Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)
1969-10-01 / nr. 502
N Proletari din toate țârile, unifi vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean în cooperativele agricole de producție din județ Semănatul griului, prima urgență pe agenda lucrărilor agricole Pentru economia cooperativelor agricole de producție, a întregului nostru județ, cultura griului prezintă o deosebită importanță. Aceasta deoarece ea ocupă 73.386 de hectare din terenul arabil al celor 123 de C.A.P.-uri care prin valorificarea griului realizează venituri apreciabile. In cele 123 de C.A.P.-uri din județul nostru, se desfășoară, în aceste zile, o muncă tot mai susținută pentru încheierea semănatului grîu■ Au fost însămînțate 48.000 de hectare ■ Ritmul zilnic a crescut ■ în 27 de C. A. P.-uri se lucrează încă lent lui. Dacă în săptămîna ce a trecut, media zilnică, la însămînțări, nu depășea 1.200 de hectare, ieri, au fost semănate cu grîu circa 1.500 de hectare. Astfel, că pînă aseară, suprafața semănată a ajuns la 48.000 de hectare. Demnul menționat este efortul și stăruința depusă de mecanizatorii care deservesc cooperativele agricole Murgeni, Pochidia, Hîrșova, Albești Costești, Mălușteni, Munteni de Sus, care, organizindu-și bine munca, folosind eficient timpul și integral capacitatea mașinilor, au reușit să termine însămînțatul griului pe suprafețele planificate. Asemenea acestora lucrează și mecanizatorii secțiilor I.M.A. de la Grumezoaia, Tutova, Bozia, Grivița, Odaia—Bursucani, Schineni, Turcani, Cîrja, Corni—Huși, Epureni — Huși, Stănilești care astăzi însămînțează griul pe ultimele hectare afectate acestei culturi. Iată cum arăta situația însămințărilor în seara de 30 septembrie: AU INSAMÎNȚAT INTEGRAL SUPRAFAȚA PLANIFICATĂ C.A.P.-URILE : Pochidia, Murgeni, Hîrșova, Munteni de Sus, Albești, Costești, Mălușteni, Grumezoaia. AU ÎNSĂMINȚAT PESTE 90 LA SUTA: Tutova, Bozia, Grivița, Odaia — Bursucani, Schineni, Țuțcani, Cîrja, Corni—Huși, Epureni— Huși, Stănilești. AU ÎNSĂMINȚAT INTRE 50—90 LA SUTA: Băcani, Al. Vlahuță, Ibănești, Cetățuia, Iana, Gherghești, Zorleni, Șuletea, Viișoara, Dodești, Fălciu, Găgești, Coroești, Perieni, Vinderei, Rînzești, Vaslui, Băcești, Dumești, Negrești, Oșești, Draxeni, Ferești, Solești, Știoborand, Bogdănița, Bogdana, Epureni — Bîrlad, Blăgești, Banca, Sîrbi, Stoișești, Deleni — Vaslui, Lipovăț, Mînjești, Munteni de Jos, Rădeni, Pungești, Coșești, Ivănești — Vaslui, Cozmești, Bălteni, Ștefan cel Mare, Telejnă, Zăpodeni, Codăești, Dănești, Miclești, Tăcuta, Laza, Tanacu, Bîrzești, Florești, Duda, Huși, Pădureni, PogSoești, Văleni — Huși, Berezeni, Runceni, Vetroișoaia, Crețești, Oltenești, Tîrzii, Boțești, Gugești, Stroești, Tătărăni, Arsura, Averești, Bunești, Ghermănești, Rișești, Deleni—Huși, Hoceni, Hurdugi, Roșiești, Vutcani. AU ÎNSĂMINȚAT SUB 50 LA SUTA: Puiești, Lălești, Pogana, Corodești, Popeni, Ciocani, Ivești, Fruntișeni, Docani, Vulturești, Rebricea, Văleni— Vaslui, Todirești, Bogdănești, Unțești, Mireni, Rafaila, Dragomirești, Avrămești, Obîrșeni, Cursești, Gîrceni, Poienești, Delești, Pușcași, Ivănești—Huși, Lunca Banului, Investiții * ...amorțite Unul din fundamentale obiectivele urmărite pe planul economiei naționale este asigurarea unei puternice baze materiale, printr-o repartizare cît mai judicioasă a investițiilor. Prin aceasta este asigurată eficiența producției, dinamismul și echilibrul economiei. De aceea, repartizarea investițiilor trebuie făcută după un temeinic studiu științific, din care să reiasă eficiența economico- productivă. Repartizarea investițiilor într-un mod defectuos are repercu NOTE siuni mari asupra econnomiei, implicit asupra creșterii bunăstării oamenilor muncii. O milare situație este înregistrată la Fabrica de gheață din cadrul I.E.I. Bîrlad. Făcîndu-se un calcul economic greșit lipsind spiritul de răspundere la lucrările de investiții, Fabrica de gheață a fost proiectat la o capacitate de 12 tone pe zi. Or, necesarul cerut pe zi nu se apropie de cinci tone. Disproporția dintre capacitatea necesar de producție 5 este evidentă. La ora actuală, Fabrica de gheață, nu reușește să-și atingă parametrii proiectați, producția zilnică fiind de numai 4 t. După ce s-au investit 1.100.000 de lei în construcție și utilaj modern, fabrica lucrează în pierdere — 63 de lei la tona de gheată. întrebarea care se impune pentru o concluzie ar fi: ce calcule au determinat investirea fondurilor pentru a crea o capacitate de producție pentru care nu este asigurată desfacerea și care în loc să dea beneficii, lucrează în deficit ? Cine se face răspunzător de utilizarea necorespunzătoare a fondului de investiții, care, în loc să aibă eficientă economică duce la neajunsuri în economie . D. MIHAILESCU Astăzi, în jurul orei 12,00, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite, în direct, mitingul ce va avea loc în Capitală cu ocazia deschiderii noului an universitar 1969-1970. La culesul strugurilor. Foto : P. Dumitriu ,WWWF/WWWVWS/V>^^^V^^^^^^A^V\AA/WWW WWW* LA I. A. S. FĂLCIU S-au terminat însămînțările Prin telefon, directorul I.A.S. Fălciu, tovarășul ing. Gheorghe Manu, ne-a informat, ieri : „Străluindu-se să pună în practică măsurile stabilite de consiliul de adminstrație, colectivul de muncă al întreprinderii noastre, sub conducerea comitetului de partid, a înregistrat un nou succes. Este vorba de terminarea, cu citeva zile mai devreme decit era prevăzut, a însămînțârii celor 2.400 de hectare cu grîu. Totodată, au fost terminate recoltarea și treieratul florii-soarelui, pe toate cele 350 de hectare cultivate. Producția medie obținută este de 2.505 kg. la hectar, față de numai 1.600 prevăzute. Fruntașe au fost și de astă dată colectivele fermelor Tabăra, care au obținut o producție medie de 3.200 floarea-soarelui kgla Hectar, și, respectiv, Bogata, cu o producție de 2.900 de kg. la hectar. Tot până la această dată, colectivul întreprinderii noastre a recoltat porumbul de pe 80 la sută din suprafața cultivată și a predat în baza de recepție 150 de vagoane de porumb”. A fost dată în exploatare sursa de apă Munteni De la Consiliul popular județean am aflat că a fost dată în exploatare sursa de apă Munteni, situată în apropierea Vasluiului. Cele 10 puțuri au început să trimită spre bazinele orașului 15 litri de apă pe secundă. Adăugate sursei existente, se poate vorbi despre o mărire substanțială a volumului de apă destinat nevoilor orașului. ~ •---- Ștefan Buruiană, unul din harnicii fierari-betoniști de pe șantierul blocului C1, ce se construiește în Vaslui. Grijă sporită pentru calitatea produselor! Fabrica de confecții din Bîrlad a beneficiat in anii 1967-1969 de importante fonduri de investiții pentru dezvoltarea și sistematizarea sa. S-a creat, astfel, posibilitatea desfășurării procesului de producție în cele mai bune condiții. In contextul acestor premise, aauiuarea generală a salariaților F.C.B. a analizat modul in care au fost îndeplinite sarcinile economice pe 8 luni și măsurile necesare pentru realizarea planului pe întregul an, sarcinile de plan pe anul 1970 și măsurile tehnico-organizatorice de realizare a acestora. Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni ai F.C.B., ca urmare a aplicării măsurilor tehnico-organizatorice prevăzute, a organizării superioare a producției și muncii, a îmbunătățirii modului de utilizare a forței de muncă și capacității de producție, a reușit să realizeze planul la toți indicatorii. Valoarea producției globale a fost îndeplinită în proporție 101.9 la sută, iar cea a producției marfă în proporție de 101.9 la sută. Economiile înregistrate peste plan fiind de 551 mii lei. Aceste realizări, dovedesc că angajamentele salariaților referitoare la depășirea productivității fizice planificate, a economiei de materii prime și a realizării unui spor al valorii producției globale prin aplicarea studiilor de organizare științifică a producției și a muncii, au fost îndeplinite în cele opt luni la un nivel apropiat de prevederile anuale. In ceea ce privește disciplina de producție mai sînt însă încă multe de făcut. Cu toate că s-a aplicat noul sistem de salarizare, care a dus la cointeresarea materială a fiecărui salariat — au fost înregistrate importante refuzuri de calitate din partea beneficiarilor. Totalul valoric refuzat se ridică la 695 mii lei, fiind cel mai mare refuz de D. MIHUȚ (continuare în pag. a 3-a) După mărfuri pentru sezonul rece A #■ abundența de cumpărători în unitățile de desfacere ale comerțului de stat, precum și abundența de produse aflate în rafturile din magazine, cu sortimente de confecții, textile, tricotaje, încălțăminte etc. — toate ar trebui să confirme că lucrătorii din comerț sunt conștienți de apropierea toamnei și a iernii. Am făcut o vizită prin citeva magazine din orașul Vaslui cu scopul de a surprinde aspecte referitoare la stadiul pregătirilor lucrătorilor din comerț pentru sezonul rece. Am întîlnit situații contras _________ tarife. Perspectiva înlăturării acestora, expuse de vînzători, gestionari, de unele cadre de conducere ale organizației comerciale locale — o aprobăm, dar... nu o putem accepta, în forma în care ne-a fost prezentată. In cadrul preocupărilor pentru aprovizionarea populației, un loc important îl ocupă asigurarea necesarului de mărfuri, răspunzîndu-se astfel preferințelor tuturor categoriilor de cumpărători. Atracțiile nu lipsesc. Numai că reporterului, însoțit de tovarășul V. Gheorghiu, de la Inspecția comercială de stat, nu i-a fost de ajuns să arunce o privire asupra rafturilor, ci și-a mărit aria investigațiilor în interiorul rafturilor, în magaziile de mînă ale unităților, în depozitele O.C.L. In general, n-am putea spune că fondul de mărfuri ar fi sărăcăcios. Insă, cu tot aspectul mulțumitor, la unitatea cu încălțăminte pentru bărbați (str. Hagi Chiriac) lipsesc pantofii nr. 42 și 43 — la prețul de 108 lei, nr. 41 și 43 — la prețul de 170 lei. Ni s-a răspuns că galoși sînt, dar în depozitul de vizavi (!). De ce nu și în magazin ? „Nu avem spațiu, iar depozitul ne dă cîte puțin“ ________ (?!?) — ne-a spus gestionara Maria Zaharia. Avem totuși șoșeri, bocanci, cizme de cauciuc. Ne mai lipsesc unele articole — nu de sezon, dar foarte mult solcitate de cumpărători: cremă de ghete, șireturi negre, teniși. La unitatea nr. 45 „încălțăminte pentru copii", la data vizitei noastre, lucrătoarea Angela Corciuc ne-a spus că articolele care lipsesc vor fi, probabil, aduse de șeful de depozit plecat la Iași după marfă. Speranțele vînzătoarei au rămas doar speranțe și după două zile. Cînd am revenit (în ziua de 24 sept. a.c.), lipseau cu desăvîrșire pantofi de lac nr. 33, 35, 36 pentru fete și băieți, pantofi nr. 22 pentru fetițe, ghetuțe pentru copii de 1—2 ani. Din discuția cu gestionara Maria Iftimescu de la magazinul „Confecții pentru femei", am reținut că, față de anul CRĂCIUN LALUCI (continuare in pag. a 3-a) Prin unitățile O.C.L. „Mixt" Vaslui Tovarășul Nicolae Ceaușescu l - a primit pe președintele Comisiei de energie atomică a S. U. A. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a primit marți după-amiază pe președintele Comisiei de energie atomică a Statelor Unite ale Americii, dr. Glenn T. Seaborg, care se află într-o vizită în țara noastră. La primire au participat acad. Horia Hulubei, președintele Comitetului pentru energia nucleară, și prof. Ioan Ursu, prim-vicepreședinte al aceluiași comitet. A fost prezent Leonard Carpenter Meeker, ambasadorul S.U.A. la București. In cursul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, au fost discutate unele aspecte ale dezvoltării colaborării și cooperării între cele două state în domeniul folosirii în scopuri pașnice a energiei nucleare. ---------------- Convorbiri între delegația de atomiști români și americani La Comitetul pentru energia nucleară au avut loc, marți după-amiază, convorbiri între delegația de atomiști români, condusă de acad. Horia Hulubei, și delegația atomiștilor americani, condusă de dr. Glenn T. Seaborg. Au fost analizate stadiul îndeplinirii prevederilor memorandumului de cooperare încheiat anul trecut între cele două instituții și posibilitățile de lărgire a colaborării și cooperării în domeniul cercetărilor științifice și aplicațiilor pașnice ale energiei nucleare. Cu acest prilej a fost semnată o convenție privind împrumutarea de către Comisia americană pentru energia atomică Comitetului român pentru energia nucleară a unei surse de radiații de Cobalt-60 destinată cercetărilor științifice. (Agerpros) Satisfacția muncii împlinite Un proverb spune că toamna se numără bobocii. Și mai ales toamna, pe cîmp și în magazine se regăsește rodul muncii de un an al fiecărui gospodar, al fiecărui lucrător de pe ogoare. O zi de toamnă este cu precădere o zi de muncă intensă, o zi ce trebuie folosită din plin și cu maximum de rentabilitate. Acolo unde oamenii știu să-și organizeze sarcinile și eforturile, acolo unde totul se desfășoară conform unui plan dinainte stabilit, rezultatele nu pot fi decit îmbucurătoare. De mai bine de o oră mașina ne poartă printre tarlalele de sute de hectare ale întreprinderii agricole de stat Codăești. Trecem printre grămezile aliniate de știuleți aurii de porumb, privim verdele crud al griului răsărit de curînd, ne întilnim cu oamenii care lucrează de zor, cu camioane încărcate pînă în vîrf. La punctele Faur și Bogata ale fermei de la Solești sau la Ghergheleu, aceeași animație isi retine atenția: recoltatul la timp al porumbului. Pină simbătă, 27 septembrie, din cele 1.265 de hectare erau recoltate peste 1.100. Iar producția medie a fost peste așteptări. In loc de 3.000 de kg., au fost obținute 3.200 de kg de porumb boabe la hectar. 12 camioane și două remorci au transportat pină acum peste 2.000 de tone de știuleți, din care 470 au fost expediate pentru sămință la Agrosem. „Suntem mulțumiți de rezultatele obținute in anul acesta, ca de altfel și de ritmul pe care am reușit să-l impunem Întregii campanii de toamnă“ — ne spune însoțitorul nostru, Iov. Constantin Obreja, directorul întreprinderii, in timp ce trecem pe lingă cele 100 de hectare semănate cu grîu in cea mai mare parte. Iar cind am ajuns la Ghergheleu, fermierul de aici, ing. Nicolae Macovei, era preocupat cu organizarea însămînțării ultimelor hectare cu griu. Cu aceasta, întreaga suprafața de 700 de hectare va fi terminată in foarte scurt timp. Nici celelalte culturi nu au fost neglijate: soia a fost recoltată in proporție de 90 la sută cu o producție medie de peste 1.400 kg. Ia hectar (planificat 1.150). Cele 50 de hectare cu cinepă pentru sămință au fost recoltate în întregime. Răminem plăcut impresionați de buna organizare a lucrărilor. Fiecare om își are sarcinile sale bine stabilite, fiecare mașină e folosită din plin. IULIAN MODEL (continuare in pag. a 3-a) Cinematograful „Victoria" din Bîrlad. In aceste zile, în podgoria tutovenilor In aceste zile, la Tutova, culesul este în toi. In livadă, muncitorii string fructele pentru ca nimic să nu se piardă. Și în podgorie a început culesul. Din cele 55 de hectare vie pe rod au fost culeși strugurii de pe mai bine de 25 hectare. Cele 175 de tone de struguri culese (în medie circa 7.000 kg/ha) arată că recolta acestui an este bogată. La centrul de vinificare au fost deja predate 165 tone de struguri. Se pierde însă mult timp cu predatul strugurilor din cauză că I. Cihodaru, șeful centrului, nu a asigurat o bună desfășurare a preluării. De folos, deci, dacă din vie se recoltează zilnic 28—30 de tone struguri, dacă nu pot fi predați imediat, îndreptățită deci ni se pare nemulțumirea factorilor de răspundere din C.A.P. care fac totul pentru ca din vie să nu se irosească nici un strugure, dar totuși se pierde din recoltă datorită neglijentei altora. P. STRAT DE LA TUTOVA corespondent I Rulmenți bîrlădeni spre Melbourne Cucerind rînd pe rînd continentele lumii, rulmenții bîrlădeni devin din ce în ce mai cunoscuți peste hotarele patriei. Zilele acestea, un lot de „perle din argint" a luat drumul celui de al 5-lea continent spre care s-au îndreptat pînă acum rulmenții fabricați la Bîrlad — Australia. Străbătînd mări și oceane, actuala încărcătură de rulmenți expediată spre Melbourne înscrie pe lista beneficiarilor externi ai F.R.R. cea de a 48-a țară. 1 'T