Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)

1970-01-04 / nr. 581

Proletari din toate țârile, unifi vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăși și prieteni, Cetățeni ai Republicii Socialiste România. Peste citeva minute incheiem un nou an, bogat in evenimente, fapte și impliniri ale poporului român în construirea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu profunde consecințe asupra viitorului patriei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care a elaborat programul de perspectivă al dezvoltării țârii, de întărire continuă a bazei tehnico-materiale a noii orinduiri, de perfecționare a relațiilor de producție și a întregii organizări sociale — în vederea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată, anul împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea țării, care a prilejuit trecerea în revistă a transformărilor radicale petrecute în structura societății românești, în modul de viață al poporului, în existența națiunii noastre socialiste; el a marcat jubileul perioadei în care poporul român, liber și stăpin pe destinele sale, a înălțat luminosul edificiu al socialismului. In acest an, munca entuziastă, minunata capacitate de creație a clasei noastre muncitoare, a țărănimii și Intelectualității și-au găsit întruchiparea in noi realizări pe tărâmul producției de bunuri materiale și spirituale, in îndeplinirea cu succes a prevederilor planului de stat, în creșterea avuției naționale. Partidul și guvernul au desfășurat o intensă activitate pentru îmbunătățirea organizării economiei și sporirea eficienței acesteia, pentru valorificarea tot mai largă a marilor resurse ale orinduirii noastre socialiste. S-au înălțat, pe întreg cuprinsul țârii, noi fabrici și uzine, școli și așezăminte de sănătate, lăcașuri de cultură și locuințe. Pe baza succeselor obținute în dezvoltarea economiei, s-au putut asigura noi măsuri pentru creșterea nivelului de trai al poporului, între care un loc important l-a ocupat majorarea salariilor la principalele categorii de salariați. Pentru toate aceste succese de seamă, pentru munca eroică consacrată progresului patriei socialiste, vă adresez, dragi compatrioți, cele mai calde felicitări. Ne îndreptăm acum cu toții privirile spre anul 1970. In fața noastră stă datoria de a pune în valoare la un nivel și mai inalt potențialul material și uman al societății, de a munci și mai intens pentru a duce mai departe opera de construcție socialistă in interesul creșterii bunăstării poporului, al înfloririi multilaterale a patriei. Mersul nostru înainte pe drumul progresului și civilizației cere eforturi mari din partea fiecărui cetățean. Este insă mai presus de orice îndoială că eroica noastră clasă muncitoare, țărănimea cooperatistă, intelectualitatea, toți oamenii muncii fără deosebire de naționalitate, animați de un profund patriotism, de devotament nețărmurit pentru cauza socialismului vor cuceri noi victorii în măreața operă pe care o întreprind sub conducerea partidului, vor îndeplini și depăși planul pe 1970 - ultimul an al cincinalului - creind astfel condițiile pentru transpunerea în viață a programului trasat de Congresul al X-lea. In primele rânduri ale acestei clocotitoare activități, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort și mai multă răspundere, se vor afla, desigur, puternicul nostru activ de partid și de stat, cei aproape două milioane de comuniști din patria noastră. Stimați tovarăși, în acest an, partidul și statul nostru au desfășurat o intensă activitate internațională, aducîndu-și contribuția la efortul general pentru destindere și pace. A sporit și mai mult numărul prietenilor României socialiste pe toate meridianele globului, prestigiul ei pe arena mondială. In viața internațională a continuat să se dezvolte cursul pozitiv, spre înțelegere și colaborare ; realitatea a confirmat încă o dată justețea politicii externe a țării noastre îndreptată spre crearea unui climat de încredere și cooperare intre popoare. In pofida incercarilor cercurilor imperialiste de a opri procesul progresist al evoluției societății contemporane, popoarele iși afirmă tot mai imperios voința de a se dezvolta libere și stâpine pe soarta lor, de a trăi în pace și înțelegere, pe baza deplinei egalități în drepturi ; opinia publică înaintată se ridică tot mai hotârît împotriva politicii de forță și dominație, a dictatului și agresiunii. Pe continentul nostru s-a accentuat curentul favorabil înfăptuirii securității europene ; masele populare, numeroși oameni politici - inclusiv cercuri guvernante - se pronunță pentru o consfătuire consacrată realizării acestui deziderat major al popoarelor europene, de o însemnătate deosebită pentru înfăptuirea păcii generale. Desigur, in lumea actuală mai există încă puncte de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam și conflictul din Orientul Apropiat. Aceasta impune fiecărei țări mari sau mici datoria de a milita neobosit pentru stingerea tuturor focarelor de război, pentru instaurarea păcii pe toate continentele. Ca țară socialistă, România va continua să pună în centrul politicii sale externe raporturile multilaterale cu celelalte state socialiste, va acționa consecvent pentru unitatea sistemului socialist, a mișcării comuniste și muncitorești mondiale, a tuturor forțelor antiimperialiste. Țara noastră va continua, totodată, să-și amplifice legăturile cu toate statele, fără deosebire de orînduire social-politică, sporindu-și participarea la schimbul internațional de valori, la dezvoltarea colaborării și cooperării mondiale, pe baza principiilor suveranității și independenței naționale, egalității depline în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, a respectului față de dreptul fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să pășim cu încredere și optimism in noul an. Poporului român ii sînt deschise mărețe perspective de muncă și creație, de progres și prosperitate. Ne exprimăm, de asemenea, convingerea că forțele progresului de pretutindeni, uriașul front antiimperialist mondial vor dobândi noi victorii în lupta grandioasă pentru realizarea aspirațiilor înaintate ale omenirii, pentru împlinirea idealurilor de bunăstare și pace de popoarelor. Desfășurarea evenimentelor creează premise ca anul 1970 să marcheze noi înfăptuiri pe calea destinderii, a securității în Europa și în lume. In aceste clipe solemne ale tradiționalei sărbători de Anul Nou, urez, din toată inima, în numele conducerii partidului și statului, al meu personal, tuturor cetățenilor patriei noastre - muncitori, țărani, oameni de știință și cultură, femei și bărbați, tineri și vîrstnici, români, maghiari, germani și de alte naționalități - viață lungâ, sănătate și fericire, împlinirea dorințelor,cît, mai multe satisfacții personali,, mari succese în munca închinată;înfloririi patriei, făuririi mărețului ei viitor, cămorist I •*<*. .La mulți ani, tovarăși și prieteni I ■ \ Bună dimin 1970! Obiceiurile Anului Nou s-au revărsat peste meleagurile Vasluiului, în aceste zile și nopți, în blană de urs și piele de capră, în clinchet de tălăngi și de zurgălăi, în buncătăii de cofe cu coadă de cal și trosnet de harapnic cu șuchi de cinepă, in glasul flăcăilor deveniți peste noapte căpitani de poteră, haiduci, doctori și alte personaje cu puteri magice. Bunii gospodari au vegheat cu grijă cel de al doisprezecelea cintat al cocoșilor, deghizat de astă dată in scurte semnale electronice și înjumătățit numai la șase bătăi, să nu-i prindă care cumva bădica Traian cu paharul gol și să le iasă holdele la vară seci. Au răsturnat ulcele cu vin roșu de viață lungă peste gustoasele sarmale, presurindu-și ceasurile nopții cu cimilituri străvechi și snoave auzite în ultima vreme. Iaca, parcă-l văd pe moș Vasile din Birzești istorisind pentru a nu știu cita oară întimplarea cu „arătarea“ dintre stoguri,, in timp ce nepoții lăsau să le atîrne o buză in jos a așteptare, pentru a-și lăți apoi gura pina la urechi intr-un hohot de uis plecat din șiră , fundul rărunchilor. „Numai ei văd eu că țicnește din paie așa un vălătucel bătut tot in pleavă ca un chirpic ! Am slubit de trei ori in sin și mi-am făcut o cruce mare de să-l deie gata și pe Ucigă-I Toaca dacar fi fost. Numai după ci arătarea o grohăit de citeva ori m-am dumirit eu că-i vorba de purcelul vecinului Nicolae, oblojit pe chele, contra rapănului, cu unsoare de luîndu-mi de-o căruță — și samă mi-o trecut spărietura și m-a apucat un vis de-am crezut că-mi crapă buricul ! Animalul se vîrîse in paie să se încălzească și cum era plin de păcură a strîns pe el jumătate de stog.. Dar cite nu și-au povestit românii la gura sobei încălzite și a paharelor aburite. Intîmplări de pe front, intîmplări din satul lor de acum un sfert de veac și mai dincoace, mai de ieri, de alaltăieri. Bătrînii au vorbit despre pensia mărită, cei mai in putere despre Hotărîrea Plenarei Consiliului Uniunii Nationale a Cooperativelor Agricole de Producție din 22—23 decembrie 1969, despre noul sistem de plată In bani a zilei-muncă, menit să cointereseze intr-o măsură și mai mare pe membrii cooperatori la sporirea recoltelor. Și uite așa, mai din una, mai din alta, mai pe la cinema, mai pe la televizor, cu „Moara de pe Floss" și la „Moara Roșie" din Paris, ne-am destins și ne-am întins, și pe acasă, și pe la vecini,, că ni s-a făcut greu, nu știu cum,, de atîta odihnă și fără să vrem, glodurile au început să ne poarte din nou la scumpa noastră indeletnid- C. H. VASLUIANU (continuare in pag a 3a) ÎN CONSTRUCȚIE Un complex balneo-climateric In pădurea Crăiasa, din județul Maramureș, a început construcția unui complex balneo-climateric pentru tratarea afecțiunilor reumatice. El va dispune între altele de două mari bazine de apă sărată. De asemenea, se construiește un hotel, un restaurant, o stație pentru încălzirea și pomparea apei și altele. Complexul urmează să fie dat în folosință o dată cu deschiderea noii stagiuni de tratament balnear din primăvara anului 1970. (Agerpres) H arnicii muncitori ai Fabricii de confectii din Vaslui au întîmpinat și ei cu mult entuziasm Noul An 1970. Bucuria îndeplinirii exemplare a Îndatoririlor ce le-au revenit in anul care trecut, a străbătut întreaga aurătură pe care muncitorii sectorului II, sector fruntaș pe fabrică, au adresat-o conducerii Combinatului la Începutul noului an. In holul întreprinderii, pregătit anume pentru această sărbătoare, s-au adu Revelionul Moților în 109 nat sute de muncitori, maiștri și tehnicieni spre a întîmpina, tot împreună, un an nou de muncă și de bucurii. Putem spune că, într-adevăr, aici a fost un Revelion al fruntașilor. Pe comunista Maria Biliuță, maistru la sectorul I de producție, care, împreună cu colectivul ei și-a depășit lunar sarcinile de plan cu 5 la sută, am văzut-o antrenată în discuții aprinse in seara Revelionului, cu alți fruntași in muncă. Subiectul conversației ? Bineînțeles, tot despre retoane-femei, despre felul cum s-a muncit in anul care a trecut, despre calitatea operațiilor efectuate la ea in sector. Am adăuga noi că, în cursul lunui an întreg, nu s-a înregistrat in sectorul pe care-l conduce nici un produs de slabă calitate. Mihai Costăchescu, șeful sectorului II, care s-a menținut fruntaș pe fabrică lună de lună, era înconjurat de familiile muncitoarelor Maria Farcati, Anica Calapolescu, Doina Pricopoaia și Jana Romașcu. Au ciocnit cu toții cite un pahar cu vin in cinstea impor- GH. APOSTOL (continuare în pag. a 3-a) P ANUL II nr. 581 DUMINICĂ 4 IANUARIE 1970 4 pagini 30 bani Redacția și Administrația: str. Ștefan cel Mare nr. 63 Vaslui Redacția tel. 165 Administrația 611 In pagina a 4-a ■ CUBA A 11-a aniversare a „Zilei eliberării“ ■ Evoluția conflictului nigeriano—biafrez ...ȘI PRETUTINDENI A RĂSUNAT STRĂBUNA URARE: „EA MULȚI ANI! u Un colb de nea strălucitor acoperă întinderile. S-a așternut peste meleagurile moldave în care istoria a încrustat amintiri. Amintiri despre trecutul neamului îți evocă și brazdele gliei, și trunchiurile copacilor unor străvechi păduri ce sfidează parcă cerul la Dobrina ori Chetrosu, la Rafaila, Unțești sau Bogdănița. Prin locurile acestea au trăit oameni rămași în file de legendă. Pe aici viețuiesc azi vajnici făurari ai zilelor noastre însorite. Pe multi dintre ei i-am cunoscut, i-am privit cu admirație cum meștereau scînteietoare perle de oțel, acolo la Bîrlad, ori modelînd furnirul și transformîndu-1 în mobilă apreciată nu numai în țară, ci și dincolo de hotare. Dar pe cei mai mulți n i-am făcut prieteni în largul cîmpului, unde i-am întîlnit, din primăvară și pînă toamna tîrziu, muncind cu fruntea îmbrobonată de sudoare, slujindu-se cu pricepere de ceea ce știința și tehnica au dobîndit, pentru a smulge pămîntului rod mai îmbelșugat. Că se numesc Ion Bejan, Andronache Movilă, Ion Stoleru sau Gheorghe Orzan și sînt tractoriști, mîndrie a întreprinderii de mecanizare a agriculturii Huși, ori Iftene Vasile, Petru Afrăsinei, Vasile Grosu, Negoiță Mihai și sînt fruntea membrilor cooperatori de la Tîrzii, lucrul acesta, se pare, nu are prea multă însemnătate. Ceea ce are importanță deosebită este faptul că asemenea oameni pun suflet în tot ceea ce fac și mai ales că, atunci cînd pornesc să înfăptuiască un lucru, nu au răgaz pînă ce nu-l văd terminat. La asemenea oameni mi-am oprit gîndul în ultima noapte a vechiului an și prima a celui nou poposit pe meleagurile patriei o dată cu cea dintîi secundă ce a succedat orei 24, atunci cînd secundele lui 1969 s-au „stins" pentru ca să reînvie în altele noi, mai tumultoase, cele ale lui 1970/ mai vii, cînd glasurile cristaline ale urătorilor au răsunat pe ulițele satelor, la ferestrele caselor, împărțind cu dărnicie și dragoste, din inimă, tuturor oamenilor, tradiționalul „La mulți ani!". Ne-am aflat, în noaptea revelionului la Bîrlasd, in ospitaliera casă a strungarului Nicolae Rotaru de la F.R.R., care, împreună cu soția sa și cu „prîslea" familei, moiișor, alături de care se aflau toti cei din familia mecanicului Gheorghe Butuc, lângă bradul împodobit sărbătorește, închinat, paharul pentru succese noi în muncă, pentru belșug și prosperitate cu bucuria datoriei împlinite întipărită pe fete. Ne-am aflat în noaptea aceea la Tîrzii. Am primit invitația câtorva gospodari, am gustat din bucatele ce le îmbelșugau mesele, am ciocnit un pahar cu vin urîndu-le fericire în noul an, am ascultat împreună, înfiorați, străbunele uraturi ce se auzeau pînă departe spre satele megieșe. Am poposit și în casa nouă și primitoare a tractoristului Costică Cosma, care ne-a mărturisit, cu emoție și bucurie, gîndurile pentru noul an:, ,,SS primesc un tractor pe care să-l îmblînzesc așa precum știu eu și să-l fac să se înfrupte din alte de două și chiar de trei ori mai mult decît prevăd normele de lucru, așa cum l-am strunit, mai bine de 12 ani — pe cel ce a purtat seria 016017 și care, după o nouă revizie generală va mai putea răsturna brazde reavăne încă vreo cîțiva ani". Și ne-au povestit, în noaptea aceea a Revelionului, bătrînii satului Tîrzii, Ion și Gheorghe Ciobotea ori Ion Năstase, multe lucruri din trecutul așezării lor, ne-au făcut un adevărat istoric al cooperativei agricole de producție, ne-au înfățișat un film impresionant al evoluției în timp a oamenilor locului. Ce am reținut în mod special ? Faptul că, la început de drum — în momentul înființării cooperativei — averea obștească se cifra doar la cîteva sute de mii de lei, în timp ce, în 1969, numai veniturile din producția globală s-au cifrat la aproape 9 milioane de lei. Și n-a mirat pe nimeni că oamenii au primit, pentru fiecare zi muncă efectuată, cîte 38 de lei. Purtînd cu semeție pe umeri cîte 7—8 decenii de vin- GH. ANGHELACHE (continuare fn pag. a 3-a) Metalurgiștii bîrlădeni Gheorghe Butuc și Neculai Rotaru au ciocnit paharele pentru noi succese în producție. Foto: d. Păvărașcu Pentru anii ultima zi a anului n-a fost și ultima din««« calendar recitarea se cuvine a fi făcută întrucît, în unele întreprinderi bîrlădene, ca de altfel în atîtea din țară, anul s-a încheiat cu mult înainte de data calendaristică cunoscută — 31 decembrie. Astfel, la cooperativa „Progresul 11, sosirea Anului Nou a fost întîmpinată încă din ... noiembrie. Harnicii cooperatori au realizat planul anual, la producția destinată exportului, în mai puțin de un an calendaristic. De asemenea, salariații Autobazei nr. 5 (cunoscînd mai bine decît alții căile de acces!) l-au condus pe... ultimul său drum pe Anul Vechi încă la începutul lunii decembrie. La fel au procedat, pe rînd, alte și alte întreprinderi fruntașe, cum sînt fabricile de confecții și ulei, întreprinderea de panificație și morărit, organizațiile comerciale locale, precum și cea mai mare unitate industrială din județ, Fabrica de rulmenți. Pentru toate colectivele de muncă ale acestor întreprinderi „trecerea" de la un an la altul a avut doar caracter de... I circumstanță. I n avanpremieră Noaptea de Anul Nou a prins contur, la Fabrica de rulmenți, în ... dimineața zilei de 31 decembrie! Potrivit obiceiului, muncitorii, tehnicienii și inginerii ultimului schimb de muncă pe 1969 au oprit lucrul într-un cadru festiv. Cu acest prilej, tovarășul Gheorghe Puni, secretar al Comitetului județean Vaslui P.C.R., a transmis constructoarilor bîrlădeni de rulmenți din partea Comitetului județean Vaslui al P.C.R., sincere felicitări pentru succesele deosebite obținute, în anul care s-a încheiat, în realizarea sarcinilor de producție și a angajamentelor în întrecerea socialistă, urîndu-le noi succese în activitatea de viitor, multă fericire în viața personală. Apoi, Moș Gerilă, personajul cel mai în vogă, pînă la ora zero, a fost prezent prin... doi reprezentanți „lansați“ din sac: Păcală și Tîndală. Aceștia, în ipostază modernă, interpretați de cunoscutul arbitru international de fotbal, Nicolae Rainea, și de colegul său de muncă, George Giurescu, au venit cu plugușorul, fiind primiți cu tot dichisul în noua hală a fabricii. „Aratul" lor a constituit o trecere în revistă a succeselor obținute de către întregul colectiv de muncă de-a lungul anului ce s-a încheiat, pentru ei, de fapt, la... 29 decembrie, cînd au fost îndeplinite și depășite sarcinile de plan la toți indicatorii, cu un spor de circa cinci milioane de lei la producția globală, aproape cinci milioane și jumătate la producția marfă și 18 000 de rulmenți peste plan. Și toate aceste rezultate au fost obținute într-o perioadă, relativ grea, cînd fabrica se extinde și se reutilează cu un nou și modern echipament tehnic, care va duce la creșterea producției industriale, față de anul 1967, de 1,4 ori în 1970 și de 2,5 ori în 1975, reducînd substanțial volumul importului de rulmenți și asigurînd, în același timp, o bază importantă pentru extinderea exportului. După acest „memento" de datină strămoșească, a urmat ultima „operativă" a cadrelor de conducere. In acest cadru sărbătoresc, de „avanpremieră", ing. MIRCEA SIMOVICI, membru în biroul Comitetului județean Vaslui al P.G.R., directorul general al întreprinderii, a toastat pentru prosperitatea fabricii, a familiilor salariaților ei, pentru dezvoltarea multilaterală a societății noastre socialiste. , — „Avem toate condițiile: a M. COLOȘENCO (continuare In pag. a 3-a) Tradiționalele obiceiuri de Anul Nou, în interpretarea elevilor de la Școala generală nr. 2 Vaslui. Foto: V Botoșanu In pag. a 2-a Moment cultural ■ Gîrleanu »si Iorga