Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)

1970-11-25 / nr. 856

Proletari din toate tarile, unifi-ve! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Instantaneu din hala de reparații a I.M.A. Băcești Foto: V. Petrescu — Da, la noi, în Bărăgan, la Ulmul, ne spunea tînăra profe­soară N. Grecu, e altfel decit pe aici. Acolo pămîntul e neted ca-n palmă. Jur-împrejur, rotindu-și ochii, nu întîlnești decit nesfir­­șitul, imensitatea, al cărui capăt îl presupui, doar, departe, din­colo de linia orizontului. Firește, pentru un străin, întinderile de negru, ori de galben, ori de ver­­de-crud, dacă ar încerca să le cuprindă cu ochii, sînt amețitoa­re ca oglinda unei ape însorite și repezi privită de la înălțime. — Vorbiți, pare-se, cu nostal­gie despre locurile natale. — Nu prea, le descriu numai. Să știți că am ales Moldova din curiozitate. Voiam să cunosc oa­menii acestui pămînt frămîntat, a cărui istorie continui încă s-o >ooooo<x#oooooo COTIDIENE .o<x>o<x>oooo-o o xĕ descifrez, s-o adîncesc aici, la fața locului. De fapt, cum să vă spun, alegerea școlii generale din satul Emil Racoviță a constituit pentru mine, dacă vreți, o dublă satisfacție. De ce ? Intîi,­ pentru că localitatea se află în Moldova, și apoi, pentru că îmi încep u­­centeia mea de dăscăliță, tocmai în satul de baștină al renumitu­lui savant român, de al cărui ge­niu sînt pătrunsă încă din anii de școală, cînd învățătorul nos­tru încerca să descopere cu noi, și pentru noi, tainele naturii, ale vieții în fond. Am adus cu mine și o priete­nă din anii studenției gălățene.­­ Este vorba de profesoara Ecate­­rina Nojlacov, absolventă și ea a Facultății de filologie. Cu dînsa mi-am împărțit toate bucuriile și greutățile timp de trei ani, și tot cu dînsa, îmi împart acum mun­ca și orele la catedră, emoțiile începutului, și bineînțeles, came­ra în care locuim. — De la începutul actualului an școlar, au trecut deja trei luni. Ați reușit să vă acomodați, să vă integrați în noul program, dar mai ales în sinul acestui colec­tiv de profesori și învățători ? — Sinceră să fiu, a intervenit și profesoara Ecaterina Noslacov, ne simțim aici, ca și cînd ne-am fi început meseria de cel puțin C. PÄUNESCU (continuare In pag. a 3-a| A­nul 1971 reprezintă, pentru județul nostru, un om de mare avînt econo­mic, in care se vor construi nume­roase obiective și pentru care se vor aloca din bugetul statului ți din bugetul local 772,5 milioane lei, cu aproa­pe 270 milioane lei mai mult decit în 1970. Cu această sumă se vor continua lucrări­le la dezvoltarea Fabricii de rulmenți din Bîrlad, la construirea Fabricii de materia­le izolatoare și Filaturii de bumbac din Vaslui, a Barajului de la Pușcași, a Com­plexului de semiindustrializare a fructelor și legumelor, Magazinului general, Hote­lului O.N.T. din Vaslui, Spitalului general cu 658 de paturi, Atelierului mecanic al industriei locale ,Secției de panificație, o­­biective ce se află în diferite stadii de execuție, a Complexului de porcine de la Fălciu, a Combinatului avicol și a al­tor lucrări, la care se adaugă un mare nu­măr de apartamente în toate orașele ju­dețului. Pe lingă acestea, anul 1971 va marca și începerea unor obiective noi, de mare importanță pentru economia Vasluiului și care fac parte dintr-un plan mai mare, eșalonat de-a lungul cincinalului. Cunoscînd cu aproape 6 luni de zile mai devreme planul de investiții pe anul 1971, majoritatea conducerilor de unități beneficiare, sub îndrumarea organizațiilor de partid, au întreprins toate măsurile ce se impuneau pentru a asigura din timp documentațiile tehnice de execuție, am­plasamentele viitoarelor obiective și în­cheierea contractelor cu întreprinderile producătoare de utilaje. In fruntea aces­tei acțiuni s-au situat organizațiile de partid și comitetele de direcție de la Combinatul de confecții Vaslui, Direcția județeană de poștă și telecomunicații. Inspectoratul silvic Vaslui, întreprinderea de legume și fructe, întreprinderea de valorificare a cerealelor, Agenția O.N.T. Vaslui, care au reușit să intre în posesia proiectelor de execuție pentru întregul vo­lum de investiții din anul 1971. Alți beneficiari,­ ca întreprinderea de rețele electrice Iași/ Direcția regională C.F.R., Direcția regională de drumuri și poduri Iași, Inspectoratul întreprinderilor agricole de stat și Direcția de gospodărire comunală și locati- m mmmmmmmmmmmmm­mă (mai puțin lo­cuințele) au asigu­rată documentația de execuție în pro­porție de 80—95 la sută din planul pe 1971. O preocupa­re mai mică au do­vedit-o colectivele de conducere de la Fabrica de materia­le izolatoare (care are asigurate pro­iecte de execuție doar pentru 61,4 la sută din plan), Combina­tul industriei alimentare (8,4 la sută din plan), Direcția tehnică a Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular județean (56,6 la sută), întreprinderea de construcții­­montaj Vaslui (32,5 la sută), Direcția ju­dețeană de drumuri și poduri (56 la sută), Uniunea județeană a cooperativelor de consum (47 la sută), I.M.A. Crivești și U.J.C.M. (n-au asigurat nimic). După cum se poate vedea, pentru obiective impor­tante ca unitatea de producție a U.J.C.C., Ing. ION STEFANESCU Secția economică a Comitetului județean de partid Vaslui (continuare in pag. a 3-a­ PREGĂTIREA INVESTIȚIILOR NU POATE EI PRELUNGITA LA I In unde cooperative agricole din județ Stabulația animalelor A ÎNCEPUT SUB ZODIA NEPĂSĂRII n județ, sunt, desigur, multe cooperative agri­cole în care bunii gos­podari au manifestat, din timp, o preocupare constantă pentru a asigura hr­ănirea și adăpostirea­­­ cores­­­punzătoare a animalelor, pe tot parcursul anotimpului fri­guros. Intr-un recent raid în­treprins, în toate unitățile prin care am trecut, însă, nu ne-a fost dat să constatăm că­ pe­rioada de stabulație a anima­lelor a fost pregătită cu a­­tenția cuvenită. Aspectele pe care le relatăm tn rindurile ce urmează ilustrează pe de­plin afirmația noastră. Este un fapt arhicunoscut că, în zootehnie, producțiile scontate se realizează numai dacă animalele dispun de con­diții optime de adăpostire și dacă sunt furajate rațional, pe baza unor norme echilibrate, care garantează animalelor sub­stanțele nutritive necesare. Ex­periența anilor trecuți a dovedit cu prisosință că acolo unde se neglijează acești factori fundamentali, rezultatele ce se obțin sunt atât de mici incit­, uneori, nici nu pot acoperi cheltuielile efectuate. Era de așteptat, deci, ca, în acest an, în urma experienței și a cu­noștințelor acumulate de către lucrătorii din zootehnie, a e­­laborării Programului­ Național pentru dezvoltarea zootehniei și creșterea producției anima­liere, să se înregistreze un re­viriment în ceea ce privește crearea unor condiții materia­le corespunzătoare pentru ier­natul animalelor. Totuși, se pare că factorii de răspundere din unele cooperative agricole au uitat de acestea, lăsând ca neajunsurile să se țină lanț. Așa se face că la ferma zoo­tehnică a cooperativei agrico­le din Bălteni, perioada de stabulație a animalelor a în­ceput sub zodia nepăsării. Ca urmare, în grajdul destinat, vi­­țelelor pentru prăsilă este . „cazată" o mare cantitate de . 1.­­șzăre. Același adăpost, are geamurile sparte, ușile dete­riorate, prin care șuieră vân­tul în voie. In acest­ timp, animalele sunt ținute „pachet" într-un­ alt grajd, aproape la fel de necorespunzător. Pe­reții grajdului în care tre­buie să fie întreținuți boii de muncă sînt într-o stare de nedescris, iar la acoperiș abia acum se lucrează. In celelalte adăposturi, în camerele îngri­jitorilor, care nu îndeplinesc nici cele mai elementare con­diții de igienă, se țin bidoa­nele de lapte și alte usten­sile pentru muls, într-un me­diu suprasaturat de microbi. Pentru a se face economii de furaje (aici nu s-a asigu­rat necesarul de consum la nici un sortiment de nutrețuri) s-a adoptat măsura ca ani­malele să mai fie și acum pășunate. Desigur, numai pă­șunea, care este destul de săracă, nu satisface nevoile de hrană ale animalelor. De aceea, este necesar să li se administreze la iesle câte un tain în fiecare seară. Din pă­cate, aici, ca și în alte coo­perative agricole, printre care M.­AIFTINCA (continuare în pag. a 3-a) Unul din cele mai noi blocuri de locuin­țe dat în folosință, în orașul Huși. ( Concursul de corespondențe, reportaje I­I și fotografii organizat de redacția ziarului­­ I „Vremea nouă“ in cinstea aniversării a 50 de f­­ ani de la crearea Partidului Comunist Român I La 8 mai 1971 se vor împlini 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, conducătorul încercat al poporului român in lupta pentru lichidarea exploatării ți asupri­­rii, pentru transformarea revoluționară a societății, pentru bunăstare și fericire, pentru triumful socialismului in România. Sărbătorirea a 50 de ani de la înființarea Partidului Comunist Român constituie ți pen­tru oamenii muncii din județul Vaslui, ca pentru toți cetățenii patriei, un înălțător mo­ment de efervescentă activitate creatoare. Continuind tradiția organizării concursurilor de corespondențe, reportaje ți fotografii, in scopul de a oglindi în coloanele ziarului ac­tivitatea desfățurată in vederea perfecționării și sporirii producției de bunuri materiale, e­­forturile depuse de oamenii muncii din jude­țul nostru pentru înfăptuirea grandiosului pro­gram adoptat de cel de al X-lea Congres al P.C.R., de făurire a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate, pentru ridicarea Româ­niei pe noi trepte ale civilizației, redacția cotidianului „Vremea nouă" anunță organi­zarea, in cinstea împlinirii a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, a unui concurs de corespondențe, reportaje și foto­grafii. Corespondențele, articolele ți reportajele vor consemna acțiunile îndreptate spre ridi­carea eficienței ți a nivelului calitativ ale în­tregii activități economice, realizările colecti­velor de oameni ai muncii in activitatea de producție, participarea lor la găsirea ți a­­doptarea soluțiilor celor mai bune, a hotă­­rîrilor celor mai corespunzătoare pentru dez­voltarea necontenită a activității economice, sociale ți culturale. Fotografiile trimise pentru concurs trebuie să redea în mod sugestiv cele mai semnifi­cative momente din viața ți activitatea oame­nilor muncii, frumusețile patriei și județului nostru. Fotografiile trebuie să aibă dimensiunile de cel puțin 13X18, să fie însoțite de ex­plicații (legende) cât mai clare și concise. Se recomandă ca odată cu fotografiile să fie trimise ți clișeele negative. Pot participa la concurs corespondenții vo­luntari ai ziarului ți ceilalți oameni ai muncii de la orașe și sate, în afară de scriitori și publiciști profesioniști. Se vor acorda următoarele premii: PENTRU CELE MAI BUNE ARTICOLE ȘI RE­PORTAJE. Un premiu I - TELEVIZOR in valoare de 3.500 lei ți un abonament pină la sfîrțitul a­­nului 1971 la ziarul „Vremea nouă". Un premiu II - 1 APARAT DE RADIO CU TRANZISTORI, în valoare de 1.250 lei ți un abonament pină la sfirțitul anu­lui 1971 la ziarul „Vremea nouă". Un premiu III - 1 APARAT DE FOTOGRAFIAT, in valoare de 800 de lei ți un abona­ment pină la sfirțitul anului 1971 la ziarul „Vremea nouă". Trei mențiuni în valoare de 300 de lei fiecare. TE, PENTRU CELE MAI BUNE CORESPONDEN­INFORMAȚII ȘI FOTOGRAFII. Un premiu 1 - 1 APARAT DE RADIO CU TRANZISTORI, în valoare de 1.250 lei ți un abonament pină la sfirțitul anu­lui 1971 la ziarul „Vremea nouă". Un premiu II - 1 APARAT DE FOTOGRAFIAT, in valoare de 800 lei ți un abonament pină la sfirțitul anului 1971 la ziarul „Vremea nouă". Un premiu III - 1 CEAS DE MINĂ in va­loare de 400 lei. Trei mențiuni a 200 de lei fiecare. La selecționarea corespondențelor, repor­tajelor, articolelor ți fotografiilor, in vederea premierii lor, se va ține seama de calitatea ți numărul lucrărilor trimise de fiecare parti­cipant la concurs. Corespondențele, reportajele, articolele ți fotografiile vor fi trimise pe adresa : Redacția ziarului „Vremea nouă" str. Ștefan cel Mare nr. 63, Vaslui, cu mențiunea „Pentru concurs". ­VVVVVVWVVVVVVt Illllllllilin Hauiin U Hill UlttHlin UHIHHUHIH­ IIIHUI­HHNIHNIHHI Uliiiminil UI Hirini­llllllllimitlifí în pagina a 4-a ■ Intervenția reprezentantului român în Comitetul pentru probleme politice și de securitate al Adunării Ge­nerale a O. N. U. ■ Evenimentele din Guineea in capitala Sesiune științifică consacrată aniversării nașterii lui Friedrich Engels La Mu­zeul de istorie a Partidului Comunist, a miș­cării revoluționare și demo­cratice din România, au în­ceput marți dimineața lucră­rile sesiunii științifice consa­crate împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Friedrich Engels. Sesiunea este organizată de Academia de științe sociale și politice a Republicii Socialis­te România, Institutul de stu­dii istorice și social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. și Academia de învățămînt soci­al-politic ,,Ștefan Gheorghiu" de pe lângă C.C. al P.C.R. La lucrări participă oameni de știință, cadre didactice, ac­tiviști de partid și de stat, cercetători științifici din țara noastră. Iau parte, de aseme­nea, oameni de știință și mi­litanți de partid din Austria, Bulgaria, Belgia, Cehoslovacia, Franța, R.D. Germană, R.F. a Germaniei, India, Italia, Japo­nia, Iugoslavia, Mongolia, Po­lonia, Spania, Ungaria, Uniu­nea Sovietică și Venezuela. Rostind cuvîntul de deschi­dere a sesiunii, tovarășul Miron Constantinescu, pre­ședintele Academiei de științe sociale și politice, a subliniat uriașa importanță a operei lui Friedrich Engels, fondator, alături de Karl Marx, al co­munismului științific, conducă­tor al clasei muncitoare in­ternaționale, eminent om de știință, organizator și militant revoluționar, mare prieten al poporului român. Au fost prezentate apoi co­municările înscrise pe agenda primei zile a sesiunii. (Agerpres) r # ttmmr ■ a t Unitățile O. C.L. Vaslui . Și-au realizat prevederile cincinalului ieri dimineață, conducerea O.C.L. ne-a comunicat o ves­te îmbucurătoare , unitățile comerciale din orașul Vaslui și-au realizat prevederile cincinalului privind aproviziona­rea cu mărfuri a populației. Cu atât mai semnificativ este faptul ca cit aceste realizări au fost obținute cu 40 de zile mai devreme (21 noiembrie a.c.). Demn de menționat este că, față de planul global inițial reprezentind 599.550.000, pină la data anunțată, fuseseră vîndute măr­furi în valoare de 599.865.000 de lei. După unele cal­cule estimative, în perioada ce a mai rămas din acest an, vor mai fi distribuite cumpărătorilor alte sortimente de mărfuri în valoare de 20 milioane de lei. Aceste realizări concretizează elocvent munca rodnică desfășurată de mulți dintre lucrătorii comerțului de stat din orașul Vaslui. I M Energie.. 1 . Mai multă atenție întreținerii fondului­­ locativ de stat dintre problemele de importanță majoră ce stau în atenția­­ consili­ilor populare orășenești se numără și cea pri­vind buna gospodărire a fon­dului de locuințe, proprietate de stat. în orașul Huși, su­prafața locativă administrată de I.G.O. se cifrează la 31.597 m.p. Că acestei suprafețe i se adaugă, an de an, noi spații de locuit în blocurile ce se construiesc, prin investiții de stat, acesta-i un lucru firesc. Pentru o cît mai bună con­servare a fondului locativ, în bugetul Consiliului popular o­­rășenesc au fost prevăzute importante sume destinate u­­nor reparări curente și ca­pitale. Astfel, pentru anul în curs, sumele prevăzute s-au cifrat la 320.000 de lei. Din păcate, numeroase de­gradări produse imobilelor, proprietate de stat, se dato­­resc locatarilor. Astfel, nu o singură dată unii chiriași, fac instalații interioare suplimen­­ ta orașul Husi tare, spărgînd zidurile. Alții, nu înțeleg că au o datorie stabilită prin lege de a-și gospodări locuința, a-și achi­ta sumele datorate drept chi­rie ori cu titlul de întreți­nere a apartamentelor locuite de ei. Printre aceștia se nu­mără cetățeni ca Gica Mazilu din mică strada 7 Noiembrie, Je- Vieru, Safta Velic etc. Un alt aspect privind pu­nerea în valoare a fondului locativ, proprietate de stat, se referă la redistribuirea i­­mediată a spațiilor rămase disponibile prin mutarea unor cetățeni care și-au construit case proprietate personală. Astfel, imobilele situate pe străzile Ștefan cel Mare, Corni, M. Kogălniceanu , au rămas ne­locuite luni de zile fie din cauză că foștii locatari n-au anunțat consiliul popular că părăsesc locuința, fie datorită faptului că s-a tărăgănat, in mod nejustificat, eliberarea u­­nor ordine de repartizare ce­lor ce au solicitat locuințele rămase libere. Nu știm de ce atîta comoditate la cei cărora li s-a încredințat soarta spa­țiului locativ din orașul Huși! Dar nu-i mai puțin adevărat că unele lacune (din păcate, destul de grave), se manifes­­­­tă și în cadrul I.G.O. Nu , o singură dată reparațiile curen­te începute la unele locuințe au fost tărăgănate pină toam­na tîrziu, pe motivul (nevero­simil, de altfel) că au lipsit unele materiale. Să admitem astfel de justificări ? Atunci, dacă se știa acest lucru, pen­tru ce au fost începute lucră­rile respective ? Credem că este complet greșită concepția unor salariați de la I.G.O. că, din moment ce se construiesc noi apartamente, celelalte lo­cuințe nu mai merită să fie reparate și modernizate, fiind lăsate în paragină. Să nu se uite că, în prezent, la Huși, din cele peste 800 de aparta­mente proprietate de stat, nu­mai 20 la sută sînt situate in blocuri, celelalte aflîndu-se în diferite clădiri, unele destul de vechi însă trainice și confor­tabile. în această direcție, tov. D. Melinte, secretarul comite­tului executiv al Consiliului popular orășenesc (referindu­­se la grija ce trebuie acorda­tă fondului locativ de stat) ne-a spus: „S-a înțeles greșit modul de folosire a sumelor afectate reparării și bunei în­trețineri a spațiului locativ de GH. ANGHELACHE (continuare In pag. a 3-a)

Next