. Dar experiența acumulată, hărnicia și priceperea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor, în fruntea cărora se află comuniștii, vor fi și mai bine valorificate în noul an. Drumul spre noi succese, spre sporirea producției materiale, spre consolidarea prestigiului tinerei fabrici, e larg deschis. Și cei care lucrează aici, asemenea tuturor celor ce muncesc în patria noastră, sunt hotăriți să pășească ferm înainte, cu convingerea neabătută că vor înscrie noi cifre și fapte în palmaresul activității lor. Una din imagini ne duce cu gândul și la harnicul colectiv al Fabricii de confecții vasluiene. O cunoașteți, credem, destul de bine, pentru că despre oamenii de aici, despre activitatea lor prodigioasă s-a mai scris, nu numai o dată. Acuma însă, cînd cifrele obținute printr-un efort colectiv au fost centralizate și înscrise global în bilanțul lui 1968, să le consemnăm și noi, fără a mai face uz de comentariu. Pianul anual a fost îndeplinit cu 17 zile mai devreme ; în acest timp, au fost livrate, spre diferiți beneficiari interni și externi, aproape un milion bucăți de confecții, în sortimente variate. De pe un asemenea „postament" privesc muncitorii Fabricii de confecții în perspectiva noului an , ei și-au propus, de exemplu, ca in 1969 să asimileze încă 17 noi modele, să sporească numărul confecțiilor, în raport cu realizările acestui an, să ridice pe o treaptă superioară calitatea produselor. Despre făuritorii rulmenților din Bîrlad, despre colectivul Fabricii de industrializare a laptelui, de unde ne-a provenit recent imaginea ce v-o înfățișăm, nu am vrea să vă relatăm prea multe lucruri. E suficient să ne amintim doar că, deși intrată de curînd în funcțiune, Întreprinderea de industrializare a laptelui, este deja cunoscută și apreciată pentru produsele ei. Muncitorii de aici, așa cum se observă din fotografie, lucrează cu multă atenție și pasiune pentru a consolida primele lor succese, recunoscute de consumatorii localnici și cei din țară. Avem o secvență care redă simbolic, avântul ce l-au luat în județul Vaslui, lucrările de construcții. O imagine de ansamblu ar fi putut, desigur, să redea mai bine și poate mai sugestiv eforturile pe care statul nostru le face pentru construirea unor noi cartiere, a unor noi obiective socialculturale. In lipsa ei, socotim că și cifrele ne vor edifica tot atit de bine. In orașele județului au fost ridicate numai în 1968 câteva sute de apartamente, noi centre comerciale și obiective socialculturale. Altele sunt încă în lucru, și în 1969, ele vor fi date în folosință. Al patrulea an al cincinalului se arată și mai fecund în acest domeniu. Se vor înălța, de exemplu, peste 1.000 de apartamente noi, confortabile, vor fi atacate noi obiective social-culturale, vor începe lucrările de aducțiune a pipei pentru orașul Vaslui, așa cum tot aici se va acționa pentru sistematizarea pieței centrale, ceea ce va situa capitala de județ în rândul localităților moderne din țară. Reportajul nostru, retrospectiv și de perspectivă, continuă. De data aceasta cu un popas în noua gară a Bîrladului, pe care sîntem siguri că ați admirat-o nu o singură dată. Construcție modernă, dotată cu cele mai noi instalații, noua gară se înscrie și ea printre realizările cele mai recente ale județului. Tot astfel, putem vorbi, cu mindrie și cu satisfacție de noul palat al poștelor din centrul orașului, de dezvoltarea pe care a cunoscut-o comerțul nostru de stat aici, ca și în toate localitățile urbane și rurale ale județului. Viața confirmă peste tot afirmațiile noastre. Vă invităm numai într-o comună, aleasă la întîmplare, de pe harta județului Ivănești. Și aici au fost înfăptuite in anii puterii populare multe lucruri care au făcut viața oamenilor mai îmbelșugată, mai fericită. Aspecte ale civilizației moderne se intilnesc la tot pasul. Priviți fotografia din pagina peste tot în țară, dar și peste hotare. Tînărul colectiv - format din oameni veniți din împrejurimile Vasluiului - a învățat să mînuiască cu tot mai multă pricepere mașinile, să pătrundă mai profund în tainele meseriei, să perfecționeze mereu procesul de producție, să ridice nivelul tehnic și noastră și vă veți convinge încă o dată de justețea afirmației noastre. Un magazin modern, cu autoservire, în care localnicii găsesc un bogat sortiment de produse alimentare. Spațiul nu ne permite să ne lungim cu alte exemple pentru a îmbogăți secvențele din anul 1968 pe care l-am încheiat. De aceea, ne rezervăm cîteva rînduri, în vederea satisfacerii curiozității cititorilor noștri, pentru a consemna faptul că in 1969 — așa cum reiese din sarcinile planului de stat adoptat recent de cel mai înalt for al țării, cifrele și faptele de pînă acum se vor amplifica cu înfăptuirile noastre, ale tuturor, că toate acestea vor contribui la ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii din orașele și satele județului, la progresul și prosperitatea României socialiste. G. LAURENȚIU Foto; V. Petrescu VREMEA NOUĂ (graure din pag )1 Dincoace și dincolo de bârna de hotar dintre 1968 și 1969 zarea a tot ceea ce-și dorește fiecare. Invitații, printre care și familia lui Petrică Patrașcu, doresc gazdei ca anul 196S să le aducă și un prim moștenitor. Florinel Lupu ridică paharul și in cinstea tovarășilor săi de muncă : Constantin Niță, Victor Rom, Ion Savu, Vasile Asultanei și alții. Un gest frumos, colegial. In locuința familiei Lupu, surprindem și un alt fapt nedestăinuit încă, pasiunea pentru Hori. De altfel, coltul verde al apartamentului, cu multe ghivece cu flori, sfidează parcă frigul de afară. Noi insă ne hotărîm să-l înfruntăm. Pînă acasă la maistrul Costea Acele ceasornicului se deplasează pe circumferința cadranului, lăsînd în urmă primele minute ale tînărului an 1969. Familia maistrului Anton Costea de la „Mobila“ sărbătorește IPROFIL evenimentul din plin. Ea a pășit în noul an cu realizări frumoase. Are un băiat care la 1 decembrie a împlinit venerabila virstă de un an, iar tatăl, în urmă cu două luni a fost promovat în muncă, iicînd, acum, o „haită“ pe spirala calificării profesionale cu titlul de maistru principal. Trebuie să insistăm pentru ca proaspăta noastră gazdă să ne vorbească despre realizări personale. Se dezlănțuie însă, cînd e vorba de succesele colectivului în mijlocul căruia își desfășoară activitatea profesională. Ne convinge, o dată în plus, recomandîndu-i pe colegii de muncă Nicolae Pisau și Gheorghe Sevastița (împreună cu familiile lor) cu care petrece revelionul. La ora 0,10 sunt cu toții încă, sub impresia cuvintelor rostite la televiziune de secretarul general al Partidului Comunist Român, colae Ceaușescu, tovarășul Nicu prilejul noului an. „Ne-au intrat la inimă urările de prosperitate și îndemnurile mobilizatoare pentru ca, în 1969, penultimul an al cincinalului, să ne înzecim eforturile pentru Îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan. Și sîntem convinși că la noi în fabrică avem acei oameni minunați cu care vom realiza ceea ce ne-am propus". La nunta de argint în anul 1993 Ce mi-a adus 196S ? Realizarea unui ghi-"EQ&fi unui vis frumos ■— ne spune tînărul muncitor Andrei Chiratcu. Este și visul soției mele la Nnuta, lucrătoare la O.C.L. Mixt Vaslui. Sîntem tineri și avem toate a ne tauri in condițiile pentru cămin fericit așa cum ni-l dorim, să ne bucurăm de viată pînă la adinei bătrânețe. Oricum, în anul 19911, vrem să tăcem o nuntă la fel de frumoasă ca cea din vara anului care a trecut. Proiecte pentru anul 1969 ? Multe, foarte multe. Sîntem doar la început de drum. Aș putea să se coordonez pe două luxuri, ca să folosesc un termen tehnic : calificare mai bună și rezultate frumoase în producție, iar în viata personală, familială — o căsnicie fericită, înjghebarea unei case și Înzestrarea ei. Nelipsiții urători... Măsuri reale și (urmare din pag. 1) Credem că sătenii din satul Epureni, centrul comunei Duda- Epureni, nu mai au necazuri in privința primirii diferitelor publicații. Ne asigură același răspuns la articolul nostru: „In privința comunei Epureni- Huși, propunerea este bună, noi am analizat-o la fața locului și imediat s-a și pus in aplicare, în sensul că mașina care pleacă din Huși spre oficiul Drînceni ia și pachetul cu presa pentru satul Epureni, pe care il predă factorului poștal, ce o distribuie în aceeași zi". Semnalam în același articol că atitudinea nepotrivită a unor difuzori de presă îndepărtează pur și simplu pe cumpărători. Iată cum a fost privit acest aspect de organele în drept: „Analizând situația de la Bîrlad, unde gestionara de la chioșcul de difuzare a presei din fața oficiului P.T.T.R. are o atitudine necuviinciosă față de cumpărători, (...) noi considerăm că cele sesizate sunt juste și am luat măsura ca tovarășa respectivă să fie mutată la un chioșc cu o activitate mai redusă, pentru a-și da interesul in popularizarea presei și a o vinde in întregime". Continuăm prin a cita un alt fragment din răspunsul primit : „In legătură cu faptul că chioșcul de difuzare a presei din orașul Negrești nu este racordat la rețeaua electrică, vă informăm că așa este. In repetate rânduri, am solicitat la I.R.E. Vaslui de a ne racorda această unitate, dar de fiecare dată nu am găsit în operative țelegere, motivîndu-ni-se că nu sînt condiții de racordare. La apariția articolului, ne-am prezentat din nou la I.R.E., unde de abia atunci au fost întocmite formele de racordare. In momentul de față, noi am semnat contractul, am virat contravaloarea racordului și așteptăm să fie trimisă echipa de electricieni". Imediat după ce am citit acest pasaj, am luat legătura cu tov. ing. Gheorghe Vîrlan, de la Exploatarea electro-energetică Vaslui, pentru a afla în ce stadiu se află lucrarea solicitată de Direcția județeană Am fost informați de poștă, că ea fost începută, urmînd ca, la data de 29 decembrie 1968, chioșcul de difuzare a presei din orașul Negrești să fie deja racordat la rețeaua electrică. Am redat cu larghețe diferite fragmente din răspunsul primit, pentru a sublinia că abordarea cu seriozitate, de către cerea Direcției județene conducte poștă, a criticii obiective aduse la paginile ziarului „Vremea nouă" a dovedit încă o dată că a critica înseamnă și a colabora. Probante sunt măsurile reale și operative luate pentru îmbunătățirea activității viitoare a membrilor rețelei poștale, așa cum reiese și din finalul pe care-l notăm cu exactitate „Noi vă mulțumim pentru sprijinul acordat și vom căuta ca pe viitor să desfășurăm, în întreaga noastră activitate, o muncă de calitate, prin deservirea la timp a tuturor abonaților noștri cu publicațiile respective". Adunate și... altfel redate „De ce ?" - se vor întreba unii. „De ce altfel redate și de ce tot adunate ? De ce să umblăm cu vechituri ? Alt an, altă rubrică !". „Scuzați" - vor spune alții. „Ce, dumneata cînd ai trecut în noul an ți-ai aruncat paltonul și ai rămas în haină ? L-ai aruncat ?! Ai și martori ! Ei, dacă ai și martori, te cred, înseamnă că erai beat de-a binelea! Dar dacă s-a întîmplat așa ceva cu dumneata, nu e obligatoriu să renunțăm noi la rubrică. Ce? Dacă am băut și noi cîteva păhărele ? Am băut, domnule, de ce să nu bem, că doar nu eram de serviciu în tipografie ! Că s-au adunat?! Probabil, Cum le-am redat? Păi, nu vezi ? Altfel. Iar începi cu martori. De unde să iau martori în noaptea de revelion ? Ba, stai că am găsit pe cineva. Pe Petronela Cum cine e ? E cea mai tinără cetâțeancă a orașului Vaslui. S-a născut la 1 ianuarie 1969. Cum de unde știu ? Mi-a spus tatăl Petronelei - Ștefan Șoldan. Și mama fetiței - Lucia Șoldan ... Și ce dacă i-s rude, nu le crezi pe cuvînt? na mai lasă-mă cu martorii, iar incepi ? Poftim martori : moașa Tonica Teletin și medicul Constantin Mardare, care au asistat la nașterea Petronelei !... Bine că, în sfirșit, mă crezi pe cuvint ! Cum ? N-am scăpat ? Și ce dacă-i minoră ? Cind va crește mare poate să depună mărturie că m-a văzut, cind era mică, cum că am asistat la propria ei naștere. Martori ? Iar, domnule ? Mai am. Trei băieți și două fete. Născuți tot la 1 ianuarie 1969, numai că la Bîr lad. Da. Tot minori. Hai, domnule , nu fi birocrat. Cum să aibă 18 ani - vîrsta majoratului - dacă sunt născuți abia de două zile ? Altcineva ? Păi, Telefonistele Ana Popovici și Elena Palaniuc. Au fost operatoare de serviciu la Oficiul telefonic Vaslui. A, domnule, iartă-mă că fac o divagație, să le fi văzut cum lucrau ! ... Mai ales, Ana Popovici. De 26 de ani e telefonistă. Cite revelioane a petrecut în fața mesei de comandă ! Cite legături interurbane a stabilit... Prima din acest an a fost cu Bucureștiul. La 1 ianuarie 1969, ora zero și 55 de minute. „Alo, Bucureștiule ! Aici 10 Vaslui. Dă-mi, te rog, 14.75.40". „Alo, 14.75.40 ? La mulți ani ! Vă cheamă Vasluiul...". Cite asemenea legături telefonice n-au fost făcute in noaptea de Anul Nou pe întreg cuprinsul județului. Nimeni nu se știe. Nimeni nu știe că, în timp ce într-o atmosferă caracteristică acestei nopți, de veselie și exuberanță, în timp ce toți petreceau, au existat oameni care au lucrat ... Cum adică dacă n-au ciocnit nici un pahar ? Au ciocnit ! Că doar o dată un an e Anul Nou. Hai, te rog, nu fi insinuant!... Lasă-mă, domnule, era de Pepsi-cola ! Cum adică nu se găsește ? Ei vezi, iar ești insinuant ! De unde alți martori ? Doar la C.F.R. Dacă nu mă crezi, întreabă-l pe Victor Lefter, care a făcut de serviciu în stația Vaslui, doi ani la rind , a început serviciul în 1968 și s-a terminat in 1969 I Ce trenuri au trecut? In 1968 sau în 1969 ? A, în '69 că-i mai recent ! Primul a fost 6541. Tren de marfă. Dacă s-a ciocnit și aici ceva ? Iar începi? Da, s-a ciocnit.. Te-am dus , e adevărat că s-a ciocnit, dar s-au ciocnit acele de macaze, nu ce crezi dumneata. Martori ? Manevrantul Pavel Mocanu și el de serviciu în noaptea de revelion. Cum adică alții ? De pe 6541 ? Păi, nu spusei că era tren de marfă ? ! Cum îl cheamă pe mecanic ? Nu știu, nu l-am întrebat. Ei vezi, iar începi să fii pisălog. Alții ! De unde să-i iau ? Șeful nu-i bun ? Cum care șef? Mihai Costăchescu, șeful sectorului II de la Fabrica de confecții Vaslui. N-ai auzit că la Fabrica de confecții s-au calculat ultimele procente pe anul 1968 ? Față de planul anual îndeplinit, s-a realizat un volum de producție echivalent cu 7.000.000 de lei. Un aport substanțial la aceste rezultate a avut și colectivul secției a ll-a ... Cum ce are una cu alta ? S-au livrat in plus 80.000 bucăți confecții... Vezi, iar ești în minus ? Ce martori mai vrei ? Am fost la familia Costăchescu și am petrecut o oră din lunga noapte de revelion. De ce nu te-am chemat și pe dumneata ? Ei vezi, iar ești materialist. N-aveai decit să-ți faci sarmale acasă. Și la urma urmei, mai lasă-mă domnule, în pace că avem timp să ne răfuim un an întreg. Cu cine ? Cum cu cine? Cu autorii rubricii . BENEDICT JELESCU s I.ALUCI CRĂCIUN