Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1041-1119)

1971-07-01 / nr. 1041

Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean linii inedite la mobila vasluiana a reocu­pibrile pentru j 11 reînnoirea și mod­er­­nizarea produselor,­­ aceasta a fost tema discuției purtate cu inginerul șef adjunct al Fabricii de mobilă din Vaslui, tov. Mircea Făr­­muș. Știam că în unita­te se produc, de trei ani, două tipuri de mobilă, „E­­legant" și „Ilva" și ne gîn­­deam dacă nu cumva trei ani de zile sunt suficienți pentru a „îmbătrâni” un anumit fel de marfă, chiar dacă el a constituit când­va un succes. Astăzi, este clar pentru toată lumea că o industrie modernă nu poate fi dinamizată fă­ră reînnoirea permanentă a nomenclatorului de pro­duse, a căror calitate și parametri tehnico-econo­­mici să satisfacă mai bine cerințele interne și să fie competitive pe piața in­ternațională. Fabrica vasluiana ex­portă, după cum se știe, un mare volum de mo­bilă. Cu atît mai mult ne interesa ce se întreprinde pentru reînnoirea sistema­tică a produselor. — Un pas înainte a fost deja făcut, ne informează tov. ing. Mircea Fărmuș. Chiar în cursul acestui an, am introdus în fabri­cație garnitura de hol „Norma". E drept că pen­tru început avem comenzi puține, sperăm însă că la contractările din au- Reînnoirea produselor gust să primim cereri mai mari — Ne-ar interesa dacă principalul dv. produs, garnitura „Elegant“, mai rezistă ca model, concep­ție, eficiență economică și dacă și în 1972, veți merge cu ea pe piața mon­dială și internă — Vom merge. O vom prezenta la contractări însă cu unele modificări, care urmăresc o creștere a productivității muncii, datorită înlocuirii unor piese interioare, fabricate pînă în prezent de noi, cu altele din PAL ,nelu­minat, elim­inîndu-se în felul­ acesta un mare vo­lum de m­anoperă. Mă re­fer, la polițe, pereți des­părțitori. In al doilea rînd, tot la această garni­tură urmărim să înlocuim niște repere, care actual­mente sînt din cherestea sau placaj, cu altele din material plastic. Deja am dus discuții cu reprezen­tanții fabricii ieșene de prelucrare a maselor plas­tice și singura condiție ce ne-o pun se referă la vo­lumul comenzilor noastre care trebuie să fie sufi­cient de mari pentru a fi rentabil și la furnizor. O altă modificare făcută gar­niturii ,Eleganța, trimisă, de altfel, la expoziția de la Moscova, deschisă lu­na aceasta, se referă la adaptarea unui soclu pe picioare, a unor sertare interioare la dulap. Spe­ranța noastră este că gar­nitura va prinde, va fi a­­preciată și comandată pentru anul viitor. — De o virstă cu „E­­legantul“ este și garni­tura „llva". Ce ginduri a­­veți cu ea ? CONSTANTIN HUȘANU (continuare in pag. a 3-al 9 00ssss©sssss€sssssssss0ssss0sesssesssessss0ses Caracterul aplicativ al învățămintului in dezbaterea consfătuirilor „Ziua învățătorului“...prefațată de consfă­tuirile cadrelor didactice, a dobîndit, de astă dată, o semnificație deosebită, manifestările ce le-au prilejuit avînd un pregnant carac­ter de lucru, în cadrul cărora a avut loc un larg schimb de opinii asupra activității șco­lare, pusă în slujba­ instruirii și educării ti­neretului. Răspunzând unei stringente cerin­țe­­i societății noastre, consfătuirile cadrelor didactice au avut drept tema al dezbaterilor dezvoltarea caracterului aplicativ al învăță­­mîntului, încercînd să cuprindă sfera largă a preocupărilor slujitorilor școlii pentru o rit mai eficientă ancorare a procesului in­struct­iv-educativ în realitatea vieții noastre social-economice. Plecând de la rezultatele obținute de școala românească în ultimii ani, acest colocviu al cadrelor didactice a sintetizat datele unei rodnice experiențe, propunînd noi metode și mijloace ce urmează a-și dovedi eficiența în următorul an de învățămînt. Colectivele didactice din județul nostru și-au reafirmat hotărîrea de a îndeplini ne­abătut sarcinile trasate de cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român șco­lii­­­ românești. Vasluiul în cota 1971 Foto: V. Botoșanu I Complexul intercooperatist­­ de la Fălciu Iși sporește capacitatea Nu de mult, conducerea com­plex­ului intercooperatist de la Fălciu ne-a comunicat un fapt demn de relevat. Para­lel cu popularea tuturor halelor și cu a­­sigurarea condițiilor de îndeplinire a ci­frelor de plan stabilite, se adoptă măsuri pentru extinderea complexului. Astfel, a și fost aprobată, de către forurile în drept, sporirea capacității acestuia, de la 30.000 la 45.000 de capete anual. Este o do­vadă în plus a faptului că preocuparea permanentă a factorilor de resort pen­tru înfăptuirea sarcinilor ce le revin, in scopul sporirii posibilităților de a contri­bui la satisfacerea cerințelor de produse agro-alimentare, este încununată de succes. Extind rețelele electrice Una dintre pro­blemele căreia con­siliul popular al co­munei acordă Vinderei și o atenție deosebită o repre­zintă extinderea re­țelelor electrice. în toate cele 8 sate ale com­unei. In acest scop, la începutul anului curent a fost alcătuit un plan concret. Ulterior, s-a trecut la înde­plinirea prevederi­lor planului respec­tiv. Drept urmare, rețelele electrice au fost extinse în sa­tul Tălășmani cu un kilometru, în satul Obîrșeni cu trei kilometri și î­n satul reședință de comună — cu patru kilometri. La acți­unea întreprinsă, o contribuție deo­sebită și-au adu­s-o tovarășii Zamfir Tătaru, Solomon, Constantin Dumitru Crețan, Ion C. Ra­du, Dumitru Gher­­ghiniș, Mihai Ni­­coară și Ion C. Strat. 99 Ziua învățătorului s­ ărbătoare devenită tradiționala, „Ziua imrtițâ î O T t Cthti" .In priejan, ȘT în acest an, numeroase manifestări, dovezi ale deosebitei prețuiri de care se bucură in patria noastră, munca plină de răs­pundere a cadrelor didactica, a celor care e­­ducă tînăra generație, în spiritul dragostei față de patrie și partid. In cadrul unor a­­dunări festive, care au avut loc în orașe și la sate, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat au vorbit, despre dezvol­tarea învățămîntului de toate gradele, în patria noastră, felicitîndu-i pe cei prezenți — educatoare, învățători, profesori ■ — pentru bunele rezultate obținute în activitatea lor. La Vaslui, la adunarea festivă dedicată „Zilei învățătorului“, tovarășa Cecilia Petcu, secretar al Comitetului orășenesc de partid, a subliniat înalta responsabilitate cu care membrii corpului didactic din școlile orașului s-au achitat de sarcinile ce le revin în pre­gătirea pentru muncă și viață a elevilor. Î n adunarea festivă a luat cuvintul, de ase­menea, tovarășul profesor Constantin Ale­xandru, inspector general al Inspectoratului școlar județean, care, în numele întregului corp profesoral din județul nostru, a expri­mat sentimentele de recunoștință față de gri­ja permanentă pe care partidul și statul o arată școlii și slujitorilor ei, dezvoltării și perfecționării învățămîntului de toate gra­dele. Adunarea s-a încheiat cu un frumos pro­gram artistic prezentat de formații ale Casei pionierilor din oraș. Ieri dimineață, în sala de­ spectacole a Ca­sei de cultură a sindicatelor din Bîrlad, a avut loc o adunare festivă consacrată săr­bătoririi „Zilei învățătorului“, la care au participat numeroși profesori și învățători din localitate, precum și din comunele în­vecinate. Luind cuvintul, tovarășul Mihai Asoltanei, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, (continuare in pag. a 3-a) S Distincții conferite unor cadre didactice Cu prilejul „Zilei învățătorului“, pentru merite deosebite în activitatea la catedră și pe tărîm obștesc, 33 cadre didactice din județul nostru au primit dife­rite distincții. M­­oraru Eugenia, profesoară — Școala specială Vaslui — PROFESOR EMERIT Andrian Natalia, educatoare — ORDINUL MUNCII clasa a IlI-a Miță Dumitru, profesor, Bîrlad — ORDINUL MUNCII clasa a IlI-a Toporaș Ștefan, profesor, Liceul Murgeni — MERITUL CULTURAL clasa a IlI-a Alexa Dumitru, învățător, Chetrosu — Gherghești — MEDALIA MUNCII Căuta Gheorghe, învățător, Țifu — Banca — MEDALIA MUNCII Ceantin Maria, învățătoare, Liceul nr. 2 Vaslui — MEDALIA MUNCII Ghenghea Nicolae, învățător, Florești — Poenești — MEDALIA MUNCII Gorcea— Boris, profesor, Liceul nr. 2 Huși — MEDALIA MUNCII Mihăilă Filomela, învățătoare, Liceul Negrești — MEDALIA MUNCII. Polcovnicii Veronica, educatoare, Grădinița de copii nr. 5 Bîrlad — MEDALIA MUNCII Arsene Gr. Spiridon, Școala generală nr. 1 Bîrlad — GRADAȚIA DE MERIT Antohi I. Petru, profesor, Liceul Murgeni — GRADAȚIA DE MERIT Frimu S. Dumitru, învățător, Școala generală nr. 2 Vaslui — GRADAȚIA DE MERIT Scutaru M. Aneta, învățătoare, Școala generală nr. 2 Zăpodeni — GRADA­ȚIA DE MERIT Brînzei Gh. Traian, profesor, Liceul nr. 1 Vaslui — GRADAȚIA DE MERIT Budescu C. loan, profesor, Liceul nr. 1 Bîrlad — GRADAȚIA DE MERIT Marcu N. Maria, educatoare, Grădinița de copii nr. 1 Huși — EDUCATOARE EVIDENȚIATA Gramatica Haralambie, învățător, Bîrlad — ÎNVĂȚĂTOR EVIDENȚIAT Dobrea V. Veronica, învățătoare, Școala generală Boțești — ÎNVĂȚĂTOR EVIDENȚIAT Harnagea Gh. Constantin, învățător, Școala generală Costești — ÎNVĂȚĂ­TOR EVIDENȚIAT Popescu I. Marin, învățător, Fîstîci — Delești — ÎNVĂȚĂTOR EVIDENȚIAT Vornicu I. Vasile, învățător, Școala generală Dumești — ÎNVĂȚĂTOR EVI­DENȚIAT Păscălin I. Constantin, învățător, Școala generală Băcani — ÎNVĂȚĂTOR EVIDENȚIAT Chiper T. loan, învățător, Crivești — Tutova — ÎNVĂȚĂTOR EVIDENȚIAT Roșca I. Ana, învățătoare, Școala generală nr. 1 Vaslui — ÎNVĂȚĂTOR E­­­­VIDENȚIAT Juverdeanu Gh. Constantin, profesor, Coroiești — Bogdănița — PROFESOR EVIDENȚIAT Codreanu I. Georgeta, profesoară, Școala generală Iana — PROFESOR E­­­­VIDENȚIAT Pascal P. Lidia, profesoară, Puntișeni — Costești — PROFESOR EVIDEN­ȚIAT Jitaru C. Constantin, profesor, Liceul Murgeni — PROFESOR EVIDENȚIAT Popa D. Constantin, profesor, Tîrzii — Oltenești — PROFESOR EVIDEN­ȚIAT Ciubară Gh. Elena, profesoară, Școala generală Solești — PROFESOR E­­VIDENȚIAT Gavril Octav, profesor, Liceul nr. 1 Vaslui — PROFESOR EVIDENȚIAT % $ WWMV­ AV.WAWWV-WAVA.WMWAV.V.VMWMVAÍ în pagina a 3-a Oamenii muncii din județ, alături de întregul nostru popor, aprobă unanim activitatea de o deosebită importanță internațională desfășurată de delegația de partid și guvernamentală română, condusă tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, de în țările socialiste din Asia S-a afirmat încă o dată caracterul realist, științific și constructiv al politicii partidului VVAVVAVAV.V.VVVAV.V­.'.V.VVV.V.V.’.VV.V.’.'.V.'.­.v.­.­.-.', Vizita președintelui Consiliului de Stat al României, NICOLAE CEAUȘESCU, în Finlanda Convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen In dimineața zilei de 30 iunie, la Pala­tul prezidențial din Helsinki au avut loc convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat­ al Republicii Socialis­te România, Nicolae Ceaușescu, și preșe­dintele Republicii Finlanda, Urho Kek­konen. Din partea română, la convorbiri au participat: Janos Fazekas, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Mircea Bălănescu, ambasado­rul Republicii Socialiste România la Hel­sinki, Constantin Mitea, consilier. Cornel Vladu, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au participat: Ahti Karjalainen, primul ministru, Vai­­no Leskinen, ministrul afacerilor externe, Richard Totterman, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyvarinen, șeful Direcției politice din M.A.E.. Pentti Uusivirta, șeful Direcției comerțului exterior din M.A.E., Kaarlo Veikko Makela, amba­sadorul Finlandei la București. In cursul convorbirilor, a fost sublinia­tă evoluția pozitivă pe care o cunosc re­lațiile multilaterale româno-finlandeze, a fost relevată dorința ambelor părți de a dezvolta aceste relații.­­ De asemenea, s-a făcut rar schimb de păreri în legătură cu unele aspecte ale vieții internaționale actuale. Convorbirile s-au desfășurat într-o at­mosferă caldă, prietenească, de stimă și înțelegere reciprocă. Intîlnire cu membri ai Parlamentului finlandez La începutul celei de-a doua zile ,a vizitei sale în Finlanda, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, s-a întîlnit cu președintele Parlamentului, Rafael Paasio, și cu alți membri ai forului legislativ suprem fin­landez, împreună cu șeful statului român se Kikíá- tovarășii" Jr.,w>â ‘Fazekas,' Cornelia Mănescu, Ioan Avram și ambasadorul României în­ Finlanda, Mircea Bălănes­cu. In cursul vizitei la Parlament, preșe­dintele Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de Vainö Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattilu, ministrul co­merțului exterior, Olavi Salonen, mi­nistrul industriei, Kaarlo Makela, amba­sadorul Finlandei în România, de mi­nistrul plenipotențiar Heikki Hannikai­­nen, șeful protocolului, și de general­­maior Ermei Kanninen. La intrarea în Parlament, președintele Nicolae Ceaușescu a fost întîmpinat cor­dial de președintele Parlamentului, Ra­fael Paasso, liderul Partidului Socialist- Democrat, de prim-vicepreș­­edintele Jo­hannes Virolainen și de alți înalți re­prezentanți ai forului legislativ suprem. Oaspeților români le-au fost prezentați președinții comisiilor Parlamentului! Exprimîndu-și satisfacția pentru aceas­tă vizită, Rafael Pansio a adresat pre­ședintelui Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, o caldă urare de bun venit. Sînt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul națiunilor noastre, al tuturor popoarelor. In continuare, Rafael Paasso a prezen­tat activitatea și structura Parlamentu­lui, subliniind rolul si importantele sale atribuții în '­viața politică a'ță'rii. Răspunzînd, tovarășul Nicolae Ceaușes­cu a spus : Aș dori să mulțumesc domnului pre­ședinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat. îmi exprim satis­facția pentru faptul că, în cadrul vizi­tei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaștem unele aspecte reprezenta­tive din activitatea Parlamentului fin­landez. De asemenea, îmi exprim satisfacția că între Parlamentul finlandez și Marea Adunare Națională a României există relații bune și, după cum știm, domnul președinte urmează să viziteze țara noas­tră, în fruntea unei delegații. Noi apreciem mult rolul parlamente­lor în viața popoarelor și considerăm că în rezolvarea problemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securității pe continentul nostru, parlamentele pot ju­ca un rol important. Sunt convins că dezvoltarea relațiilor dintre parlamentele noastre, dintre popoarele noastre va contribui la realizarea u­nei colaborări strînse între România și Finlanda, în toate domeniile de activitate. Sper că vizita pe care o facem în prezent în Finlanda va servi acestui scop. Oaspeții români vizitează apoi clădirea Parlamentului pe care finlandezii au ridi­cat-o în urmă cu patru decenii — în pri­mii ani după proclamarea Finlandei ca st­at, suveran, și­ în strînsă legătură cu a­­cest eveniment. In sala de ședințe a de­putaților, președintele Rafael Paasio in­formează despre structura Parlamentului, alcătuit acum din reprezentanții a opt partide politice. Oaspeții vizitează în con­tinuare sala în care au loc reuniunile conferinței Președinției Parlamentului. Șe­ful statului român se interesează de activi­tatea și atribuțiile acestui organism, alcă­tuit din președintele, prim-vicepreședin­­tele, vicepreședintele și secretarul gene­ral al Parlamentului, și din președinții diferitelor comisii. Acest organism are misiunea de a organiza lucrările Parla­mentului și de a înainta spre dezbatere diferite propuneri. Oaspeții români au trecut apoi în ca­binetul președintelui Camerei. Aici, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare, rezervată marilor per­sonalități care vizitează Parlamentul. La încheierea vizitei, președintele Parlamentului, Rafael Pansso, exprimă în­că o dată calde mulțumiri pentru onoa­rea de a fi primit vizita președintelui Nicolae Ceaușescu. Vizita la Consiliul Municipal al capitalei Finlandei Miercuri la amiază, președintele Nicolae Ceaușescu, soția sa, Elena Ceaușescu, și persoanele oficiale care îl însoțesc, împreună cu președintele Urho Kekkonen au fost oaspeții Consiliului Municipal al capitalei finlandeze. La sosirea la Palatul Primăriei — unul din edificiile monumentale, de o deosebi­tă valoare arhitectonică ale orașului — înalții oaspeți au fost întîmpinați de președintele Consiliului Municipal Hel­sinki, J. Laukkonen, de primarul Teuvo Aura și de ceilalți membri ai Consiliului. Președintelui Nicolae Ceaușescu și soți­ei sale, Elena Ceaușescu, celorlalți oaspeți le-au fost prezentate activitatea adminis­trației locale, problemele cele mai impor­tante care-i preocupă pe edili, precum și cîteva lucrări valoroase de artă, special amenajate în incintă pentru a­ accentua cadrul sărbătoresc al primirii. Cu prilejul vizitei în Finlanda a șefului statului român, președintele Consiliului Municipal Helsinki, J. Saukkonen, a ofe­rit, în onoarea înaltului oaspete român și a soției sale, un dejun oficial. Au participat tovarășii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram, Mircea Bălănescu, ambasadorul României în Fin­landa. Au fost prezenți președintele Consiliu­lui de Miniștri, Ahti Karjalainen, miniș­trii] de externe, Vaino Leskinen, alți membri ai guvernului și ai Consiliului Municipal, precum și ambasadorul Fin­landei la București, Kaarlo Makela. Salutînd pe înalții oaspeți români, președintele Consiliului Municipal a spus: Stimate domnule președinte și doamnă Ceaușescu. Vă adresez dumneavoastră și celor care vă însoțesc, un cordial bun venit în capi­tala țării noastre. Vizita dumneavoastră în Helsinki face ca țara dumneavoastră să fie tot mai cunoscută locuitorilor ora­șului nostru, care au multe lucruri plăcute (continuare în pag. a 4-a! 5­1 în pagina a 2-a­­ ( OMUL I­I și „oglinda" sa socială I­I­­ OPINIA PUBLICĂ I WW///////////////////­///////////////////////////X­X IN AGRICULTURĂ, ZIUA DE LUCRU­ ZI LUMINA! SUD REDACTIA MOBILA A „VREMII NOI TRANSMITE DE LA Codăesti - I­n aceste zile, pe agenda de lucru a conducerilor cooperativelor agri­cole de producție și a consiliilor populare comunale se află trecută, la loc de frunte, problema pregă­tirii pentru campania de recoltare. Con­comitent, însă, eforturile tuturor celor care lucrează in agricultură sunt în așa fel dozate, nncit să poată fi executate la timp și de bună calitate lucrările de în­treținere a culturilor de sezon. In ase­menea condiții, tim­pul trebuie prețuit la adevărata lui valoare. Fiecare oră chiar poate să însemne zone întregi, câștigate sau pierdute, de porumb sau de floarea­­soarelui, de orz sau de griu. Dacă avem in vedere ploile care au c­âzut din abun­dență iin unele localități ale județului și care au împiedicat ieșirea la timp în majoritatea punctelor de lucru și dacă nu uităm și zilele întregi care se chel­tuiesc acum cu pregătirea combinelor, a ariilor etc., am califica, pe bună drep­tate credem, perioada de față ca una din cele mai dificile pe care le parcurg lu­crătorii ogoarelor. Ne referim în special la unitățile agricole care au rămas în urmă cu anumite lucrări de întreținere a culturilor. Codăeștii nu se numără prin­tre acestea. In ziua sosirii noastre, mem­brii cooperatori de aici se puteau mîndri cu faptul că jumătate din suprafața de 667 de hectare cultivată cu porumb era prășită a treia­ oară. — După cum vedeți, ne spunea tov. Constantin Vulpescu, secretarul comitetu­lui comunal de partid, timpul nefavora­bil nu ne permite încă să ieșim la cîmp. Acest lucru, însă, ne-a permis să ne o­­cupăm de pregătirea campaniei de re­coltare. De fapt, pregătirea campaniei de re­coltare la Codăești a preocupat în egală CORNEL NOUR V. SUCEVEANU (continuare In pag. a 3-a) H

Next