Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)

1969-10-01 / nr. 502

N Proletari din toate țârile, unifi­ vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean în cooperativele agricole de producție din județ Semănatul griului, prima urgență pe agenda lucrărilor agricole Pentru economia cooperativelor agricole de producție, a întregului nostru județ, cultura griului prezintă o deosebită importanță. A­­ceasta deoarece ea ocupă 73.386 de hectare din terenul arabil al celor 123 de C.A.P.-uri care prin valorificarea griului realizează veni­turi apreciabile. In cele 123 de C.A.P.-uri din județul nostru, se desfășoară, în aceste zile, o muncă tot mai susținută pentru încheierea semănatului grîu­■ Au fost însămînțate 48.000 de hectare ■ Rit­mul zilnic a crescut ■ în 27 de C. A. P.-uri se lucrează încă lent lui. Dacă în săptămîna ce a trecut, media zil­nică, la însămînțări, nu depășea 1.200 de hec­tare, ieri, au fost semănate cu grîu circa 1.500 de hectare. Astfel, că pînă aseară, suprafața semănată a ajuns la 48.000 de hectare. Demn­u­­l menționat este efortul și stăruința depusă de mecanizatorii care deservesc cooperativele a­­gricole Murgeni, Pochidia, Hîrșova, Albești Costești, Mălușteni, Munteni de Sus, care, orga­­nizindu-și bine munca, folosind eficient timpul și integral capacitatea mașinilor, au reușit să termine însămînțatul griului pe suprafețele planificate. Asemenea acestora lucrează și me­canizatorii secțiilor I.M.A. de la Grumezoaia, Tutova, Bozia, Grivița, Odaia—Bursucani, Schi­neni, Turcani, Cîrja, Corni—Huși, Epureni — Huși, Stănilești care astăzi însămînțează griul pe ultimele hectare afectate acestei culturi. Iată cum arăta situația însămințărilor în sea­ra de 30 septembrie: AU INSAMÎNȚAT INTEGRAL SUPRAFAȚA PLANIFICATĂ C.A.P.-URILE : Pochidia, Murgeni, Hîrșova, Munteni de Sus, Albești, Costești, Mălușteni, Grumezoaia. AU ÎNSĂMINȚAT PESTE 90 LA SUTA: Tutova, Bozia, Grivița, Odaia — Bursucani, Schineni, Țuțcani, Cîrja, Corni—Huși, Epureni— Huși, Stănilești. AU ÎNSĂMINȚAT INTRE 50—90 LA SUTA: Băcani, Al. Vlahuță, Ibănești, Cetățuia, Iana, Gherghești, Zorleni, Șuletea, Viișoara, Dodești, Fălciu, Găgești, Coroești, Perieni, Vinderei, Rîn­­zești, Vaslui, Băcești, Dumești, Negrești, Oșești, Draxeni, Ferești, Solești, Știoborand, Bogdănița, Bogdana, Epureni — Bîrlad, Blăgești, Banca, Sîrbi, Stoișești, Deleni — Vaslui, Lipovăț, Mîn­­jești, Munteni de Jos, Rădeni, Pungești, Coșești, Ivănești — Vaslui, Cozmești, Bălteni, Ștefan cel Mare, Telejnă, Zăpodeni, Codăești, Dănești, Mi­­clești, Tăcuta, Laza, Tanacu, Bîrzești, Florești, Duda, Huși, Pădureni, PogSoești, Văleni — Huși, Berezeni, Runceni, Vetroișoaia, Crețești, Oltenești, Tîrzii, Boțești, Gugești, Stroești, Tătă­­răni, Arsura, Averești, Bun­ești, Ghermănești, Rișești, Deleni—Huși, Hoceni, Hurdugi, Roșiești, Vutcani. AU ÎNSĂMINȚAT SUB 50 LA SUTA: Puiești, Lălești, Pogana, Corodești, Popeni, Ciocani, Ivești, Fruntișeni, Docani, Vulturești, Rebricea, Văleni— Vaslui, Todirești, Bogdă­­nești, Unțești, Mireni, Rafaila, Dragomirești, A­­vrămești, Obîrșeni, Cursești, Gîrceni, Poienești, Delești, Pușcași, Ivănești—Huși, Lunca Banului, Investiții * ...amorțite Unul din fundamentale obiectivele urmărite pe planul economiei naționale este asigura­rea unei puternice baze materiale, printr-o re­partizare cît mai judi­cioasă a investițiilor. Prin aceasta este asigu­rată eficiența producției, dinamismul și echili­brul economiei. De a­­ceea, repartizarea inves­­­tițiilor trebuie făcută­­ după un temeinic studiu științific, din care să re­iasă eficiența economico-­­ productivă. Repartizarea­­ investițiilor într-un mod­­ defectuos are repercu­ NOTE­ siuni mari asupra econ­­­­nomiei, implicit asupra­ creșterii bunăstării oa­menilor muncii. O mi­lare situație este înre­gistrată la Fabrica de gheață din cadrul I.E.I.­ Bîrlad. Făcîndu-se un calcul economic greșit lipsind spiritul de răs­pundere la lucrările de investiții, Fabrica de gheață a fost proiectat la o capacitate de 12 tone pe zi. Or, necesa­rul cerut pe zi nu se apropie de cinci tone. Disproporția dintre capa­citatea necesar de producție 5­ este evidentă. La ora actuală, Fabrica de gheață, nu reușește să-și atingă parametrii proiectați, producția zilnică fiind de numai 4 t. După ce s-au investit 1.100.000 de lei în con­strucție și utilaj modern, fabrica lucrează în pier­dere — 63 de lei la tona de gheată. întrebarea care se impune pentru o concluzie ar fi: ce calcule au determinat investirea fondurilor pentru a crea o capaci­tate de producție pentru care nu este asigurată desfacerea și care în loc să dea beneficii, lu­crează în deficit ? Cine se face răspunzător de utilizarea necorespunză­toare a fondului de in­vestiții, care, în loc­ să aibă eficientă econo­mică duce la neajun­suri în economie . D. MIHAILESCU Astăzi, în jurul orei 12,00, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite, în direct, mitingul ce va avea loc în Capitală cu ocazia deschiderii noului an u­­niversitar 1969-1970. La culesul strugurilor. Foto : P. Dumitriu ,WWWF/WWWVWS/V>^­^^V^^^^^^A^V\AA/WWW WWW* LA I. A. S. FĂLCIU S-au terminat însămînțările Prin telefon, direc­torul I.A.S. Fălciu, to­varășul ing. Gheor­­ghe Manu, ne-a infor­mat, ieri : „Stră­luin­­du-se să pună în practică măsurile stabilite de consiliul de adminstrație, co­lectivul de muncă al întreprinderii noastre, sub conducerea co­mitetului de partid, a înregistrat un nou succes. Este vorba de terminarea, cu citeva zile mai de­vreme decit era pre­văzut, a însămînțârii celor 2.400 de hec­tare cu grîu. Toto­dată, au fost termi­nate recoltarea și treieratul florii-soare­­lui, pe toate cele 350 de hectare cultivate. Producția medie ob­ținută este de 2.505 kg. la hectar, față de numai 1.600 pre­văzute. Fruntașe au fost și de astă dată colectivele fermelor Tabăra, care au ob­ținut o producție medie de 3.200 floarea-soarelui kg­la Hectar, și, respec­tiv, Bogata, cu o producție de 2.900 de kg. la hectar. Tot până la această da­tă, colectivul între­prinderii noastre a recoltat porumbul de pe 80 la sută din su­prafața cultivată și a predat în baza de recepție 150 de va­goane de porumb”. A fost dată în exploatare sursa de apă Munteni De la Consiliul popular ju­dețean am aflat că a fost dată în exploatare sursa de apă Munteni, situată în apro­pierea Vasluiului. Cele 10 pu­țuri au început să trimită spre bazinele orașului 15 litri de apă pe secundă. Adăugate sursei existente, se poate vorbi despre o mărire substanțială a volumului de apă destinat nevoilor orașului. ~ •----­ Ștefan Buruiană, unul din harnicii fierari-betoniști de pe șantierul blocului C­1, ce se construiește în Vas­lui. Grijă sporită pentru calitatea produselor! F­abrica de confecții din Bîrlad a beneficiat in a­­nii 1967-1969 de impor­tante fonduri de inves­tiții pentru dezvoltarea și sistematizarea sa. S-a creat, astfel, posibilitatea desfășură­rii procesului de producție în cele mai bune condiții. In contextul acestor premise, a­­auiuarea generală a salariați­lor F.C.B. a analizat modul in care au fost îndeplinite sarci­nile economice pe 8 luni și măsurile necesare pentru re­alizarea planului pe întregul an, sarcinile de plan pe anul 1970 și măsurile tehnico-orga­­nizatorice de realizare a a­­cestora. Colectivul de munci­tori, ingineri și tehnicieni ai F.C.B., ca urmare a aplicării măsurilor tehnico-organizatori­­ce prevăzute, a organizării superioare a producției și muncii, a îmbunătățirii modu­­­lui de utilizare a forței de muncă și capacității de pro­ducție, a reușit să realizeze planul la toți indicatorii. Va­loarea producției globale a fost îndeplinită în proporție 101.9 la sută, iar cea a pro­ducției marfă în proporție de 101.9 la sută. Economiile înre­gistrate peste plan fiind de 551 mii lei. Aceste realizări, dovedesc că angajamentele salariaților referitoare la de­pășirea productivității fizice planificate, a economiei de materii prime și a realizării unui spor al valorii produc­ției globale prin aplicarea studiilor de organizare știin­țifică a producției și a muncii, au fost îndeplinite în cele opt luni la un nivel apropiat de prevederile anuale. In ceea ce privește discipli­na de producție mai sînt însă încă multe de făcut. Cu toate că s-a aplicat noul sistem de salarizare, care a dus la cointeresarea materială a fie­cărui salariat — au fost în­registrate importante refuzuri de calitate din partea benefi­ciarilor. Totalul valoric refu­zat se ridică la 695 mii lei, fiind cel mai mare refuz de D. MIHUȚ (continuare în pag. a 3-a) După mărfuri pentru sezonul rece A #■ a­bundența de cumpărători în unitățile de desfacere ale comerțului de stat, precum și abundența de produse aflate în raf­turile din magazine, cu sorti­mente de confecții, textile, tricotaje, încălțăminte etc. — toate ar trebui să confirme că lucrătorii din comerț sunt conștienți de apropierea toam­nei și a iernii. Am făcut o vizită prin citeva­­ magazine din ora­șul Vaslui cu scopul de a sur­prinde aspecte re­feritoare la stadiul pregătirilor lucră­torilor din comerț pentru sezonul re­ce. Am întîlnit situații contras­ _________ tarife. Perspec­tiva înlăturării acestora, ex­puse de vînzători, gestionari, de unele cadre de conducere ale organizației comerciale lo­cale — o aprobăm, dar... nu o putem accepta, în forma în care ne-a fost prezentată. In cadrul preocupărilor pen­tru aprovizionarea populației, un loc important îl ocupă a­­sigurarea necesarului de măr­furi, răspunzîndu-se astfel pre­ferințelor tuturor categoriilor de cumpărători. Atracțiile nu lipsesc. Numai că reporteru­lui, însoțit de tovarășul V. Gheorghiu, de la Inspecția co­mercială de stat, nu i-a fost de­ ajuns să arunce o privire asupra rafturilor, ci și-a mărit aria investigațiilor în interio­rul rafturilor, în magaziile de mînă ale unităților, în depozi­tele O.C.L. In general, n-am putea spune că fondul de mărfuri ar fi sărăcăcios. Insă, cu tot aspectul mulțumitor, la unitatea cu încălțăminte pen­tru bărbați (str. Hagi Chiriac) lipsesc pantofii nr. 42 și 43 — la prețul de 108 lei, nr. 41 și 43 — la prețul de­ 170 lei. Ni s-a răspuns că galoși sînt, dar în depozitul de vi­zavi (!). De ce nu și în ma­gazin ? „Nu avem spațiu, iar depozitul ne dă cîte puțin“ ________ (?!?) —­ ne-a spus gestionara Ma­ria Zaharia. A­vem totuși șoșeri, bocanci, cizme de cauciuc. Ne mai lipsesc unele arti­cole — nu de se­zon, dar foarte mult solcitate de cumpărători: cremă de ghete, șire­turi negre, teniși. La unita­tea nr. 45 „încălțăminte pen­tru copii", la data vizitei noastre, lucrătoarea Angela Corciuc ne-a spus că artico­lele care lipsesc vor fi, pro­babil, aduse de șeful de de­pozit plecat la Iași după mar­fă. Speranțele vînzătoarei au rămas doar speranțe și după două zile. Cînd­ am revenit (în ziua de 24 sept. a.c.), lip­seau­ cu desăvîrșire pantofi de lac nr. 33, 35, 36 pentru fete și băieți, pantofi nr. 22 pentru fetițe, ghetuțe pentru copii de 1—2 ani. Din discuția cu gestionara Maria Iftimescu de la maga­zinul „Confecții pentru femei", am reținut că, față de anul CRĂCIUN LALUCI (continuare in pag. a 3-a) Prin unitățile O.C.L. „Mixt" Vaslui Tovarășul Nicolae Ceaușescu l - a primit pe președintele Comisiei de energie atomică a S. U. A. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a primit marți după-amiază pe președintele Comisiei de ener­gie atomică a Statelor Unite ale Americii, dr. Glenn T. Sea­­borg, care se află într-o vizi­tă în țara noastră. La primire au participat acad. Horia Hulubei, președin­tele Comitetului pentru ener­gia nucleară, și prof. Ioan Ursu, prim-vicepreședinte al a­­celuiași comitet. A fost prezent Leonard Carpenter Meeker, ambasado­rul S.U.A. la București. In cursul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosfe­­ră cordială, au fost discutate unele aspecte ale dezvoltării colaborării și cooperării între cele două state în domeniul folosirii în scopuri pașnice a energiei nucleare. ----------------­ Convorbiri între delegația de atomiști români și americani La Comitetul pentru ener­gia nucleară au avut loc, marți după-amiază, convorbiri între delegația de atomiști români, condusă de acad. Horia Hulu­bei, și delegația atomiștilor a­­mericani, condusă de dr. Glenn T. Seaborg. Au fost a­­nalizate stadiul îndeplinirii prevederilor memorandumului de cooperare încheiat anul trecut între cele două insti­tuții și posibilitățile de lărgire a colaborării și cooperării în domeniul cercetărilor științifi­ce și aplicațiilor pașnice ale energiei nucleare. Cu acest prilej a fost sem­nată o convenție privind îm­prumutarea de către Comisia americană pentru energia ato­mică Comitetului român pen­tru energia nucleară a unei surse de radiații de Cobalt-60 destinată cercetărilor științi­fice. (Agerpros) Satisfacția muncii împlinite U­­­n proverb spune că toamna se numără­­ bobocii. Și mai ales toamna, pe cîmp și în magazine se regă­sește rodul muncii de un an al fiecărui gospodar, al fiecărui lucrător de pe o­­goare. O zi de toamnă este cu precădere o zi de mun­că intensă, o zi ce trebuie folosită din plin și cu ma­ximum de rentabilitate. A­­colo unde oamenii știu să-și organizeze sarcinile și eforturile, acolo unde totul se desfășoară conform unui plan dinainte stabilit, rezul­tatele nu pot fi decit îm­bucurătoare. De mai bine de o oră mașina ne poartă printre tarlalele de sute de hectare ale întreprinderii agricole de stat Codăești. Trecem printre grămezile aliniate de știuleți aurii de porumb, privim verdele crud al griu­lui răsărit de curînd, ne în­­tilnim cu oamenii care lu­crează de zor, cu camioane încărcate pînă în vîrf. La punctele Faur și Bogata ale fermei de la Solești sau la Ghergheleu, aceeași anima­ție isi retine atenția: re­coltatul la timp al porum­bului. Pină simbătă, 27 sep­tembrie, din cele 1.265 de hectare erau recoltate pes­te 1.100. Iar producția me­die a fost peste așteptări. In loc de 3.000 de kg., au fost obținute 3.200 de kg de porumb boabe la hec­tar. 12 camioane și două remorci au transportat pină acum peste 2.000 de tone de știuleți, din care 470 au fost expediate pentru să­­mință la Agrosem. „Suntem­ mulțumiți de re­zultatele obținute in anul acesta, ca de altfel și de ritmul pe care am reușit să-l impunem Întregii cam­panii de toamnă“ — ne spune însoțitorul nostru, Iov. Constantin Obreja, di­rectorul întreprinderii, in timp ce trecem pe lingă cele 100 de hectare semă­nate cu grîu in cea mai mare parte. Iar cind am ajuns la Ghergheleu, fer­mierul de aici, ing. Nicolae Macovei, era preocupat cu organizarea însămînțării ul­­t­im­elor hectare cu griu. Cu aceasta, întreaga suprafața de 700 de hectare va fi terminată in foarte scurt timp. Nici celelalte culturi nu au fost neglijate: soia a fost recoltată in proporție de 90 la sută cu o produc­ție medie de peste 1.400 kg. Ia hectar (planificat 1.150). Cele 50 de hectare cu cinepă pentru sămință au fost recoltate în între­gime. Răminem plăcut im­presionați de buna organi­zare a lucrărilor. Fiecare om își are sarcinile sale bine­ stabilite, fiecare ma­șină e folosită din plin. IULIAN MODEL (continuare in pag. a 3-a) Cinematograful „Victoria" din Bîrlad. In aceste zile, în podgoria tutovenilor In aceste zile, la Tutova, cu­lesul este în toi. In livadă, muncitorii string fructele pentru ca nimic să nu se piardă. Și în podgorie a în­ceput culesul. Din cele 55 de hectare vie pe rod au fost cu­leși strugurii de pe mai bine de 25 hectare. Cele 175 de to­ne de struguri culese (în me­die circa 7.000 kg/ha) arată că recolta acestui an este bo­gată. La centrul de vinificare au fost deja predate 165 tone de struguri. Se pierde însă mult timp cu predatul strugurilor din cauză că I. Cihodaru, șe­ful centrului, nu a asigurat o bună desfășurare a preluării. De folos, deci, dacă din vie se recoltează zilnic 28—30 de tone struguri, dacă nu pot fi predați imediat, îndreptățită deci ni se pare nemulțumirea factorilor de răspundere din C.A.P. care fac totul pentru ca din vie să nu se irosească nici un strugure, dar totuși se pier­de din recoltă datorită negli­jentei altora. P. STRAT DE LA TUTOVA corespondent I Rulmenți bîrlădeni spre Melbourne Cucerind rînd pe rînd continentele lumii, rulmen­ții bîrlădeni devin din ce în ce mai cunoscuți peste hotarele patriei. Zilele a­­cestea, un lot de „perle din argint" a luat drumul celui de al 5-lea continent spre care s-au îndreptat pînă acum rulmenții fabri­cați la Bîrlad — Australia. Străbătînd mări și ocea­ne, actuala încărcătură de rulmenți expediată spre Melbourne înscrie pe lista beneficiarilor externi ai F.R.R. cea de a 48-a țară. 1 'T

Next