Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1041-1119)
1971-07-01 / nr. 1041
Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean linii inedite la mobila vasluiana a reocupibrile pentru j 11 reînnoirea și modernizarea produselor, aceasta a fost tema discuției purtate cu inginerul șef adjunct al Fabricii de mobilă din Vaslui, tov. Mircea Fărmuș. Știam că în unitate se produc, de trei ani, două tipuri de mobilă, „Elegant" și „Ilva" și ne gîndeam dacă nu cumva trei ani de zile sunt suficienți pentru a „îmbătrâni” un anumit fel de marfă, chiar dacă el a constituit cândva un succes. Astăzi, este clar pentru toată lumea că o industrie modernă nu poate fi dinamizată fără reînnoirea permanentă a nomenclatorului de produse, a căror calitate și parametri tehnico-economici să satisfacă mai bine cerințele interne și să fie competitive pe piața internațională. Fabrica vasluiana exportă, după cum se știe, un mare volum de mobilă. Cu atît mai mult ne interesa ce se întreprinde pentru reînnoirea sistematică a produselor. — Un pas înainte a fost deja făcut, ne informează tov. ing. Mircea Fărmuș. Chiar în cursul acestui an, am introdus în fabricație garnitura de hol „Norma". E drept că pentru început avem comenzi puține, sperăm însă că la contractările din au- Reînnoirea produselor gust să primim cereri mai mari — Ne-ar interesa dacă principalul dv. produs, garnitura „Elegant“, mai rezistă ca model, concepție, eficiență economică și dacă și în 1972, veți merge cu ea pe piața mondială și internă — Vom merge. O vom prezenta la contractări însă cu unele modificări, care urmăresc o creștere a productivității muncii, datorită înlocuirii unor piese interioare, fabricate pînă în prezent de noi, cu altele din PAL ,neluminat, eliminîndu-se în felul acesta un mare volum de manoperă. Mă refer, la polițe, pereți despărțitori. In al doilea rînd, tot la această garnitură urmărim să înlocuim niște repere, care actualmente sînt din cherestea sau placaj, cu altele din material plastic. Deja am dus discuții cu reprezentanții fabricii ieșene de prelucrare a maselor plastice și singura condiție ce ne-o pun se referă la volumul comenzilor noastre care trebuie să fie suficient de mari pentru a fi rentabil și la furnizor. O altă modificare făcută garniturii ,Eleganța, trimisă, de altfel, la expoziția de la Moscova, deschisă luna aceasta, se referă la adaptarea unui soclu pe picioare, a unor sertare interioare la dulap. Speranța noastră este că garnitura va prinde, va fi apreciată și comandată pentru anul viitor. — De o virstă cu „Elegantul“ este și garnitura „llva". Ce ginduri aveți cu ea ? CONSTANTIN HUȘANU (continuare in pag. a 3-al 9 00ssss©sssss€sssssssss0ssss0sesssesssessss0ses Caracterul aplicativ al învățămintului in dezbaterea consfătuirilor „Ziua învățătorului“...prefațată de consfătuirile cadrelor didactice, a dobîndit, de astă dată, o semnificație deosebită, manifestările ce le-au prilejuit avînd un pregnant caracter de lucru, în cadrul cărora a avut loc un larg schimb de opinii asupra activității școlare, pusă în slujba instruirii și educării tineretului. Răspunzând unei stringente cerinței societății noastre, consfătuirile cadrelor didactice au avut drept tema al dezbaterilor dezvoltarea caracterului aplicativ al învățămîntului, încercînd să cuprindă sfera largă a preocupărilor slujitorilor școlii pentru o rit mai eficientă ancorare a procesului instructiv-educativ în realitatea vieții noastre social-economice. Plecând de la rezultatele obținute de școala românească în ultimii ani, acest colocviu al cadrelor didactice a sintetizat datele unei rodnice experiențe, propunînd noi metode și mijloace ce urmează a-și dovedi eficiența în următorul an de învățămînt. Colectivele didactice din județul nostru și-au reafirmat hotărîrea de a îndeplini neabătut sarcinile trasate de cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român școlii românești. Vasluiul în cota 1971 Foto: V. Botoșanu I Complexul intercooperatist de la Fălciu Iși sporește capacitatea Nu de mult, conducerea complexului intercooperatist de la Fălciu ne-a comunicat un fapt demn de relevat. Paralel cu popularea tuturor halelor și cu asigurarea condițiilor de îndeplinire a cifrelor de plan stabilite, se adoptă măsuri pentru extinderea complexului. Astfel, a și fost aprobată, de către forurile în drept, sporirea capacității acestuia, de la 30.000 la 45.000 de capete anual. Este o dovadă în plus a faptului că preocuparea permanentă a factorilor de resort pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin, in scopul sporirii posibilităților de a contribui la satisfacerea cerințelor de produse agro-alimentare, este încununată de succes. Extind rețelele electrice Una dintre problemele căreia consiliul popular al comunei acordă Vinderei și o atenție deosebită o reprezintă extinderea rețelelor electrice. în toate cele 8 sate ale comunei. In acest scop, la începutul anului curent a fost alcătuit un plan concret. Ulterior, s-a trecut la îndeplinirea prevederilor planului respectiv. Drept urmare, rețelele electrice au fost extinse în satul Tălășmani cu un kilometru, în satul Obîrșeni cu trei kilometri și în satul reședință de comună — cu patru kilometri. La acțiunea întreprinsă, o contribuție deosebită și-au adus-o tovarășii Zamfir Tătaru, Solomon, Constantin Dumitru Crețan, Ion C. Radu, Dumitru Gherghiniș, Mihai Nicoară și Ion C. Strat. 99 Ziua învățătorului s ărbătoare devenită tradiționala, „Ziua imrtițâ î O T t Cthti" .In priejan, ȘT în acest an, numeroase manifestări, dovezi ale deosebitei prețuiri de care se bucură in patria noastră, munca plină de răspundere a cadrelor didactica, a celor care educă tînăra generație, în spiritul dragostei față de patrie și partid. In cadrul unor adunări festive, care au avut loc în orașe și la sate, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat au vorbit, despre dezvoltarea învățămîntului de toate gradele, în patria noastră, felicitîndu-i pe cei prezenți — educatoare, învățători, profesori ■ — pentru bunele rezultate obținute în activitatea lor. La Vaslui, la adunarea festivă dedicată „Zilei învățătorului“, tovarășa Cecilia Petcu, secretar al Comitetului orășenesc de partid, a subliniat înalta responsabilitate cu care membrii corpului didactic din școlile orașului s-au achitat de sarcinile ce le revin în pregătirea pentru muncă și viață a elevilor. Î n adunarea festivă a luat cuvintul, de asemenea, tovarășul profesor Constantin Alexandru, inspector general al Inspectoratului școlar județean, care, în numele întregului corp profesoral din județul nostru, a exprimat sentimentele de recunoștință față de grija permanentă pe care partidul și statul o arată școlii și slujitorilor ei, dezvoltării și perfecționării învățămîntului de toate gradele. Adunarea s-a încheiat cu un frumos program artistic prezentat de formații ale Casei pionierilor din oraș. Ieri dimineață, în sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor din Bîrlad, a avut loc o adunare festivă consacrată sărbătoririi „Zilei învățătorului“, la care au participat numeroși profesori și învățători din localitate, precum și din comunele învecinate. Luind cuvintul, tovarășul Mihai Asoltanei, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, (continuare in pag. a 3-a) S Distincții conferite unor cadre didactice Cu prilejul „Zilei învățătorului“, pentru merite deosebite în activitatea la catedră și pe tărîm obștesc, 33 cadre didactice din județul nostru au primit diferite distincții. Moraru Eugenia, profesoară — Școala specială Vaslui — PROFESOR EMERIT Andrian Natalia, educatoare — ORDINUL MUNCII clasa a IlI-a Miță Dumitru, profesor, Bîrlad — ORDINUL MUNCII clasa a IlI-a Toporaș Ștefan, profesor, Liceul Murgeni — MERITUL CULTURAL clasa a IlI-a Alexa Dumitru, învățător, Chetrosu — Gherghești — MEDALIA MUNCII Căuta Gheorghe, învățător, Țifu — Banca — MEDALIA MUNCII Ceantin Maria, învățătoare, Liceul nr. 2 Vaslui — MEDALIA MUNCII Ghenghea Nicolae, învățător, Florești — Poenești — MEDALIA MUNCII Gorcea— Boris, profesor, Liceul nr. 2 Huși — MEDALIA MUNCII Mihăilă Filomela, învățătoare, Liceul Negrești — MEDALIA MUNCII. Polcovnicii Veronica, educatoare, Grădinița de copii nr. 5 Bîrlad — MEDALIA MUNCII Arsene Gr. Spiridon, Școala generală nr. 1 Bîrlad — GRADAȚIA DE MERIT Antohi I. Petru, profesor, Liceul Murgeni — GRADAȚIA DE MERIT Frimu S. Dumitru, învățător, Școala generală nr. 2 Vaslui — GRADAȚIA DE MERIT Scutaru M. Aneta, învățătoare, Școala generală nr. 2 Zăpodeni — GRADAȚIA DE MERIT Brînzei Gh. Traian, profesor, Liceul nr. 1 Vaslui — GRADAȚIA DE MERIT Budescu C. loan, profesor, Liceul nr. 1 Bîrlad — GRADAȚIA DE MERIT Marcu N. Maria, educatoare, Grădinița de copii nr. 1 Huși — EDUCATOARE EVIDENȚIATA Gramatica Haralambie, învățător, Bîrlad — ÎNVĂȚĂTOR EVIDENȚIAT Dobrea V. Veronica, învățătoare, Școala generală Boțești — ÎNVĂȚĂTOR EVIDENȚIAT Harnagea Gh. Constantin, învățător, Școala generală Costești — ÎNVĂȚĂTOR EVIDENȚIAT Popescu I. Marin, învățător, Fîstîci — Delești — ÎNVĂȚĂTOR EVIDENȚIAT Vornicu I. Vasile, învățător, Școala generală Dumești — ÎNVĂȚĂTOR EVIDENȚIAT Păscălin I. Constantin, învățător, Școala generală Băcani — ÎNVĂȚĂTOR EVIDENȚIAT Chiper T. loan, învățător, Crivești — Tutova — ÎNVĂȚĂTOR EVIDENȚIAT Roșca I. Ana, învățătoare, Școala generală nr. 1 Vaslui — ÎNVĂȚĂTOR EVIDENȚIAT Juverdeanu Gh. Constantin, profesor, Coroiești — Bogdănița — PROFESOR EVIDENȚIAT Codreanu I. Georgeta, profesoară, Școala generală Iana — PROFESOR EVIDENȚIAT Pascal P. Lidia, profesoară, Puntișeni — Costești — PROFESOR EVIDENȚIAT Jitaru C. Constantin, profesor, Liceul Murgeni — PROFESOR EVIDENȚIAT Popa D. Constantin, profesor, Tîrzii — Oltenești — PROFESOR EVIDENȚIAT Ciubară Gh. Elena, profesoară, Școala generală Solești — PROFESOR EVIDENȚIAT Gavril Octav, profesor, Liceul nr. 1 Vaslui — PROFESOR EVIDENȚIAT % $ WWMV AV.WAWWV-WAVA.WMWAV.V.VMWMVAÍ în pagina a 3-a Oamenii muncii din județ, alături de întregul nostru popor, aprobă unanim activitatea de o deosebită importanță internațională desfășurată de delegația de partid și guvernamentală română, condusă tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, de în țările socialiste din Asia S-a afirmat încă o dată caracterul realist, științific și constructiv al politicii partidului VVAVVAVAV.V.VVVAV.V.'.V.VVV.V.V.’.VV.V.’.'.V.'..v...-.', Vizita președintelui Consiliului de Stat al României, NICOLAE CEAUȘESCU, în Finlanda Convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen In dimineața zilei de 30 iunie, la Palatul prezidențial din Helsinki au avut loc convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Din partea română, la convorbiri au participat: Janos Fazekas, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Helsinki, Constantin Mitea, consilier. Cornel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au participat: Ahti Karjalainen, primul ministru, Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Richard Totterman, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyvarinen, șeful Direcției politice din M.A.E.. Pentti Uusivirta, șeful Direcției comerțului exterior din M.A.E., Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București. In cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluția pozitivă pe care o cunosc relațiile multilaterale româno-finlandeze, a fost relevată dorința ambelor părți de a dezvolta aceste relații. De asemenea, s-a făcut rar schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale vieții internaționale actuale. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească, de stimă și înțelegere reciprocă. Intîlnire cu membri ai Parlamentului finlandez La începutul celei de-a doua zile ,a vizitei sale în Finlanda, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, s-a întîlnit cu președintele Parlamentului, Rafael Paasio, și cu alți membri ai forului legislativ suprem finlandez, împreună cu șeful statului român se Kikíá- tovarășii" Jr.,w>â ‘Fazekas,' Cornelia Mănescu, Ioan Avram și ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănescu. In cursul vizitei la Parlament, președintele Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de Vainö Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattilu, ministrul comerțului exterior, Olavi Salonen, ministrul industriei, Kaarlo Makela, ambasadorul Finlandei în România, de ministrul plenipotențiar Heikki Hannikainen, șeful protocolului, și de generalmaior Ermei Kanninen. La intrarea în Parlament, președintele Nicolae Ceaușescu a fost întîmpinat cordial de președintele Parlamentului, Rafael Paasso, liderul Partidului Socialist- Democrat, de prim-vicepreședintele Johannes Virolainen și de alți înalți reprezentanți ai forului legislativ suprem. Oaspeților români le-au fost prezentați președinții comisiilor Parlamentului! Exprimîndu-și satisfacția pentru această vizită, Rafael Pansio a adresat președintelui Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, o caldă urare de bun venit. Sînt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul națiunilor noastre, al tuturor popoarelor. In continuare, Rafael Paasso a prezentat activitatea și structura Parlamentului, subliniind rolul si importantele sale atribuții în 'viața politică a'ță'rii. Răspunzînd, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : Aș dori să mulțumesc domnului președinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat. îmi exprim satisfacția pentru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaștem unele aspecte reprezentative din activitatea Parlamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim satisfacția că între Parlamentul finlandez și Marea Adunare Națională a României există relații bune și, după cum știm, domnul președinte urmează să viziteze țara noastră, în fruntea unei delegații. Noi apreciem mult rolul parlamentelor în viața popoarelor și considerăm că în rezolvarea problemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securității pe continentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sunt convins că dezvoltarea relațiilor dintre parlamentele noastre, dintre popoarele noastre va contribui la realizarea unei colaborări strînse între România și Finlanda, în toate domeniile de activitate. Sper că vizita pe care o facem în prezent în Finlanda va servi acestui scop. Oaspeții români vizitează apoi clădirea Parlamentului pe care finlandezii au ridicat-o în urmă cu patru decenii — în primii ani după proclamarea Finlandei ca stat, suveran, și în strînsă legătură cu acest eveniment. In sala de ședințe a deputaților, președintele Rafael Paasio informează despre structura Parlamentului, alcătuit acum din reprezentanții a opt partide politice. Oaspeții vizitează în continuare sala în care au loc reuniunile conferinței Președinției Parlamentului. Șeful statului român se interesează de activitatea și atribuțiile acestui organism, alcătuit din președintele, prim-vicepreședintele, vicepreședintele și secretarul general al Parlamentului, și din președinții diferitelor comisii. Acest organism are misiunea de a organiza lucrările Parlamentului și de a înainta spre dezbatere diferite propuneri. Oaspeții români au trecut apoi în cabinetul președintelui Camerei. Aici, președintele Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare, rezervată marilor personalități care vizitează Parlamentul. La încheierea vizitei, președintele Parlamentului, Rafael Pansso, exprimă încă o dată calde mulțumiri pentru onoarea de a fi primit vizita președintelui Nicolae Ceaușescu. Vizita la Consiliul Municipal al capitalei Finlandei Miercuri la amiază, președintele Nicolae Ceaușescu, soția sa, Elena Ceaușescu, și persoanele oficiale care îl însoțesc, împreună cu președintele Urho Kekkonen au fost oaspeții Consiliului Municipal al capitalei finlandeze. La sosirea la Palatul Primăriei — unul din edificiile monumentale, de o deosebită valoare arhitectonică ale orașului — înalții oaspeți au fost întîmpinați de președintele Consiliului Municipal Helsinki, J. Laukkonen, de primarul Teuvo Aura și de ceilalți membri ai Consiliului. Președintelui Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu, celorlalți oaspeți le-au fost prezentate activitatea administrației locale, problemele cele mai importante care-i preocupă pe edili, precum și cîteva lucrări valoroase de artă, special amenajate în incintă pentru a accentua cadrul sărbătoresc al primirii. Cu prilejul vizitei în Finlanda a șefului statului român, președintele Consiliului Municipal Helsinki, J. Saukkonen, a oferit, în onoarea înaltului oaspete român și a soției sale, un dejun oficial. Au participat tovarășii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram, Mircea Bălănescu, ambasadorul României în Finlanda. Au fost prezenți președintele Consiliului de Miniștri, Ahti Karjalainen, miniștrii] de externe, Vaino Leskinen, alți membri ai guvernului și ai Consiliului Municipal, precum și ambasadorul Finlandei la București, Kaarlo Makela. Salutînd pe înalții oaspeți români, președintele Consiliului Municipal a spus: Stimate domnule președinte și doamnă Ceaușescu. Vă adresez dumneavoastră și celor care vă însoțesc, un cordial bun venit în capitala țării noastre. Vizita dumneavoastră în Helsinki face ca țara dumneavoastră să fie tot mai cunoscută locuitorilor orașului nostru, care au multe lucruri plăcute (continuare în pag. a 4-a! 51 în pagina a 2-a ( OMUL II și „oglinda" sa socială II OPINIA PUBLICĂ I WW//////////////////////////////////////////////XX IN AGRICULTURĂ, ZIUA DE LUCRU ZI LUMINA! SUD REDACTIA MOBILA A „VREMII NOI TRANSMITE DE LA Codăesti - In aceste zile, pe agenda de lucru a conducerilor cooperativelor agricole de producție și a consiliilor populare comunale se află trecută, la loc de frunte, problema pregătirii pentru campania de recoltare. Concomitent, însă, eforturile tuturor celor care lucrează in agricultură sunt în așa fel dozate, nncit să poată fi executate la timp și de bună calitate lucrările de întreținere a culturilor de sezon. In asemenea condiții, timpul trebuie prețuit la adevărata lui valoare. Fiecare oră chiar poate să însemne zone întregi, câștigate sau pierdute, de porumb sau de floareasoarelui, de orz sau de griu. Dacă avem in vedere ploile care au câzut din abundență iin unele localități ale județului și care au împiedicat ieșirea la timp în majoritatea punctelor de lucru și dacă nu uităm și zilele întregi care se cheltuiesc acum cu pregătirea combinelor, a ariilor etc., am califica, pe bună dreptate credem, perioada de față ca una din cele mai dificile pe care le parcurg lucrătorii ogoarelor. Ne referim în special la unitățile agricole care au rămas în urmă cu anumite lucrări de întreținere a culturilor. Codăeștii nu se numără printre acestea. In ziua sosirii noastre, membrii cooperatori de aici se puteau mîndri cu faptul că jumătate din suprafața de 667 de hectare cultivată cu porumb era prășită a treia oară. — După cum vedeți, ne spunea tov. Constantin Vulpescu, secretarul comitetului comunal de partid, timpul nefavorabil nu ne permite încă să ieșim la cîmp. Acest lucru, însă, ne-a permis să ne ocupăm de pregătirea campaniei de recoltare. De fapt, pregătirea campaniei de recoltare la Codăești a preocupat în egală CORNEL NOUR V. SUCEVEANU (continuare In pag. a 3-a) H