Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 346-422)
1969-04-01 / nr. 346
In întreprinderile județului Mini lunii Tiriate dimii Mii - j I cerlnti dt n idillin 1 T răim în epoca revoluției tehnice. Tinerii învață în școlile profesionale calculul suprafețelor complicate ale unor piese de mașini moderne, alții intră în fabrici, fie de mobilă, de confecții sau metalurgice și se întilnesc acolo cu panouri clipitoare, creiere electronice ale unor utilaje capabile să se autocontroleze. Unitățile economice de la Vaslui și Birlad sunt dotate continuu cu asemenea „minuni" ale tehnicii. Am sugerat doar o sumară schiță de tablou industrial pentru a reliefa fără alte argumente, de altfel se pare inutile, necesitatea propagandei tehnice. Această cerință a vremii îmbracă aspecte diferite în funcție de unitatea economică și gradul de cunoștințe a oamenilor, diferențieri pe care le-am întîlnit, de fapt, în întreprinderile județului nostru. Nemulțumitor însă este faptul că diferențieri se intîlnesc și pe linia modului de organizare a propagandei tehnice. Prin unele locuri există un plan judicios întocmit așa cum este la Fabrica de rulmenți din Birlad, in altele există un plan, dar încă nu s-a trecut hotărît la punerea lui în aplicare, de aceea nu este întîmplător că și rezultatele obținute în producție în primele trei luni ale anului 1969 corespund întocmai cu străduințele comitetelor de direcție pe linia „tehnicizării" cadrelor. La Fabrica de rulmenți din Birlad activitatea de propagandă tehnică s-a dus în mod organizat și gindit de mulți ani de zile. Aici a fost depășit stadiul propagandei tehnice prin cursuri de ridicare a calificării. Forma cea mai simplă pe care se îmbracă acum munca de răspîndire a cunoștințelor tehnice este conferința pentru muncitori. Ingineri cu o înaltă calificare profesională, cu mulți ani de practică în domeniul rulmenților ca Ion Ionescu, Constantin Meiroșu, Ștefan Uscatu, Jean Barchiș și alții au vorbit muncitorilor de diferite profesii despre „Organizarea științifică a producției — cale sigură de ridicare a productivității muncii", despre „Aportul întrecerii socialiste pe echipe în cadrul secției sculărie" (inginer C Foarfece), și vor vorbi în continuare despre factorii care îmbunătățesc calitatea pieselor forțate, despre realizări obținute în lupta contra coroziunii, despre economia de metal (in total 14 teme care cuprind problemele de bază ce le ridică producția modernă). Apoi, aici, metodele propagandei tehnice îmbracă forme din ce în ce mai avansate : lectoratul pentru maiștri și tehnicieni (11 teme cu subiecte ca : „Metode de prelucrare a metalelor ,prin scîntei Lasser și electroeroziune" (inginer Emil Tăbuș), și lectoratul pentru ingineri cu temele „Noutăți în problema durabilității rulmenților" (profesor ing. N. Popinceanu de la Institutul politehnic din Iași), „Metode industriale de control a suprafețelor superfine" (profesor Răileanu de la același institut). In sfîrșit, specialiștii bibliotecii tehnice întocmesc trimestrial buletine informative cu listele bibliografice ale tuturor noutăților editoriale, iar bilunar un microbuletin de informare numai cu noutățile din construcția rulmenților. La cerere, se întocmesc și liste bibliografice, fișe de informare pe o anumită temă. Anual se organizează un stand al cărții tehnice, iar la gazeta „Inovatorul" se popularizează și cititorii fruntași. Unele conferințe se transmit și prin stația de radioficare. La toate aceste acțiuni se adaugă organizarea unor sesiuni tehnico-științifice (anul acesta se va ține în luna octombrie) în care specialiști din întreaga țară se confruntă în probleme privitoare la construcția rulmenților. Am dedicat mai mult spațiu modului cum s-a organizat răspîndirea cunoștințelor tehnice în Fabrica de rulmenți, pentru a propaga o experiență pozitivă, dar și pentru a putea vorbi despre eficiența acestor măsuri, fiindcă astăzi nimic nu are sens să se întreprindă dacă rezultatele scontate nu se ating. Propaganda tehnică este o metodă prin care se vizează promovarea unei tehnici înaintate, specializarea cadrelor, organizarea științifică a producției și a muncii și, legat de acestea, creșterea productivității muncii, a calității produselor, a eficienței economice. Dacă din toate acestea nu s-a realizat nimic, înseamnă că am făcut o muncă formală. La F.R.B. planul de producție se îndeplinește ritmic. La export sînt livrați vreo 50.000 de rulmenți în avans, specialiștii aduc îmbunătățiri procesului tehnologic care numai anul acesta se va solda cu o eficiență de circa 500.000 de lei, economiile realizate prin inovații se ridică in fiecare an la cîteva milioane de lei. Da, acestea sînt urmările propagandei tehnice, valorificării cunoștințelor din tezaurul mondial al tehnicii. Spre asemenea obiective și realizări trebuie să tindă toți specialiștii din întreprinderile județului nostru care se ocupă și răspund de propaganda tehnică. CONSTANTIN HUȘANU (continuare în paga 3-a) „Șantier". Foto : I. Ghețiu I.M.A. Vaslui a fost înzestrată, recent, cu un nou lot de combine C2, care în acest an va lucra pe tarlalele județului la recoltarea pâioaselor, INPAG, a 2-a Atributul calității in mișcarea artistică de amatori SPORT Doi ani de la intrarea în funcțiune a Fabricii de confecții din Vaslui Ieri, la Vaslui, în sala de festivități a F.C.V., a avut <a loc o adunare prilejuită de , împlinirea a doi ani de la <<, intrarea în funcțiune a acestei moderne întreprin >deri de industrie ușoară. A Despre importanța acestui eveniment, despre rezultaatele obținute de tînărul colectiv de muncă al unității, au vorbit Ștefan Damian, secretarul comitetului de partid pe fabrică, și Simion Grimberg, inginer șef. In continuare, formațiile artistice ale Fabricii de confecții au prezentat un frumos program. ■ 5 La I. E. I. L. Vaslui Noi sortimente în fabricație La invitația noastră de a ne răspunde ce preocupări există la ora actuală la întreprinderea economică de industrie locală Vaslui, pentru diversificarea sortimentației, tov. ing. Aurel Grigore, directorul întreprinderii, ne-a făcut citeva precizări. Confecționăm anul acesta un sortiment nou de mobilier pentru preșcolari, compus din mesuțe, scăunele și dulapuri necesare căminelor de copii din județ. Am adoptat o soluție constructivă bazată pe îmbinarea calităților estetice și durabile a materialelor melaminate cu cele metalice. Comanda fermă o avem pentru circa 1.000 de piese. De asemenea, s-a introdus în fabricație mobilierul comandat întreprinderii noastre pentru hotelurile noi de pe litoralul Mării Negre. Este vorba de realizarea unor dulapuri care vor fi montate în perete cit și de un număr important de piese pentru baruri. - In afara sortimentelor noi intrate in fabricație mai pregătiți și alte sortimente solicitate de comerț ? - In curînd, va intra în producție un nou sortiment de paturi metalice, cu biaturi lustruite din panel-furnir. Totodată, un colectiv de specialiști din întreprindere lucrează la realizarea a două noi prototipuri de mobilier pentru bucătărie. Prin soluțiile găsite (piese mici combinate ingenios), vom putea răspunde prompt cerințelor locatarilor de la blocurile de locuințe nou construite. Pentru întreprinderea comerțului cu ridicata din Iași vom confecționa cărucioare de transport a buteliilor de aragaz. Nu am trecut cu vederea nici peste cerințele pieții privind confecționarea unor obiecte de uz gospodăresc. In acest sens, aș aminti de lansarea în producție a unei comenzi pentru construcția antenelor de televiziune adaptabile în funcție de releu, cât și a unui număr important de obiecte de uz casnic. T. S. In discuție dezvoltarea apiculturii în județ lari, la redacția ziarului nostru, a avut loc o masă rotundă privind dezvoltarea apiculturii județul nostru, organizată în collaborare cu filiala județeană a A.C.A. Au participat tovarășii inginer Ion Petrea, vicepreședinte al U.J.C.A.P., ing. Gh. Pintilie de la Direcția agricolă, ing. Alexandru Gridu, directorul Inspectoratului județean silvic, Mihai Dumitru, secretarul tehnic al Filialei județene A.C.A., Constantin Maleș, preșeadintele cercului apicol Huși, Gheorghe Rusu, președintele cercului apicol Negrești și stupor al cooperativei agricole din localitate, Oscar Urbeghi, stupor la I.A.S. Zorleni, Dumitru Cotoranu, profesor, Ilie Galan, apicultor la C.A.P. Deleni-Vaslui, Constantin Apostol, apicultor la C.A.P. Dumești, Ion Niță apicultor la C.A.P. Ivești, Gheorghe Asultanei, apicultor din Poenești. Intervențiile ample ale tuturor celor prezenți au constituit un valoros schimb de experiență privind realizările obținute in acest sector de activitate din economia județului. De asemenea, ele au scos în evidență anumite deficiențe, care încă se manifestă îndeosebi in stupinele proprietate obștească. Concomitent, au rezultat măsurile care se impun a fi luate pentru ca, intr-un timp relativ scurt, activitatea apicolă din județ să înregistreze rezultate superioare. In unul din numerele viitoare ale ziarului nostru, vom publica însemnări de la masa rotundă amintită. Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a delegației de activiști ai Partidului Comunist din Cehoslovacia Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit luni 31 martie a.c. delegația de activiști ai Comisiei Centrale de Control și Revizie a Partidului Comunist din Cehoslovacia, condusă de tovarășul Milos Jakes, președintele Comisiei, care, la invitația C. C. al P.C.R., face o vizită de schimb de experiență în țara noastră. La primire au participat tovarășii Dumitru Coliu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Colegiului Central de partid, Ioan membru al C.C. al Gluvacov, P.CR membru al Colegiului Central de partid, Nicolae Ionescu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. A fost de față Karel Kurka, ambasadorul Republicii Socialiste Cehoslovace la București, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Cursuri de perfecționare a cadrelor din cooperația de consum In cursul săptămânii trecute, U.J.C.C. a organizat la Grupul școlar cooperatist din orașul Huși un curs de instruire a șefilor contabili din cooperația de consum. Mîine, 2 aprilie, se va încheia un curs asemănător, cu o durată de 6 zile, de data aceasta organizat cu președinții cooperativelor de consum din județ. Tematica cursurilor a fost axată pe cunoașterea mai amănunțită a sarcinilor ce revin sectorului cooperatist, privind aprovizionarea cu mărfuri a populației, precum și realizarea exemplară, a sarcinilor de plan. Totodată, s-a insistat asupra problemelor de eficiență economică în unitățile cooperației, de consum. JS Plenara Consiliului județean Vaslui al U. G. S. Rl Ieri, la Vaslui a avut loc plenara Consiliului județean al U.G.S.R care a dezbătut probleme privind contribuția organelor și organizațiilor de sindicat pe linia aplicării in practică a hotărîrii Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri cu privire la Întărirea disciplinei în muncă, precum și probleme legate de ridicarea nivelului de pregătire tehnico-profesională a inginerilor, muncitorilor și tehnicienilor. La lucrările plenarei, a participat tovarășul Gheorghe Puni, secretar al Comitetului Județean de partid. Au fost prezenți membrii Consiliului, președinți ai comitetelor sindicatelor din unitățile economice ale județului, invitați. Pe marginea referatului prezentat de tovarășul Cucu Bazil Eugen, secretar al Consiliului județean al sindicatelor, și a proiectului planului de măsuri propus spre aprobare plenarei, toți vorbitorii au scos în evidentă rezultatele obținute pe linia întăririi disciplinei în producție și a propagandei tehnico-științifice, insistînd, în mod deosebit, asupra neajunsurilor care mai persistă încă în activitatea unor organizații sindicale, făcînd totodată propuneri pentru perfecționarea stilului și metodelor de muncă ale acestora. In încheierea lucrărilor, luat cuvîntul tovarășul Gheoraghe Puni, care a subliniat principalele sarcini ce revin Consiliului județean al U.G.S.R., tuturor organizațiilor de sindicat, astfel incit ele să contribuie activ la creșterea eficienței economice a întreprinderililor. Sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, a arătat vorbitorul, sindicatele trebuie să se facă prezente printr-o activitate creatoare, de antrenare a întregii mase de salariați la îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei și a celui de-al X-lea Congres al partidului. Cine sunt copiii noștri ? Viitorii cetățeni ai patriei noastre, viitori părinți și, bineînțeles, educatorii copiilor lor. Copiii noștri sînt „bătrînețea noastră". De aceea ne iubim copiii, de aceea îi creștem cu atîta atentie, cu atîta grijă și dragoste, de aceea o mare parte din timpul nostru îl acordăm educației copiilor noștri. In ochii copiilor, părinții apar ca oameni a căror autoritate și prestigiu se află în afară de orice îndoială. Ei urmăresc cu atenție viata părinților, acțiunile lor, recepționează vorbele lor și, pe baza acestora, își formează convingeri și deprinderi. Cît de mult greșește părintele care își închipuie că face educație copilului numai atunci cînd îi vorbește, cînd îl instruiește! Un mare pedagog, A. S. Makarenko, adresîndu-se părinților, spunea: „Voi îl educați (copilul—n.n.) în fiecare clipă a vieții voastre, chiar și atunci cînd nu sînteți acasă". Și tot același autor continuă: .Dacă ai un copil, înseamnă că te-ai angajat pe mulți ani înainte să-i oferi întreaga încordare a gîndirii tale, toată toată voința, atenția și trebuie să fii nu numai tată și îndrumătorul copiilor dumitale, ci și organizatorul propriei dumitale vieți, pentru că nu poți fi educator, in afara activității de cetățean și în afara personalității dumitale". La adevărul acestor vorbe ne-am gindit după ce am parcurs, nu fără emoție și indignare, în același timp, paginile dosarului cu numărul 3723/1968, de la Judecătoria din Vaslui. Nu este dosarul unei crime pasionale. La prima vedere, nimic de ordin senzațional. El cuprinde probe doveditoare ale unei infracțiuni pe care Codul penal o numește „abandon de familie". Ne-am oprit asupra acestui dosar, pentru că el nu cuprinde numai o simplă părăsire de domiciliu conjugal. Dincolo de filele dosarului, există o dramă puternică a unei familii destrămate de dragul unei aventuri. Cei care suferă, și care încă nu pot înțelege de ce sînt nevoiți să sufere la o vîrstă atît de fragedă, sînt cîtiva copii. Jan Vasilache, din comuna Duda — Epureni, satul Bobești, își părăsește soția, Emilia, și trei copii (unul de 12 ani, altul de 9 și altul de 7 ani). Gum a cunoscut-o pe Chita Borș din satul Pogănești, comuna Stănilești, femeie văduvă și mamă a doi copii, are mai puțină importanță. Pentru mulți rămîne de neînțeles fapta Chitei, și ea mamă a doi copii, care a acceptat cu atîta ușurința ca Jan Vasilache să-și schimbe domiciliul și să-și părăsească copiii. Iată cum motivează Chita Borș fapta sa: „In 1967, Jan a venit cu treburi prin satul nostru. Auzind că sunt văduvă, mi-a spus că mă căsătoresc cu el, fiindcă el nu mai trăiește cu soția sa. Văzînd că el insistă, l-am primit la mine acasă și trăim amîndoi de la 20 iulie 1967. In prezent am un copil cu el, un băiat...". Redăm cîteva aspecte de la proces: Judecătorul: — „Nu știați că Jan Vasilache e tată a trei copii și că nu e divorțat de soția sa?". Chita B.: — „N-am știut că este căsătorit și are trei copii...". Judecătorul: — „Dar atunci cînd el a spus că nu mai poate trăi cu soția sa, nu v-ați pus întrebarea dacă e sau nu divorțat și, mai cu seamă, dacă are copii?". Chita B.: — „Ceva știam... el mi-a spus că are doi copii și unul îl va aduce cu el. Eu n-am fost împotrivă...“. Jan Și iată și părerea lui Vasilache: „Am plecat la 20 iulie 1967 și n-am mai dat pe acasă. Am lăsat nevasta și trei copii. Nu le-am dat haine, alimente, lemne"... Judecătorul. — „De ce ați părăsit domiciliul conjugal?". Jan V.: — „Soția nu mă purta curat și nu mergea la muncă ! “. Explicația lui Jan V., pur și simplu, ne-a uluit! Nu-l purta curat! Pentru așa ceva un tată își părăsește copiii? Emilia nu mergea la muncă. Dar soțul știa foarte bine că Emilia era bolnavă (hepatită cronică) și că se afla, în perioada aceea, sub tratament! Ce-ar fi vrut acest om ? O femeie, bolnavă, să aibă grijă să-și poarte soțul ca „scos din cutie", să-și îngrijească și cei trei copii! și în același timp să se ducă la muncă. Jan Vasilache nu s-a gîndit la toate acestea. Nu s-a gîndit măcar ce se întîmplă acasă, în lipsa sa. Emilia, rămasă fără nici un ajutor, bolnavă, a căutat, cît i-a stat în putință, să-și VIORICA ENE (continuare ln pag. a 3-a) ancheta noastră Dincolo de filele dosarului 3723 ■ De dragul unei „aventuri“, un tată părăsește 3 copii ■ Cu ce se soldează aventura ? qp Sătenii vin în ajutorul celor părăsiți . Mama este la un pas de disperare ■ „Don Juanul“ ajunge la închisoare .wwwwwwwww» ION ISTRATI SOFIA ^ ntica mea cunoștință cu Sofia și treptat apoi, în decurs de o lună de zile in capăt, cu mai toată Bulgaria, s-a săvirșit în vara lui 1955. Am vizitat-o atunci împreună cu poetul Demostene Botez. In 1957, tot vara, am revăzut capitala țării, așa încît, sosit iarăși la începutul acestui martie, in inima Bulgariei prietene, m-am simțit în mod firesc, în această batrînă și totuși mereu reîntinerită metropolă balcanică, străjuită de înălțimea Vitoșei din preajmă, de unde se surprind cum coboară esențe volatile de ozon, într-o atmosferă reconfortantă care-i conferă Sofiei citadine de azi, cu intensele ei ritmuri industriale și sociale-culturale, un aer ospitalier, intr-un cadru specific de amicală și plăcută familiaritate. Deși nu am fost acolo un chip de istoric, de economist sau de arhitect, nu am putut totuși să nu obsegve, adunînd aducerile aminttte, revizuindu-le, clasificînduii le, împrospătîndu-le și confrjuntîndu-se cu pulsația prezentului socialist, că Sofia e totuși parcă!„ și nu mai e ceva pe care o știam eu cu mai bine de 13 ani și chiar cu numai aproape doi ani in urmă. Astfel, numeroase, mari și elocvente mutații, în primul rind, de ordiin edilitar-urbanistic și, din genere, de cadrul arhitectural, certifică faptul de netăgăduit că, între timp, această multiseculară așezare urbană bulgară a căpătat și capătă o personalitate distinctă, cunoscînd o continuă și multiplă dezvoltare. Din acest punct de vedere, Sofia nu se recomandă, așadar, azi, cu vechile și modernele ei edificări socialiste care sînt de pus la număr și care îi ridică cotele prestigiului ei european, printr-o efervescentă energie creatoare cu multiple implicații umane, morale și tehnico-științifice. Ca unul care, nu chiar tare de mult, am avut prilejul și cinstea să poposesc prin cîteva centre europene, m-am bucurat sincer cînd, auzind bune cuvințe despre țara mea, am surprins, de asemenea, rostindu-se cu stimă de către scriitori sau ziariști, ca și de către diverși oameni simpli de acolo, și numele Sofiei. Dealtminteri, dacă aș pomeni numai de faptul că, in urmă cu peste o mie una sută de ani, aci, a căpătat ființă celebrul alfabet al fraților Chiril-filozoful și Metodiu ceea ce i-a permis Bulgariei să fie una din primele țări din Europa care să posede, încă din veacul al nouălea, o bogată literatură in limba populară și dacă mai apoi, adică in urmă cu nouă veacuri și jumătate, Bulgaria de atunci cucerită de Vasile al II-lea Bulgarohtonul in 1018, se știe că își începe lupta ei crincenă și eroică de eliberare de sub jugul bizantin. Încă ar fi suficient să descifrăm tiscul îndreptățitului nume și renume al patriei Asanilor și al lui , Sișman, a părintelui Paisie, a lui Grigore Țamblac, a lui H. Rakovsky, L. Caravelov, V. Levsky, a lui , Hristo Botev, al lui Constandiinov și Ivan Vazov, al lui , Dimitrie Blagoev, a marelui , Gh. Dimitrov ori a poetu , lui Nicolae Vapțaros și al , tuturor celorlalți aureolați ie nepieritoare glorie care < (continuare in rsiq. a 3a| WV WWW WWWW*